Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REDACŢIA:
coperta 2
revista revistelor 2 Programul revistei este supuse unor dezbateri
orientat, în primul rând, aprofundate. Aproape
Revista revistelor spre promovarea literaturii fiecare problemă se 2
române actuale, dar și către concentrează asupra unei
Revista Vatra o reevaluare critică și astfel de dezbateri.
- prezentare generală - imparțială a literaturii Dar subiectele aceleiași
Editura: Vatra Literară anterioare. abordări sunt, de asemenea,
Număr aparaţii pe an: 12
Există, în structura teme ce aparțin problemelor
ISSN: 1220-6334
revistei, mai multe linii filosofice, teologice,
Revista
permanente de promovare confesionale etc. Revista
VATRA
literară, de la autori consacră probleme
este una
recunoscuți la debutanți, permanente fie
dintre cele
precum și un sector critic personalităților culturale
mai vechi
considerabil. românești și europene
reviste din
Revista favorizează, ca deosebite, fie anumitor
România.
program, dialogul probleme de interes actual
A fost
intercultural, în primul rând de interes față de integrarea
înființată
cu culturile învecinate și cu europeană.
în 1894 de către trei autori
clasici ai literaturii culturile minorităților Un caracter specific al
românești: I. L. Caragiale, românești. revistei este reprezentat de
Ioan Slavici și George Dar, de asemenea, este aspectul său grafic și,
Coșbuc. Noua versiune relevantă și programatică bineînțeles, de ilustrația sa,
apare, din 1971, la Târgu deschiderea spre cultura realizată de artiști
Mureș (prima versiune a europeană în ansamblu. remarcabili.
apărut la București). Revista se referă la
problemele social-politice, Redactor: Marin Anghelescu
editorial 3-4
la iveală un fapt deosebit de sever!... Un vecin, care avea
Nicolae Vasile periculos, cei mai mulți un magazin de vinuri, aflat
dintre copacii marilor orașe în același pericol ca și mine,
Pomi de gheaţă sunt din cea mai joasă speță avusese o idee mai practică,
arboricolă, cărora li se dând câteva vedre de vin
putrezesc prematur unde trebuia. Nici nu am
Am ajuns să ne temem rădăcinile și interiorul îndrăznit să-i mai spun de
și de pomi!... Dacă nu sunt
e d i t o r i a l
The Cyclical
Universe
e d i t o r i a l
Motto:
“The Universe is cyclical, as is
Man, but God wants us to be
exponential!”
c r o n o l o g i e
22. 01. 1905 – Wanda
Wasilewska scriitoare și
jurnalistă sovietică,
poloneză și ucraineană (m.
1964)
23. 01. 1834 – Al.
cronologie
primul său președinte (m. Odobescu, scriitor,
Rodica Bogdan 1872) arheolog și om politic român
6. 01. 1881 – Ion (m. 1895)
Minulescu, poet și 24. 01. 1889 - Victor
Calendar literar prozator român, Eftimiu, dramaturg, eseist,
reprezentant important al povestitor, scriitor și
(născuţi în ianuarie) simbolismului românesc (m. traducător român de origine
1. 01. 1868 – I. Al. 1944) aromână, respectiv membru
Brătescu-Voineşti, 6. 01. 1897 – Ionel al Academiei Române și
prozator român (m. 1946) Teodoreanu, a fost un francmason român din
2. 01. 1933 – Ion Băieşu, romancier și avocat român perioada interbelică (m. 6
scriitor român, dramaturg și interbelic, cunoscut mai ales 1972)
autor de scenarii pentru pentru scrierile sale 24. 01. 1776 – E. T. A.
televiziune și film (m. 1992) evocatoare ale copilăriei și Hoffmann scriitor,
2. 01. 1959 – Patrick adolescenței (m. 1954) compozitor și pictor
Nielsen, editor american de 7. 01. 1926 - Mircea romantic german (m. 1882)
literatură științifico- Sântimbreanu, scriitor 25. 01. 1931 – Ion Hobana
fantastică român, director al editurii (m. 2011)
5. 01. 1878 – Emil Albatros, publicist, scenarist 25. 01. 1939 – Mircea
Gârleanu, prozator, și producător de film (m. Gândila Scenarist, consilier
regizor, scenarist de film și 1999) ştiintific român (m. 1996)
jurnalist român (m. 1914) 15. 01. 1850 – Mihai 27. 01. 1942 – Alexandru
6. 01. 1760 – Ion Budai- Eminescu, poet, prozator Mironov, scriitor, jurnalist
Deleanu, scriitor, filolog, și jurnalist român, socotit de și politician român
lingvist, istoric și jurist, cititorii români și de critica 30. 01. 1852 – I. L.
corifeu al Școlii Ardelene literară postumă drept cea Caragiale, dramaturg,
(m. 1820) mai importantă voce poetică nuvelist, pamfletar, poet,
din literatura română (m. scriitor, director de teatru,
6. 01. 1802 - Ion Heliade
1889) comentator politic și ziarist
Rădulescu, scriitor, filolog
și om politic român, 18. 01. 1848 – Ioan Slavici, român (m. 1912).
membru fondator al scriitor, jurnalist și pedagog
Academiei Române și român, membru
eveniment literar 5-6
Încep în primul rând, amintesc că în perioada
Eveniment cultural
prin a mulțumi gazdelor aceea, de început a
l i t e r a r
l i t e r a r
deasemenea doamnei
Viorica Stăvaru care a
binevoit să îmi scrie prefața
acestui al doilea volum și
care este aici în sală și
căreia îi înmânez acum
microfonul spre a vă spune
câteva cuvinte.
e v e n i m e n t
Mulțumesc!
înregistram discursuri... iar propus și nu-mi ieșeau din Au mai vorbit
dumnealui râdea și mă cap cuvintele dânsului scriitorii: Viorica Stăvaru,
numea biograful meu... „biograful meu”... Habar nu Viorica Gligor, Eugen
Măicăneanu, Victor Rusu,
Îmi intrase în cap aveam cum dar am purces
Mihai Ioana, Marius
ideea de a-l convinge cumva la drumul anevoios de a-mi
Popescu, Eugen Fritea, Dan
să mai publice o carte, duce la îndeplinire
Șalapa, Puiu Răducan,
știam că are un roman promisiunea pe care mi-o
Cristian Petcu, oameni care
autobiografic început, că făcusem mie de a-i publica o
s-au bucurat nu doar să îl
scrie poezii... și am vorbit cu carte... Nu am găsit
aibă coleg, prieten și ci și de
prietena mea doamna manuscrisele... Și din ce 8
aprecierea dumnealui ca
Lenuș Lungu, directorul și aveam nu puteam încropi o
scriitori dovadă fiind
fondatorul revistelor carte. Dar uite că cineva
materialele pe care
Cronos și Taifas literar din acolo sus mă iubește și prin
dumnealui le-a scris și care
Constanța, să sponsorizeze intermediul dumneavoastră
acum fac parte din acest al
apariția cărții... A fost de am publicat, iată, al doilea
doilea volum. Din partea
acord deși nu îl cunoștea volum al mărturiilor spre
familiei, a fost prezentă
decât prin intermediul meu neuitare...
doamna Cristina Bogia,
și al câtorva materiale pe Mulțumesc tuturor
strănepoata domnului
care i le publicasem în celor ce m-au sprijinit în
Profesor care a citit
revistă. Însă nu am mai acest demers al meu, în
emoționanta scrisoare a
avut timp... primul rând doamnei Lenuș
Cavalerilor Templieri, din al
La trecerea bruscă Lungu, domnului Ioan
căror ordin a făcut parte
spre lumea celor drepți am Muntean (din Brașov)
domnul Profesor.
avut sentimentul unei tehnoredactorul nostru,
Un eveniment de
pierderi imense, simțeam că tuturor scriitorilor din carte
excepție, un adevărat elogiu
mi se făcuse o nedreptate! care mi-au trimis
adus unui om de înaltă
Primisem un sprijin care materialele, tuturor celor
ținută etică și morală care a
îmi fusese luat prea brusc care au avut un material și
rămas și va rămâne viu în
așa cum tragi scaunul de mi l-au trimis, precum și
memoria tuturor celor care
sub picioarele cuiva... Nu celor care m-au ajutat să le
l-au cunoscut.
apucasem să fac ce mi-am caut, sau mi-au înlesnit
eseu 7-12
Alba, unde s-au desfăşurat sunt însoţite de versiunea
Dan Lupescu
lucrările a două secţiuni şi originală, în italiană (pe
reuniunea în plen, de pagina din stânga, iar pe cea
Carlo Troya a scris încheiere, a Congresului din dreapta – transcrierea în
istoria Spiritualităţii Româneşti. română).
europeană reală! Arhitectul volumului Volumul imprimat,
(editor şi autor al unei recent, de Editura
Editura Uranus/EU minuţioase prefeţe, de 34 de Uranus/EU din Bucureşti se
din Bucureşti ne oferă, în pagini) este Dl Dumitru încheie cu Nota
e s e u
e s e u
Dumitru Ioncică îşi înfige,
temerar, degetele în
beregata noastră, a
obligatorii pentru un demers dată în limba română un
cititorilor, afirmând
doctoral, academic – este ansamblu din scrierile
tranşant şi dezarmant,
structurat în opt micro- istoricului italian Carlo
lăsându-ne fără replică:
capitole, care, exceptându-l Troya, apărute între anii
,,Dacă un asemenea
pe primul: Cine este Carlo 1844-1857, care
demers ar fi venit din
Troya?, respectă/rezumă dezvăluie un desen
partea unui istoric
vectorii de forţă ai studiilor istoric incitant, în care
român, în mod sigur,
marelui istoric italian: neamul daco-geto-
acesta ar fi fost taxat
Geto-Dacii, Goţii, goţilor, unul şi acelaşi,
drept paranoic şi ar fi
Facilităţi istorice: apare ca făcător de
fost trimis la tratament 10
vandalii şi hunii, Goţii în istorie şi contributor
sau, în cel mai bun caz,
Sud-Vest, Creştinarea masiv la etnogeneza
ar fi fost ignorat cu
geto-goţilor, Drumul popoarelor europene
condescendenţa
spre Nord al din zona de sud şi
cuvenită. Totuşi,
ostrogoţilor, Despre septentrională a
lucrurile stau un pic
arhitectura geto-gotică. Europei şi, totodată,
altfel”.
Percutant, primul exportator de cultură
prin amprenta decisivă Urmează un
paragraf al exegezei – scrise
lăsată de aceiaşi daco- microportret, pe cât de
cu profesionalism şi aplomb
geto-goţi asupra culturii concis, pe atât de relevant, al
de Dumitru Ioncică –
europene la începutul autorului acestor texte
respectă imperativul absolut
Evului Mediu”. Ai reţinut, ştiinţifice şocante, de acum
cerut de scriitorul american
Stimate Cititorule?... Pentru mai bine de 160 de ani,
Paul O’Neil: ,,Întotdeauna,
o rapidă deschidere a minţii publicate la Napoli, în Italia.
apucă cititorul de gât în
tale şi pentru o grabnică Trăind între 1784-1858 (la
primul paragraf, afundă-ţi
fixare a acestor sintagme decesul său, Mihai
degetele în beregata lui în
demne de memorat, le Eminescu împlinea opt ani),
cel de-al doilea şi ţintuieşte-l
repetăm – conform contele Carlo Troya – ne
de perete până la ultimul
pedagogiei tradiţionale : învederează cercetătorul
rând”.
