Exemplu de realizare a proiectului de an

(Coala I – Analiza dinamică a mecanismului)

 MEMORIU DE CALCUL
(Calcule Coala I)

1. Analiza dinamică a mecanismului conform sarcinii de proiect

Fig. 1.1 Schema cinematică a mecanismului

1.1 Sinteza mecanismului

Analizând schema cinematică a mecanismului (Fig.1.1) şi datele iniţiale din

sarcina de proiect, constatăm că nu sunt date dimensiunile manivelei OA şi ale bielei
AB. Deoarece Punctele O şi B se află pe aceeaşi verticală, mecanismul bielă-manivelă
OAB este central, deci dimensiunea manivelei OA=0,5·H1, unde H1 este cursa
pistonului 3.
Poziţia punctului O1 este determinată, dar orientarea axei, pe care se mişcă
pistonul compresorului nu este stabilită de condiţiile iniţiale. Poziţia acestei axe va fi
adoptată în procesul sintezei grafice a schemei cinematice.

TMM 000000 MC A’1

Mod Coala Nr. Document Semn. Data
Elaborat Rusu Eugen Litera Coala Coli
Verificat Malcoci Iulian Mecanismul 1 18
moto-compresorului U.T.M.
F.I.M.I.T. TCM-053
Aprobat
 Tabelul 1.1 – Dimensiunile elementelor
Dimensiunea
Parametrul Trecută prin scară [mm]
Reală [m]  m 
µ l = 0,005 
 mm 
H1 0,625 125
l1 = lOA = 0,5 H 1 0,3125 62,5
a 0,460 92
b 0,310 62
l 2 = l AB = λ ⋅ l1 = 4 ⋅ l1 1,250 250
lO1E 0,230 46
l AC = 0,68 ⋅ l AB 0,850 170
lO1D = 2,1 ⋅ lO1E 0,483 97
l5 = l ED = lO1E + lO1D 0,713 143
l 6 = l EF = 4 ⋅ lO1E
0,920 184
l AS2 = 0,36 ⋅ l 2 0,450 90
l 4 = lCD = 0,9 ⋅ lO1D 0,437 88
lCS4 = 0,5 ⋅ lCD 0,2185 44
l ES6 = 0,38 ⋅ l EF 0,3496 70
lO1S5 = 0,25 ⋅ lO1D 0,1207 24

1.2 Analiza structurală a mecanismului

Calculăm gradul de mobilitate a mecanismului

W = 2n − 3C5 − C 4 [1,rel.3.8,pag.26]
Pentru mecanismul dat avem n=7 (elemente mobile 1,2,3,4,5,6,7), C5=10 (cuple
cinematice inferioare), C4=0 (cuple cinematice superioare).

O (0,1) – cuplă cinematică de rotaţie; A (1,2) – cuplă cinematică de rotaţie;

B (3,0) – cuplă cinematică de translaţie; C (2,4) – cuplă cinematică de rotaţie;
S3 (2,3) – cuplă cinematică de rotaţie; D (4,5) – cuplă cinematică de rotaţie;
O1 (5,0) – cuplă cinematică de rotaţie; E (5,6) – cuplă cinematică de rotaţie;
S7 (6,7) – cuplă cinematică de rotaţie; F (7,0) – cuplă cinematică de translaţie.

Din analiza schemei structurale constatăm că elementele 1,5 efectuează mişcări

de rotaţie, elementele 2,4 şi 6 – mişcare plan-paralelă, elementele 3 şi 7 – mişcare de
translaţie, iar elementele 0 sunt elemente fixe.
Deci, gradul de mobilitate
W = 3 ⋅ 7 − 2 ⋅ 10 − 0 = 1 .

Coala
TMM 000000 MC A’1 2
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Împărţim mecanismul în grupe Assur începând cu cele mai îndepărtate elemente
faţă de elementul conducător.
Calculăm gradul de mobilitate pentru lanţul cinematic din figură:
W = 3⋅ 2 − 2⋅3 = 0 .

Deoarece W = 0 rezultă că lanţul cinematic respectiv este Grupă

Assur formată din elementele mobile 6 şi 7.
Caracteristica grupei Assur (6,7): Clasa II, Ordinul 2, Specia
(Aspectul) 2 – (RRT).

Calculăm gradul de mobilitate pentru lanţul cinematic

următor din figură:
W = 3⋅ 2 − 2⋅3 = 0 .

Deoarece W = 0 rezultă că lanţul cinematic respectiv este

Grupă Assur formată din elementele mobile 4 şi 5.
Caracteristica grupei Assur (4,5). Clasa II, Ordinul 2, Specia (Aspectul) 1 – (RRR).
Calculăm gradul de mobilitate pentru lanţul cinematic următor
din figură:
W = 3⋅ 2 − 2⋅3 = 0 .

Deoarece W = 0 rezultă că lanţul cinematic respectiv este Grupă

Assur formată din elementele mobile 2 şi 3.

Caracteristica grupei Assur. Clasa II, Ordinul 2, Specia

(Aspectul) 2 – (RRT).

Calculăm gradul de mobilitate pentru elementul conducător:

W = 3 ⋅1 − 2 ⋅1 = 1 .

