ACEASTĂ APLICAȚIE ESTE DEZVOLTATĂ

ȘI FINANȚATĂ INTEGRAL DE

ROLII
 DESPRE NOI
 LINKURI UTILE
 BAZE DE DATE ÎNRUDITE
 CONTRIBUITORI
 MEMBRI FONDATORI
 ȘTIRI
 CONTACT

 ACASĂ

 CĂUTARE

 1586/2018

1586/201803-04-2018
Actiune în constatareTribunalul BUCURESTI

ECLI:RO:TBBUC:2018:017.xxxxxx
DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI – SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 1586 A
Ședința Publică din data de 03.04.2018
Completul constituit din:
P_________: A______ R_______
Judecător: M_____ N___
Grefier: G_______ P____

Pe rol soluționarea apelului principal declarat de apelanții-reclamanți P________ V_______ și P________

L______ și a apelului incident declarat de apelanta-pârâtă G______ B___ S.A. împotriva Sentinței civile
nr.8704 din data de 25.07.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul
nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata-pârâtă K_____ I_____ I_________ RO
S.A., având ca obiect acțiune în constatare - contestatie dare in plata.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.03.2018, au fost consemnate în încheierea de
ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când Tribunalul având nevoie de
timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la data de 20.03.2018 și la data de 03.04.2018 când a
pronunțat următoarea hotărâre.