,,unul şi acelaşi” - operei sale: Dumitru Ioncică
Iată intro-ul editorului:
,,neamul daco-geto- - ,,este un istoric cu o
,,Publicăm pentru prima
goţilor”, ,,făcător de foarte serioasă pregătire
juridică, om politic (a afirmă cât se poate de Portretul in aqua forte,
fost, la un moment dat, răspicat: ,,Carlo Troya pe care îngrijitorul ediţiei şi
prim-ministru al demontează cea mai prefaţatorul versiunii în
regatului celor două mare eroare a istoriei română i-l face istoricului
Sicilii) şi totodată antice”, eroare pricinuită italian aduce în prim-plan,
exponent al unei mişcări de Tacit şi Pliniu cel ca într-un basorelief, săpat
care preconiza o Tânăr, aceea că goţii, prin în piatra nemuririi,
confederaţie de state cele două ramuri, ostrogoţii dimensiunea lui Carlo Troya
italiene sub egidă şi vizigoţii, ar fi fost triburide ,,savant de anvergură
e s e u
e s e u
dintre celebrii fraţi, autori
de literatură fascinantă
pentru copii şi tineret) îi
încă disponibile la vremea Ioncică ţine să evidenţieze,
reproşa contemporanului
sa”, după care menţionează pe deplin întemeiată,
său, Carlo Troya, că ,,în
irevocabil: ,,Este, totodată, calitatea de vizionar a lui
condiţiile istorice complicate
singurul istoric care Carlo Troya, dat fiind că tot
ale Italiei din acea vreme
oferă lumii un tablou ceea ce acesta a scris acum
(…), se ocupă de istoria
general şi coerent în 160 de ani ,,vine să confirme
dacilor” -, exegetul Dumitru
legătură cu ce s-a rezultatele cercetărilor
Ioncică evocă descrierea
întâmplat în Europa în pluridisciplinare
caracterului lui Troya
primul mileniu şi recente despre istoria
realizată de istoricul francez
jumătate al erei noastre veche a românilor, adică
Charles de Tocqueville, 12
– în care, atenţie!, a celor care continuă în acest
care afirmă: ,,…a uitat
protagoniştii scenei areal neamul antic al geto-
repede prezentul, în
europene sunt geto- dacilor, cu toate
favoarea trecutului,
goţii”. transformările şi denumirile
încearcă (…) să ne
Înscrierea în context istorice suferite”.
convingă asupra
istoric şi conexiunile de Exegetul precizează
identităţii Dacilor,
rafinament irefragabil doar unul dintre rezultatele
Geţilor, Goţilor şi
continuă astfel: ,,Este o spectaculoase ale
Normanzilor, pe care
perioadă istorică densă, cercetărilor ştiinţifice de la
noi, oricum, NU o
consistentă, schimbătoare şi cumpăna mileniilor: şi
contestăm. Ce fericit
zbuciumată, care pregăteşte anume ,,confirmarea
trebuie să fie acest om –
afirmarea scrisului geto-dacic,
continuă Tocqueville –
creştinismului ca religie, făcută prin descoperirea
care, în astfel de
cultură, dar şi ca putere Tăbliţelor de la Sinaia”.
momente, mai este
politică şi se anunţă primele Cu deloc disimulată capabil să se intereseze
crochiuri ale statelor mulţumire întru spirit de Daci şi de Goţi”.
europene”. românesc şi mândrie
Imediat după această
Operând şi obligatoria naţională -, înzestratul
evidenţiere, editorul pune
racordare la evoluţia editor român notează:
degetul pe o rană imensă,
cercetărilor ştiinţifice din ,,Carlo Troya este un superb
cât deşertul Sahara, Tibetul
ultimul veac -, Dumitru şi generos avocat pro bono
şi Gobi la un loc, rană
incredibilă, produsă de amplifică exponenţial, pe Ioncică îşi continuă, cu
ignoranţa – privind acest măsura detalierii uimirilor fervoare debordantă,
subiect – probată gros, de-a sale: ,,NU putem spune disecţia, întrebându-se, pe
lungul unui secol şi că istoricii români nu ton grav, acuzator, de cor
jumătate, de specialiştii cunoşteau limba italiană din tragediile antice
noştri în domeniu. (n. n. ba chiar, unii dintre ei, greceşti: ,,De ce tratatul lui
Scriem ignoranţă, ci nu erau şcoliţi până la nuanţe Robert Sheringham, de
imbecilitate ori trădare - de mare fineţe, îndeplinind
la 1670, De Anglorum
pentru că, totuşi, totuşi, ne şi funcţii de înalţi demnitari
Gentis Origine
e s e u
e s e u
spre Apus, acum 13-15
mii de ani”.
cinci înainte de Hristos ,,Poate că, aşa cum îmi Cu un, parcă, ultim
în Europa cele mai spunea un prieten, oftat visceral, istoric şi
multe dovezi ameţeala ideii metafizic, Dumitru Ioncică
arheologice referitoare romanităţii limbii îşi încheie, astfel, excursul
la existenţa vreunei române era aşa de său ştiinţific: ,,Dacă opera
culturi se găseau cu intensă încât nimic altceva istorică a lui Carlo Troya
precădere în arealul NU se mai putea vedea ar fi fost cunoscută în
populat azi de români?”. împrejurul istoriei”. România, multe cărţi
Pentru a pune un ultim Înainte de a cita cea sau lucrări de referinţă,
şi extrem de dureros punct din urmă judecată de tratate de istorie, 14
,,acestor mirări şi acestor valoare, prin care Dumitru dicţionare, istoria
ciudăţenii” – precizând că Ioncică îşi încheie capitolul propriu-zisă şi istoria
scrierile lui Carlo Troya au Cine este Carlo Troya? -, arhitecturii ar fi arătat
fost tipărite în pragul anului vă rog să-mi îngăduiţi, ALTFEL şi multe confuzii
istoric 1848 -, Dumitru stimaţi cititori, a transcrie privind originea reală a
Ioncică nu se sfieşte să facă două afirmaţii categorice, goţilor s-ar fi risipit, iar
trimitere la o altă anomalie aparţinând unor istorici de adevărul rostit de istoricul
teribilă – şi anume aceea că, peste Ocean, care au cercetat italian în urmă cu peste 160
în acele vremuri, ,,Ion marile situri arheologice, de ani: ,,Nici un popor
Heliade Rădulescu se căznea muzeele de istorie şi marile afară de acesta – căruia
să potrivească limba română biblioteci de pe Terra. grecii i-au dat apelativul
tradiţională cu veşmântul 1. Dr. Daniel Ruzo barbar – nu a avut o istorie
total nepotrivit al limbii (arheolog peruan): mai antică şi mai certă decât
italiene”. ,,Carpaţii se află într-o cea a geţilor sau goţilor” ar
Apoi, directorul regiune a lumii unde fi avut astăzi altă
Editurii Uranus încearcă, este situat centrul rezonanţă”.
totuşi, să pună acest ultim european al celei mai
punct dureros, făcând vechi culturi cunoscută Doamne, ocroteşte-i pe
eforturi supraomeneşti de a la ora actuală”. români!
smulge un zâmbet sarcastic:
poezie 13-18
Iar de-am vrut să-mi sap De-un timp, timpul mi-l
Cristian Cruţi
mormântul, m-a scuipat măsoară în suspine și dureri.
groapa afară, Dulcea nopții feerie-mi pare,
Ștergere Moartea nu mă ia la sine m-a dezmoștenit.
imputându-mi netrăire; Doina Bonescu
Netrăind sunt scos din legea
Dulcea nopții feerie-mi pare
m-a dezmoștenit.
celor care mor din fire, Trădare
Izgonit de pretutindeni, am
De-un timp, timpul mi-l
p o e z i e
Cea furată
de la orişicine,
Orişicând,
p o e z i e
Era ca un vulcan frământat
de lavă,
Dar care se stingea înainte
de erupţie.
Emilia-Paula Implorând o moarte cât mai
Zagavei lină Deşi devenisem expert în
Celui ce se-ndreaptă spre etern. rapt de amor,
Sfârșit Într-o zi am fost prins
Le așteaptă mai grăbit sfârșitul subtilizând
Noaptea ne adună de prin Ce preschimbă nopțile-n dragostea adevărată.
gânduri, amiezi,
Ne alintă cu parfum de amintiri Cântărind mai nemilos păcatul Am fost judecat la altar
Cuibărindu-se-n ale noastre Prelungind o suferință cu o zi. Şi pedepsit cu peste
16
trupuri patruzeci de ani
Și ne lasă mistuiți de noi trăiri. Iar când sufletul la cer se urcă De căsătorie.
Toți răsuflă ușurați de chin,
Suntem doar copiii vieții Căci sărmanul nu le mai încurcă Mai evadez uneori în raiul
noastre Socoteala zilelor ce vin. meu natal,
Plini de răni și amarnice iubiri, Acolo unde ,
Ne adunăm speranțele în glastre Ştefan Doroftei
Însoțindu-le tăcuți printre
Doimăneanu Ascunzându-mă în valurile
amintiri. mării
Sentinţa sau în constelaţiile iubirii,
Urlă muribunzii cerșind moarte, Mă pierd în imensitatea
Nimeni azi pe ei nu-i mai Dintotdeauna sufletului,
iubesc. Hrana sufletului meu, Ca nostalgia să mă inunde,
Cad destine de boli aspre (mai tot timpul flămând Tinereţea să mă bântuie,
secerate, şi în continuu neastâmpăr) Iar jandarmii ibostei mele
Viețile în crunte chinuri se era iubirea, să mă regăsească
sfârșesc. Cea veşnic însetată şi să mă reîncarcereze
de nurii şi farmecele în inima ei.
Lacrimile se transformă-n vină Evei.
Când tăcuți se roagă către cer
George Geo Ge Paul Rotaru
Potîrniche Dar vestea astei lumi de zei
(Budescu) Argessis I pelasgici
Ajunse la Lupoaica din Apus,
Singurătate și Ce, dând târcoale printre
Din Argedava, prin câmpii munții dacici,
regret aride, Pe Decebal cu cântec l-a
Spre Istru un izvor se scurge sedus.
p o e z i e
La adăpost
Omul străzii
p o e z i e
Alean
la noi în
mansardă
p o e z i e
te aștept în fiecare clipă,
vântul bate, este atât de rece,
este cald la noi în mansardă.
îmi lipesc fruntea de geam,
Constantin
Mîndruţă
Pariu ninge peste cărarea viselor
mele,
toate dorm, inima mea
Epigrame de iarnă O să fie iar ninsoare
veghează,
Iarna asta, negreşit,
Lacrimă de brad este cald la noi în mansardă.
Putem să facem prinsoare
câteva strofe în suflet
Şi pe un picior... scrântit.
vibrează,
Chiar dacă sunt un păcătos, Cât stomacul te aștept , așează-te lângă
Nu te-am tăiat, nu vreau mine, 20
pustiul, departe de lume, ascunși în
Păcătos sunt din născare,
Tu eşti toiag pentru Hristos, noapte,
Nu m-abţin de la nimic, este cald la noi în mansardă.
Iar mie îmi vei fi sicriul... Postul, dacă este mare, uneori iarna totul îngheață,
Tuturor ionilor Nici stomacul nu e mic... m-am cuibărit la pieptul tău,
Sărutul gripei iubirea ta în suflet totul
dezgheață,
Înainte-mergătorul, este cald la noi în mansardă.
Vă trimite o urare: Este frig prin buzunare, printre ninsori, viscole și ger,
Să fiţi ca Botezătorul Doar cu gura fac risipă ceasul vechi, neobosit nu s-a
... Şi cu grijă la pahare! Şi îţi dau o sărutare, oprit,
Ca să mă aleg c-o…gripă! privim pe geam cum ninge,
Ger este cald la noi în mansardă.
Necazurile iernii vântul pe stradă se
rostogolește,
Peste început de an, mă încălzesc la pieptul tău
Ca bărbat vreau să trişez
Iarna şi-a întins aripa, Cu o femeie frumoasă, iubite,
Gerul este peste plan Dar când dau s-o-mbrăţişez mai trece o iarnă peste noi,
Şi a îngheţat şi... gripa! Devine... alunecoasă. este cald la noi în mansardă.
cafeneaua cu peniţe 19-23 (dezbateri) interviuri
L. L: Ne puteți spune sunt un reper... De la
Lenuş Lungu câteva cuvinte despre Valentin Tănase la Raphael
dumneavoastră? Marcelo și chiar Manara...
Interviu cu M. C. : Sigur... sunt un Pictorii mei au fost S.
pictorul Mihai om simplu în viața de zi cu Bălașa, V Tănase, Vladimir
zi... pasionat. Kush... dar și rușii Shiskin...
Catrună
Mă atrage frumosul în Aywazowsky... Să enumăr
general și frumusețea doar câțiva... Deci începutul
i n t e r v i u
i n t e r v i u
cam dispare... Mie arta îmi
spune că văd ceva frumos și
nu angoasele unora. Mai
exista o piață a artelor... Cea
muzicală merge de la sine...
marine... eminesciene... ș i că nu mă opresc și nu că am Are alt impact... Cea
enesciene... unde am fost și planuri... picturală este într-un mic
premiat. L. L. : Mai este pictura regres pentru că există arta
L. L. : Ce vă place mai apreciată astăzi în România? digitala ieftină dar plăcută și
mult să pictați? M. C. : Pictura este atunci lumea se orientează și
M. C. : Pictez marea în încă apreciată dar inegal ca spre aceasta... Însă nu este
toată frumusețea ei... calmă locații și arta în general cam nimic rău în a avea
și furioasă... Pictez pierde teren în fața altor concurență... sunt mulți
feminitatea... îmi place arta forme noi mai mediocre... artiști și mai puțin doritori...
suprarealistă în mod special Este o mutație făcută odată Și faptul că pătura mijlocie
și în arta mea se regăsește cu ofensiva digitală... Însă în este destul de mică 22
această temă... Dar îmi place marile centre universitare... procentual afectează da și
sâ fiu și portretist... Nu fac în marile orașe mereu vor fi cerința în artă... Dar avem
celebrități ceea ce mi-ar acțiuni artistice... trebuie să case de licitații... artiști
aduce un succes mai rapid... ai și loc de expus ca artist și renumiți cotați foarte bine...
ci fac oameni ca noi... mai evident și promovat... Nu L. L. : Ce stil vi se
simpli... Pentru că așa știu este greu dar nici ușor... potrivește mai mult?
că place ceea ce fac și nu important este să fii cu stilul M. C. : Am un stil al
celebritatea modelului... Dar tău. meu în pictură și grafică...
fac uneori și celebrități... L. L. : Mai există nu știu dacă mi se
Puține... Pentru cazuri oameni pasionați de pictură potrivește... E al meu doar...
speciale... Mai ales în grafică care investesc? dar nu aș face teme
am cateva sute...