Formula mecanismului: I(0,1) → II(2,3) → II(4,5) → II(6,7)

Coala
TMM 000000 MC A’1 3
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.3 Trasarea schemei cinematice şi caracteristicilor mecanice pe hârtie milimetrică
(Format A1)

Pentru a putea desena mecanismul pe hârtie milimetrică (format A1) dimensiunile

elementelor trebuie trecute prin scară astfel încât schema cinematică împreună cu
diagramele mecanice să ocupe circa 0,25 din suprafaţa coalei A1. Analizând
dimensiunile reale ale elementelor [Tabelul1.1, coala 2] adoptăm coeficientul de
scară µ l = 0,005
m 
 şi obţinem dimensiunile elementelor în [mm] care vor fi depuse
 mm 
pe desen.
La trasarea schemei utilizăm metoda intersecţiilor [1].
Ordinea de lucru:
- trasăm o axă verticală, pe care la scară depunem dimensiune l1+l2 şi obţinem
poziţia punctului mort exterior 1' şi poziţia cuplei O;
- din punctul O cu raza l1 (manivela) trasăm un cerc, traiectoria punctului A;
- din punctul de jos al intersecţiei cercului cu axa verticală depunem l2 şi obţinem
5' – punctul mort interior. Verificăm dacă segmentul obţinut 1'5'=H1 – cursa
pistonului;
- din extremităţile diametrului orizontal şi vertical al cercului trasăm prin linii
punctate poziţia extremă de stânga şi de dreapta al bielei 2;
- punctul C al bielei descrie în plan o curbă (elipsă în cazul dat);
- depunem dimensiunile a, b şi determinăm poziţia punctului O1;
- cu cercul în O1 trasăm două arce de cerc cu raza lO1E (traiectoria punctului E) şi
raza lO1D (traiectoria punctului D);
- din punctele obţinute ale curbei bielei cu dimensiunile l4 obţinem punctele de
intersecţie cu traiectoria D. Arcul ∪ 1'5' prezintă anvergura punctului D, respectiv,
∪ 5'1' este anvergura punctului E.
Prin urmare elementul 5 efectuează o mişcare oscilantă.
Verificăm dacă se respectă valoarea υmax ≤ [υadm] a unghiului de presiune piston-
bielă:
l O1E 38
sin υ max = , υ max = arcsin = arcsin 0,2484 = 14,4° , deci υmax se află în intervalul
l6 153
admisibil (υ max
adm
= 19°...11°), conform [4].
După ce am fixat pe schemă poziţia punctelor moarte, dimensiunile elementelor şi
orientarea axelor în 14 poziţii succesive (o poziţie se trasează cu linie groasă,
celelalte cu linie subţire ca să nu aglomerăm desenul), trasăm diagramele
caracteristicilor mecanice. Începem cu diagrama de indicator al motorului. Trasăm o
axa verticală, paralelă cu axa OB şi depunem pe ea cursa pistonului H1. În prelungire
(partea de sus) depunem H0 – dimensiunea axială a camerei de comprimare (H0 nu
influenţează analiza dinamică, deci o alegem arbitrar). În sistemul de coordonate P-S,
după datele din schema 2 (vezi sarcina de proiect), adoptând coeficientul de scară
 MPa 
µ P = 0,05 , ridicăm diagrama de indicator al motorului Diesel.
 mm 

Coala
TMM 000000 MC A’1 4
Mod Coala N. Document Semnat Data
 În mod analog construim şi diagrama de indicator pentru compresor. Pe axa
verticală a mişcării pistonului depunem cursa H2 determinată de punctele 1'5', iar în
sistemul de coordonate P-S, după datele din schema 3 (vezi sarcina de proiect),
adoptând coeficientul de scară µ P ' = 0,005 MPa  , ridicam diagrama de indicator pentru
 mm 
compresor.
Diagramele de indicator vor fi utilizate pentru determinarea forţelor motoare şi de
rezistenţă utilă dezvoltate de agregat la faza de regim. Cea mai mare pondere în
funcţionarea agregatului o are caracteristica mecanică a motorului Diesel.

1.4 Determinarea forţelor tehnologice

Forţele tehnologice care acţionează în mecanism, le determinăm după diagramele

de indicator.
Proiectăm poziţiile succesive ale punctelor Bi pe diagrama de indicator. Pentru 4
curse H1 ale pistonului (2 rotaţii ale manivelei 1) fixăm pe diagramă 28 puncte pentru
un ciclu dinamic al motorului Diesel.
În acelaşi mod proiectăm punctele Fi pe diagrama de indicator a compresorului.
Spre deosebire de motor, ciclul dinamic al compresorului se încheie la un ciclu
cinematic al motorului (o rotaţie a manivelei 1).
Utilizând valorile presiunii de pe diagramă, determinăm forţa care acţionează
asupra pistonului în fiecare poziţie.
Forţa care acţionează asupra pistonului se determină cu relaţia:
πD 2
F = P⋅ [N ], [1, pag. 74]
4
unde, P [Pa] şi D [m].
Suprafaţa fundului pistonului motorului:
πD12 3,14 ⋅ 0,5 2
= = 0,19625[m 2 ].
4 4
Rezultatele sunt prezentate în tabelul 1.2.
Analogic determinăm forţele după diagrama de indicator al compresorului.
πD22 3,14 ⋅ 0,25 2
= = 0,0490625[m 2 ] .
4 4
Rezultatele sunt prezentate în tabelul 1.3.

