MIHAI VITEZUL

Dacă nu ar fi existat, Mihai Viteazul ar fi trebuit inventat! Avem nevoie de eroi, avem nevoie de
modele, avem nevoie de mituri. Iar Mihai Viteazul le întrupează pe toate: este erou pentru că s-a
luptat cu turcii, este un model pentru că a unit toate cele trei principate și este personajul
principal al mai multor mituri.

Există diverse relatări de epocă despre vitejia sa în lupta de la Giurgiu, când s-a avântat cu barda
lui printre turci și a dat un nou impuls atacului trupelor creștine, care au cucerit cetatea. Sau în
bătălia de la Șelimbăr, într-un moment de cumpănă, când era cât pe ce să piardă lupta, a luat
barda în mână și a intrat în mijlocul inamicilor, gest eroic care i-a încurajat pe ai săi și a întors
rezultatul final în favoarea sa.

Principele Transilvaniei, Andrei Bathory, care privea bătălia de departe, de pe o colină, tocmai
jubila și se pregătea să sărbătorească victoria, când vitejia lui Mihai a adus fulgerător victoria în
favoarea sa. Din toate miturile referitoare la Mihai Viteazul, mitul vitejiei sale se bazează pe fapte
reale.

De ce s-a luptat el cu turcii?

Ca să apere ţara de turci! Să nu uităm că de aproape două secole, cu câteva intermitenţe, Ţara
Românească plătea regulat tribut turcilor. Iar Sultanul schimba domnii Ţării Românești după
bunul său plac, determinat de obicei de cumpărarea tronului de către pretendenţii care roiau pe
la Istanbul sau aiurea. Chiar și Mihai Viteazul și-a cumpărat tronul. A dat bani pentru câștigarea
susţinerii marelui vizir și a altor înalţi demnitari de la Poarta Otomană.

Ca să facă rost de bani, pentru că sumele erau din ce în ce mai mari, s-a împrumutat, la fel ca
înaintașii săi. De câteva decenii, pretendenţii la tron și-au găsit la Istanbul izvorul nesecat de bani
cu care să poată cumpăra tronul: se împrumutau de la turcii sau grecii din Istanbul, un fel de
bancheri în termenii moderni. Împrumutul era garantat chiar de Sultan, pentru că era o foarte
bună afacere. Cu banii împrumutaţi se cumpăra tronul, mai degrabă influenţa necesară pentru
numirea în domnie, dar domnia era gajată. Pentru că fiecare nou domnitor se angaja să preia
vechile datorii neachitate de predecesorii săi.

Numai că rostogolirea aceasta a creditelor are un final nefericit: se intră la un moment dat în
incapacitate de plată. Mihai Viteazul s-a angajat în faţa Sultanului că va achita datoria
predecesorilor săi la tronul Ţării Românești. Împreună cu banii împrumutaţi de el pentru
cumpărarea tronului, datoria Ţării Românești era de 700 de milioane de aspri, echivalentul a
circa 5,8 milioane de galbeni. Suma era atât de mare, încât era imposibil de achitat, ţinând cont
de potenţialul economic al Ţării Românești (detalii în Bogdan Murgescu, Ţările Române între
Imperiul Otoman și Europa Creștină, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 94-102).

Cauza luptelor lui Mihai cu turcii constă tocmai în această datorie imensă, care a adus Ţara
Românească în incapacitate de plată. Nici vorbă de „apărarea creștinătăţii” faţă de păgâni sau
alte figuri de stil similare care împânzesc manualele și cărţile de istorie. Mihai Viteazul a profitat
de un context internaţional favorabil: organizarea Ligii Sfinte, o alianţă creștină cu scopul declarat
de a lupta împotriva turcilor, și desfășurarea războiului cu turcii, cunoscut în istorie ca Războiul
de 15 ani (1593-1606).

Acest război i-a oferit lui Mihai ocazia să se ridice la luptă împotriva turcilor, neavând altă soluţie
pentru ieșirea din incapacitatea de plată. Nu Mihai a creat războiul cu turcii, ci războiul Ligii
Sfinte l-a creat pe Mihai Viteazul. Restul sunt doar metafore...

Care este prima acţiune antiotomană a lui Mihai Viteazul? Uciderea creditorilor otomani în
noiembrie 1594, prezentată ca mare faptă de vitejie în cărţile de istorie sau în filmele dedicate lui
Mihai Viteazul. Oare ce s-ar întâmpla azi dacă un cetăţean care are un credit la o bancă l-ar ucide
pe bancherul care l-a creditat? Probabil că în ochii multor creditori ar deveni un erou din cauza
antipatiei faţă de bancheri și a poverii financiare a oricărui credit. Dar din punct de vedere legal
este o crimă. Deci, până la urmă, uciderea creditorilor otomani de către Mihai Viteazul este o
faptă de vitejie?

Mihai Viteazul într-o litografie austriacă din secolul al XVIII-lea

A făcut Mihai Viteazul pentru prima dată Unirea tuturor românilor într-o singură ţară?

Un alt mit legat de Mihai Viteazul este că el a făcut pentru prima oară unirea tuturor românilor
într-o singură țară. Oare el a fost primul? Atunci ce a fost în 1595? Conform tratatelor din mai-
iunie 1595 încheiate la Alba Iulia, Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, a devenit principe
și al Țării Românești și al Moldovei. Titlul de principe al Transilvaniei, Țării Românești și Moldovei
i-a fost recunoscut pe plan internațional, chiar dacă fără entuziasm, inclusiv de către împăratul
Rudolf al II-lea.