M. C. : Trăim vremuri grotești... mortuare...
L. L. : Care sunt decandente... valorile și Frivole... Vreau să redau
planurile și proiectele sistemele sunt schimbate și frumosul chiar daca îl caut
dumneavoastră? de aici și ofensiva unde el nu prea este
M. C. : Nu am planuri mediocrității de multe ori... L. L. : De unde vă
anume pentru că nimic nu Totul devine afacere. inspirați pentru lucrările
este programabil... Fac și L. L. : Ce părere aveți dumneavoastră? Care sunt
cărți și reviste și arta mea... despre, tendința actuală în temele preferate?
Și advertiding pentru că pictura românească dar și în M. C. : Fac după
sunt pasionat de acest cea mondială? modele temele mele sau le
domeniu... desigur... lucrez imaginez... Dar în toate pun
digital aici... Deci pot spune
amprenta mea, tema fiind in memoriam 24-27
acestui târg de carte,
feminitatea... fascinația
George Şerban domnul Todor Gheorghe. Se
mării... spațiului... Nu am o mișca greoi. Îi auzeam
zi anume să realizez ceva sau Cum l-am respirația rară. Dacă îl
îmi impun... Totul vine de la priveai atent, îți dădeai
cunoscut pe seama că este suferind.
sine... Simt când pot face un
m e m o r i a m
tablou cu marea... sau un
Adrian Păunescu Apropiindu-se de masa
potret... Altfel pierd inutil vorbitorilor l-am auzit:
timpul... și îmi place să fiu – Hai, să neașezăm!...
i n t e r v i u
i n
participări la saloane de artă au prelins ușor pe obraz. De a marelui dispărut și vuietul
și îmi place să cred că mereu ce Doamne tocmai el?... vântului care parcă îl diza.
am arătat ceva plăcut în ceea Gândul mi-a zburat la
După ce și-a terminat
ce am expus... acum sunt vara anului 2009 când l-am
pledoaria, marea majoritate
mai selectiv dar am lucrări întâlnit pentru prima dată a publicului, în mână cu
în cărți și reviste și colecții „în carne și oase”, la „Târgul cartea pe care a lansat-o cu
23 personale... Fac cam 100 de Estival de Carte” de la
acest prilej, ,,Libertatea de
Mangalia. Nu am lipsit o zi
lucrări grafice pe an... zeci unică folosință”, a format o
de la această manifestare
de cărți și reviste și particip coadă ordonată la masa
culturală. Am filmat și
la diferite expoziții... Nu e unde stătea Maestrul. La
fotografiat toate activitățile.
mult dar nici puțin pentru că Ca novice în ale scrisului, fiecare persoană după ce o
toate înseamnă timp... voiam să cunosc oamenii
consum interior și noștri de litere, să intru în
tenacitate... un artist se legătură cu ei, să le dau să-
consumă încet... Dar așa mi citească primul copil
este condiția lui... ,,Secvențe”, să le cunosc
L. L. : Câteva cuvinte părerea. Îl așteptam cu
de încheiere pentru revistă? respirația aproape
M. C. : Ce pot să spun întreruptă pe marele nostru
poet Adrian Păunescu. Era o
decât succes revistei Cronos,
după-amiază de vară
că sunt onorat, și pentru că
plăcută. Vântul destul de
și știu ce muncă este la o
tare, se repezea mai abitir
revistă făcând și eu câteva, decât vorbitorii, provocând
îmi afirm toată admirația zgomote deranjante în
pentru cei ce fac așa ceva... Parcul Centrului Militar
Rămânem printre cei care Mangalia, gazda acestui
facem ceva în viața și de care prestigios eveniment.
lumea simplă se miră...”La Iată că apare Maestrul.
ce vă folosesc?” Era însoțit de inițiatorul
m e m o r i a m
greutate jos. Sunt convins că
aveți dureri la mers, argila
mea vi le poate diminua, de
fapt în cărticică am explicat
și modul de tratament. Am o
mare rugăminte, nu se știe
când vă mai întâlnesc,
întreba cum o cheamă ca să- om normal, lipsit de doresc să facem o fotografie
i scrie numele pe carte, teribilele dureri de coloană împreună, nu știu dacă o să
găsea și câteva cuvinte și bucuros că pot duce o mai am o astfel de ocazie.
frumoase la adresa acesteia viață normală. – Cu plăcere!, mi-a
Se înnoptase. Luminile – Interesant! spus zâmbind, strângându-
i n
parcului erau aprinse făcând mi mâna.
Luând cartea cu argila
să crească farmecul acestei Am pus mâna pe
în mâna stângă, cu
întâlniri deosebite. spatele dânsului. Doamne
arătătorul de la cea dreaptă
Așteptam cu nerăbdare să se îmi venea să-l mângâi și să-l
indicând bulgărele de argilă
termine cu autografele. Mi- sărut pe ,,Zeul” în viață al
de pe coperta cărții, a ridicat
am luat romanul și încă o poeziei românești.
ochii spre mine: 24
carte de medicină
– Așa arată această Ne-am luat rămas bun.
popularizată ,,Argila de
argilă! Domnul Todor l-a însoțit
Limanu” de fapt, primul
– Este o adevărată până la ieșirea din parc.
meu copil.
mană cerească! Coperta este Mergea greoi oprindu-se de
– Maestre, mă scuzați câteva ori până la ieșire. Cu
că îndrăznesc, la bătrânețe realizată de mine, de fapt eu
îmi tehno-redactez cărțile, toate că era suferind a venit
m-am apucat de scris. Știu în mijlocul oamenilor să le
că timpul vă este foarte inclusiv romanul. Copilul de
pe coperta romanului sunt vorbească, să le alinte
prețios, dar poate printre durerile suflerești. Era un
picături răsfoiți puțin eu la vârsta de trei ani.
OM în adevăratul înțeles al
romanul meu. Tare aș dori – Să știi că îmi place ce
cuvântului.
să cunosc părerea aud de la dumneavoastră,
uimitor, poate o să mai stăm A doua zi dimineață
dumneavoastră. Mă întreb
de vorbă. am trecut pe la Cercul
de multe ori dacă merită să
Militar să văd care mai este
continui cu scrisul. – Numărul de mobil și
programul, căci pe parcursul
– Cu plăcere! adresa de e-mail sunt la
târgului mai interveneau și
A luat cărțile. Le-a sfârșitul cărții cu argila i-am
modificări. Ar fi păcat să nu
așezat ușor pe masă una răspuns eu.
amintesc, că la amenajarea
lângă alta și ochii i s-au oprit A deschis cartea cu acestui parc, Marina
pe ,,Argila de Limanu”. argila la final și observând Militară a avut un mare rol.
– Este o descoperire de adresa și numărul de mobil Șeful Cercului Militar cdr.
a mea! Am triplă hernie de îmi spuse: (r) Comloșanu Gabriel s-a
disc. Datorită ei am scăpat remarcat prin activitatea
de cuțit, iar acum sunt un dusă în această perioadă.
Când am intrat în parc, M-am așezat în fotoliu – Credeți-mă, am un
domnul Todor a venit spre din recepție. Nu a trecut dar de a simți din prima
mine. multă vreme și un domn a caracterul omului cu care
– George, vezi că apărut îndreptându-se spre stau de vorbă, rareori m-am
Maestrul Păunescu dorește recepționeră. Au discutat înșelat. Tata a avut un frate
să vă întâlniți și te roagă ceva și domnul s-a îndreptat călugăr care a murit la
m e m o r i a m
m e m o r i a m
– Am o rugăminte,
doresc să imortalizăm
momentul, cine știe când ne
vom mai întâlni?
– Se poate, cu plăcere!
M-am dus la dreapta
vă la mine cum arăt. În – Uite, domnule, ce Maestrului, l-am îmbrățișat
strângându-l tare, după ce
urmă cu câțiva ani umblam oameni avem aici la
am pregătit aparatul de
în cârje, acum nu mai simt Mangalia, frumos, foarte
durerile herniei de disc. La frumos, și ce dorești cu fotografiat pe care i l-am dat
doctorului naturist să ne
Spitalul ,,Baltazar”, din cărticica asta?
i n
fotografieze.
capitală, renumitul doctor – Ramona, e nepoata
Ecsercian a vrut să mă – Era să uit, doresc să-
mea. Nu e tânără deloc, are
opereze. L-am rugat să mă ți dau cu dedicație cartea
40 de ani. Am descoperit că
păsuiască o lună de zile. Nu lansată la Mangalia. Mi-a
are talent nativ în a scrie. Vă
a mai fost nevoie de părut bine de cunoștință,
rog, dacă aveți timp, să o
operație, argila m-a scăpat! citiți. Doresc să o ajut, căci dacă nu vă supărați, câți ani
aveți? 26
– Notează problema cu datorită ei m-am apucat de
balnearul, se adresă, tehnoredactare și chiar de – 71 Maestre!
Maestrul, unui domn care scris. Ea nu e convinsă că – Oho!... Ce preocupări
avea un carnețel în care deja are talent de scriitoare. Un frumoase la o asemenea
făcea adnotări. cuvânt de-al dumneavoastră vârstă, felicitări! Mangalia
Discuțiile noastre s-au i-ar da imboldul să se apuce are oameni deosebiți!
extins asupra argilei, Adrian serios de treabă. Fac parte – Păcat că nu aveți
Păunescu, dorind cât mai din Clubul Artelor „Solteris”, timp să treceți pe la Clubul
multe amănunte despre ea. prezidat de scriitoarea Artelor „Solteris”, este un
Emilia Dabu, care nu m-a club unde ne-am adunat toți
La un moment dat, am
lăsat până nu am terminat iubitorii de cultură și de
scos din „tașcă”, „Luminile și
romanul „Secvențe”. frumos: poeți, prozatori și
umbrele unui suflet”,
cărticica nepoatei mele pe – Minunat ce îmi pictori sub conducerea
care i-am dat-o. S-a uitat spuneți! Am să citesc și doamnei scriitoare Emilia
atent la copertă, a răsfoit-o cărțulia și romanul. O să Dabu, membră a U. S. R.
puțin și m-a întrebat: ținem legătura! – Cunosc problema,
– Editură de casă, Mi-a dat numărul de poate că o să trec la viitorul
adică... mobil, mulțumindu-mi de târg de carte. Acum trebuie
argilă. să-mi îngrijesc sănătatea.
– Maestre, e
tehnoredactată de mine și – Dacă o să am nevoie Mi-a înmânat cartea
realizată la imprimantă, de argilă am să vă contactez. după ce a scris ceva pe
inclusiv coperta pe care am Numerele de telefon din prima pagină. Muream de
realizat-o prin diferite carte sunt bune sper? curiozitate.
mixări în Photoshop.
Înainte să vă arăt proză 28-33
trecutul umil și prezentul
dedicația, uitați-vă atent la Florentina ciolănos, camera prăfuită și
coperta, spate a cărții. Pocovnicu inima sângeroasă, numele
Atunci mă gândeam că obiectelor și goliciunea
reprezintă subconștientul Barbă amară formei acestora... dar, trezit
Maestrului, care îl îndrumă la realitate, realizezi că e un
m e m o r i a m
p r o z ă
supărat după ce i-au scurs poate, de muzica interioară să se numească singur în
două lacrimi, a spus: a miilor de particule uitate stările de tulburare, parcă a
– Doamne, nu cumva în perdea. S-a trezit fumul înghețat împreună cu mâna
moartea să mi-o muți din coastele varului odată cu care e responsabilă să
Într-un cortegiu de ivirea zorilor intrați pur și mențină sănătos timpului
surdo-muți. simplu în cameră, ca și cum închis, și el, într-un ceas
ar dori să urle brutal în vechi de câteva sute de ani,
Acestea sunt versuri
fruntea omului aflat la o un timp ce nu poate fi tratat
din poezia ,,Moartea
distanță potrivită față de de niciun doctor... Liniște de
i n
p r o z ă
mai degrabă, cu o ploaie
invizibilă de petarde, care
încă nu explodează sau
poate au făcut-o și tocmai
gândurile pulsează, Pastila 2, luni, ora
de aceea nu merită
obloanele ferestrelor 16:00, mișcarea
îmbrăcate. Înțeleptul și-ar fi
dansează cu bucățile de gramofonului încălzește
sfâșiat paltonul verde, unde,
cărămidă dezlipite din pereți atmosfera în așa fel încât
altădată, îngrămădea
care curg... și curg și curg unele cărți, care au
manuscrisele mototolite,
până când organele interne supraviețuit prăpădului, s-
însă acum cine știe ce s-a
ale înțeleptului încep să au deschis de la sine,
întâmplat cu ele, ce șobolani
vorbească despre literatură: zburând pe o noptieră albă
le-a înghițit, ce oameni le-a
Am fost un om de litere aflată la marginea patului.
citit, câte lacrimi a
care nu numai că devora o Dacă stai și asculți de la
provocat...