Coala
TMM 000000 MC A’1 5
Mod Coala N. Document Semnat Data
 ADMISIA COMPRESIA

Parametrul
1' 1 2 2' 3 4 5 5' 6 7 7' 8 9 10
Poziţia

Mod Coala N. Document

Datele de pe diagra-
0 0 0 0 0 0 0 2,8 5,3 11,3 12,1 33,5 80,9 112
mă, mm

Semnat
Presiunea aplicată
0 0 0 0 0 0 0 0,14 0,26 0,56 0,6 1,67 4,04 5,6
pistonului, MPa

Data
Forţa, N
0 0 0 0 0 0 0 27475 51025 109900 117750 327737 792850 1099000

Unghiul între forţă şi

180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180 180
viteză, °

ARDERE EVACUARE

Parametrul
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Poziţia
Tabelul 1.2 – Forţele exercitate de motor la un ciclu dinamic

Datele de pe diagra-
112 75,2 39,3 37,5 17,7 6,9 1,7 0 0 0 0 0 0 0
mă, mm

Presiunea aplicată

TMM 000000 MC A’1

5,6 3,76 1,96 1,87 0,88 0,34 0,08 0 0 0 0 0 0 0
pistonului, MPa

Forţa, N
1099000 737900 384650 366987 172700 66725 15700 0 0 0 0 0 0 0

Unghiul între forţă şi

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
viteză, °

6
Coala
 PARAMETRUL
COMPRIMARE REFULARE ABSORBŢIE

DILATARE
POZIŢIA
1' 1 (12) 2 (13) 2' (14) 3 (15) 4 (16) 5 (17) 5' (18) 6 (19) 7 (20) 7' (21) 8 (22) 9 (23) 10 24)

Mod Coala N. Document

(11)

Semnat
Datele de pe di- 0 8,7 28,1 52,5 54,3 79,6 80 80 37,1 0 0 0 0 0
agramă, mm

Data
Presiunea aplicată 0 0,04 0,14 0,26 0,27 0,39 0,4 0,4 0,18 0 0 0 0 0
pistonului, MPa

Forţa, N 0 1962,5 6868,7 12756 13246 19134 19625 19625 8831,2 0 0 0 0 0

Tabelul 1.3 – Forţele exercitate de compresor la un ciclu dinamic

TMM 000000 MC A’1

Unghiul între forţă 180 0 0 0 0 0 0 0 180 180 180 180 180 180
şi viteză, °

7
Coala
 1.5 Analiza cinematică prin metoda grafo-analitică (Planului vitezelor)

Pentru a determina momentul sumar redus de forţă M ∑red şi momentul sumar redus
de inerţie J ∑red în decursul unui ciclu dinamic este necesar de cunoscut parametrii
cinematici - toate vitezele liniare şi unghiulare pentru diferite poziţii ale
mecanismului. Modul cel mai simplu de a obţine aceste date este aplicarea metodei
grafo-analitice de analiză cinematică.
În continuare vom calcula parametrii cinematici, utilizând metoda planului
vitezelor [1, pag. 45], pentru poziţia 1. Parametrii cinematici pentru celelalte poziţii
ale mecanismului pentru un ciclu dinamic se calculează analog, valorile acestora fiind
prezentate în tabelul 1.4.
Analiza cinematică pentru poziţia 1.
Analiza propriu zisă o începem cu elementul conducător (manivela 1).
Viteza unghiulară: ω1 =
πn
30
=
3,14 ⋅ 1200
30
[ ]
= 125,6 s −1 .

Viteza liniară a punctului A:

v A = ω1 ⋅ lOA = 125,6 ⋅ 0,3125 = 39,25[m / s ] .
Elementul 2, efectuează mişcare plană şi este cuplat cu manivela în A.
Considerând A pol, scriem ecuaţia vectorială a mişcării punctului B faţă de A:
(// yy ) v B = v A + v BA (⊥ AB) .
Vectorul subliniat cu două liniuţe este în totalitate definit (cunoaştem modulul şi
direcţia), iar pentru vectorii subliniaţi cu o liniuţă cunoaştem numai direcţia.
În continuare adoptăm coeficientul de scară al vitezelor µ v = 0,5
m/ s
, astfel
 mm 
segmentul pa în planul vitezelor (echivalentul vitezei liniare v A ) va fi:
= 78,5[mm] ≈ 79[mm] .
vA 39,25
pa = =
µv 0,5
Rezolvând grafic ecuaţia vectorială obţinem poziţia punctului b şi observăm că pe
planul vitezelor se formează figuri rotite cu 90° asemenea cu figurile de pe schema
mecanismului.
Deci:
ab ⋅ AC 67 ⋅ 0,85
≅ 46[mm];
AB ab
= ⇒ ac = =
AC ac AB 1,25
ab ⋅ AS 2 67 ⋅ 0,45
≅ 24[mm] .
AB ab
= ⇒ as 2 = =
AS 2 as 2 AB 1,25
Depunem poziţiile punctelor c şi s2 pe segmentul ab al poligonului şi trasăm
segmentele pc şi ps 2 , care sunt echivalentul vitezelor liniare v C şi v S2 .
Trecând prin scara vitezelor aceste segmente obţinem modulul vitezelor liniare
respective:
v C = pc ⋅ µ v = 52 ⋅ 0,5 = 26[m / s ]; v S2 = ps 2 ⋅ µ v = 62 ⋅ 0,5 = 31[m / s ] ;

v B = v B ⋅ µ v = 50 ⋅ 0,5 = 25[m / s ] ; v BA = ab ⋅ µ v = 67 ⋅ 0,5 = 33,5[m / s ] .