TRIBUNALUL ,

Prin sentința civilă nr. 8704/25.07.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr.
XXXXXXXXXXXXX s-a respins ca neîntemeiată, excep ț ia lipsei calită ț ii procesuale pasive invocate
prin întâmpinare de pârâta G______ B___ și s-a respins, ca neîntemeiată cererea de chemare in judecata
formulată de reclamanții P________ V_______ și P________ L______, în contradictoriu cu pârâtele
G______ B___ SA, și K_____ I_____ I_________ RO SA.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:
Între reclaman ț i, în calitate de împrumuta ț i ș i _____________________ SA în calitate de împrumutător,
a intervenit contractul de credit de consum ș i fidejusiune nr. D__.01.xxxxxx/12.10.2007, având ca obiect
acordarea de către creditor debitorului a unui împrumut în sumă de 43.000 euro, pe parcursul unei perioade
de rambursare de 30 de ani (fila 18 vol. I).
Creditul acordat a fost garantat potrivit contractului de ipotecă nr. D__.01.xxxxxx/12.10.2007, având ca
obiect constituirea unei ipoteci de rangul întâi ș i as interdic ț iilor de înstrăinare, grevare ș i închiriere
asupra imobilului apartament nr. 3, situat în B_____ ș ti, _________________, nr. 7, _______________,
parter, sector 6, apar ț inând numi ț ilor C_____________ C______ ț a, C_____________ V_______ ș i
P________ L______ (fila 22 vol. I).
La data de 21.11.2012, creditoarea _____________________ SA a formulat cerere de executare silită în
contradictoriu cu reclaman ț ii ș i garan ț ii fidejusori C_____________ V_______ ș i C_____________
C______ ț a, pentru recuperarea sumei de 47.303,23 euro, în temeiul titlului executoriu reprezentat de
contractul de credit D__.01.xxxxxx/12.10.2007 ș i a contractului de ipotecă D__.01.xxxxxx/12.10.2007
(fila 282 vol. II). A fost constituit dosarul de executare nr. 1657/2012 aflat pe rolul Societă ț ii Civile
Profesionale de Executori Judecătore ș ti „D____, Co ș oreanu ș i D____”.
Imobilul care a făcut obiectul contractului de ipotecă a fost adjudecat de numitul G____ G_______ – D__,
potrivit procesului-verbal de licita ț ie imobiliară din data de 18.10.2013 (fila 36 vol. II), fiind eliberat Actul
de adjudecare nr. 1657/20.11.2013 (fila 27 vol. II).
La data de 14.11.2014 a avut loc fuziunea pr in absorb ț ie dintre Domenia Credit IFN SA ș i G______
B___ SA (fila 50 vol. I).
La data de 28.07.2015, între G______ B___ SA, în calitate de cedent ș i K_____ Incaso Investments RO
SA, în calitate de cesionar a intervenit contractul de cesiune de crean ț ă nr. xxxxxx (fila 177 vol. I), având
ca obiect ș i contractul de credit în care reclaman ț ii au calitatea de debitori (fila 14 vol. III).
Prin Notificarea nr. 23/12.07.2016, reclaman ț ii au solicitat pârâtei K_____ Incaso I_________ RO SA, în
temeiul art. 8 al in. (5) din Legea 77/2016, constatarea stingerii tuturor datoriilor izvorâte din contractul de
credit de consum ș i fidejusiune nr. D__.01.xxxxxx/12.10.2007, deoarece apartamentul care garanta
creditul a fost executat silit (fila 54 vol. I).
Instan ț a va respinge, ca neîntemeiată, excep ț ia lipsei calită ț ii procesuale pasive invocate de pârâta
G______ B___ SA, pentru următoarele considerente.
Potrivit art. 36 Cod proc. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre păr ț i ș i subiectele
raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecă ț ii. Existen ț a sau inexisten ț a drepturilor ș i
a obliga ț iilor afirmate constituie o chestiune de fond.
Având în vedere că imobilul asupra căruia a fost constituită ipoteca a fost valorificat în perioada în care
pârâta G______ B___ SA avea calitatea de creditor, sumele ob ț inute din vânzarea acestuia fiind distribuite
către această pârâtă, instan ț a a reținut că aceasta are calitate procesuală pasivă în cauză, fără a se analiza ș
i fondul situa ț iei juridice a sumelor de bani recuperate prin executare ș i sumele ce au mai rămas de
executat de către noul creditor.
Pe fondul cauzei, instan ț a a reținut următoarele:
În drept, potrivit art. 8 alin. 5 din Legea nr. 77/2016, pe care se întemeiază reclamanții, dreptul de a cere
instan ț ei să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit apar ț ine ș i consumatorului
care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul crean ț ei, de stadiul în
care se află ori de forma executării silite care se continuă contra debitorului.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 77/2016, pentru stingerea creanței izvorând dintr-un contract de credit și a
accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ cele patru condiții prevăzute la
alin. 1, prin literele a-d.
Astfel, creditorul si consumatorul trebuie să facă parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. 1
(consumatori ș i institu ț iile de credit, institu ț iile financiare nebancare sau cesionarii crean ț elor de ț inute
asupra consumatorilor), astfel cum aceste categorii sunt prevăzute în legislația specială. Instanța constată
îndeplinită această cerință, având în vedere că reclaman ț ii au calitatea de consumatori, astfel cum aceasta
este definită în cuprinsul art. 2 alin.1 din Legea nr. 193/2000, fiind o persoană fizică ce acționează în
scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale, ori liberale.
Și cea de-a doua condiție, cu privire la cuantumul sumei împrumutate, este îndeplinită, având în vedere că
suma împrumutată reclaman ț ilor este inferioară pragului legal de 250.000 euro, aspect necontestat de
părți.
Astfel cum rezultă din contractul de credit, împrumutul a fost acordat pentru nevoi personale, iar pentru
