CURS 11

HEMODINAMICA
Fox I, Human Physiology, 2012
• Roluri!!!!

• ARTERE- strat muscular important- transport sange

ejectat de cord- sub presiune

• VENE- strat muscular subtire- se destind-

- valvele- sangele se intoarce
la cord
• CAPILARE- faciliteaza schimburile rapide intre
sange si fluidul intersitial

Fox I, Human Physiology, 2012

 STRUCTURA

• ARTERE SI VENE- tunica externa- TESUT

CONJUNCTIV
- tunica media- MUSCHI NETED
- tunica interna- epiteliu scuamos-
endoteliu
- membrana bazala-
- strat elastic- elastina

• ARTERE- continut muscular crescut

• VENE- VALVE

Fox I, Human Physiology, 2012

 ARTERE-ARTERIOLE-CAPILARE

• AORTA+ artere mari- fibre elastice printre celulele musculare

netede din tunica medie

- artere elastice- diametrul se modifica in functie de

presiune

ARTERE MICI SI ARTERIOLE- mai putin elastice- strat muscular

mai gros
- diametrul se modifica doar usor cand
presiunea sangvina creste sau scade in timpul
activitatii cardiace
- rezistenta maxima la curgerea sangelui prin
sistemul arterial

Fox I, Human Physiology, 2012

 ARTERE-ARTERIOLE-CAPILARE

• Artere mici- (diametru 100 μm sau sub aceasta valoare)-

dau nastere arteriolelor (20- 30 μm).

• Anastomoze arteriovenoase

• cel mai frecvent- arteriole- capilare

• CAPILARE- diametru 7 - 10 μm

Fox I, Human Physiology, 2012

 ARTERE-ARTERIOLE-CAPILARE

• Rezistenta la curgere- vasoconstrictia arteriole-

reduce fluxul sangvin spre capilare

• vasodilatatia arteriolelor- reduce rezistenta si

creste flux sangvin spre capilare

Fox I, Human Physiology, 2012

Fox I, Human Physiology, 2012
 CAPILARE

• Rezistenta crescuta in artere mici si arteriole in m

scheletic- reduce circulatia capilara la 5%-10% din
capacitatea sa maxima

• In unele organe- intestin- fluxul sangvin este reglat

de sfinctere precapilare-

• Capilare- perete- un strat celular—

- absenta strat muscular si a stratului
conjunctiv-permite schimburi rapide intre sange si
tesuturi

Fox I, Human Physiology, 2012

 VENE
• Marea majoritate a vol sg se afla in vene

• P medie in vene= 2 mmHg

• Presiunea venoasa redusa este insuficienta pentru

intoarcerea venoasa – mai ales de la nivelul membrelor
inferioare

imp pentru intoarcerea venoasa !!!!

- Compresiunea musculara
-Valve venoase
- Diafragm
Fox I, Human Physiology, 2012
 PRESIUNEA
• Presiunea unui fluid=forta exercitata de catre acesta asupra
peretilor vasului
• 1mmHg= presiunea
• hidrostatica exercitata
• de o coloana de Hg de
• 1mm asupra unei arii
• de 1 cm2

• Daca fluidul nu se
• deplaseaza-
• presiunea exercitata
• PRESIUNE HIDROSTATICA

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

 PRESIUNEA

• DACA
in sistem fluidul
curge- presiunea ↓
odata cu
distanta datorita
pierderii de
energie
secundara
frictiunii

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

 PRESIUNEA

• Presiunea exercitata de un fluid care curge are 2

componente:
- dinamica- energia kinetica a sistemului ,
- Laterala- presiunea hidrostatica (energia potentiala)
exercitata asupra peretilor vaselor

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

 PRESIUNEA

• PRESIUNEA SE MODIFICA FARA VARIATII DE

VOLUM

• V care se contracta- creeaza presiune care se

transmite sangelui

• PRESIUNEA creata de V= forta care impinge sangele

in vase

• VARIATII DE PRESIUNE- vasodilatatie- ↓PA

- vasoconstrictie- ↑PA

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

 DE CE CURGE SANGELE?

datorita GRADIENTELOR DE PRESIUNE

• PRESIUNEA SCADE – datorita frictiunii intre fluid si

peretele vascular

• DACA PRESIUNEA LA UN CAPAT ESTE SUPERIOARA

CELUILALT – sangele curge din zona cu presiune mai
mare spre cea cu presiune mai mica

DEBIT~ ΔP
Silverthorn’s Human Physiology, 2013
Fox I, Human Physiology, 2012
Silverthorn’s Human Physiology, 2013
 REZISTENTA