carte, ci o rupea nervos, depărtare sau dacă locuiești
în unul dintre blocurile ce se Plâng sau curge apă
deoarece cuvintele mă 28
văd de pe fereastră, tot nu din tavan? Nu, nu… nu
amăgeau, mă făceau să le
vei auzi nimic, poate vei plouă, chiar plâng… de ce
urăsc mult, dar mult de tot...
trece indiferent cu ochii sau, plâng? Sunt un scriitor
acum sunt un laș, ce a
mai bine spus, cu normal, care trăiește într-o
aruncat toate hârțoagele
timpanele... de ce? Pentru că cameră normală, care a
într-un colț al camerei, din
începe o nouă conversație: citit normal, care udă
dorința prafului de a le face
hainele normal… bine,
autopsia... oh, le simt cum Muzică, de când
normalul din mine! E
sângerează, însă, mă întreb, aștept, o, tu, vântule să bați
ultimul antidot și tot nu mă
de ce nu mi-e milă de ele, de peste gramofonul ăsta
pot mișca… nu știu, dar
ce nu pot reacționa, de ce nu vechi... do, re, mi... note
simt cum piciorul stâng a
le pot salva? Mda, am uitat muzicale, viață de artist...
amorțit definitiv… măcar
că fac conversație cu mine waw, mă mir de ce nu
văd, aud și plâng… sunt
însumi, căci am încercat să plâng cărțile, oare mai
uman în mare parte. Acum
comunic cu zidurile și s-au trăiesc? Mi-e frică să mă
ce fac? Înghit gândul sec,
dărâmat, cu perdelele și au întorc, sunt paralizat aici...
tableta mea de pastile, de
zburat cine știe pe unde, cu nici pipa nu-mi lasă mâna
când mă știu, și voi lua totul
patul și s-a lăsat mâncat, și liberă, nici șosetele nu
de la capăt... voi scrie, îmi
el, de praf. Cred că liniștea pleacă, șlapii mă strâng! Nu
voi învinge teama de
asta asurzitoare m-a aruncat știu dacă e așa, dar le simt
cuvinte, care mi-a provocat
în colț și nu-mi permite deschise... parcă mi-au
crize și m-a înțepenit aici,
decât să privesc mizeria din transmis din sudoarea lor,
chiar în acest loc! Vreau să
jur... mizeria conștiinței însă nu mă pot șterge, nu
urlu, să descântec ultima
mele! Dar de ce nu mă pot mă pot mișca... iar, iar
pastilă a cugetării, pentru
mișca, iar, iar începe criza… începe criza... sau, stai, o
ca mai apoi să pot vorbi cu
simt doar puțin, e o senzație
foile... . asta voi face acum,
de mușuroi, adică furnicile
am găsit soluția! Așa, să mă pentru câteva secunde într- dar smoala pătrunde în noi
gândesc la un descântec… un colț al camerei, adusese chiar și atunci când este
hmmmm, gata. Hai, pruncul literaturii... urlet, a alungată de pe cer.
înțeleptule, strigă în tine cât vorbit și s-a făcut auzit!
poți: – Ajutor, m-am mișcat, Ne știm din pântece
ajutor! spuse înțeleptul cu materne
Vreau să ne despărțim gura plină de salivă, cu
mâna ridicată și cu – idei relevate prin
De frunza dimineții care ne tremurături –
gonește picioarele încă încrucișate.
– Cine e acolo? Amintește-ți când burțile
p r o z ă
p r o z ă
vreo alică, zbătându-se de
frica morţii şi a durerii. M-a
trezit şi m-a rugat să-i
Cati Urucu rămaseră nemişcaţi cu încropesc o colivie. I-am
mânuţele aşezate în poală. văzut lacrimile, pe care
Comorile dintre – Acum şaptezeci de încerca să şi le ascundă.
ani, când eu eram asemeni – Ia, copile, turturica
coperţi
vouă acum, eram un copil asta speriată, îi bate inima
sărac. Eram în clasele tare, sărmana!… fă-i o
Sub nucul uriaş, primare, iar învăţătorul din colivie şi îngrijeşte-o până
bătrânul domn învăţător al sat mă remarcase ca fiind când se va vindeca, n-o să
satului, pusese trunchiul dornic de învăţătură, supus dureze mult, mi-a zis mama.
unui alt copac, culcat pe şi ascultător. Dar, asta nu Am ascultat-o 30
frunzişul des şi sănătos al era destul pentru ca viitorul frecându-mă la ochi, era
nucului, ca să poată fi folosit meu să-mi surâdă. devreme şi încă nu mă
ca un fel de băncuţă mai Frecventarea unei şcoli are trezisem bine. Tata nu era
mare, pentru toţi copiii care nevoie de multe lucruri, fără acasă, iar dacă ar fi fost,
voiau să vină să se aşeze pe de care copiii nu pot învăţa numai de colivia bietei
el şi să asculte învăţăturile la fel de bine. Mama era păsări nu ar fi stat.
distinsului şi înţeleptului fericită că învăţasem să
Mama a plecat la
domn învăţător. scriu, că ştiam ce este aceea
treburile ei, eu am privit
Ca în fiecare zi în care o formă de relief, care ne
pasărea, pe care mama o
aveau întâlnire, domnul sosi sunt vecinii ţării, dar, mai
pusese sub o sită de cernut
bucuros, dar calm şi ales, că ştiam să primesc
mălai, ca să nu fugă. Dintr-o
înţelept, aşa cum multe corect restul de la prăvălia
dată, mi s-a făcut şi milă şi
generaţii de copii îl din sat. Pentru ea asta
frică. Mama îmi dăduse o
pomeniseră. însemna foarte mult. Era
misiune. Îmi era milă de
– Iubiţii mei, azi am să tare mândră de mine, când
pasărea ce trebuia salvată şi
vă spun o parte din povestea unul dintre săteni venea să-i
frică de gândul că nu aş
copilăriei mele, din care voi scriu câte o petiţie sau vreo
putea să fac colivia, care ar fi
trebuie sa reţineţi învăţătura scrisoare. Ştiam bine să fac
apărat-o de alte pericole. Am
ce se desprinde din ea. asta, dar pentru mine nu era
început să plâng, fără să
destul. Nu îndrăzneam să-i
Copiii răspunseră înţeleg de ce. Ştiam că asta
spun mamei, fiindcă sărăcia
fiecare în felul său; unii nu mă ajuta, dar lacrimile
în care trăiam nu i-ar fi
înclinară capetele, alţii nu mă ascultau, izvorau
permis sărmanei să mă
necontenit şi ruşinos pentru – Să le luăm pe rând, În loc de răspuns,
mine. Ruşinos că, aşa cum toate motivele care te-au domnul învăţător m-a
spunea mama, eram băiat şi făcut, spui tu, să plângi. … mângâiat pe cap şi a
nu trebuia să plâng din orice Îmi era ruşine de dispărut printre salcâmii din
motiv. domnul învăţător. Mi se faţa porţii. Până a revenit, cu
Şi, ca ruşinea să fie şi părea că atunci când m-a o carte mare şi veche, parcă
mai mare, domnul învăţător văzut cu lacrimile pe obraz, de când lumea, eu găsisem
s-a întamplat să treacă într-un fel, mă prinsese cu tot ceea ce îmi ceruse şi le
tocmai prin faţa casei lecţiile neînvăţate, din aşezasem pe prispă.
p r o z ă
p r o z ă
praful din sfânta biserică…
Inima îmi bătea,
lacrimile nu ţineau cont de
ca oricând, cât de important şi în cele din urmă să unesc ceea ce domnul învăţător
este să cunoşti, să ştii şi să scândurelele. tocmai mă învăţase. Eram
înveţi. Am priceput că – Ei, nu numai eu am fericit şi săream ca un mânz
sensibilitatea trebuie învinsă rezolvat problema asta, găsi de bucurie. Mama îi sărută
cu puterea minţii şi a domnul învăţător o secundă mâna bătrânului nostru
curajului. în care să tac, în care să dascăl, mulţumindu-i.
Domnul învăţător mă poată interveni, şi să îi arate Aşa am ajuns eu, dragi
privea cu bucurie, în timp ce mamei cartea care ne-a copii să învăţ mai mult decât
măsuram scândurile, le ajutat. Între aceste coperţi, parinţii mei îşi puteau
tăiam şi le dădeam o formă. mai spuse el, stau multe permite. Niciodată nu am
32
Mă îndruma din când în comori ascunse. uitat de cei care m-au ajutat
când, bucuros că-l ascult. Am tăcut imediat ce şi nici să-i ajut în continuare
Când colivia a fost gata, domnul învăţător a început pe copiii care nu au
mama apăru cu sapa în să vorbesacă. posibilităţi să înveţe. După
spate, dinspre frunzişul des cum vedeţi, chiar şi acum
– Comori mari, ce
al viei. Era mirată că pasărea aşteaptă să fie descoperite, sfătuiesc toţi tinerii să-şi
era deja în colivie, cu câteva găsească timp pentru
doar prin simpla deschidere
boabe de grâu în faţă. Nu-l învăţătură, să fie demni şi
a cărţii care le ascunde. Ele
văzuse pe domnul învăţător, respectuoşi. Doar aşa vor
sunt bucuroase să ne
iar primul ei gând a fost că învinge în viaţă. Dragii mei,
îndrume, iar noi vom fi
făcusem singur colivia. cam asta este pilda din
bogaţi atunci când le vom
– Doamne… ce minune descoperi. Mă gândeam, mai această seară. Vă doresc
de căsuţă ai făcut pentru spuse domnul învăţător, să noapte bună şi vă rog să
sărmana pasăre… Cum ai trimitem de anul acesta trageţi portiţa cu atenţie
putut să faci asta ? băiatul la gimnaziu. Ar fi după voi, să nu plece
– Mamă, îi spun, nu păcat să nu dezlege tainele prietenul meu, Grivei.
am făcut singur colivia… e învăţăturii. Eu sunt dispus – Încă odată, noapte
drept că mâinile mele au să-l ajut, domnul părinte de bună, isteţii mei dragi!
executat, dar domnul la biserica din sat, la fel…
învăţător mi-a arătat cum (Cati Urucu – Mierlele
– Cum aşa, domnule
trebuie să măsor, apoi să tai din salcâm. Cuvânt înainte :
învăţător?! Dar noi nu avem
Petruţa Niţă)
bani, ştiţi că suntem săraci…
Sivia Giurgiu alături de ea, când vor reuși Copiii rămăseseră un an în
să se mute împreună. Acum grija părinților săi iar după
lucra și el cu acte în regulă la ce reușise să-și facă un rost
Pasiune letală o firmă de construcții și la Roma, adusese băiatul cu
viitorul devenea din ce în ce ea, pe care-l înscrise la o
Râzând fericită, mai luminos și mai grădiniță cu program
Corina se pierdu în promițător pentru ei. prelungit. Nici nu mai avea
îmbrățișarea iubitului și se Se cunoșteau de copii, timp să-și plângă soarta,
abandonă sărutului său crescuseră în aceleași locuri, atât era de prinsă în vârtejul
p r o z ă
p r o z ă
evoluată și civilizată ca asta,
dar dezechilibrați au existat
de când lumea și vor exista
orice raport cu familia curajul și siguranța, întotdeauna! „Paza bună,
respectivă, lipsindu-se de sfidându-l pe Antonio cu trece primejdia rea!” încheie
câștigurile suplimentare, atitudinea ei temerară de el hotărât.
care îi prinseseră atât de femeie îndrăgostită. O Planul se pare că
bine. vreme evitase să-i vorbească funcționa, pentru că asediul
Sperase că ignorându-l lui Florin despre hărțuitorul bătrânului scăzu în
complet, lipsindu-l chiar și tomnatic, dar când acesta intensitate, deși ostilitatea
de elementarul salut între riscă într-o bună zi să Corinei crescută periculos de
vecini, se va putea sfârșească sub roțile mașinii, mult, nu prea era pe placul
descotorosi de pasiunea lui înțelese că situația începea acestuia. Dar faptul că nu
morbidă și nedorită, dar cu să scape de sub control, așa mai vedea prin împrejurimi 34
cât ea îl respingea mai mult, că îi povesti iubitului de-a fir pe uzurpatorul speranțelor
cu atât el devenea mai a păr, toată situația. lui, îl consolă cât de cât pe
agresiv și mai periculos. O Departe de a privi Antonio, determinându-l să
urmărea peste tot și lucrurile cu aceeași toleranță își slăbească vigilența și
începuse chiar să și superficialitate, bărbatul amenințările. Se mulțumea
ademenească băiatul cu fel decise să își rărească vizitele să urmărească asemeni unui
de fel de tertipuri, în casa Corinei, pregătind vultur din balconul casei
invitându-l în casa lui, pentru ei o nouă locuință de sale toate mișcările Corinei
oferindu-i bani și dulciuri, cealaltă parte a Romei, cât adresându-i complimente
dăruindu-i o veche bicicletă mai departe de obsedatul expirate care o scoteau din
pe care o păstra în garaj, îndrăgostit. pepeni sau amabilități
stârnindu-l astfel împotriva ridicole. Datorită acestor
– Iubito, tu știi de ce
mamei care refuzase avansuri evidente care
sunt capabili oamenii aștia?