Mihai Viteazul și Răzvan au fost reduși la statutul de voievozi subordonați principelui, căruia îi
dădeau socoteală. Cronica Țării Românești a ținut minte peste decenii că Mihai a trebuit să dea
socoteală de cheltuirea banilor, o povară în conducerea țării, de care a scăpat abia în urma
bătăliei de la Giurgiu, când Sigismund Bathory i-a permis să folosească liber vistieria Țării
Românești.

Ce altă dovadă mai clară avem nevoie să recunoaștem că pentru câteva luni, în 1595, Sigismund
Bathory, a fost principe peste cele trei principate: Transilvania, Țara Românească și Moldova?
Deci cine a făcut prima unire a tuturor românilor? Mihai Viteazul sau Sigismund Bathory?

Ea a fost la fel de efemeră ca Unirea lui Mihai, a durat doar câteva luni, pentru că în timpul
campaniei din toamna anului 1595 de la Giurgiu, în timp ce Răzvan Vodă era cu oastea sa în
campania din Țara Românească împreună cu oastea Transilvaniei și a Țării Românești, Ieremia
Movilă a venit în Moldova cu oaste poloneză și s-a înscăunat.

Astfel Moldova a ieșit din uniunea făcută de Sigismund Bathory, dar Mihai a rămas mai departe.
Mihai a fost nevoit să admită acest statut, pentru că nu avea, deocamdată, altă opțiune politică.
Cum îl considerăm pe Sigismund Bathory? Străin sau autohton? În primul rând, familia Bathory
era o familie nobiliară cu o vechime de câteva sute de ani în Transilvania, mai bine zis în zona
Șimleului, unde era domeniul principal al familiei. Deci nu era venetic.

Spre comparație, fără nicio intenție de a jigni pe cineva, regele României, Ferdinand, nu era
născut în România. Dar este considerat, pe bună dreptate, un rege al tuturor românilor, al
României Mari. Atunci de ce nu putem accepta că Sigismund Bathory a fost principe al celor trei
principate, el fiind indigen în Transilvania? Pentru că e ungur?! Și Klaus Johannis este neamț, dar
este președintele României. Îi contestă cineva dreptul de a fi președinte al României? Atunci de
ce românii contestă realitatea istorică a primei uniri a Transilvaniei, cu Țara Românească și
Moldova în 1595 sub Sigismund Bathory?
Mihai Viteazul într-o pictură de Franz Francken, 1601

Care a fost cauza Unirii lui Mihai Viteazul?

Probabil mulți cititori o să răspundă: pentru că toate cele trei țări erau românești. Națiunea
medievală românească este o ficțiune istoriografică. La fel ca unitatea medievală românească.
Rațiunea unirii celor trei principate, atât de către Sigismund Bathory, cât și de Mihai Viteazul, a
fost una pur politică: realizarea unui pol de putere suficient de puternic militar ca să poată
rezista presiunii otomane. Planul sau ideea politică a fost deja formulată de către generalul
Castaldo prin anii 1550.

Sigsimund Bathory și Mihai Viteazul l-au pus în practică. Mihai Viteazul a cucerit cu arma atât
Transilvania, cât și Moldova. Era oricum ceva obișnuit în epocă. Dar solidaritatea românilor pe
care o vedem în filmele istorice este o ficțiune. Câțiva români din Transilvania au ridicat capul lor
de iobagi sperând că dacă e un domn de credința și limba lor vor beneficia de un statut mai bun,
economic în primul rând. Mai mult s-au speriat nobilii unguri de o eventuală răscoală a românilor
încurajați de cucerirea Transilvaniei de către Mihai Viteazul.

În rest au fost doar câteva agitații izolate, care nu constituie argumente pentru a considera că în
1600 exista o conștiință națională românească, un sentiment de unitate românească sau o
națiune românească. Dar să nu uităm că și Mihai Viteazul este un exponent al clasei nobiliare sau
boierești. Chiar el a legat de glie țăranii dependenți în Țara Românească. Baza socială a puterii lui
nu o formau țăranii, ci boierii. Iar în Moldova, istoricii încă mai sunt datori să scrie adevărul
despre satele distruse de oștile lui Mihai Viteazul. Pentru că după ce treceau turcii sau tătarii,
satele distruse se ridicau. Dar după oștile lui Mihai Viteazul, au fost sate în Moldova care nu au
mai putut să fie reconstruite.

Dar chiar și așa, în ciuda adevărului istoric, Mihai Viteazul rămâne un mit frumos, pentru că avem
nevoie de el. Românii l-au redescoperit târziu. A intrat inițial timid în manualele de istorie.
Primele monografii dedicate lui apar în jurul anului 1900 și treptat, treptat, pe fondul discursului
unionist din Regatul României, el devine modelul pentru Unirea tuturor românilor. Și așa a
rămas. Așa și trebuie să rămână, un model, un simbol al Unirii. Cunoașterea adevărului istoric nu
îi scade cu absolut nimic aura și nici importanța sa în Pantheon-ul românesc.
Dacă nu ar fi existat, Mihai Viteazul ar fi trebuit inventat! Orice popor are mituri fondatoare și
eroi care au întemeiat țara. Trebuie doar să învățăm să separăm miturile și ficțiunea din filme și
cărți de realitatea istorică.