Coala
TMM 000000 MC A’1 8
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Pentru a determina viteza liniară a punctului D cercetăm elementul 4 care, de
asemenea efectuează o mişcare plană. Considerând punctul C ca pol, scriem ecuaţia
vectorială a mişcării punctului D faţă de C:
(⊥ O1 D) v D = v C + v DC (⊥ CD ) .
Rezolvând grafic ecuaţia vectorială determinăm în planul vitezelor poziţia
punctului d echivalentul punctului D din schema mecanismului. Din sarcina de
proiect observăm că centrul de greutate S4 se află la mijlocul elementului CD, prin
urmare punctul s4 în planul vitezelor se va afla la mijlocul segmentului cd , unind
punctele obţinute cu polul planului vitezelor vom obţine segmentele ps 4 şi pd care,
trecute prin scara vitezelor, sunt:
v S4 = ps 4 ⋅ µ v = 52 ⋅ 0,5 = 26[m / s ] ; v D = pd ⋅ µ v = 53 ⋅ 0,5 = 26,5[m / s ] ;
v DC = cd ⋅ µ v = 2 ⋅ 0,5 = 1[m / s ] .
Analizând elementul 5 observăm că vitezele liniare ale punctelor D, S5 şi E sunt
proporţionale distanţelor până la centrul de rotaţie O1. Prin urmare poziţia punctelor
s5 şi e pe planul vitezelor le determinăm din următoarele rapoarte de asemănare:
pd ⋅ O1 S 5 53 ⋅ 0,1207
≅ 14[mm].
O1 S 5 ps5
= ⇒ ps5 = =
O1 D pd O1 D 0,483
pd ⋅ O1 E 53 ⋅ 0,23
≅ 25[mm] .
O1 E pe
= ⇒ pe = =
O1 D pd O1 D 0,483
În continuare trecând prin scara vitezelor aceste segmente obţinem modulul
vitezelor liniare pentru punctele respective:
v S5 = ps5 ⋅ µ v = 14 ⋅ 0,5 = 7[m / s ] ; v E = pe ⋅ µ = 25 ⋅ 0,5 = 12,5[m / s ].
Pentru biela 6, vitezele liniare vor fi determinate la fel ca şi pentru elementul 2.
Considerăm punctul E ca pol şi scriem ecuaţia vectorială a mişcării punctului F faţă
de E:
(// yy ) v F = v E + v FE (⊥ EF ) .
Rezolvând grafic ecuaţia vectorială determinăm poziţia punctelor e şi f pe planul
vitezelor. Poziţia punctului s6 pe segmentul ef o determinăm din raportul de
asemănare:
ef ⋅ ES 6 6 ⋅ 0,3496
≅ 2[mm] .
ES 6 es6
= ⇒ es6 = =
EF ef EF 0,92
În continuare, trecând prin scara vitezelor segmentele obţinute obţinem modulul
vitezelor liniare respective:
v F = pf ⋅ µ v = 22 ⋅ 0,5 = 11[m / s ]; v FE = ef ⋅ µ v = 11 ⋅ 0,5 = 5,5[m / s ];

v S6 = ps6 ⋅ µ v = 24 ⋅ 0,5 = 12[m / s ] .

Vitezele unghiulare vor fi determinate în felul următor:
ω2 =
v BA 35,5
=
AB 1,25
[ ] v
= 28,4 s −1 ; ω 4 = DC =
1
CD 0,437
= 2,28 s −1 ; [ ]
v
ω5 = D =
26,5
O1 D 0,483
[ ] v
= 54,8 s −1 ; ω 6 = FE =
5,5
EF 0,92
= 5,97 s −1 . [ ]

Coala
TMM 000000 MC A’1 9
Mod Coala N. Document Semnat Data
 PARAMETRII Poziţiile mecanismului (ciclul cinematic)
1' ( 11) 1 (12) 2 (13) 2' (14) 3 (15) 4 (16) 5 (17) 5' (18) 6 (19) 7 (20) 7' (21) 8 (22) 9 (23) 10(24)

vA a) în plan, mm ≈79 [mm] – constant

b) val. reală, m/s 39,35 [m/s] - constant

Mod Coala N. Document

vB a) în plan, mm 0 50 77,7 78,5 77,7 57,5 28,7 0 32,7 61 78,5 79,2 75,6 45
b) val. reală, m/s 0 25 38,85 39,25 38,85 28,75 14,35 0 16,35 30,5 39,25 39,6 37,8 22,5

vC a) în plan, mm 25,5 52 75,9 78,5 78 60,4 38,1 25,5 41,4 64,6 78,5 78,9 73,9 47,7

Semnat
b) val. reală, m/s 12,75 26 37,95 39,25 39 30,2 19,05 12,75 20,75 32,3 39,25 39,45 36,95 23,85

vS2 a) în plan, mm 50,5 62 76 78,5 78,3 68,9 56,1 50,5 57,7 70,2 78,5 78,7 74,8 59,6