categoric darul perfid. făceau deliciul vecinelor
Ziarele și televiziunea
Pentru a calma supărarea plictisite Corina reuși să se
anunță zilnic violențe și
băiatului care nu înțelegea pricopsească cu un renume
crime, ale căror victime sunt
opoziția ei a trebuit să-i îndoielnic și devenise obiect
de obicei femeile! Eu te
cumpere ea însăși o bicicletă de bârfă pentru întregul
sfătuiesc să dai importanța
nouă, dar acesta tot nu cartier, ceea ce o supără
cuvenită acestui fapt și mai
renunța. Când în viața ei enorm. Antonio se lăuda pe
ales nu trebuie provocat
reapăruse Florin și iubirea la toți că putea face cu ea tot
acest individ! Ne vom vedea
înflorise în sufletul lor, ce dorea, că pentru câțiva
în oraș iar când
Corina începu să își recapete bănuți îi deschidea noapte
apartamentul va fi gata, vă
de noapte ușa casei și a
dormitorului, că era o umilise cu refuzurile ei mintea lui, acela era doar
femeie dezinhibată și inadmisibile. Nu-i făcea preludiul unei călătorii
pasională, care nu avea niciun efect perspectiva fericite, un alt fel de lună de
niciun fel de scrupule. morții, dar era satisfăcut că miere, în care vor pleca doar
Situația devenise pentru ea nu era același ei doi, fără obstacolele și
insuportabilă, mai ales de lucru să lase lumea asta la prejudecățile acestei lumi
când copilul punea tot felul numai 37 de ani, când complicate, în care el nu își
de întrebări mamei lui, o viitorul i se deschidea mai găsea locul, nicidecum.
privea cu neîncredere și asemeni unui trandafir ce – Te-ai întors așa de
p r o z ă
p r o z ă
ruga moartea în fiecare
secundă de luciditate. În
toată agonia aceea, doar
două suflete îi insuflau un
și bezna ce o înghiți ostoi țeava puștii pe tâmpla infim interes pentru lumea
întrucâtva durerea cumplită încărunțită complet, de asta: Florin și Cristian. Când
care îi secționă trupul în mii câteva minute. Cam greu să a reușit să fie conștientă de
de particule fierbinți... țintești cum trebuie în prezența lor, speranțele au
Antonio contemplă asemenea condiții, dar el început să reînvie asemeni
uimit agonia femeii, simțind trebuia să se grăbească. Se fluturilor sub căldura
cum îl îmbată mirosul temea că nu va ajunge la promițătoare a razelor de
sângelui, al morții și al timp la întâlnirea pe care o soare.
puterii. O putere ce creștea organizase cu atâta migală și
Trăia numai cu
vijelios, înnecându-l, determinare. Închise ochii și
calmante. Durerea făcea
sugrumându-l, sufocându- trase... Clădirea vibră încă
acum neîncetat parte din 36
l... Se sperie de intensitatea odată sub forța detunăturii
viața ei. O durea îngrozitor
ei și fugi... Se ascunse în urmată de țipete confuze,
brațul care nu mai exista!
subsolul casei, acolo unde își sirene de poliție și
Cum să înțeleagă și să
depozitase de-a lungul ambulanță iar apoi... doar
trateze o durere care nu
vremii toate obiectele care tăcerea mai vibră îndelung
există, practic? Dar mintea
nu mai încăpeau în casa și în subsolul locuit de umbre.
ei percepea durerea aceea
viața lui. Acolo se simțea Drama fu consumată inumană și nu voia să
acceptat și la adăpost. Dar cu lăcomie de toate ziarele admită că nu ar trebui să o
mâinile nu mai găseau locale, realitatea fu perceapă. Florin îmbătrânise
întrerupătorul și bezna se deformată cu cruzime și mult la căpătâiul ei. De milă,
întindea peste el, trezind nerușinare, oprobiul public de neputință, de oboseală și
fantasmele ascunse prin se abătu asupra victimei, de frica viscerală care îl
ungherele prăfuite, locuite care supraviețui printr-un sfâșia zi și noapte. Albiseră
de păianjeni monstruoși. Se capriciu al destinului a amândoi, aveau riduri
temea de ei, teribil... Îi simți doisprezece ore în sala de adânci, li se adânciseră ochii
roind în jurul său, țesându- operații, unde s-a încercat în orbite iar încruntarea îi
și pânzele cu repeziciune, imposibilul pentru a i se urâțea și-i schilodea. Doar
capturându-l ireversibil. salva viața. Umărul drept i-a dragostea și devotamentul
Groaza îl paraliză dar avea fost zburat cu braț cu tot, de ardea cu foc la fel de intens
încă în mâini arma cu care către proiectilul ucigaș. în inimile pline de răni.
luase deja o viață. Îndepărtă Venele, arterele, oasele,
hohotind pânzele nevăzute tendoanele au fost regăsite,
care îl înfășurau și sprijini cusute, reconstruite atât cât
note de călătorie 35
50 km de la aeroport •Valea
Florentin până în centrul capitalei Landmannalaugar, între
Smarandache islandeze.
c ă l ă t o r i e
Skógarfoss și Seljalandsfoss
mi dau seama dacă sub noi impresia unei perdele cu
etc. ;
sunt nori sau zăpadă? Totul e multe culori – care flutură în
alburiu. vânt. Aurora este ca un joc de •Spectacolul balenelor
săltând pe mare;
Aterizăm. Terenul verde lumini colorate în cer.
și plat ca-n palmă. E umed. Poetic am zice: dans •Valea Glaciară
cosmic. Morsárdalur;
37 Burniță.
Lucrătorii de la Case cu acoperișuri •Parcul Național
Aeroportul Keflavik din albe. Þingvellir (multe canioane);
Reykjavik, cu pelerine de Trecem pe lângă orașul •Briza rece a mării;
ploaie. portuar Kópavogur, al doilea •Uzina geotermală de
Velkomin hein (Bine ați ca mărime din țară.
venit)! Doar 300. 000 locuitori
Nu aveam nimic are Islanda, așezați pe
rezervat, să nu fiu ca un coastele oceanului, la o
robot. Mai boem... suprafață mai mică puțin
Am organizat totul în decât jumătate de România
aeroport, bilet dus-întors (103. 000 km2). Datorită
între aeroport-centru și cazat slabei densități (a doua după
la Hostelul Hlemmur pentru Groenlanda), omul nu a
trei nopți. putut altera sau distruge
mult natura.
Șoferul navetei de la
aeroport e polonez. Îmi aduc Totuși, deși la venirea
aminte expresii poloneze de vikingilor insula era
când eram refugiat politic în acoperită 25% cu păduri,
lagărul turcesc (1988-1990), astăzi suprafața pădurilor s-a
spre amuzamentul lui! Îmi redus la 3%.
spune că sunt și români Ce se recomandă să
lucrând aici. vizitezi în Islanda:
c ă l ă t o r i e
noțiunea de geysir a intrat în
limbile planetare.
90% din populație
folosește apa termală la
încălzirea locuințelor.
Animalele domestice,
aduse de vikingi, în a doua
jumătate a secolului IX, s-au
adaptat climatului aspru sub-
arctic (caii și oile, în special),
generat energie; harta Islandei, sunt formând specii pure
islandeze.
d e
•Să cobori 120 metri reprezentați prin pete albe.
înăuntrul vulcanului inactiv În Fiordul Kollafjørður 70% din exportul
Þríhnúkagígur, care a erupt există insulele Puffin (care țin islandez constă din produse
acum 4. 000 mii de ani; de Țara Galilor), cu colonii de marine. Datorită mărilor
n o t e
•Plaja neagră pinguini (numiți Puffin, nordice nepoluate, ale
Djúpalónssandur; mormon arctica), care au un Atlanticului, calitatea cărnii
cioc mare, frumos colorat, cu este mai bună, pură. Analog
•Ghețarul legumele, fructele, animalele,
mult roșu.
Snæfellsjökull, renumit păsările și ouăle islandeze
datorită ficțiunii lui Jules 10. 000 perechi trăiesc
privind prospețimea. 38
Vernes: Călătorie spre centrul pe Insula Lundey și 15. 000
perechi pe Insula Akurey. Islandezii preferă
Pământului;
carnea și ouăle păsărilor de
•Aisbergurile plutitoare Iată, așadar și pinguini
mare, în special puffin și
(din Laguna Glaciarului) în arctici, nu doar antarctici.
guillemot (păsări de mare,
Ais-Landa! – De ce urșii polari nu specifice coastelor
•Cascada, de 60 metri mănâncă pinguini? scandinave, făcând cuiburi în
înălțime, Skógafos; – Fiindcă ei nu se găuri sau pe traversele
•Să mergi în Smartbus; întâlnesc niciodată! falezelor).
•Snowmobile [să (Urșii polari trăiesc la Există 300 de specii de
conduci săniile mobile]; Polul Nord, iar pinguinii la păsări, dar numai 73 de specii
Polul Sud. ) fac cuiburi și clocesc în
•Să faci o baie în Laguna
Secretă (Fontana Spa); Islanda are 14 locuri cu Islanda. Și 11 specii
apă geotermală de migratoare, care sosesc iarna!
•Să vezi berăria
Bryggjan Brewery; temperatură înaltă în unele Privind flora: 470 de
zone vulcanice, caracterizate specii de plante indigene sau
•Să te duci în satul de prin heleșteie în care naturalizate. Datorită izolării,
pescari Grundarfjörður;
bolborosește mâlul, sau găuri flora și fauna au evoluat
•Să călărești pe Cai din care ies aburi, și 800 de diferit în comparație cu
Vikingi. locuri cu temperatură joasă. Europa și America.
Islanda este o țară Denumirea de gheizer Aerul blând atlantic este
ciudată, paradoxistă: ghețari provine de la renumitul izvor adus în contact cu aerul rece
și ape termale! Ghețarii, pe de apă termală Marele Geysir, arctic, datorită Curentului
din Haukadalur, sudul Golfic, producând dese ploi și
furtuni, și schimbări cronică de carte 36-41
inevitabil cu gândul la viața
frecvente ale vremii.
Ana PODARU de apoi, la învierea omului
c ă l ă t o r i e
c a r t e
(când soarele nu se arată pe Ecoul dumnezeiască. Piesa este
cer 24 ore zilnic) însă, mormântului viu dedicată Daimonului Odette,
care este şi personaj, şi
datorită zăpezii care iradiază, sau Metronomul prietenilor autorului, care –
afară este vizibilitate. de apă, de după cum notează – îl
Clima oceanică Dumitru Velea aşteaptă dincolo: V. G.
temperată-rece. Paleolog, Nicolae Novac,
d e
Romulus Guga, Ion D. Sîrbu,
Vara temperatura este
Ladislau Schmidt, David
de 100 C +/-50 C și iarna de În Metronomul de Maniu, Mircea Ciobanu şi
00 C +/-50 C. Vara durează apă/The Water Metronome, Marin Sorescu.
c r o n i c ă
d e
c a r t e
cum ar fi fost cea cu pomul
uscat din fața casei,
amintind de parabola
Măslinului uscat din Biblie,
aşteptat să scoată lăstari și
să înflorească, pom pe care
niciodată nu-l tăiase Omul
d e
cu flori, trăind mereu cu
această speranță – un prun
ce se uscase după ce la
disperare, inventează femeie, la fel ca ODETTE, un rădăcină i se turnase
c r o n i c ă
soarele, căutând crăpături în personaj născut din iubire scăldătoarea bunicii moarte.
pereți, așteptând o licărire pentru o femeie ce moare la Foamea, setea, oboseala
de undeva, iar când o vârstă fragedă, răpusă de psihică, frigul, umezeala ne
descoperă o dâră de lumină, cancer. Şi în această dramă a duce cu gândul nu doar la
amândoi se închină la ea ca eliberării scriitorul Dumitru viaţa de zi cu zi, ci la
la o minune. Aud continuu Velea își expune gândurile închisorile comuniste de la
şuvoiul apei curgând în prin personajul Omul cu Aiud, unde, de pildă, Radu
spatele pereţilor de beton, flori: ,,Doamne, bucată cu Gyr scrisese poeme
de sus zgomotul apei ce bucată carnea i-ai aruncat... memorabile în astfel de
picură peste ei într-un ritm Odette, ți-au rămas numai condiții alături de colegii lui 40
de metronom insuportabil, ochii și sufletul! Ce-a fost suferinzi. Sau la poetul
ca o ucigătoare pedeapsă, pentru viermi s-a dat Marin Sorescu: „În moarte
până când disting voci de viermilor”; „ce-a fost pentru se respiră greu/În schimb, e
afară când groparii Domnul a rămas veşnică. Mereu voi respira şi
pregătesc noua locuință a Domnului!”, reușind să tot mai greu/Această stare
unei femei „ce-a închis ochii creeze o piesă de ne-eu.” Ori, tot el: „Mie
ieri, pe la prânz, în spital. A impresionantă, demnă de mi s-a omorât timpul,
adormit și nu s-a mai marii scriitori ai Greciei onorată instanță”... Referitor
trezit.”... La început Antice. la timp şi spaţiu, autorul
amândoi cred că groparii fac Teama de a nu-i precizează, încă de la
glume, dar aud glasul înghiții viitura îi face pe cei început, că timpul este „ca
preotului: „Doamne doi să se ascundă în un hoţ, fără timp”, locul –
vecinicele tale bunățăți mormântul devenit „oriunde mai există
învrednicește-o pe cea ce s-a închisoare, se spune că de ce oameni”, iar acţiunea – „mai
mutat de la noi odihnind-o ți-e frică nu scapi, iată că reală decât omul”, toate
pe dânsa întru fericirea cea acest adevăr predomină acestea, ca şi cum am fi în
neîmbătrănită”, apoi aud şi obsesiv această piesă de Apocalipsă.