• Tendinta sistemului CV de a se opune curgerii sangvine

• Rezistenta opusa de peretii vasculari fata de curgerea

sangvina

• Cresterea rezistentei- reducerea curgerii sangelui

prin vase

• DEBIT ~ 1/Rezistenta
 FACTORII DE CARE DEPINDE
REZISTENTA DE CURGERE

Ecuatia lui Poiseuille Flux(debit)= ΔPπr 4/8ŋl

R=8Lŋ/πr4

VASCOZITATE

LUNGIME VAS

RAZA
 FACTORII DE CARE DEPINDE
REZISTENTA DE CURGERE

• valoarea 8/ π = constanta

R=Lŋ/r4
Silverthorn’s Human Physiology, 2013
Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
 DEBIT SANGVIN

• DEBIT= ΔPRESIUNE/REZISTENTA

• Legea lui Ohm: Fluxul (debit) =ΔPRESIUNE/REZISTENTA

• Ec lui POISEUILLE- Flux (debit)= ΔPπr4/8ŋL

ofera doar indicii aprox asupra circ sangvine

 DEBIT SANGVIN

• Cresterea gradientului de presiune

• Alungirea razei vasului

• !!!!!Dublarea razei- mareste debitul de 16X

• Lungimea vasului

• Vascozitatea sangelui
 DEBIT SANGVIN

• DEOARECE-Vase sangvine- tuburi elastice si Sangele-

lichid inomogen- CURGEREA ARE CARACTER
PULSATIL- POATE DEVENI TURBULENTA

IAR FORMULA POISEUILLE ofera doar

indicii aprox asupra circ sangvine
 DEBIT SANGVIN

• MASURAREA REZISTENTEI PERIFERICE

• URP- opozitia la curgerea unui lichid aflat sub un

gradient de presiune de 1 mmHg in asa fel incat
debitul sa masoare 1ml/s

• 1 unitate de rezistenta- intre 2 pcte ale unui vas cand

gradient de presiune este de 1mm Hg, iar curgerea se
limiteaza la 1 ml/s

URP= ΔP (mmHg) /D (ml/s)

 DEBIT SANGVIN

• Repaus- DC de 6 l/min (100 ml/s) si un gradient de

presiune intre arterele si venele sistemice de 100 mmHg

• R PERIFERICA=100 mmHg/100 ml/s

deci R= 1 URP

• In circ pulmonara gradient de presiune=10mmHg

R= 10mmHg/100ml/s

DECI R=0.1 URP

 VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI
DEBIT=VITEZA DE CURGERE X SUPRAFATA DE SECTIUNE

VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI= D/S

infl de:

- 1. DEBIT

- 2. FAZELE CICLULUI CARDIAC- ejectie rapida- 120 cm/s

- diastola- aproape de 0
- inchidere valve- reflux-
- variatii de viteza- in zona capilare-
oscilatiie sunt anihilate- curgere lina
- fluctuatii de viteza- reapar in venule si
vene mari – datorate contr miocard
 VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI

• 3. SUPRAFATA DE SECTIUNE A TERITORIULUI

VASCULAR

Suprafata de sectiune a retelei capilare- 4500 cm2

Aorta- 4 cm2
Vene cave- cu suprafata de sectiune de 2-4x cea a aortei

Sector capilar- viteza 0.5 mm/s

Vene cave- 8-10 cm/s

 VITEZA DE CIRCULATIE A SANGELUI

• 4. POZITIA STRATULUI DE LICHID FATA DE

PERETELE VASCULAR
• Curgerea sangelui este un straturi:
• - strat de sange stagnant care adera de vas
• -strat cilindric de sange in interiorul celui stagnant
• - flux axial de sange are viteza maxima

• Curgerea sangelui in straturi=CURGERE LAMINARA!!!!!

 VITEZA

• VITEZA:
• ↓↓progresiv în sectorul arterial şi în capilare
↑↑progresiv în vene

• în artere:Ao: V Maximă= 33 cm/s

• artere mici/aa: viteza ↓progresiv.

• în capilare: V minimă= 0.3 mm/sec (1000 x mai ↓)

• în vene: ↑↑progresiv- în vena cavă: 1/2-1/4 din VAo

Relaţia presiune-flux-suprafaţă secţiune-
viteză- rezistenta

Legea lui Ohm: Fluxul sau Debit (Q) = ΔP/R

Relaţia Flux-presiune:

Vase rigide – flux depinde de ΔP

Vase elastice- flux depinde de ΔP
si valoarea P

C. Bunu
Relaţia presiune-flux-suprafaţă secţiune-
viteză
Relaţia Flux –Suprafaţă de secţiune

• Q =πr 4 x ΔP/8 ηl

• Q ~r4 →mici modificări de rază→determină mari

modificări de flux

Relaţia viteză-Suprafaţă de secţiune

• v ~1/Suprafaţa de secţiune;
• pt. Q constant: dacă↑ Suprafaţa de secţiune→↓V.
C. Bunu
Relaţia presiune-flux-suprafaţă secţiune-
viteză

• Relaţia viteză-presiune

• în vasele cu depuneri
ATS→↓Supraf→↑viteza→tendinţa de închidere a
vasului

• în vasele cu dilataţii
anevrismale→↑Supraf→↓viteza→tendinţa de dilatare
a vasului.

