Sunteți pe pagina 1din 3

PROIECT

AFECTIUNE A SISTEMULUI NERVOS LA OM


BOALA LUI ALZHEIMER

ELEV OPREA MARIA


CLS. A-VII- a D
ALZHEIMER - este o boală cronică, evoluţia ei fiind de ani, zeci de ani uneori, caracterizată de involuţie
intelectuală până la demenţă. La microscop, boala lui Alzheimer este definită prin apariţia unei
degenerescenţe specifice, cu reducerea a numărului de neuroni, atrofie cerebrală şi evidenţierea „plăcilor
senile”.

Boala și modificările organice din creier care o însoțesc au fost descrise pentru prima dată de Alois
Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german , care ulterior a dat si numele afectiunii.

La nivel mondial, boala lui Alzheimer afectează din ce în ce mai multe persoane, vârsta de debut fiind în
general în jur de 65 de ani, dar multe cazuri debutează chiar şi la varste cuprinse intre 55-58 de ani.

Cauze : in prezent nu se cunosc cauzele apariţiei acestei maladii, dar este posibil să existe mai multe
cauze care concură la apariția bolii.

 Factori de risc
- Vârsta înaintată este factorul de risc cel mai important, dar nu există nicio dovadă că boala Alzheimer
ar fi cauzată de procesul biologic de îmbătrânire.
- Factori nocivi pentru aparatul cardio-vascular: diabetul, hipertensiunea arterială, nivel crescut
de colesterol, fumatul (presupunerea că nicotina ar fi protectivă împotriva bolii Alzheimer s-a dovedit
nefondată)[Nicotina este una din cauzele aparitiei bolii].
- Expunerea la metale ușoare (de ex. deodoranți cu aluminiu), presupunere care nu este unanim
acceptată. Aluminiul, cu efecte neurotoxice, se găsește adesea în cantități mari în creierele bolnavilor
decedați cu demență Alzheimer, dar nu se poate dovedi o relație cauzală.
- Traumatisme cranio-cerebrale repetate grave.
- Unele bacterii (Chlamidii) și unele virusuri (slow-virus) ar favoriza formarea de plăci senile.

 Factori genetici
- Există cazuri ereditare rare cauzate de prezența unei gene dominante în unele familii. Se apreciază că
persoanele având o rudă de gradul I care suferă de boala Alzheimer se află în risc teoretic absolut de a
contracta aceasta boala.

- Boala Alzheimer este în legătură cu cromozomii 1, 14 și 21 (trisomia 21 reprezintă cauza sindromului


Down), dar este posibil să existe și alte legături cromozomiale.

Simptomele bolii Alzheimer:

Boala debutează cu tulburări de memorie tip lapsus sau confuzii minore, care nu îngrijorează,dar treptat,
bolnavul nu îşi mai aminteşte numele unei persoane dragi, al străzii pe care locuieste. Începe să piardă
noţiunea timpului, uită unde stă. Memoria legată de întâmplări din trecut este afectată, bolnavul uită apoi
anii de şcoală în ordine inversă finalizării studiilor, uită ultima limbă străină învăţată apoi celelalte, tot în
ordine inversă învăţării (dacă ştia mai multe).
Începutul bolii este, în general, discret, marcat prin simptome banale. Tot în perioada de debut apar şi
unele maifestări „ciudate” de personalitate – iritabilitate bruscă, fără motiv, apatie, reacţii întârziate,
răspuns întârziat – şi pentru că nu mai cunoaşte persoana din faţa lui sau nu înţelege toate lucrurile care
i se spun. Apar ideile de persecuţie, apoi, nerecunoscând persoanele apropiate se sperie, devine
violent, practic încercând să se apere de ele.

Bolnavul ajunge treptat să piardă autonomia, supravieţuirea lui depinzând de una sau mai multe
persoane.

În evoluţie apar apoi tendinţa de a folosi anumite cuvinte în mod repetitiv, în alternanţă cu momentele în
care îşi caută cuvintele. Ulterior se instalează afazia, tulburările de înţelegere a limbajului verbal şi scris.

Boala lui Alzheimer evoluează însă în mod progresiv.

Mijloace de prevenire- Profilaxia bolii Alzheimer


Până în prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a demenței de tip Alzheimer.
Se studiază posibilitatea ca anumite măsuri să reducă riscul de apariție a bolii sau să întârzie dezvoltarea
ei.

 Se pare că menținerea unei activități intelectuale continue ar diminua riscul de îmbolnăvire, dar nu
există dovezi sigure în această privință. Totuși, anumite activități ca cititul cu regularitate al unei cărți
sau al ziarului și revistelor, rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau concerte, participarea la
diverse activități sociale sunt de recomandat persoanelor după ieșirea la pensie. Privirea
îndelungată, pasivă, a emisiunilor de televiziune ar avea dimpotrivă efect dăunător.
 Se recomandă suficientă mișcare, alimentație rațională cu o cantitate ridicată de legume și fructe
bogate în vitamină C în combinație cu administrarea unor doze ridicate de vitamină E (cu efect
antioxidant), grăsimi cu procentaj ridicat de acizi grași nesaturați, renunțare la fumat etc.
 Anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroide (indometacina, ibuprofen, naproxen,
aspirina) ar scădea riscul de apariție al bolii Alzheimer, dar nu există încă studii răspândite care să
demonstreze în mod peremptoriu aceste observații.

In prezent se utilizează mai multe scheme de tratament axate pe îngrijirile paleative prin cresterea
calitatii vietii pacientului.

Se administrează anumite antidepresive, vasodilatatoare, Spitalizarea intervine fie când pacientul nu are
reţea de sprijin şi posibilităţi de asigurare a îngrijirii 24/24, fie în stadiile grave ale bolii.

Aceasta afectiune este o problemă financiară dar şi emoţională pentru societate, costurile îngrijirii unei
astfel de perosoane fiind deloc neglijabile, în condiţiile în care pacienţii cu Alzheimer devin complet
dependenţi de terţe persoane. Dar şi pentru că odată cu instalarea semnelor de demenţă apar şi bolile
asociate înaintării în vârstă, desocializarea, modificarea sau chiar alterarea vieţii familiei pacientului.