Infecțiile intraspitalicești.

Măsuri de
prevenire

Infecțiile instraspitalicești (nosocomiale) sunt

infecțiile contractate în spital sau alte unități sanitare
și se referă la orice boală datorată microorganismelor,
boală ce poate fi recunoscută clinic sau microbiologic,
care afectează fie bolnavul, datorită internării lui în
spital sau îngrijirilor primite, fie ca pacient spitalizat
sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar
datorită activităților sale.

Incidența este în creștere peste tot în lume, cauzele

sunt comune dar și diferite, în raport cu gradul de
dezvoltare a unei țări sau regiuni. Infecțiile
nosocomiale se pot produce în dependență de:
- condițiile generale dintr-o unitate medico-sanitară;
- natura gazdelor umane;
- particularitățile agenților patogeni circulanți;
- specificul prestațiilor efectuate;
- situația din populația generală, etc.

În mod frecvent cele mai grave infecții

intraspitalicești sunt cauzate de agenți patogeni cu
rezistența mare în mediu, iar pentru unele bacterii,
aceasta se caracterizează prin rezistență la antibiotice
(stafilococi, E.coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas
aeruginosa, Yersinia, Campylobacter). La acestea se
adaugă virusurile hepatice, HIV, virusurile cu poarta
de intrare la nivelul cailor respiratorii, ciuperci,
paraziți etc.

Surse de agenți patogeni

- bolnavi cu boli netransmisibile, care pot prezenta
forme atipice de boala transmisibilă sau sunt purtători
de agenți patogeni;
- bolnavi cu boală transmisibilă, dar purtători ai altor
agenți patogeni;

În infecțiile intraspitalicești, purtătorii de agenți

patogeni, în afara celor 3 categorii clasice (pre-
infecțioși, sănătoși și foști bolnavi), se mai clasifică și
în raport de zona anatomică pe care o colonizează
(nazali, faringieni, nazofaringieni, tegumentari, fecali,
urinari, vaginali).

Sursele de agenți patogeni pot proveni din

următoarele categorii populaționale:
- personalul medico-sanitar de bază;
- stagiari (medici, studenți, elevi);
- personalul auxiliar (întreținere, bucătărie, spălătorie,
magazii);
- vizitatori;

Moduri și cai de transmitere

Modul direct presupune transmiterea agenților
patogeni prin relații intre bolnavi, între aceștia și
personalul medico-sanitar, cu ocazia efectuării
diferitelor prestații și în cadrul „modului de viață”
specific serviciilor de asistență spitalicească sau de
ambulator, cu aglomerații și condiții igienico-sanitare
cu risc.

Modul indirect este predominant deoarece,

frecvent, intervin agenți patogeni cu rezistenta mare,
având astfel posibilitatea de a fi vehiculați prin aer,
apă, pulberi de sol, obiecte (inclusiv instrumentar
medico-chirurgical, mobilier, elementele băilor și WC-
urilor, termometre, spatule), medicamente și produse
biologice cu administrare fracționată și expuse
contaminării; de asemeni, mâinile bolnavilor și
diferitele categorii de personal care vin în raport cu
aceștia.

Formele clinice cele mai frecvente de infecții

nosocomiale sunt
- infecțiile urinare;
- infecții de cateter;
- pneumonii;
- infecțiile plăgilor operatorii;

Măsuri de prevenire
- preocupări pentru ca proiectarea și realizarea
construcțiilor pentru asistența medico-sanitară să
dispună de circuite multiple și alte facilitați care să
evite diseminarea agenților patogeni;
- asigurarea unei igienizări zilnice corecte,
decontaminare, dezinsecție și deratizare periodică;
- folosirea corectă a circuitelor pentru persoane și
materiale;
- reglementarea accesului vizitatorilor;
- asigurarea unor operațiuni corecte de pregătire și
efectuarea sterilizării instrumentarului și a altor
materiale;
- păstrarea în rezervă a unor antibiotice cu spectru
larg pentru intervenția de urgență în caz de infecție
nosocomială produsă de agenți rezistenți la
antibioticele utilizate;

Măsurile specifice și speciale bazate pe aplicarea

antibioticelor, imunoglobulinelor și vaccinurilor au o
utilizare limitată și doar la indicațiile specialiștilor și
dependent de situația din populația generală.
 Măsuri de combatere
În cazul apariției unei îmbolnăviri de tip
nosocomial se va efectua, cu caracter de urgență:
- ancheta epidemiologică, intervenții epidemiologice,
clinice și cu laboratorul pentru depistarea și izolarea
bolnavilor;
- se vor institui măsuri de protecție a celorlalți bolnavi,
mai ales cei cu risc;
- se suspendă internările;
- se desfășoară investigații complexe pentru
depistarea și corijarea cauzelor care au determinat
îmbolnăvirile;
- se suspendă total sau parțial, pe termene variate,
activitatea serviciului, timp în care se vor efectua
renovări și reprofilări;
- în cazul repetării unor episoade epidemice, unitatea
poate fi desființată;
- educația și instruirea personalului medico-sanitar va
completa procesul de combatere;