văd cum groparii coboară teatru, mormântul fiind Dumitru Velea adăugă
sicriul și scapă funia în năpădit de firicele de apă tragicului umor, fiindcă
groapă făcând glume că de prelinse prin crăpăturile altfel ar fi greu de suportat;
mâine nu le mai trebuie și cavoului. personajele vorbesc din
realizează cu disperare că Acolo în închisoarea acest cavou strânse în
peste ei a fost îngropată o mortuară protagoniștii disperare şi cu zâmbetul pe
buze, de pildă vorbesc rău, ipostaziat de autor în pierduse lupta cu cancerul
despre moarte ca despre un personajul Administratorul de stomac, Omului cu flori
vals vienez, în care omul este cimitirului. Doar descrierea rămănându-i doar drumul
c a r t e
picurii de sus, se lasă purtat Este îmbrăcat într-un undeva prin Germania.
de femeia invizibilă într-un veşmânt făcut din solzi de Moș Ilie îl sfătuiește să
dans amețitor, imaginându- oglinzi. Mănuşi albe, Şi un o strige pe nume, de trei ori,
se „plutind peste o pășune baston, semănând a sceptru.
c r o n i c ă
Victor Rusu
c a r t e
Taifas literar
Un trend sensibil
ascendent cunosc cele două
r e c e n z i i
reviste constănțene „Taifas
literar – revistă de scrieri și
opinii literare”, și revista
d e
r e c e n z i i
faţa „îngheţului” nu mai pare
a fi posibilă: „un aer rece
vine.../dinspre cuvinte/... tu
eşti mai posac ca o zi de
toamnă/ceva mai aproape ca
este resimţită acut: „aş „starea aceea de
moartea/şi mai departe ca
vrea.../să uit că doare/acea beatitudine/în care
viaţa/...//mă dezbrac de
parte din mine/ce se rămâneam agăţată/după ce
mângâierile tale/ca de o
încălzea/sub umbra buzele tale/îşi scriau
haină prea largă/pornesc
degetelor tale”. Refugiul cel poemul/pe interiorul pielii
prin viaţă.../ca un fum ce-a
mai sigur şi plăcut este, cum mele” (... 4).
părăsit focul”, ajungând
era de aşteptat pentru o Încercând a nu se lăsa dezamăgită „la cuprinsul
poetă, în lumea cărţilor, pradă solitudinii ce se acestei cărţi/pe care nu ştiu
acolo unde ai şansa să înfruptă din ea, autoarea îşi cine/a numit-o atât de
descoperi ceea ce realitatea pune întrebări existenţiale, absurd noi” (... 6).
nu-ţi poate oferi: „... ştiu că în căutarea unor răspunsuri 44
undeva/între două Poposind „pe-o bancă
care să o mulţumească: „mă
coperţi/voi găsi căldura unei şchioapă/ce ofta din toate
întreb când a făcut
îmbrăţişări/şi mă voi încheieturile/... reumatică de
Dumnezeu/Moartea/Viaţa
înveli/în moliciunea unei la atâtea lacrimi”, Gabriela
pare doar un popas/în lunga
şoapte de iubire/atât cât să îşi face inventarul
călătorie/.../e doar un
mă mint/că n-am murit şi eu momentelor fericite alături
capriciu al Creatorului/.../ca
(... 2). de cel care nu-i (mai)
o vizită la grădina
împărtăşeşte iubirea,
Axul creaţiei lirice a zoologică/în care noi suntem
căutându-l „cu... ochii
Gabrielei Boroianu este cei/din spatele gratiilor”.
goi.../.../în umbrele ce se-
reprezentat, în acest volum, Într-o existenţă unde „ne
nsoţiseră cu mine”, în timp
după cum se poate remarca, primim zilele în raţii/.../...
ce în „gara aşteptărilor
de iubitul (real sau Moartea e regizorul/ce poate
mele/... şinele erau calde
imaginar), în jurul căruia modifica/oricând/scenariul
încă”. Rezultatul nu este
trăirile ei se succed cu după starea-i de spirit” (... 5).
deloc încurajator: „cerul/...
repeziciune şi dramatism: „şi Deşi moartea atârna prea greu/pe umerii
mor, şi învii,/.../până timpul semnifică, simbolistic mei de unde/se
tău/se va aşeza în mine/şi vorbind, distrugerea desprinseseră aripile/.../şi
clipele mele vor trăi în existenţei, are şi puterea de a vieţile noastre/au tăiat
tine/ca o bătaie de inimă” (... regenera, aceasta însemnând noaptea/ca două linii
3). Poeta îşi imaginează o că poeta nu se abandonează paralele” (... 7). Aripa,
noapte care îi poartă acestuia deznădejdii, păstrând o urmă simbolul avântului sau
„slovele prinse la tâmplă”, de optimism în cămăruţa despovărării, sugerează
dorindu-şi să atingă din nou ascunsă a sufletului. Ea dorinţa (inconştientă a)
poetei de a se descătuşa de destinul/te-a amputat fără ne mărturiseşte Gabriela,
sub povara terestră a (lipsei) să-mi ceară voie” (... 10). simţind cum „paşii (ei) par că
afecţiunii (şi nu numai). Se Dorul, metamorfozat în duc pe tălpi/tot nămolul
spune că îndepărtarea de jelanie sfâşietoare, se acestei lumi” (... 20).
Creator duce la pierderea întâlneşte pe tot parcursul Sperând să găsească
aripilor, însă aspiraţia de a cărţii, semn că rana „liniştea/ce locuieşte într-un
depăşi condiţia umană şi despărţirii de cel iubit surâs” (... 21), i se adresează
căutarea avidă a iubirii poate supurează încă sau că temuta iubitului, care, chiar departe
r e c e n z i i
r e c e n z i i
bântuie/când ne-aşteptăm
mai puţin” (... 51), Gabriela
Mimi Boroianu ne transmite
trăirile sale ardente, reliefate
în poezii de o expresivitate
mosorului vieţii. Atunci când într-o mare de frunze”.
deosebită. Parcurgând filele,
„pătura tăcerii e grea” (... 27) Începând „deodată/prin
una câte una, ai senzaţia că
şi ţi-e „foame de cuvinte” (... coşul pieptului/să măsoare
trăieşti o poveste de iubire
28), mai „poţi număra (doar) timpul” (... 36), călătoarea
hiperbolizată, idealistă.
stelele” de „pe zidul blocului” prin „lumea în alb-negru” (...
Poezia, acest nectar divin,
(... 29), mai ales când 41), ce pare îndrăgostită de o
este pentru ea cea mai sigură
„bătrâneţea îţi pune piedică” himeră („îmi lipseşti/cum îi
şi plăcută cale de evadare din
şi nu ştii „oare unde se duc lipseşte trupului umbra” – ...
ghearele unei relaţii
(anii)/când nu rămân lângă” 42), încearcă să-şi estompeze
imposibile.
tine (... 30). Înaintarea în durerea singurătăţii prin
vârstă aduce cu sine, în uitare („ţi-am uitat Unitaritatea tematică
46
cazuri fericite (cum e şi al numele/deşi îţi port nu estompează din lirismul
Gabrielei), conturul/în fiecare fibră – ... creaţiilor, fiecare metaforă
înţelepciunea.”Între ochiul 43). Ea preferă solitudinea, sau imagine ţesută cu migală
care râde/şi cel care decât să accepte o iubire „în musteşte de romantism şi
plânge/întotdeauna stă rate”, care nu poate sensibilitate. Poemele sale
cuvântul”, afirmă ea într-o „trece/mai departe de piele” aduc un plus de prospeţime
poezie cu tentă meditativă (... şi nici umple „golul/ce se în peisajul literar actual,
32), fără să renunţe, desigur, cască între noi” (... 45). precum şi dramatism
la evocarea chipului celui nedisimulat. Constantin
„Prezentul mă
drag, săpat printre sinapse: Stancu afirma că „poeţii sunt
strânge/.../de nu mai încap
„toată copilăria mea mirosea blestemaţi să nu-şi ducă la
în palmele lui” (... 45) „şi
a tine/...//îţi împărţeai bun sfârşit energia divină
parcă mă ard amintirile” (...
singurătăţile cu mine/şi care înseamnă iubire”. Eu îi
46), mai declară poeta, cu o
temele/...//mă rotunjeam în doresc Gabrielei să facă
ultimă răbufnire de
şoaptele tale/ca excepţie de la această
amărăciune. Nicio cale de
merele/...//te zideam în „regulă”, iar sufletul său,
reconciliere nu mai pare
mine/ca pe un anotimp/al acum zbuciumat, să nu
posibilă: „gândurile tale au
trecerii mele” (... 33). obosească a zburda pe
colţi/...//îţi porţi cuvintele ca
câmpia speranţei, acolo unde
Comparând „viaţa şi şarpele solzii/.../mângâierile
orice vis poate deveni aievea,
moartea” cu „două amante tale sunt reci şi alunecoase”
iar iubirea poate renaşte
ce-şi dispută acelaşi bărbat” (... 47); „poate vocile
(chiar şi) din cenuşa
(... 34), autoarea simte că „se noastre/emiteau pe frecvenţe
amintirilor...
îneacă”, în lipsa iubitului, „ca diferite”, când „noaptea
(Deva, 27 decembrie 2018)
forum cronopedian 51
Când regii se fac… cadeți. pagina membrului portret literar – traduceri 54-55
Armistițiul valorii
Catrene Când valoarea-i o măsori, Portret de autor
l i t e r a r
Te gândești la timp și spațiu
umoristice (1-2) Eugen Simion
Pe bancnotele cu „sfori”
Faci un simplu… armistițiu.
Definiția prezentului Critic, istoric literar. S-
Incultura azi domnește Epoca defăimării
a născut în comuna
Pe trotuarul plin de scame… Burtoșii prinși în Sfatul Țării
Chiojdeanca, jud. Prahova,
Facebook-ul ne amețește Defaimă tot, crezând că ei
pe 25 mai 1933. A absolvit
Cu like-uri și multe dame. Dau sare și piper jumării,
liceul „Sf. Petru și Pavel”, din
Însă sunt seci și… derbedei.
Ploiești, unde a fost coleg cu
p o r t r e t
Provocare profitabilă Nichita Stănescu. A urmat
De ce nu-mi vii cu cardul plin Defăimătoarea deghizare a Facultatea de Filologie din
Ca să-mi înseninezi tristețea? cometei
București. A fost cercetător
Te-aștept în pat, lângă un vin, Cometa dintr-o seara mută, în colectivul „Eminescu” al
f o r u m
Recunoașterea valorii
literare
„Nemuritor și rece”, și sărac
(Întors de unii pe față și pe
dos)
Eminul, fără papion și frac,
Postmortem a fost catalogat
faimos.
Amenințarea din
„Scrisoarea III” în
secolul corupților
Prescrisă în cărți funciare,
Incultura din boscheți,
Ajunge prin penitenciare
l i t e r a r
a deveni mai puțin colorată
spre a-și mări, în schimb,
precizia. Dar Eugen
Simionescu scrie necrispat,
elegant, cu suplețe și
degajare. Îi vine expresia
fericită pe vârful peniței, fără
caznă.”
p o r t r e t
pentru început în revista poate aduce, într-o viziune AL. Săndulescu:
„Tribuna”. A debutat panatheneică, de succesiune „Stăpânit de moderație
editorial cu volumul „Proza a generațiilor și de cei mai și de echitate credem că este
lui Eminescu” (1964). Între aleși lampadofori.” și Eugen Simion, care
1970 și 1973, a fost lector de OV. S. subliniază marile merite ale
limba română la Sorbona. Crohmălniceanu: lui Eugen Lovinescu în
Din 1991, este membru al teoretizarea modernismului,
„Fără a se grăbi, criticul
Academiei Române, iar, din a intelectualismului în
are cursivitate plăcută,
1998, președinte al acesteia. poezie, a citadinului și a
mlădioasă, cu lucruri
A publicat peste 10 volume creației obiective în proză
jucăușe, lovinesciene; el face
de critică și estetică literară. (…), în faptul de a fi un
《en passant》savuroase deschizător de drumuri ca 48
Opera: Proza lui portrete fizice (Nichita monografia și de a fi avut
Eminescu 1965; Eugen Stănescu), morale (Geo primul conștiința, la noi, că
Lovinescu, Scepticul mântuit Bogza, Zaharia Stancu) sau 《o istorie a literaturii e în
1971; Dimineața poeților. sociale (Miron Radu
Eseu despre începuturile esență o operă de creație
Paraschivescu), divaghează,
poeziei române 1980; critică》. Merite cărora li se
lansând mici teorii literare,
Timpul n-a mai avut răbdare, ne trimite dezinvolt și adaugă altele ca acela al
Marin Preda 1981; Scriitori criticului estetic în
informat la Conachi, Anton
români de azi, |-|V 1972- Pann, Malraux, Eminescu, comentarea clasicilor, de
1989; Sfidarea retoricii 1985; Blaise, Cendrars, Ion Budai- biograf și de istoric al lui
Deleanu, Mateiu Caragiale, Maiorescu
Moartea lui Mercutio 1993. și al
Referiri asupra Marquez, Slavici și Beckett. maiorescianismului (…), de
operei Își îngăduie acute reflecții memorialist înzestrat și de
polemist.”