Data
b) val. reală, m/s 25,25 31 38 39,25 39,15 34,45 28,05 25,25 28,85 35,1 39,25 39,35 37,4 29,8

vD a) în plan, mm 5,7 53 75,9 81,3 81,2 70,6 42,8 1,1 69,4 94 76,1 74,6 56,1 32
b) val. reală, m/s 2,85 26,5 37,95 40,65 40,6 35,3 21,4 0,5 34,7 47 38,05 37,3 28,05 16

µ v = 0,5
vE a) în plan, mm 2,7 25 36 39 38,6 34 20 0 33 45 36 36 27 15

 mm 

m/ s
b) val. reală, m/s 1,35 12,5 18 19,5 19,3 17 10 0 16,5 22,5 18 18 13,5 7,5

Viteze liniare
vF a) în plan, mm 2,2 11 35,1 38,9 38,4 30,1 14,6 0 25,6 43,4 35,9 35,8 25 12,7
b) val. reală, m/s 1,1 5,5 17,55 19,45 19,2 15,05 7,3 0 12,8 21,7 17,95 17,9 12,5 6,35

vS4 a) în plan, mm 14,5 52 75,9 79,7 80,1 65,5 40,3 12,3 46,1 77,1 77,3 76,7 62,8 35
b) val. reală, m/s 7,25 26 37,95 39,85 40,05 37,75 20,15 6,15 23,05 38,55 38,65 38,35 31,4 17,5

vS5 a) în plan, mm 1,4 14 20 20 20 18 11 0 17 24 19 19 14 8

b) val. reală, m/s 0,7 7 10 10 10 9 5,5 0 9,5 12 9,5 9,5 7 4

vS6 a) în plan, mm 2,4 24 35,6 38,9 38,3 31,9 17 0 28,7 43,9 35,9 35,9 25,9 14,1
b) val. reală, m/s 1,2 12 17,8 19,45 19,15 15,95 8,5 0 14,35 21,95 17,95 17,95 12,95 7,05

ω1 125,6 [s-1] - constant

TMM 000000 MC A’1

ω2 31,4 28,4 15,12 0 1,12 17,04 27,64 31,4 26,88 15,12 0 1,12 17,04 27,92

ω4 25,26 2,28 1,71 13,84 14,87 23,91 8,46 30,09 77,23 54,46 4,46 8,12 43,13 47,02
Tabelul 1.4 – Vitezele liniare şi unghiulare pe parcursul unui ciclu cinematic

ω5 5,9 54,8 78,3 84,16 84,05 73,08 44,3 0 71,84 97,3 87,07 77,22 58,07 33,12

Viteze unghiulare
ω6 0,81 5,97 3,42 2,93 3,64 8,96 7,39 0 11,3 7,6 0,7 1,35 5 4,18

10
Coala
 1.6 Determinarea parametrilor modelului dinamic
Pentru determinarea parametrilor de reducere M ∑red , J ∑red sistematizăm datele
iniţiale. Calculăm forţele de greutate Gi, şi a momentelor de inerţie J Si . Valorile ρ i2
le determinăm conform sarcinii de proiect. Adoptăm g = 10[m / s 2 ]. În tabelul 1.5 sunt
prezentaţi parametrii dinamici iniţiali.
Tabelul 1.5 – Parametrii dinamici iniţiali
Unitate Elementele mecanismului
Paramentrul de 1 2 3 4 5 6 7
măsură
Masa mi (i=1...7) kg 12 15 20 3,5 10 7 12
Moment de inerţie
J Si = ρ i2 ⋅ mi kg ⋅ m 2 0,2 3,98 - 0,19 1,27 1,18 -
Forţa de greutate
G i = mi ⋅ g N 120 150 200 35 100 70 120

1.6.1 Determinarea momentului sumar redus al forţelor motoare M ∑red

Valorile M ∑red vor depinde de forţele tehnologice Fteh
'
dezvoltate de motorul
Diesel şi forţele tehnologice Fteh
''
dezvoltate de compresor şi de forţele de greutate Gi,
aplicate în punctele mobile ale elementelor.
Relaţia pentru determinarea M ∑red are formula (a), conform [1, rel.5.1,pag. 74]:

M ∑red =
1 
ω1 
( )
G2 ⋅ v S2 ⋅ cos G, v S2 + G3 ⋅ v B ⋅ cos G, v B + Fteh
'
( 
)
⋅ v B ⋅ cos F teh , v B  +
'


( ) ( )
+ G4 ⋅ v S4 ⋅ cos G, v S4 + G5 ⋅ v S5 ⋅ cos G, v S5 + G6 ⋅ v S6 ⋅ cos G, v S6 + ( )
+ Fteh
''
⋅ v F ⋅ cos F teh , v F  + G7 ⋅ v F ⋅ cos G, v F 

''

 
( ) [N ⋅ m] ,
sau forma (b):
 ps 
(  pb 
M ∑red = l1 [G2 ⋅ 2  cos G, v S2 + G3 ⋅  )
 cos G, v B + Fteh
'
(  pb   '
⋅  )
 cos F teh , v B  +
 pa   pa   pa   
 ps 
( )
 ps 
( ps 
)
+ G4 ⋅  4  cos G, v S4 + G5 ⋅  5  cos G, v S5 + G6 ⋅  6  cos G, v S6 + ( )
 pa   pa   pa 

+ Fteh
''  pf   ''
⋅ 
 pf 
 cos F teh , v F  + G7 ⋅ 

 cos G, v F  [N ⋅ m] ,
 ( )
 pa     pa  
pk i
unde: l1 – dimensiunile elementului de reducere [m]; raportul se ia de pe
pa
poligoanele de viteze; unghiurile (G, v ki ) se determină cu ajutorul raportorului de pe
poligoane.
Forţele de greutate G i au aceiaşi orientare, deci este suficient de trasat din pol o
linie verticală şi în dependenţă de această linie de apreciat unghiul respectiv cu
condiţia să alegem acelaşi sens pentru fiecare poziţie orar sau antiorar, în cazul dat
am adoptat sensul antiorar.