garantarea acestuia a fost constituită o garan ț ie reală imobiliară.
În ceea ce privește ultima cerință de admisibilitate, în opinia instanței, art. 5 alin. 1 teza finală din Legea nr.
77/2016, nu impune pentru consumator obligația de a prezenta împreună cu notificarea de dare în plată
cazierul său judiciar, cerința detalierii acestei condiții fiind îndeplinită și în situația în care consumatorul
declară că nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care solicită
aplicarea Legii nr. 77/2016.
Cu toate acestea, instan ț a a reținut că reclaman ț ii nu pot beneficia de efectele Legii 77/2016 din
următoarele considerente.
În prezenta cauză, imobilul a fost vândut în cadrul executării silite, dreptul de proprietate fiind transferat în
patrimoniul adjudecatarului la data de 20.11.2013, potrivit art. 857 alin. (1) Cod proc. civ.
De ș i, potrivit art. 8 alin. (5) din Legea 77/2016, dreptul de a cere instan ț ei să constate stingerea datoriilor
izvorâte din contractele de credit apar ț ine ș i consumatorului care a fost supus unei executări silite a
imobilului ipotecat, indiferent de titularul crean ț ei, de stadiul în care se află ori de forma executării silite
care se continuă contra debitorului, instan ț a re ț ine că, de esen ț a legii, din interpretarea sa coroborativă,
este transmiterea voluntară a dreptului de proprietate asupra imobilului din patrimoniul debitorului în
patrimoniul creditorului, finalitatea fiind stingerea datoriilor.
Prin notificarea formulată, reclaman ț ii nu au solicitat transferarea dreptul ui de proprietate asupra
imobilului ipotecat, deoarece acesta fusese deja vândut la licita ț ie publică.
Aceea ș i interpretare rezultă de altfel ș i din Decizia 639/2016 pronun ț ată de Curtea Constitu ț ională a
României, care, în paragraful 17, a arătat că Legea 77/2016 condi ț ionează stingerea tuturor datoriilor
consumatorilor de transmiterea voluntară a dreptului de proprietate asupra bunului ipotecat din patrimoniul
consumatorilor în cel al profesioni ș tilor.
De asemenea, în Decizia nr. 623/2016 pronun ț ată de Curtea Constitu ț ională, paragrafele 120 ș i 121, s-a
statuat că prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 ș i art. 8 din
Legea 77/2016 sunt constitu ț ionale numai în măsura în care instan ț a judecătorească, în condi ț iile
manifestării opozi ț iei creditorului, poate ș i trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în
derulare, instan ț a urmând să aplice în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege,
respectiv art. 8 ori în cadrul art . 9 din aceea ș i lege. Instan ț a judecătorească, independentă în aprecierea
sa, va putea face aplicarea impreviziunii până la limita superioară impusă de Legea nr. 77/2016, anume
predarea imobilului ș i ș tergerea datoriilor principale ș i accesorii.
Astfel, încă o dată, Curtea Constitu ț ională a arătat că Legea 77/2016 nu poate produce efecte în situa ț ia
în care, la data formulării notificării prevăzute de art. 5 din lege, imobilul fusese deja valorificat ș i nu se
mai afla în patrimoniul consumatorilor.
În par agrafele 123 – 126 ale aceleia ș i decizii, s-a re ț inut că darea în plată poate opera ș i în faza
executării silite, neputându-se re ț ine încălcarea autorită ț ii de lucru judecat al hotărârii instan ț ei
judecătore ș ti care a încuviin ț at executarea silită, întrucât aceasta nu are ca obiect solu ț ionarea fondului.
Chiar ș i în această fază, instan ț a poate aprecia cu privire la îndeplinirea condi ț iilor privind existen ț a
impreviziunii. Chiar dacă executarea silită este suspendată ca efect a formulării notificării, executarea silită
continuă, iar creditorul î ș i poate vedea realizată crean ț a, în condi ț iile impreviziunii, la nivelul bunului
imobil pe care a în ț eles să îl solicite drept garan ț ie pentru executarea obliga ț iilor prevăzute în contractul
de credit, ceea ce presupune ca imobilul oferit drept garan ț ie să se afle încă în patrimoniul consumatorilor.
Instanța a constat astfel că reclamanții nu au posibilitatea obiectiva de a transmite dreptului de proprietate
asupra bunului ipotecat în vederea stingerii creanței izvorâte din contractul de credit, întrucât acest drept nu
se mai află în patrimoniul lor, fiind transmis adjudecatarului ca urmare a urmăririi silite.
Mai mult decât atât, dacă s-ar admite posibilitatea aplicării Legii nr. 77/2016 ș i în acest caz, în care
imobilul a fost vândut la licita ț ie publică înainte de intrarea în vigoare a legii, s-ar ajunge în situa ț ia în
care dispozi ț iile legale ar retroactiva, contrar dispozi ț iilor art. 15 alin. (2) din Constitu ț ia României.
Chiar și în situația în care s-ar aprecia că aceste dispozițiile legale sunt aplicabile în prezenta
cauză, instanța are în vedere că prin Decizia nr. 623 / 25 octombrie 2016 Curtea Constitu ț ionala a re ț
inut ca ,, prevederile art. 11 teza întâi raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 și art. 8 din Legea
nr. 77/2016 sunt constituționale numai în măsura în care instanța judecătorească, în condițiile manifestării
opoziției creditorului, poate și trebuie să facă aplicarea teoriei impreviziunii la contractele în derulare.
Astfel, din punct de vedere procedural, instanța judecătorească, în condițiile formulării contestației de către
creditor sau a acțiunii în constatare de către debitor, va verifica îndeplinirea condiției notificării creditorului
conform celor prevăzute de Legea nr. 77/2016, îndeplinirea criteriilor prevăzute de art. 4 din lege, aplicând
în mod obligatoriu teoria impreviziunii în cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori în cadrul art. 9 din
