Descrlerea CIP a Bibliotecit Nationale a Roméntet Epopeea lui Ghilgames; /trad.: Ali Brebeans games; /trad.: Alina Loredana - Bucuresti : MondoRo, 2014 ISBN 978-606-695.010-7 1. Brebeanu, Alina Loredana (trad.) Wl | ztg09tsrya0y Il N ° fey N Coperta: Daniel Tutunel Departament Difuzare tel. 021-211.25.00 ‘mail: comenzi@gramar.ro Www.gramar.ro Nota redactiel: Textul folosit pentru traducerea de fata es Parerea noastrd, ct mai apropiat de labitele orginal, Pesiocat apar semne ce reprezinta neintelegerea decodificarii acestor tablite. Semnele de punctuatie (...) reprezinta ambiguitalea intelegerii traducerii bucatilor de text. (Tablitele sunt sfdrdmate, Sparte sau nut pot fi inteligibile). Acestea au fost pastrate, in special Pentru a prezenta cititorului o varianta c&t mai fideld a acestei capodopere. Timpul trecut peste aceste suporturirigide si incomplete (scrierea este cuneiforma), a facut imposibila Tedarea cu acuratete a intregului poem, o foarte mica parte din el fiind interpretat pentru a asigura continuitatea traducerii sitntelegerii textutui, gpopeca tui Ghilgames Cuvant inainte ae fi fost j jumatate inainte de a fi [05- te un mileniu $i ju! ‘ Tigrului si Cu peste ice, pe vremea cand apele Tigruitl $ te poemele hom ee create Poe impreunaserd inca - pent C2 jn Golful Persic - in ean ane ce y sre main scribii scrijeleau lar js Mer aseeadad arsi, in ciudata lor scriere cuneiformd, cea dintai epopee alumi. Mai veche decat Tiada si ‘epopeea care = viteiil a legendarul rege ul i, ears tanduits in doudsprezece tablete numerotate cu gra - in faimoasa biblioteca a regelui asirian Assurbanipal, ja Ninive, in cel dintéi veac inaintea erei noastre. Ea constituia pentru Asia Occidental ceea ce aveau sa fie poemele homerice pentru Grecia celui dintai mileniu jnaintea erei noastre si, de pilda, Cantecul lui Roland pentru Franja celui de-al chintesenta a bre Poemutl nu- vechimii, ci mai cu seama deosebitelor sale merite care privesc deopotriva calitatea si caracterul operei. Amestec de intamplari minunate, de multe ori dramatice, cu profunde invataturi morale, el ne infatigeaza pe cel dintai erou tragic al 5 cea, mai veche decat ile ‘si suferintele lui avea sa-si ia loculfe, incat s& poatd fi citita ~ cy oastre, adic aproape cine sustinut i a mii de ani dupa epoca crear Putemice si neclintite Egiptului, dar ele erau durate in piatra si mestest scoarfa paméntului. Care sa fie taina neasem| f atat freamat de viatA cAntecului f&urit cu aproape ‘de ani in urma, pentru a fi strabatut pand la noi, pastrandu-si neatinsd frumusetea? Tat ce ne vom stradui s4 patrundem rascolind adancutile istoriei ca si pe cele ale literaturii, asa cum arheologii au razbatut prin negura ce-nvaluia inceputurile civilizatiei_ omenesti, sapand si rascolind ascunsele straturi ale pamantului. insemnatele descoperini scoase la iveala de sapaturile intreprinse in Egipt la inceputul veacului trecut au incitat setea de cunoastere a savantilor, care siau indreptat privirile si spre rasarit. La fel cu hieroglifele, a caror cheie fusese gasité mai inainte, descifrarea scrierii cuneiforme putea da la ivealé comori de frumusefj nebanuite, asa cum s-a si intmplat. Savanti din Frania, Anglia, America, Germania si Rusia - cit&m pe Francois Thureat in, Léon Legrain, H. Radau, Anton Deimel, Edward Chiera, Amo Poebel, Stephen Langdon, G. Smith, L. W. King, Thorkild Jacobsen, Adam Falkenstein, Henri de Genouillac, Benno Lansberger, Gadd, S. N. Krammer, |. M. Diakonoy, V. V. Struve, I. A. Tiumenev - au pomit s4 caute gi si studieze ramasitele vechii si 6 Epopeea lui Ghilgames. a insemnatei ¢ {ii asiro-babiloniene, din fertila cdmpie ce se intinde intre Tigru si Eufrat. Sapaturile de pe locurile unde se ridica odinioara cetatea Ninive, ultima capitalé a Asiriei, cele de la Khorsabad, de pe colina de la Ku} Nippt (valul de pamant) de la Boghaz-Keui, in As Mica, graiurile mozaicului de popoare ce s-au perindat i Mesopotamia - sumerieni, akkadieni, hittit, hum, elamig