Coala
TMM 000000 MC A’1 11
Mod Coala N. Document Semnat Data
 În urma analizei cinematice vitezele liniare şi unghiurile sunt determinate (vezi
Tab. 1.4). Deci pentru determinarea M ∑red se poate aplica forma (a).
Poziţia 1.
M ∑red1 =
1
[150 ⋅ 31 ⋅ cos 44° + 200 ⋅ 25 ⋅ cos 0° + 0 + 35 ⋅ 26 ⋅ cos 25° + 100 ⋅ 7 ⋅ cos 26 +
125,6
+ 70 ⋅ 12 ⋅ cos 202° + 1962,5 ⋅ 5,5 ⋅ cos 0° + 120 ⋅ 5,5 ⋅ 180° ≅ 152,49[N ⋅ m] .
Momentul sumar redus pentru celelalte poziţii se calculează în mod analog,
rezultatele fiind prezentate în Tab. 1.6. Valoarea cosinusului va determina semnul ±
al termenului în relaţie.
Tabelul 1.6 – Valorile M ∑red pe parcursul ciclului mecanic
Poziţiile mecanismului M ∑red [N ⋅ m] Dimensiunile pe diagramă [mm]
(ciclul dinamic)  N ⋅ m
µ M = 2500
 mm 
1' -111,6 0
1 152,49 0
2 192,67 0
2' 2074,28 0
3 2123,27 0
4 2369,79 0
5 1180,16 0
5' ≈0 0
6 -7584,02 -3
7 -26762,73 -10
7' -36897,41 -15
8 -103432,34 -41
9 -238709,38 -95
10 -196932,57 -79
11 -111,6 0
12 147029,49 59
13 119170,79 48
14 116731,08 46
15 55129,52 22
16 23008,85 9
17 2973,9 1
18 ≈0 0
19 -7584,02 -3
20 -26762,73 -10
21 -36897,41 -15
22 -103432,34 -41
23 -238709,38 -95
24 -196932,57 -79

Analizând Tab. 1.6 constatăm că diferenţa valorilor M ∑red este de ordinul sutelor
de mii. Valoarea maximă este M ∑red = −238709,38 [N ⋅ m] . Adoptăm în continuare ca
această valoare pe diagramă să nu depăşească 100 [mm] . Determinăm coeficientul de

Coala
TMM 000000 MC A’1 12
Mod Coala N. Document Semnat Data
 M ∑redmax 238709,38 [N ⋅ m]  N ⋅ m
scară µ M = = = 2387,09   . Adoptăm coeficientul de scară
100 [mm] 100 [mm]  mm 
 N ⋅ m
µ M = 2500   . Valorile M ∑red trecute prin scară sunt prezentate în Tab. 1.6.
 mm 
1.6.2 Determinarea momentului sumar redus de inerţie J ∑red
Acest parametru va depinde numai de masele elementelor mobile şi de parametrii
cinematici v ki , ω j . Din cauză că masele mi sunt constante, iar vitezele liniare v Si şi
unghiulare ω j variază numai pe parcursul ciclului cinematic este suficient de
determinat valorile J ∑red numai pentru acest ciclu. Relaţia de calcul în formă generală
va fi, conform [1, rel. 5.2,pag. 75]:
2 2 2 2 2 2
ω   vS  ω  v   vS  ω 
J ∑red = [J 1  1  + m2  2  + JS  2
 2
 + m3  B  + m4  4
ω
  4
 + J S4  ω
 +
 ω1   ω1   ω1   ω1   1   1 

2 2

[kg ⋅ m ],
2 2 2
 vS  ω  v  ω  v 
+ m5  5  + J S  5  + m6  S6
 5  ω
 + JS  6
 6
 + m7  F  2

 ω1   ω1   1   ω1   ω1 
sau, prezentată într-o formă mai comodă pentru calcul:
J ∑red = J 1 +
1
(m2 v S22 + J S2 ω 22 + m3 v B2 + m4 v S24 + J S4 ω 42 + m5 v S25 + J S5 ω 25 +
ω12
)[
+ m6 v S26 + J S6 ω 62 + m7 v F2 kg ⋅ m 2 . ]
Poziţia 1
J ∑red1 = 0,2 +
1
125,6 2
(
15 ⋅ 312 + 3,98 ⋅ 28,4 2 + 20 ⋅ 25 2 + 3,5 ⋅ 26 2 + 0,19 ⋅ 2,28 2 +

+ 10 ⋅ 7 2 + 1,27 ⋅ 54,8 2 + 7 ⋅ 12 2 + 1,18 ⋅ 5,97 2 + 12 ⋅ 5,5 2 ≅ 2,44 kg ⋅ m 2 .) [ ]