C. Bunu
 Efectul gravitatiei asupra circulatiei
sangvine
Zona superioară:
circulaţia arterială- infl negativ de gravitaţie

-patologic: în hipoTA ortostatică-↓↓P spre creier-

lipotimie

circulaţia venoasă infl pozitiv de gravitaţie.

C. Bunu
 Efectul gravitatiei asupra circulatiei
sangvine
• Zona inferioară:
circulaţia arterială infl pozitiv de gravitaţie

circulaţia venoasă infl negativ

sângele nu se poate reîntoarce decât prin

adaptarea venelor la gravitaţie: prezenţa valvelor.

C. Bunu
 Efectul gravitatiei asupra circulatiei
sangvine
• Rolul valvelor:

• segmentează coloana de sânge venos în coloane mici

(de 1cm)- ↓efectul gravitaţiei;
• prin dispunerea lor permit circulaţia sângelui numai
unidirecţional.

C. Bunu
 Conductanţa vasculară (C)

Este o măsură a fluxului printr-un segment vascular la o

anumită ΔP şi se exprimă în ml/sec/mmHg.

• Conductanţa este reciproca rezistenţei şi reflectă

uşurinţa circulaţiei sanguine:
C = 1/RPT

sau C = Q/ΔP

• Conductanţa variază direct proporţional cu raza4 (legea

puterii a patra).
C. Bunu
 Distensibilitatea vasculara

• raportul între variaţia de volum (ΔV) şi produsul dintre

variaţia de presiune (ΔP) şi volumul iniţial (V0)

DISTENSIBILITATEA=ΔV/ΔPxV0

• IMPORTANTA- arterele se acomodează la fluxul pulsatil

pompat de inimă- asigură o presiune medie- curgere lină
şi continuă a sângelui

• Vasodil arteriolară-↓Rez -↑Fluxului sanguin

C. Bunu
 Distensibilitatea vasculara

• circulaţia sistemică: cea mai mare distensibilitate -

venele (8x fata de cea a arterelor) datorită structurii
pereţilor vasculari

• În circulaţia pulmonară: distensibilitate↑- în artere de

6 x cea a vaselor sistemice .
vene- distensibilitate similara celei sistemice

Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006

 Complianţa vasculară (capacitanţa)

• modificarea de volum corespunzătoare unei modificări

de presiune
COMPLIANTA= ΔV/ΔP

• Complianţa şi distensibilitatea= diferite:

vasul cu distensibilitate ↑şi volum ↓-complianţă ↓

fata de
vasul cu distensibilitate ↓şi volum ↑- complianţă ↑

Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006

 Complianţa vasculară (capacitanţa)

• Complianţa venelor sistemice ESTE de 24x mai mare

decât a arterelor deoarece sunt de 8x mai
distensibile şi au un volum de 3x mai mare

Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006

 Elasticitatea vasculară

• distensia vaselor dependentă de structurile elastice

• elasticitatea Ao transformă curgerea sanguină

discontinuă într-o curgere continuă:
- în sistolă- Ao se destinde datorită presiunii de
ejecţie ventriculară- înmagazinează Energie
potenţială

- în diastolă- Ao revine la forma iniţială-

cedează Energia potenţială- compresia coloanei
sanguine – ↑a presiunii sângelui - flux sanguin
constant
C. Bunu
Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014
 Circulatia laminara

• Sângele- viteză constantă curge în straturi,

• moleculele din stratul de sânge adiacent la peretele

vascular se freacă de perete- viteza ↓

• moleculele din stratul superior alunecă peste primele -

↑viteza progresiv, pe măsură ce stratul este mai
aproape de centru;

• stratul central are viteza maximă.

 Circulatia turbulenta

• atunci cand viteza de circulatie atinge un prag critic

• Apar vartejuri- creste frecarea de perete – cheltuiala

mai mare de energie

• Jet fluctuant- genereaza vibratii- cu frecventa

perceptibila pentru auz
 Circulatia turbulenta

• se generează ↑forţe de fricţiune + ↑consum de

energie
• zgomotul produs de curgerea turbulentă se percepe
stetacustic
fiziologic: în marile artere la începutul sistolei
Patologic:
- în anemii (η↓)
- ateroscleroză (pereţii vasculari prezintă
rugozităţi).
 Circulatia turbulenta

• Factorii care conditioneaza curgerea turbulenta:

• - viteza de curgere
• - diametrul tubului
• -suprafete neregulate
• - densitatea si vascozitatea lichidului

• Efort fizic
• Anemii
• Deplasarea rapida a sangelui in vase cu diametru mare
• Vase mari- sufluri
Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011