Șerban Cioculescu: asupra ambianței lirice
sufocantă, datorită În data de 7 noiembrie
„Lovinescu ar fi citit cu
pasiune 《Scriitori români proliferării ermetismului, 2014, Universitatea Babeș-
setei nu prea satisfăcute a Bolyai a decernat titlul
de azi》și ar fi văzut în
romanului nostru actual Doctor Honoris Causa
Eugen Simion un al doilea
pentru epic, epidemici Domnului Academician Prof.
urmaș al său, numai
speculațiilor abstracte în Univ. Dr. Eugen Simion.
cronologic vorbind, după
critică etc.” Este câștigătorul pentru
Pompiliu Constantinescu.
Este supremul elogiu ce i se „Succesul jurnalului anul 2018 al Medaliei de Aur
《Timpul trăirii, timpul pentru Filologie Alfred
Nobel, acordată de Simion este un nume de întâmpinare, a făcut-o cu o
Societatea Internațională de rezonanță, lecturile și aplicație și seriozitate care l-
Filologie. interpretările sale au au individualizat în epocă
Prof. univ. dr. Ion contribuit în chip substanțial tocmai prin atitudinea
l i t e r a r
l i t e r a r
fragmente, ca și în scrierile
de sinteză, Eugen Simion s-a
dovedit a fi receptiv, cum
spuneam, la instrumentele
oferite de critica și teoria
literară care a cunoscut
momente de maximă
efervescență tocmai în anii
săi de perfecționare și
p o r t r e t
cuprind, alături de argumentarea judecății de maturizare intelectuală.
„fragmente critice” și mici valoare estetică, în al cărei Excelent cunoscător al școlii
întreguri definitivate, primat a crezut și crede, însă critice românești, și-a
concepute ca putând fi dispus, cum și mărturisește, cultivat permanent
oricând topite într-un să uzeze de uneltele de deschiderea spre nou, pe
mărturisit, de altfel, proiect lectură parțială, puse la urme lovinesciene, sensibil la
de istorie a literaturii române dispoziție de ceea ce s-a fenomenele de sincronizare
contemporane. Situările numit în anii cei mai metodologică necesară,
parțiale, gruparea pe productivi ai teoriei și criticii conștient, în același făgaș,
categorii tematice și stilistice literare structuraliste „noua mutația valorilor estetice, de
a scriitorilor interpretați critică”. În subtitlul unei necesitatea „revizuirilor” 50
schițează o asemenea mare culegeri de eseuri va spune succesive, în sensul
sinteză ce se alcătuiește din că „demonul teoriei a obosit”, îmbogățirii perspectivei
mers, în ritmul firesc al dar din punctul său de critice asupra operelor și al
lecturii, rămasă deschisă, vedere, zisul demon obosise cât mai justei puneri în
susceptibilă de adaosuri și cu mult mai devreme… relație cu mișcarea vie a
revizuiri ale judecății de „Fragmente critice” a literaturii. Lectoratul său
valoare. continuat să scrie Eugen parizian de la Sorbona, între
Resemnându-se, dar Simion până astăzi, cuprinse anii 1970-1973, când „noua
numai în aparență, la în șase volume dense, într-o critică” deschidea direcții
statutul de „autor de serie inaugurată în 1997, în inedite de lectură a textului
fragmente analitice”, care ipostaza de observator literar, a fost desigur foarte
semnatarul Scriitorilor atent al vitrinei literare a zilei fertil pentru cititorul
români de azi n-a contenit, revine, însă și mai accentuată specializat care a putut
în realitate, să gândească pe apare aici prezența discerne între ceea ce era cu
spații largi, având însă intelectualului definit drept adevărat profitabil pentru
răbdarea a de a modela solid conștiință interogativă, modul său de a citi și trăi
fiecare cărămidă a viitorului prinsă între „scriitura literatura.
edificiu. A apelat, în acest publică și scriitura
S-a și observat, în
scop, la o metodologie adusă taciturnă”, cum sună chiar
scrisul său din acei ani și de
la zi, fără ostentația subtitlul primei culegeri,
mai târziu, în ce măsură
conceptuală a altor confrați, solicitat deopotrivă de viața
spiritul său critic lucid a fost
preocupat de instrumentarul Forului, a Cetății în
capabil să selecteze
strict necesar în accepțiunea de spațiu
elementele cu adevărat
productive pentru propria și, mai ales, Jean și pestriță, ca Marin Preda,
cercetare. N-a cedat Starobinski, la care conceptul Zaharia Stancu, Sorescu,
tentațiilor excesiv formaliste de „critică totală” și-a găsit Ioan Alexandru… Ocazii
propuse de un structuralism expresia cea mai deplină și pentru a schița memorabile
l i t e r a r
l i t e r a r
adesea, dar și de multe ori
inspirați, cu expresivități
involuntare însă și cu
iscusințe notabile pe drumul
anevoios către poezia
autentică.
S-ar putea spune încă
foarte multe lucruri despre
impresionanta operă critică
p o r t r e t
pentru critica românească criticului spre trecutul
a lui Eugen Simion. O
modernă, de care interpretul exemplar al literaturii
prezență dintre cele mai
său se dovedește a fi legat române.
dinamice în viața literară și
prin nenumărate fire, dintre Dar dintre aceste culturală în sens mai larg a
care disponibilitatea față de întoarceri, una care a s-a României de azi. Îi regăsim
cele mai diverse moduri de a bucurat de cel mai mare foarte frecvent numele în
scrie, interesul pentru „cei ce interes, surprinzând nu câteva dintre publicațiile
vin”, un anume scepticism puțini cititori, a fost, cu ani importante, recenzând cărți,
corectat prin devoțiunea față în urmă, admirabilul „eseu provocând la dialog
de misiunea de critic, despre începuturile poeziei personalități de prim plan ale
acceptarea „revizuirilor” ca române”, pus sub titlul literaturii contemporane, 52
semn al mobilității frumos Dimineața poeților, scriind eseuri de o mare
conștiinței critice nu sunt cu o primă ediție în 1980. diversitate tematică, prin
cele mai puțin însemnate. Niciodată n-a fost mai care ține să se situeze, cum
Monograf de prim ordin se apropiat autorul său de ceea spune cu o formulă
va dovedi criticul și în cărțile ce tematiștii numesc „lumea expresivă, „în ariergarda
dedicate lui Mircea Eliade obiectelor”, un „peisaj liric”, avangardei” (este și titlul
(Mircea Eliade, un spirit al cum se exprimă și criticul unei cărți de interviuri
amplitudinii, 1995, Mircea nostru, „un mod de a fi în acordate nu de mult unui
Eliade, modurile și semnele raport cu lucrurile din afară”. confrate), adică în pas cu
prozei, 2002, Tânărului E o lectură, desigur, foarte vremea și cu creațiile ei,
Eugen Ionescu, 2006, Ion serioasă, ilustrând aceleași „viitorist” ce-și controlează
Creangă, 2011), republicate mari virtuți analitice, însă atent pașii și
în mai multe ediții, iar cea iscusința și finețea prospecțiunile, evitând
mai nouă cercetare a sa, abia surprinderii unor „retorici” gesturile mari și emfatice,
ieșită de sub tipar, are ca specifice acelei epoci de păstrând un fel de distanță
obiect opera lui Emil Cioran, întemeiere a liriciilegală față de extreme, și
pusă sub noi reflectoare. Din românești, dar ea oferă din sugerând astfel un ideal de
suita acestor titluri citate face belșug și ceea ce Roland echilibru și de luciditate a
parte, cum se vede, și eseul Barthes numește „plăcerea raportării la lumea cărților și
despre „cruzimile unui textului”, o particulară a autorilor lor.
moralist jovial”, cum e delectare ce vine și din stilul
definit clasicul moldovean, În această viață
gloselor, din darul evocării,
întoarcere semnificativă a imediată, Eugen Simion se
din expresivitatea
menține de ani buni ca un
cetățean luminat, mereu piața publică, dar mi-am vremea dictaturii, salvând un
întrebător, angajându-se în asumat curajul mai modest prețios tezaur național,
dialoguri cărora nu le să scriu cu încăpățânare întreprindere nu lipsită de
lipsește, uneori, accentul despre scriitorii români de temeritate, primită în mod
l i t e r a r
polemic, dar în aria unor azi și să fac, astfel, ca ciudat de unii confrați cu o
polemici de idei, căci ține să- instituția literaturii să nefirească ostilitate. A izbutit
și afirme răspicat atitudinile, funcționeze într-o lungă să ducă la capăt publicarea
reflecțiile, judecățile privind epocă. O epocă deloc idilică. celor șapte masive volume
stările de lucruri din cultura N-am fost singurul, de bună din Dicționarul general al
noastră supuse atâtor crize și seamă”. După două decenii literaturii române, cel mai
agresiuni și în noul context al de când au fost rostite, cuprinzător de până acum
„economiei de piață”, dar asemenea propoziții tind să-i înfăptuit la noi, urmat de
mai ales în spațiul dea mai degrabă dreptate două tomuri de dicționar
p o r t r e t
dezbaterilor literare și mai scriitorului Eugen Simion esențial, și având într-o fază
larg intelectuale foarte care, retras programatic în avansată de pregătire o a
adesea agitate, nervoase, sfera sa de activitate doua ediție, adăugită și
excesive. specifică, n-a pierdut deloc revizuită. A încercat și a
Luările sale de poziție vremea: a scris într-adevăr reușit, de asemenea, în
nu sunt deloc comode pentru cărți, și nu puține, care atestă condițiile în care o mare
multă lume, replicile sale o energie creatoare parcă și editură ca Minerva, singura
date cu fermitate, de pildă, mai mare, ațâțată tocmai de realizatoare de ediții critice
unor „revizuiri” literare urgențele momentului, de la noi, a fost distrusă
postdecembriste, cu angajări asociate unei voințe de printr-o privatizare
53 prea frecvent pasionale și cu construcție culturală iresponsabilă, să publice o
înclinări maniheiste, nu sunt impunătoare. Refugiul din impunătoare serie de
primite cu seninătatea de vremea dictaturii comuniste, „Pleiade” românești, colecția
toată lumea, cum nici refuzul „evaziunea” în estetic, așa de de „Opere fundamentale”, a
unor angajamente politice profitabile pentru ceea ce s-a Fundației Academice pentru
partizane nu e pe placul numit „rezistența prin
tuturor. Criticul, înclinat spre cultură”, își au acum
reconcilieri nuanțate, le echivalentul în aceste
răspunde, convingător încercări de regăsire și
pentru unii, mai puțin salvare de sine în fața altor
convingător pentru alții, soiuri de agresiune, în sfera
care-i reproșează tocmai scrisului, în cultivarea
„apolitismul” pentru care a propriei grădini, cum spune
optat, răspunde nu o dată că o formulă celebră. A reușit,
socotește ca fiind profund astfel, ca membru al
nocivă imixtiunea politicului Academiei Române, al cărei
în scrisul literar și că preferă președinte a fost în două
să apere demnitatea legislaturi succesive, să
scrisului… scriind, adică în concretizeze câteva mari
spațiul care-i este propriu. proiecte considerate de alții
Într-unul dintre dialogurile ca pur idealiste, cum este
din ultimii ani, dă de altfel editarea celor 37 de volume
următoarea replică: „N-am de manuscrise eminesciene,
avut curajul să-mi dau foc în visată de Constantin Noica în
l i t e r a r
univers de sensibilitate s-a
modelat o personalitate
deloc caracterizabilă prin
ușurătate și frivolitate, ci
dimpotrivă, puternic
înzestrată cu un înalt simț al
răspunderii, obstinată să-și
înfăptuiască proiectele
proprii, atașate organic
p o r t r e t
Știință și Artă, ajunsă astăzi divertismentului, nu e un eforturilor exemplare de
la peste o sută cincizeci de fapt oarecare, ci trebuie zidire și înnoire a culturii
volume, majoritatea cu studii apreciat la dreapta lui românești de astăzi. În
introductive proprii. A valoare, meritând din plin numele Facultății de Litere,
coordonat altă suită de elogiul nostru. Iar Eugen al întregii comunități
volume de Cronologie a vieții Simion este prin excelență academice clujene, îi urez
literare românești, realizată un mare constructor de bun-venit pe această cale a
de colective de cercetători cultură durabilă. regăsirii unor rădăcini
din cadrul Institutului de Gestul pe care îl face străvechi, dar și a
Teorie și Istorie Literară „G. astăzi Universitatea „Babeș- comuniunii sufletești și
Călinescu”, a editat revista Bolyai” acordându-i titlul de intelectuale cu slujitorii cei 54
Caiete critice, iar ca director doctor honoris causa este mai fideli, în cetatea noastră,
al acestui institut este pe cale doar unul dintre actele de ai spiritualității naționale.