La fel calculăm J ∑red şi pentru celelalte poziţii, rezultatele fiind prezentate în Tab. 1.7.
Tabelul 1.7 – Valorile J ∑red pe parcursul ciclului cinematic şi dinamic
Dimensiunile pe diagramă, [mm]
Poziţiile mecanismului J ∑red , [kg ⋅ m ] 2
µ J = 0,05
 kg ⋅ m 2 

 mm 
1' 1,07 22
1 2,44 49
2 4,76 95
2' 5,06 101
3 5,01 100
4 3,54 71
5 1,74 35
5' 1,07 22
6 2,40 48
7 4,40 88
7' 5,00 100
8 4,91 98
9 4,02 80
10 2,04 41

Coala
TMM 000000 MC A’1 13
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.7 Elaborarea diagramelor

1.7.1 Diagrama momentului sumar redus M ∑red = M (ϕ )

Unghiul de rotaţie φ la un ciclu dinamic va fi 4π. Alegem un aşa coeficient de
scară μφ ca diagrama desfăşurată după axa orizontală φ, să fie de o dimensiune
suficientă, comodă pentru lucrul grafic de mai departe. În cazul dat fixăm intervalul
de 250 [mm] pentru unghiul 4π, prin urmare:
4π 4 ⋅ 3,14[rad ]  rad 
µϕ = = = 0,05024  .
250[mm] 250[mm]  mm 
Adoptăm coeficientul de scară µϕ = 0,05  .
rad
 mm 
Utilizând scara aleasă divizăm segmentele pe diagrama M=M(φ) în conformitate
cu poziţiile mecanismului şi obţinem pe axa φ toate poziţiile 1', 1, 2, 2', ... , 24. Din
punctele respective depunem ordonatele pentru M ∑red , [mm] , (Tab. 1.6) şi obţinem
diagrama momentului motor M ∑red = M (ϕ ) în forma unei curbe frânte.

1.7.2 Diagrama lucrului A = A(ϕ )

Prin integrarea grafică a curbei frânte M ∑red = M (ϕ ) obţinem diagrama lucrului
mecanic Amot al momentului M ∑redmot . Coeficientul de scară pentru lucru îl calculăm
conform [1, pag. 75]:
 N ⋅ m  rad   N ⋅ m
µ A = H ⋅ µ M ⋅ µϕ = 40[mm] ⋅ 2500  ⋅ 0,05  = 5000  .
 mm   mm   mm 
Unind începutul şi sfârşitul curbei frânte Amot cu o dreaptă oblică, obţinem
diagrama lucrului mecanic al forţelor de rezistenţă Arez.
Pentru a obţine diagrama momentului forţelor de rezistenţă pe diagrama
M ∑ = M (ϕ ) din polul H ducem o dreaptă paralelă cu dreapta Arez până la intersecţia
red

cu axa verticală, şi din punctul de intersecţie ducem o dreaptă orizontală care va

reprezenta diagrama momentului forţelor de rezistenţă Mrez.

1.7.3 Diagrama variaţiei energiei cinetice ΔT

Variaţia energiei cinetice ∆T = Amot − Arez . Pentru fiecare punct i (i=1',...,24)
determinăm yTi = y Ai mot − y Ai rez [mm], unde y Ai r , y Ai m sunt ordonatele de pe diagramele
A = A(ϕ ) cu respectarea semnului „+” sau „-”.
După datele yTi trasăm curba frântă ∆T = T (ϕ ) , care prezintă variaţia energiei
cinetice pe parcursul ciclului dinamic.
Pentru a evidenţia această variaţie modificăm coeficientul de scară µT :
µA 5000  N ⋅ m
µT = = = 2500  .
2 2  mm 

Coala
TMM 000000 MC A’1 14
Mod Coala N. Document Semnat Data
 1.7.4 Diagrama momentului de inerţie redus J ∑red
Axa absciselor φ pentru această diagramă va fi rotită cu 90° comparativ cu
poziţia ei precedentă. Şi în cazul dat coeficientul de scară va fi µϕ = 0,05
rad 
. Pe axa
 mm 
ϕ depunem puntele i=1', ... , 24 ce corespund unui ciclu cinematic.
Pe axa ordonatelor depunem pentru fiecare poziţie în parte momentele de inerţie
 kg ⋅ m 2 
sumare J ∑red trecute prin scara µ J = 0,05  , valorile sunt prezentate în Tab. 1.7,
 mm 
curba frântă obţinută va reprezenta diagrama J ∑red .

1.7.5 Diagrama energie-masă (Wittenbauer)

Folosind diagramele J ∑red = J (ϕ ) şi ∆T = T (ϕ ) vom construi diagrama Wittenbauer.
Din fiecare punct al diagramelor respective vom duce verticale din diagrama
J ∑red = J (ϕ ) şi orizontale din diagrama ∆T = T (ϕ ) puntele de intersecţie obţinute unite
succesiv între ele vor reprezenta o curbă frântă care este diagrama energie-masă. Axa
φ fiind eliminată, curba obţinută va fi determinată de coordonatele (axele) T şi J ∑red .
Această diagramă este utilizată pentru determinarea aproximativă a parametrilor
geometrici ai volantului.