aceeași lege”
Față de cele re ț inute de Curtea Constitu ț ionala în această decizie, instan ț a a constatat că prin dispozi ț
iile art. 11 din Legea 77/2016 se instituie o condi ț ie de admisibilitate suplimentara care trebuie fie
îndeplinita de consumator pentru a beneficia de stingerea crean ț ei prin institu ț ia dării în plată și anume:
executarea obliga ț iilor asumate prin contractul de credit să fi devenit excesiv de oneroasa pentru
consumator prin intervenirea pe parcursul executării contractului a unui eveniment excepțional și exterior
ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor sale.
Cu privire la îndeplinirea acestei condi ț ii, instan ț a urmează a o analiza la momentul prezent, anume dacă,
în acest stadiu, reclaman ț ii pot să î ș i îndeplinească obliga ț iile decurgând din contractul de credit, anume
dacă există bunuri care pot fi în continuare executate silit, obliga ț ia de restituire a împrumuturilor acordate
existând în continuare.
Instan ț a nu a avut în vedere, în analiza îndeplinirii acestei condi ț ii, sus ț inerile reclaman ț ilor referitoare
la alte contracte de credite încheiate de către ace ș tia ș i la împrejurarea că unul dintre aceste contracte con
ț inea clauze abuzive, neavând legătură cu cauza.
De asemenea, instan ț a a mai reținut că, în executarea silită, legiuitorul a instituit limite de executare
tocmai pentru a nu lipsi debitorii de mijloacele de trai ș i pentru a nu conduce la o împovărare excesivă a
acestora, chiar ș i în ipoteza desfă ș urării mai multor executări silite.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei de către Direc ț ia Generală a Finan ț elor Publice B_____
ș ti rezultă că, în ceea ce prive ș te veniturile reclaman ț ilor, nu au intervenit modificări atât de substan ț
iale încât să fie catalogate ca fiind un eveniment excepțional și exterior ce nu putea fi prevăzut în mod
rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor sale, raportat la veniturile încasate
la momentul contractării creditului (filele 75 – 85 vol. III), mai ales în condi ț iile în care, în desfă ș urarea
contractului, în perioadele în care veniturile au fost mai reduse, au beneficiat de perioade de gra ț ie
acordate de către creditoare (fila 248 vol. II, filele 154 – 157 vol. I).
F___ de cele mai sus re ț inute, instan ț a a constatat în cauza nu sunt îndeplinite cumulativ condi ț iile
impuse de art.8 alin.5 raportat la art.11 din Legea nr.77/2016 pentru darea în plata a imobilului, motiv
pentru care va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții P________ V_______ și
P________ L______, solicitând schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul admiterii acțiunii
astfel cum a fost formulată , cu cheltuieli de judecată.
Motivele de apel vizează următoarele:
- Hotărârea primei instanțe este contrară aspectelor reținute de Curtea Constituțională în cadrul Deciziei nr.
95/2017 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 4 alin. 1,
art. 5 alin. 1 și alin.3, art. 7, art. 8 alin. 1 și 5 , art. 10 și art. 11 din Legea nr. 77/2016.
Singurul argument ce a stat la baza hotărârii atacate îl constituie interpretarea eronată a disp.
art. 8 din Legea nr.77/2016 și statuarea instanței potrivit cu care reclamanții nu au solicitat transferarea
dreptului de proprietate asupra imobilului din patrimoniul debitorului în
patrimoniul creditorului deoarece acesta fusese vândut deja la licitație.
Conform Deciziei 95/2017 nu este relevant dacă bunul se mai afla sau nu în proprietatea reclamanților,
instanța de fond avea obligația să analizeze și să evalueze dezechilibrul dintre prestațiile părților generat
de un element exterior voinței reclamanților.
- În cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 77/2016.
- Apelanții susțin că au calitate de consumatori în sensul legii ( aspect reținut și de prima instanță).
- Condițiile de admisibilitate pentru darea în plată sunt îndeplinite calitatea de consumatori, cuantumul
sumei împrumutate nu depășește suma de 250.000 euro, suma contractată fiind de 43.000 euro la data
de 12.10.2007, creditul a fost acordat în condițiile art. 4 alin. 1 lit. c cu scopul achiziționării unui
imobil cu destinația de locuință, nu a fost condamnat definitiv deci și condiția prevăzută de art. 4 lit. d
este îndeplinită.
- Referitor la impreviziune se arată că verificarea acestor condiții revine instanței iar în cauză s-a
dovedit acest aspect .
Apelanta P________ L______ și-a pierdut locul de muncă, a intervenit criza
economică financiară și creșterea subită a euro față de leu .
În drept s-au invocat dispozițiile art. 470 și urm C.p.c. și art. 9 din Legea nr. 77/2016.
În dovedirea cererii s-au depus înscrisuri .
Intimata G______ B___ a formulat întâmpinare la filele 27-29 și apel incident ( filele 32-33) solicitând
admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Analizând ambele apeluri conform art. 479 C .p.c. tribunalul reține următoarele :
Prima instanță a respins acțiunea reclamanților reținând că reclamanții nu pot beneficia de efectele
Legii nr.77/2016 întrucât imobilul ipotecat a fost înstrăinat prin licitație publică în contul creditului bancar
încasând prețul adjudecat, astfel că debitorii nu mai pot solicita transferarea dreptului de
proprietate.
D____ urmare reclamanții nu pot beneficia de efectele Legii nr. 77/2016 întrucât la data formulării
notificării în baza art. 5 din lege, imobilul fusese deja valorificat ieșind din patrimoniul consumatorilor
debitori.