si cananeeni - -a inchegat opera cea mai de seama a geniulul Semitic, pe care 0 constituie, fara indoiald, «Epopeea Tul Ghilgames». Prin vigoarea si autenticitatea eternului omenesc pe care-1 oglindeste, ea este pe drept cuvant una dintre primele capodopere ale literaturii universale. Lucrarea nu e lipsit4 deloc de un cert substrat istoric, cu tot nimbul legendar ce-o inconjoara. Ea reflecté interesanta epoca de tranzitie de la oranduirea comunei primitive la cea sclavagista, epoca ce s-a desfagurat in tot cursul mileniilor [V Mesopotamia, cand a inceput procesul de diferentiere sociala prin dezvoltarea fortelor de productie. E 0 perioada in care se tinde hotdrat catre noile relati, sclavagiste, in timp ce mai staruie, destul de puternice, si vechile relati. E, in acelasi timp, epoca in care viata cultural incepe a se dezvolta mai viu, in istorie aparand - pentru prima daté - scrierea ca mijloc de comunicare, pe baza pictograficd, evoluand apoi spre cea ideografica. Epopeea lui Ghilgameg oglindeste cu fidelitate tocmai perioada de care vorbim, desi nu intr-un mod limpede, data *spopeca tui Ghilgam Z a find tendinte ©) ger ev, cetatea Urukului tn care = rege care @ ita a existat realmente, caci zidurile jay desfagoard ac sub cele ale oragului Warka de astazi, to, fost dezgropal co ase care le intalnim in epee ase dupa cemoment mom : sunt cele ale zinta pe Ghilgames ca rege, Dey ale carei sfatun, Lucrarea ni-l repre: + ceea ce indic§ incd legat de obstea clin care a purces a jarhal al oranduirii sclavagiste a timpului - in Adunarea Batranilor, Ie mai primes! stadiul patri Ghilgames s-a diferentiat prin forta, vitejie si intelepciune, asa cum ni se spune in epopee, $i a ajuns sa se impuna, Ja tiranie, semenilor sai. El leste SA construiasca, le cetatii, fi trezeste cand vrea «in sunetul tobei», «ij chinuie fara incetare», «ingramadeste asupra lor corvezir dupa bunul sau plac, cdci Ghilgameg «tine in mainile sale intreaga putere a Urukului» «au harazit si domneascé asupra popoarel Ne aflam, agadar, la inceputurile asupririi sociale si bietfi oameni, pe cale de a deveni robi, nu vad alté scdpare decat sa inalte rugaciuni catre zei, asteptand ocrotirea lor. Epopeea cuprinde, prin urmare, neind documentare cu privire la epoca respe tele genului literar pe care-I reprezinta. se informatii i, desigur in Din cele 3.600 de versuri pe care trebuie sa le fi avut in forma primitiva, nu ne-a mai rimas decat abia jumatate. een niana s-a infiripat din vechi poeme si balade ‘umeriene, dintre care pand la noi au mai ajuns sase, #1 __Epopeea tui Ghilgames. anume: «Ghilgames si Tara celor viis, «Ghilgames si Taurul Potopul», «Moartea lui Ghilgames, «Ghilgames $i Agga din Kig» si «Ghilgames, Enkidu i Infernul». Cine sa fi fost necunoscutul poet babilonian care a cules cantecele acestea, le-a prelucrat si, framantandu-le cu imaginatie, le-a dat chipul epopeii ce-a fost gasita feca Iui Assurbanipal? [até ce nu vom sti probabil niciodata, c4ci asemeni multor dintre cei care au daltuit arele frumusefi ale antichitayi, el nu sia semnat opera. Din manunchiul de tablete care fac din aceasta epopee un tot inchegat, cea de-a doudsprezecea are un caracter cu certitudine, cd ea reprezinta taducerea textual a celei de a doua parti a poemului «Ghilgames, Enkidu si Infemul». Pentru a patrunde culoarea local, pentru a ne situa in atmosfera in care s-au desfasurat pataniile eroului din opera de care ne ocupam, trebuie s4 cunoastem mai intai decorul in care se petrece a pe drumul vechiului canal Satt-en-Nil, cam la 220 km sud-est de Bagdad. Asemeni tuturor celorlalte cetati zidite de sumerieni, Urukul - pentru a nu cdea prada revarsarilor Eufratului - era cladit pe o ridicatura de teren, alcatuita de-a lungul vremii din straturile de cdramida faramitata, provenite din ruinele timpului, Int-adevar, din pricina aluvionare a terenului, sumerienii - in lipsa pietrei - i s4 construiasca numai din cardmida arsa la soare,