1.8 Determinarea parametrilor geometri ai volantului

Determinăm unghiul ψmin şi ψmax:
 1 
125,6 2 1 −  ⋅ 0,05
ω12 (1 − δ ) ⋅ µ J  90 
tgψ min = = = 0,156 ; [1, rel. 5.8,pag. 76]
2 ⋅ µT 2 ⋅ 2500
ψ min = 8,8° .
 1 
125,6 2 1 +  ⋅ 0,05
ω12 (1 + δ )µ J  90 
tgψ max = = = 0,159 ; [1, rel. 5.9,pag. 76]
2 ⋅ µT 2 ⋅ 2500
ψ max = 9,06° ≅ 9° .
Sub aceste unghiuri trasăm două tangente la diagrama Wittenbauer. Tangentele
au intersectat axa ordonatelor în puntele k şi l, segmentul kl=122 [mm].
Momentul de inerţie îl calculăm:
(kl ) ⋅ µT 122 ⋅ 2500
JV = = = 1740,05 [kg ⋅ m 2 ] . [1, rel. 5.11,pag. 77]
ω12 ⋅ρ 125,6 ⋅ 1 / 90
2

La motoarele cu ardere internă volantul se confecţionează în formă de disc.

Conform [1,rel.5.11,pag.78] diametrul volantului va fi:
10,2 ⋅ J V
D=5 [m] ,
γ ⋅λ
unde: λ =
b
D
[ ]
= 0,2...0,3 . Adoptăm λ = 0,3 , iar γ = 7,8 ⋅ 10 3 kg / m 3 - densitatea oţelului,

deci:

Coala
TMM 000000 MC A’1 15
Mod Coala N. Document Semnat Data
 10,2 ⋅ 1740,05
D=5 = 1,49 [m] . Adoptăm D = 1,5 [m] = 1500 [mm] .
7800 ⋅ 0,3
Grosimea volantului b = 0,3 ⋅ 1500 = 450 [mm] .
În continuare verificăm dacă viteza liniară a punctelor de pe obada discului nu
depăşeşte viteza critică v max = 50...100 [m / s ] , conform [1,pag.78].
ω1 ⋅ D 125,6 ⋅ 1,5
v= = = 94,2 [m / s ] - condiţia se respectă.
2 2

1.9 Constatări şi comentarii

În rezultatul proiectării dinamice au fost stabiliţi parametrii volantului – element
suplimentar în formă de disc, confecţionat din oţel cu un moment de inerţie
J V ≅ 1740 [kg ⋅ m 2 ], diametrul 1300 [mm] şi grosimea 450 [mm].
Instalat pe axa arborelui manivelei volantul va asigura la faza de regim gradul de
1
neregularitate δ = , stabilit de sarcina de proiect.
90
Pentru confirmarea veridicităţii rezultatului obţinut vom apela la practica
proiectării motoarelor cu ardere internă. Conform [5], pentru calculele aproximative
ale diametrului volantului este recomandată o relaţie empirică:
D = (2...3)S ,
unde: S – cursa pistonului în [m].
Pentru motorul dat:
Dmed = (2..3)S = (2...3) ⋅ 0,625 [m] = 1,25 [m]...1,87 [m] ,
deci rezultatul obţinut prin metoda proiectării dinamice este veridic.

Coala
TMM 000000 MC A’1 16
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Cuprins

Sarcina de proiect
Memoriu de calcul
1. Analiza dinamică a mecanismului conform sarcinii de proiect.................................1
1.1 Sinteza mecanismului..........................................................................................1
1.2 Analiza structurală a mecanismului ....................................................................2
1.3 Trasarea schemei cinematice şi caracteristicilor mecanice ................................4
1.4 Determinarea forţelor tehnologice .....................................................................5
1.5 Analiza cinematică prin metoda grafo-analitică (Planului vitezelor)..................8
1.6 Determinarea parametrilor modelului dinamic ................................................11
1.6.1 Determinarea momentului sumar redus al forţelor motoare M ∑red ..............11
1.6.2 Determinarea momentului sumar redus de inerţie J ∑red ..............................13
1.7 Elaborarea diagramelor.....................................................................................14
1.7.1 Diagrama momentului sumar redus M ∑red = M (ϕ ) .......................................14
1.7.2 Diagrama lucrului A = A(ϕ ) ........................................................................14
1.7.3 Diagrama variaţiei energiei cinetice ΔT.....................................................14
1.7.4 Diagrama momentului de inerţie redus J ∑red ..............................................14
1.7.5 Diagrama energie-masă (Wittenbauer) ......................................................15
1.8 Determinarea parametrilor geometri ai volantului............................................15
1.9 Constatări şi comentarii.....................................................................................16

Cuprins ........................................................................................................................17
Bibliografie .................................................................................................................18
Anexe (Coala I)

Coala
TMM 000000 MC A’1 17
Mod Coala N. Document Semnat Data
 Bibliografie
1. S.Macarişin, A. Sochireanu, Iu. Malcoci, Îndrumar de proiectare, Ed. Tehnică
UTM, Chişinău, 2009.
2. N.V. Alehnovich, Teoriea Mehanizmov i Mashin, Izd. «Vysheishaia Şkola»,
Minsk, 1970.
3. G.N. Divoino, Kursovoie proiectirovanie po teorii mehanizmov i mashin, Izd.
«Vysheishaia Şkola», Minsk, 1986.
4. К.V. Frolov, Teoriea Mehanizmov i Mashin, Izd. «Vzsshaia Şcola», Moskva,
1987.

Coala
TMM 000000 MC A’1 18
Mod Coala N. Document Semnat Data