Apelanții susțin însă că potrivit jurisprudenței Curții Constituționale și a disp. art. 8 alin. 5 din Legea nr.
77/2016, beneficiată de stingerea obligațiilor izvorâte din contractul de credit chiar și în situația în care
imobilul ipotecat a fost vândut la licitație publică și adjudecat terțului licitant, astfel că pe fond operează
impreviziunea având ca efect constatarea stingerii datoriilor față de creditorul –pârât.
Tribunalul constată că prima instanță a dat o interpretare incompletă sferei de aplicare a disp. art. 8 alin.
5 din Legea nr. 77/2016 absolutizând condiția transmiterii dreptului de proprietate din
patrimoniul debitorului în cel al creditorului pentru finalitatea stingerii datoriei.
Potrivit textului citat, dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contrcatele de
credit aparține și consumatorului care a fost suspus unei executări silite a imobilului ipotecat indiferent
de stadiul în care se află ori de forma executării silite chiar în situația în care bunul ipotecat a fost
adjudecat terțului licitant.
În speță contractul de credit s-a încheiat la 12.10.2007 pentru un credit ipotecar în cuantum de 43.000
euro din care reclamanții au achitat timp de patru ani suma totală de 17. 260 euro , iar la data
de 17.18.2011 au încetat plățile aflându-se în imposibilitate financiară de a suporta această datorie.
Prin somația executorului judecătoresc din 14.03.2013 reclamanții au fost puși în întârziere pentru o
creanță de 47.303,23 euro superioară creditului primit, în condițiile în care din acest credit
au achitat suma de 17.260 euro (40%).
La data de 18.10.2013 în cadrul procedurii de licitație publică , imobilul a fost adjudecat unui terț
licitant cu prețul de 146.000 lei sumă încasată de creditorul urmăritor, reclamanții fiind somați în
continuare pentru un debit restant de 16.805,57 euro.
La data notificării nr. 23 din 12.07.2016 reclamanții aveau calitatea de debitori urmăriți silit în
continuare pentru această datorie încadrându-se sub acest aspect în criteriile prevăzute de art. 8 alin. 5
din Legea nr. 77/2016.
Din punct de vedere al admisibilității acțiunii prima instanță a stabilit corect că sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 4 lit. a-d din lege.
Problema controversată vizează eficacitatea impreviziunii în cadrul criteriilor prevăzute de art.7-9 și 11 din
Legea nr.77/2016, care în esență prevede că operează dreptul consumatorului la stingerea creanței prin
instituția dării în plată dacă executarea obligațiilor asumate prin contractul de credit a devenit excesiv
de oneroasă datorită intervenției unor evenimente exterioare, care nu puteau fi prevăzute în mod
rezonabil la data încheierii contractului atât ca amploare cât și ca efecte.
În speță, așa cum s-a arătat, sarcina impusă reclamanților în calitatea lor de debitori contractuali a
unui împrumut inițial de 43.000 euro, de 17.303,25 euro în condițiile în care aceștia au achitat deja
17.260 euro, apare ca vădit excesivă și împovărătoare având ca efect producerea unui
dezechilibru structural între drepturile și obligațiile părților în defavoarea debitorilor. În ce privește,
situația debitorilor la data încheierii contratului respectiv la 12.10.2007 aceștia erau în vârstă de 39 și 38
de ani fiind salariați cu venituri la nivelul minim al salariului pe economie, după care în anul 2009
reclamanta a intrat în șomaj, iar la 17.08.2011 au încetat plata ratelor către bancă.
Starea de insolvabilitate a fost determinată în principal de criza economico-financiară de mare amploare
din anii 2009-2011, de reducerea cu 25% a veniturilor salariale pe întreaga economie, ambele cauze având
un vădit caracter imprevizibil pentru debitori la data încheierii contractului de credit ca și pentru banca
creditoare.
Așadar în limitele interpretării și cu finalitatea prevăzută în decizia CCR nr. 623/2016, instanța reține că
reclamanții sunt îndreptățiți la efectele teoriei impreviziunii în cauză care legitimează cererea de a se
constata stingerea datoriilor față de creditoar, izvorâte din contractul de credit încheiat la 12.10.2007 pe
calea dării în plată astfel cum au solicitat prin cererea introductivă.
Cu privire la apelul incident se reține că se critică soluția primei instanțe privind soluționarea excepției
calității procesuale pasive a intimatei G______ B___.
În mod corect prima instanță a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive
invocată de părți, întrucât imobilul asupra căruia a fost constituită ipoteca a fost valorificat în perioada
în care această pârâtă avea calitatea de creditor, iar sumele obținute au fost verificate de aceasta, neavând
relevanță încheierea contractului de cesiune de creanță cu pârâta K_____ I_____ I_________ RO S.A.
Pe cale de consecință va fi admis apelul principal formulat de apelanții-reclamanții P________
V_______ și P________ L______ împotriva Sentinței civile nr.8704 din data de 25.07.2017 pronunțată de
Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata-
pârâtă K_____ I_____ I_________ RO S.A. , se va schimba în parte sentința apelată în sensul că: se va
admite în parte cererea de chemare în judecată, se va constata stingerea obligațiilor - debit principal,
dobânzi, penalități, comisioane izvorâte din Contractul de credit și fidejusiune nr.
D__.xxxxxxxx/12.10.2017 și contractul de ipotecă aferent, se va respinge în rest cererea de chemare în
judecată și se va respinge apelul incident declarat de apelanta-pârâtă G______ B___ S.A ., ca neîntemeiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanții-reclamanți P________ V_______ având CNP xxxxxxxxxxxxx

