Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Totalitarismele.
Aspecte sociale:
COMUNISMUL:
- tip de regim politic totalitar, instaurat prin
revoluţie urmatӑ de loviturӑ de stat în
Rusia/Uniunea Sovieticӑ (1917-1991), China
(1947-prezent), Cuba (1959-prezent), sau cu
amestecul URSS, în blocul de est (1944-
1989), Coreea de Nord (1945-prezent)
Baza şi aspectele teoretice:
- Marxism-Leninismul, elaborat (1848-1917)
- alimenteazӑ opoziţia faţӑ de economia
capitalistӑ şi statul burghezo-moşieresc;
- cere naţionalizarea proprietӑţilor
industriale, bancare şi imobiliare, precum şi
colectivizarea moşiilor;
- vede istoria ca o luptӑ de clasӑ permanentӑ
între cei bogaţi şi cei sӑraci, care trebuie sӑ
ducӑ inevitabil la revoluţia muncitoreascӑ
contra capitaliştilor şi la dictatura
proletariatului (conform articolului din 1875
al lui Karl Marx, Critica Programului
socialist de la Gotha)
- crede în instaurarea unui regim egalitarist
revoluţionar, prin evoluţia societӑţii în etape,
posibilӑ numai dupӑ impunerea dictaturii
proletare:
1). democraţia popularӑ (construirea
socialismului)
2). societatea socialistӑ (consolidarea
socialismului)
3). societatea comunistӑ, preconizatӑ a se
înfӑptui în momentul dispariţiei oricӑrei
manifestӑri capitaliste sau discriminatorii
- este o ideologie de extremӑ stânga.
Aspecte politice:
- comunismul crede în internaţionalismul
proletar (prima internaţionalӑ comunistӑ –
Comintern – creatӑ de Lev Troţki la Moscova
în 1919).
- considerӑ fascismul şi naţionalismul
principalii duşmani politici; susţine partidele
comuniste din statele capitaliste cu scopul
dezmembrӑrii lor (revoluţia proletarӑ
universalӑ preconizatӑ de Troţki)
- susţine controlul puterii de cӑtre un partid
unic (Partidul Comunist sau Bolşevic) de pe
poziţii dictatoriale
- baza socialӑ sun muncitorii de la oraşe şi
sate; marii proprietari trebuie eliminaţi din
viaţa civilӑ, consideraţi exploatatori, duşmani
de clasӑ ai muncitorimii
 Aspecte economice:
- economie dirijatӑ de stat, prin mecanisme
precum centralizarea şi planificarea
producţiei, cu scopul obţinerii independenţei
economice (autarhia);
- investiţii majore în industria grea,
energeticӑ,
- economia comunistӑ se bazeazӑ pe
proprietatea de stat asupra bunurilor şi
monopolul statului asupra producţiei şi
comerţului intern şi extern;
- colectivizarea agriculturii; prigoana contra
kulacilor (proprietarii înstӑriţi)
Aspecte culturale:
- cenzura, îndoctrinarea, propaganda, cultul
personalitӑţii, revoluţia culturalӑ socialist-
ştiinţificӑ, jdanovismul (ideologie care
considerӑ cӑ ruşii sunt primii în ştiinţa lumii),
cursa spaţialӑ, prigonirea formalismului
decadent al culturii burgehze, a religiei.
PRACTICI ŞI IDEI TOTALITARE
(nedemocratice) ÎN COMUNISM:
- practicile dictatoriale, prin interzicerea
pluralismului politic şi instalarea la putere a
partidul unic (sau de masӑ sau partid-stat);
- eludarea separӑrii puterilor în stat, prin
supremaţia partidului-stat asupra tuturor
ramurilor puterii, cu punerea în scenӑ a
activitӑţii unui parlament-marionetӑ;
- parlament unicameral;
- guvern puternic centralizat, care nu permite
autonomia localӑ;
- supremaţia statului asupra individului;
- militarizarea societӑţii;
- control asupra totalitӑţii aspectelor vieţii,
inclusiv suprimarea vieţii private;
- susţine o ideologie de partid consideratӑ
adevӑrul absolut, de aceea e interzisӑ
opoziţia (de exemplu, crede în “omul nou”,
miuncitorul absolut)
- nu se respectӑ drepturile individuale;
- practica terorii prin procese înscenate
(“marea epurarea roşie”, 1936-1938, contra
opozanţilor – soldatӑ cu 724 mii de morţi şi 3
milioane deportaţi în sistemul concentraţionar
denumit Gulag, format din închisori şi lagӑre
de muncӑ);
- teroarea este îndeplinitӑ de poliţia secretӑ
(CEKA > NKVD > KGB)
- statul este agresiv în politica internaţionalӑ
(susţine destabilizarea regimurilor
democratice şi dezmembrarea statelor
considerate imperialiste)

Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Totalitarismele.

ajungându-se la “soluţia finalӑ” (Holocaustul)

NAZISMUL: din 1941-1945
- considerӑ democraţia parlamentarӑ slabӑ şi
coruptӑ, şi de aceea guverneazӑ fӑrӑ
- regim politic totalitar instaurat în Germania
Parlament (Bundestag) conform Actului de
prin alegeri democratice (1933-1945)
împuternicire
Baza şi aspectele teoretice - partidul unic (NSDAP, Nazist)
- în lucrarea sa “Mein Kampf” (Lupta mea,
Aspecte sociale:
1925), Adolf Hitler, liderul Partidului
- susţinut de industriaşi, de clasa militarӑ şi
Naţional-Socialist al Muncitorilor din
de burghezie; apӑrat de poliţia secretӑ
Germania, vede în ura de rasӑ şi în
(Gestapo) şi de forţele paramilitare (SA –
dominaţia mondialӑ principiile active ale
batalioanele de asalt şi SS – echipele de
statului;
protecţie) apӑrӑtoare ale NSDAP, instruite în
- liderul (titlul oficial de “Fuhrer” este acordat
cultul antisemit, şi care din 1935 preiau si
de Parlament în 1934) este identificat cu statul
controlul asupra armatei;
autoritar în urma Actului de împuternicire din
martie 1933 Aspecte economice:
- populaţia trebuie înregimentatӑ în - economie capitalistӑ controlatӑ de stat,
structurile activiste create de stat. care apӑrӑ proprietatea privatӑ, dar plaseazӑ
- regim naţionalist de extremӑ firmele private în asociaţii cu statul, ca
dreapta. principal contractant al producţiei; accent pe
Aspecte politice interne şi metalurgie, construcţii de armament
internaţionale: Aspecte culturale:
- naţionalism şi militarism, naziştii dorind - cenzura, îndoctrinarea, propaganda, cultul
refacerea Imperiului Romano-German prin personalitӑţii, înregimentarea (Hitlerjugend)
crearea celui de-al treile Reich (Imperiu) şi
asigurarea unui spaţiu vital (Lebensraum)
statului german contra duşmanilor;
- politica revizionistӑ, pentru obţinerea
revanşei pentru înfrângerea din Primul Rӑzboi
Mondial
- rasism (arianismul = supremaţia rasei
ariene, rasei pure din punct d evedere
genetic), pentru cӑ naziştii sunt antisemiţi,
acuzându-i pe evreii din al doilea Reich
(Germania din primul rӑzboi mondial) de
“înfigerea unui cuţit pe la spate” care a adus
pierderea marelui Rӑzboi de cӑtre Germania,
precum şi rӑspândind mitul conspiraţiei
mondiale iudeo-bolşevice; din 1935 evreii
sunt persecutaţi prin Legile de la Nurnberg,
Secolul XX între democraţie şi totalitarism. Totalitarismele.

FASCISMUL

- tip de regim totalitar de extremӑ dreaptӑ,

ultra conservator, corporatist, având la bazӑ
politica naţionalistӑ şi militaristӑ, cu scop
revisionist, instaurat mai întâi în Regatul Italia
(Mussolini, 1922-1943), dar şi în Portugalia
(Salazar, 1932-1974), Spania (Franco, 1939-
1975);
- rӑspândirea fascismului a fost motivatӑ de
apӑrarea ordinii economice şi sociale contra
pericolului comunist dupӑ primul rӑzboi
mondial
-ideologia fascistӑ din Italia a fost consturatӑ
de Alceste de Ambris şi de Filippo Marinetti
(Manifestul fascist, 1919), şi de Giovanni
Gentile (Doctrina fascismului, 1932)
- baza statului fascist este partidul unic
(Partidul Naţional Fascist, în Italia), rolul
liderului, teroarea politicӑ (politia secretӑ şi
forţele paramilitare ale partidului unic), cultul
personalitӑţii, subordonarea parlamentului-
marionetӑ;
- nota aparte a fascismului este corporatismul
socio-economic (pacea socialӑ, prin
interzicerea protestelor sindicale; eliminӑ
lupta de clasӑ şi exaltӑ supunerea şi ordinea
socialӑ)

- alte regimuri autoritare de dreapta,

conservatoare, naţionaliste, corporatiste, s-au
instaurat în perioada interbelicӑ şi în Ungaria,
în Polonia, în Bulgaria, în România
(Constituţia autoritarӑ a regelui Carol II –
partid unic Frontul Renaşterii Naţionale,
1938-1940); toate aceste regimuri au ascultat
de Hitler şi de Mussolini, fiind state mici, care
se temeau de comunism. (de exemplu,
Dictatul de la Viena, 30 august 1940)