să dea viață și altor proiecte recunoaștere a valorii sale, a
de mare însemnătate pentru unei reputații consolidate în
cultura română. A răspuns, timp.”Valahul”, cum îi place
așadar, întâmpinărilor ostile, să se definească uneori,
criticilor neîntemeiate și de surâzător-ironic, când intră
rea-credință, „cu cărțile pe în dialog cu vreun ardelean,
masă”, menținându-se în e chemat, astfel, și să se
continuare în prim-planul reîntoarcă pe urmele
criticii literare românești și strămoșilor săi transilvani,
oferind un exemplu înregistrați de biografia sa,
impresionant de creativitate de care este, de altfel, foarte
și de energie edificatoare. A apropiat – dacă respectăm
construi cultură în vremile formula unor caracterizări
noastre atât de nevoiașe, tradiționale – prin gravitatea
când creația spirituală tinde și seriozitatea angajării
să fie tot mai marginalizată vizând lucrul bine făcut și
de o politică culturală dus, consecvent, până la
eronată, pe fundal capăt. Iată că prahoveanul
„mondializant”, cu format în lumea lui
agresiunile zilnice ale așa- Caragiale contrazice
zisei culturi a categoric un clișeu
impresii – lecturi în foileton 64
noaptea în oraşul ăsta PETRE: Trop-netrop,
Vlad Sărătilă împuţit! dar minte-n cap am să-i bag.
f o i l e t o n
f o i l e t o n
(Muzică „vânătorească”)
SCENA 2
Se derulează la
intrarea într-un
apartament. Personajele
aceleaşi, plus Fabian.
î n
PETRE: Hm, dar cum
plângând, ai scotocit fără ne facem noi cu viaţa
îl scoatem din vizuină?
voie prin lucrurile ei, ai luat noastră, cu obrazul nostru,
(Micu îi arată spre sonerie,
o adresă la întâmplare şi te- dacă Ilincuţa cea
l e c t u r i
dar Pertre îl înlătură
ai pornit cu pumnii strânşi cumincioară, frumuşică,
hotărât) Taci, c-am găsit şi
să faci dreptate. (Naiv şi deşteptăţică învăţăţică, se
dar de nuntă. Am să-i fac
totodată patetic) Frate, nu pomeneşte, nitam-nisam, cu
cadou... uşa asta. (Încearcă
te-ai gândit că ei poate se unul mititel şi rozov în
să forţeze uşa, dar,
iubesc, dar soarta i-a poală? Ce facem?
surprinzător, ea se deschide
despărţit. Se zbat în MICU: Copil?! Eşti uşor, nefiind încuiată. În
disperare şi nu ştiu cum să nebun! clipa următoare din casă
găsească drumul unul spre PETRE: Dar tu cum răzbeşte un lătrat furios). O- 56
altul. (Copilăreşte) crezi, filosoful badei, de ce o-o, aşa-mi place! Slavă ţie,
Dragostea este durere, udă fata pernele? Poate i-o Doamne, că nu-mi iese
bade?! (Petre râde) Eu în spăriet cuţu cocuţa? înainte cu flori. Eu, când văd
clasa a şaptea mai n-am
MICU: (Năucit) Stai, flori, mă trage la pat. Şefu, ia
murit de dor. Frate, ei
stai, nu pot să cred. Ilinca? pofteşte afară c-avem vorbă.
trebuie ajutaţi, nu bătuţi.
Mamă? Dar ea însăşi e un (Se face auzită o comandă
PETRE: (Cu ascunsă copil... scurtă „Patrocle, la loc!
ironie) Ei, hai-hai, mă las Lătratul încetează. Degrabă
PETRE: Ai dreptate,
bătut! Batem palma: mai în cadrul uşii apare uşor
întâi îi punem animalului cam tânără, sărmănica, derutat Fabian. E un tânăr
felinare la ochi, ca să vadă pentru o ispravă ca asta, dar cam de vârsta lui Petre, dar
mai bine drumul, iar după nu-i cum vrem noi.
departe de robusteţea
asta găsim şi pentru fundul (autoritar) Hai, mişcă mai acestuia. Poartă ochelari,
vesel papucii, trebuie să
cuconiţei Ilinca o vărguţă de vestimentaţia, modul de a
vişin. Eu îţi promit că găsim. facem cunoştinţă cu
articula cuvintele relevă un
neamurile. Ehei! Vino-
MICU: N-am zis eu că ncoace, cumnăţele să-ţi fac intelectual care-şi cam
eşti un sălbatic? Nu mai mutra dâmburele! Unde, afişează intelectualismul.
vreau să discut cu tine! Cu o mişcare fulger Petre îl
dracu, te-ai ascuns, potaie,
PETRE: Măi Micule, căci, de când nu te-am văzut, scoate din cadrul uşii,
băiatul badei, tu ai liceu la mai la faţă să te uit! (Se tăindu-i ulterior calea de
cap, dar crezi în poveşti cu îndepărtează) Şi ţine minte, retragere).
zmeul. Da eu, iaca, mă Micule, bărbat vreau să te – Haţ, şi s-a prins
întreb ca prostul satului, ce motanu-n laţ. Ia să vedem
ce-am vânat noi azi? B-r-r-r, mine. Zeii mei, nu mă de mireasă – ploaie de vară.
mă aşteptam la un animal părăsiţi! Voinicii! Hai, scoală odată şi să
f o i l e t o n
treabă? Dacă nu eu, cine să- poate n-are bani pentru PETRE: (Luat prin
ţi mai deie ţie la bot? Eu, cămeşa de mire. Dacă te surprindere) Îhî... liber...
dacă vrei să ştii, pentru asta ascultam pe tine, rămânea aşa-i vorba...
m-am născut. Motănache al nostru (îi FABIAN: (rîde
(Petre încearcă să-l aplică lui Fabian o tiflă isteric)... vândut bouţul?
apuce pe Fabian de revere, uşoară) flăcău bătrân şi PETRE: ... îhî... ave un
dar nu reuşeşte, fiindcă Ilinca doamnă nemăritată. corn rupt... Era bătăuş… ca
57 acesta, printre mâinele lui, Da aşa, vezi cum s-a mine.
cade subit în genunchi). schimbat cântecul? (Către
FABIAN: Eu... mire
Fabian) Ei lasă, cumnate,
FABIAN: (Smiorcăit) patret?. .
destul cu mătăniile. Scoală şi
Fraţilor, nu mă bateţi, eu am
mulţumeşte-i lui Dumnezeu PETRE: Îhî... cu
înţeles totul. Voi sunteţi cei
că mi-ai plăcut. Nu de alta,
care m-aţi prevenit. Aţi venit
dar mă gândeam, când te-
să-mi aduceţi aminte de
am văzut, să te vâr într-un
datoria mea. Nu era nevoie,
sac şi să te duc cadou de
eu sunt om de cuvânt. Ş-
Anul Nou la Ilinca. Îţi
apoi, doamna a fost foarte
închipui întâmplare,
generoasă şi nu mi-a pus
deschide fata sacul şi de
condiţii. Pur şi simplu
acolo, cine iese? Un mire cu
cineva îmi sapă groapa.
ochelari. Hop şi-aşa! Da ţi-
Înţelegeţi, îmi sapă groapa.
ajunge odată, cu tremuratul,
E un joc, un joc pe care eu
eu-s ţăran liber, nu bandit.
nu-l înţeleg. Ştiu că pentru
Pot să te ajut. Iaca taman
voi nu contează, dar vă rog
zilele aiestea am vândut un
de o amânare. Două
bouţ, dac-a trebui, mai dau
săptămâni vă cer, nu mai
ceva şi te fac mire patret. Ai
mult. (Singur) O, voinicule
să-mi şezi, băieţel, în capul
Iason, ajută-mă să trec
printre stânci! Nu vreau să mesei ca un deputat. Drept
că-i cam bosumflată coana
fiu zdrobit de ele şi nici să
mireasă, dar ce-s lacrimile
cadă corabia mea peste
Riposo
t r a d u c e r i
delle tue parole
la tua ombra mi abbraccia
sentimenti mi inondano
il mare mi lava qualsiasi
î n
e
ţ i o n a l
t e r n a
pagini internaționale
i n
giornata piovosa appena trascorsa
Attraversando il in un prato ondeggiante da un
n i
mondo leggero e solitario zefiro, al ritmo
di una sinfonia in un movimento
p a g i
Ho corso per mari e per monti
andante.
e foreste inesplorate, alla ricerca
di un qualcosa che nemmeno io
Ho attraversato oceani sconfinati
sapevo immaginare.
da un continente all’altro e visto 60
terre selvagge e aride, desolate
Ho percorso il mondo. Ho conosciuto
lande bruciate dal sole impietoso
popoli, usi e consuetudini, religioni,
e fitte vegetazioni lussureggianti,
simulacri del tempo andato,
e tribù con facce dipinte che mi
memorie che non si cancellano. Ho
guardavano minacciose.
parlato con saggi.
Give me!
Give me TIME!
Give me TIME to thank you
Or NOT!
No!
Or better give me nothing
Out of all you might give me!
Just leave me my…
CHILDHOOD!
e
Ti ho sognato
ţ i o n a l
Ti ho sognato nella notte e il tuo profumo, sulla pelle mia, come petali di rose.
Palpita il mio cuore, fra pensieri ed emozioni, mentre la luna mi sussurra dolci parole
d'amore.
t e r n a
Ti ho sognato, su tappeti di fiori e tra le onde del mare, amore, amore il vento ti trascina
con le sue ali, accanto ai sogni miei.
Ti ho cercato, tra gli steli fioriti e preziosi, come la giada e le perle marine e tra le placide
acque del fiume che addormentate cantano in coro e cercano te.
i n
equivoche. .
Luca Cipolla
Frammento
n i
quando verrà
e
Il disegno
p a g i
come difendermi,
Terra di nessuno
forse polvere di stelle
sorpresa
Una doccia fredda da una grata astrale
a catturare nastri colorati - e immaginare di fuggire
di elementi mi pervade
eccole 62
e quanto sono sporco da questa casa non mia.
ora sino a che il fuoco piume sfilaccianti
pulirà quelle stigmate, nell'aere eterna
La stele di Ruino
un folle che vagola suscettibile,
sperso - barcolla
è solo eterica istanza Da fogli sgraziati e ingialliti,
e beve latte di cavalla;
e frammento su cui nube non pone ombra,
all'una i fuochi
s'acquietarono lasciato gettati là
ed io ne accettai il principio, tra i ciottoli ove manco un randagio
rischiarato da Deneb dimora,
dello spaziotempo. .
lontana, pare che
e sì che da lì
qui solo la pece mi tratteneva la divin locusta riservi un
e di terra ero sostanza, trasmettono la cura.
banchetto
lustrandomi le scarpe
e cadendo in basso...
Emily (a Emily alle Esperidi assorte
che dalla stele di Ruino
stanco ed ammalato Dickinson)
il sole fiacca
alla faccia vostra,
a vite raccolta
via prima i soldi
e poi le caramelle, Quali occhi tristi e severi nelle sue viridi biglie
difendo sogni di carrozzelle osservava il granato su tornanti esposte,
da spiccare il volo nulla in cambio di ciò che era che memoria,
e farlo in silenzio, un filo di corrente un'anfora direi,
tu sei la grafite ed io l'alloro... soppianta a
attraverso la sabbia
ritagli di Moldova.
a sollevarmi da nubi
tablete
Şi nu întâmplător, în meşterului necunoscut
Victor Rusu Cetatea eternă, o columnă corole albastre, de flacără şi
scrijelată cu har s-a ales să dor, când a cuprins dalta, să
Tablete ne poarte, către viitorimi, înflorească stâlpul acesta de
soliile unor nobile sorginţi şi poartă?
Etaloane de geniu nu întâmplător Brâncuşi şi De după pânzele curate
nimeni altul fu cel care le-a ale sevei încremenite
Inscripţie pe o coloană din descântat cu dalta pietrelor vertical au răsărit în urma
castrul roman Drobeta să le vindece de încremenire dălţii soarele şi luna, luceferi
t a b l e t e
ANUL
ANUL VI,VI, serie
serie nouă,
nouă, nr.
nr. 11 (42),
(42), 2019
2019
CRONOS ~ Peniţa de Aur – izvor de cultură – revistă internaţională de cultură
l u n i i
IIaarrttăă--m
mii ssttâânnggăăcciiaa
iiuubbiirriiii șșii m măă ccăăllăăuuzzeeșșttee
sspprree ppeerrffeeccțțiiuunneeaa
sseennttiimmeennttuulluuii ccuurrggăăttoorr
t e x t u l
LLiinniișștteeaa--țții
coper ta4 64 t extul l unii