și P________ L______ având CNP xxxxxxxxxxxxx, ambii domiciliați în București,
___________________. 10, ______________, ________________ și cu domiciliul ales în București,
___________________, _________________, _______________ împotriva Sentinței civile nr.8704 din
data de 25.07.2017 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în dosarul
nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata-pârâtă G______ B___ ,înregistrată la registrul
comerțului sub nr.JXXXXXXXXXXXX, CUI RO xxxxxxxx cu sediul în București,
________________________ nr. 5, Novo Parc 3, Business Center, Clădirea F, __________, sector 2
și intimata-pârâtă K_____ I_____ I_________ RO S.A., înregistrată în registrul comerțului sub nr.
JXXXXXXXXXXX, având CUI RO31146473, cu sediul social în sector 3, București, Invingatorilor, nr.
24, _______________________> Schimbă în parte sentința apelată în sensul că:
Admite în parte cererea de chemare în judecată.
Constată stingerea obligațiilor - debit principal, dobânzi, penalități, comisioane izvorâte din Contractul de
credit și fidejusiune nr. D__.xxxxxxxx/12.10.2017 și contractul de ipotecă aferent.
Respinge în rest cererea de chemare în judecată.
Respinge apelul incident declarat de apelanta-pârâtă G______ B___ S.A., înregistrată în registrul
comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXXX, având CUI RO25394008, cu sediul social în București,
______________________ nr.5 Business Center, Novo Park 3, Cladirea F, _________, sector 2, ca
neîntemeiat.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.
Recursul se depune la Tribunalul București Secția a VI-a Civilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03.04.2018.
 Pentru
P_________, JUDECĂTOR, GREFIER,
Judecător A______ R_______ M_____ N___ G_______ P____
aflat în C.O.semnează
Grefier Șef

Red. N.M.
Dact.F.I./6 ex
Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX
Judecător fond A______-R_____ I_____
Comunicat …………………….
Ex. ………………………………

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer
Romania pentru Fundatia RoLII.
Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

 ANPC
 COPYRIGHT © 2019 ROLII


DESPRE NOI
 LINKURI UTILE
 BAZE DE DATE ÎNRUDITE
 CONTRIBUITORI
 MEMBRI FONDATORI
 ȘTIRI
 CONTACT