Lucrarile de Betonare PTE 005-0

LUCRARILE DE BETONARE
PTE 005-0 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE
1. SCOP
1.1. Procedura are ca scop precizarea fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor

şi materialelor necesare pentru turnarea betonului în conformitate cu
cerinţele de calitate prevăzute.
2. DOMENIU
2.1. Procedura se aplică la turnarea betonului (simplu şi armat) la toate

structurile şi elementele de beton executate de organizaţie.
3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
3.1. OB = oţel beton ;

3.2. P.m.î. = piese metalice înglobate ;
3.3. DS = dispoziţie de şantier ;
3.4. FNC = fişă de neconformitate.
4. DOCUMENTE DE REFRINŢĂ
4.1. Proiectul de execuţie în faza DDE, inclusiv caietul de sarcini întocmit de

proiectant.
4.2. Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat NE
012-99
4.3. Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente C56 – 85.
4.4. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente C16-84.
4.5. Instrucţiuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau
răşini la remedierea defecţiunilor lucrărilor de construcţii C 149 – 87.
5. RESURSE
5.1. Resurse materiale:

5.1.1. Existenţa utilităţilor:
5.1.1.1. Instalaţie de forţă şi iluminat
5.1.1.2. Instalaţiile de apă
Pag 1 -
1- -1-
Page 1
Exemplar Data emiterii: 9.07.07
16/04/2019Page
1 of 10 - 1 -
5.1.1.3. Condiţii de încălzire şi protecţie termică sau de asigurare a

menţinerii umidităţii betonului timp de 7 zile după turnare (cu
excepţia recipienţilor pentru lichide unde acest timp este de 14 –
28 zile), funcţie de temperatura la care se toarnă betonul sub
+5˚C sau peste +20˚C (închideri, rogojini, prelate, aeroterme,
etc.).
5.1.1.4. Drumuri de acces la locul de turnare a betonului.
5.1.1.5. Macarale sau autopompe de beton în bună stare de
funcţionare.
5.1.1.6. Vibratoare de tip corespunzător în număr suficient
5.1.1.7. Podine pentru circulaţia muncitorilor cu scule, echipamente,
etc., în zona în care se toarnă betonul.
5.1.2. Echiparea echipei de betonişti cu tomberoane, roabe, şi cu scule
specifice.
5.1.3. Asigurarea condiţiilor de efectuare a probelor, precum şi a păstrării
epruvetelor de beton.
5.2. Resurse umane (calificări):
5.2.1. Instruirea personalului executant privind normele de protecţie a
muncii şi PSI specifice activităţii desfăşurate.
5.2.2. Muncitorii vor fi dotaţi cu echipamente de protecţie specifice:
salopete, cască, cizme de cauciuc, centuri de siguranţa.
5.2.3. S-au stabilit după caz şi pregătit măsurile ce se vor adopta în
situaţiile accidentale, utilaj de preparare a betonului şi mijloace de
transport a betonului de rezervă, sursă suplimentara de energie
electrică de rezervă, materiale pentru protecţia betonului în caz de
întreruperi, locul de dirijare a betonului în caz de refuz calitativ, etc.
5.3. Informatii :
5.3.1. Existenţa la executant a documentaţiei de execuţie şi a prezentei
proceduri.
5.3.2. Existenţa fişei tehnologice pentru betonarea obiectului în cauză.
5.3.3. Existenţa înregistrărilor de calitate, pentru betonul ce se află în
operă, a bonului de transport a betonului, a certificatului de calitate a
betonului.
5.3.4. Existenţa înregistrărilor de calitate pentru: suprafaţa de betonare
(teren de fundare sau element de beton turnat anterior), cofrare,
armare, p.m.î., şi PV de recepţie calitativă .
6. MODUL DE LUCRU
Pag 2 -
2- -2-
Page 2
16/04/2019Page
2 of 10 - 2 -
6.1. Pregătirea terenului de fundare sau a suprafeţei de beton turnat anterior.

6.2. Transportul, manipularea şi turnarea betonului.
6.3. Recoltarea probelor de beton la locul punerii în operă pentru verificarea
calităţii betonului şi păstrarea acestora în condiţiile impuse de normele
tehnice.
6.4. Compactarea betonului.
6.5. Finisarea suprafeţelor de beton.
6.6. Întreruperi neplanificate.
6.7. Întărirea şi protecţia betonului.
6.8. Repararea defectelor de calitate din beton.
6.9. Întocmirea înregistrărilor de calitate.
6.10. Pregătirea terenului de fundare sau a suprafeţei de beton turnat
anterior.
6.10.1. Pregătirea terenului de fundare.
6.10.1.1. Verificarea cotei de fundare (cu aparate topo, cu furtunul de
nivel, cu T-ul şi balize) şi a naturii terenului de fundare.
6.10.1.2. Înainte de începerea turnării betonului:
6.10.1.2.1. Coborârea nivelului apelor subterane astfel încât să
se poata efectua betonarea.
6.10.1.2.2. Îndepărtarea ultimului strat nesăpat de pământ (teren
de fundare).
6.10.1.2.3. Curăţirea suprafeţei cu mijloace manuale şi dacă este
cazul cu aer comprimat, până se asigură îndepărtarea
noroiului sau apei.
6.10.1.2.4. Verificarea cotei finale de fundare, iar la pernele de
balast verificarea în prealabil şi a gradului de compactare
realizat.
6.10.1.3. Recepţia finală a suprafeţei şi întocmirea înregistrărilor de
calitate P.V. de: recepţie calitativă, a naturii şi a cotei terenului.
6.11. Pregătirea suprafeţei de beton turnate anterior şi/sau a cofrajelor.
6.11.1. Curăţirea suprafeţei de beton armat turnat anterior care vine în
contact cu betonul ce urmează a se turna pe pojghiţa de lapte de
ciment, de diversele impurităţi şi materiale străine, îndepărtarea
zonelor de beton necompactate corespunzător, prin măturare,
spălare cu apă, buciardare.
6.11.2. Curăţirea cofrajelor, barelor de armături, repoziţionarea conform
proiectului, dacă e cazul a armăturilor şi p.m.î.
6.11.3. Înainte de turnarea betonului, suprafaţa betonului turnat anterior,
zidăria din zona de contact cu betonul ce se toarnă şi cofrajul sunt
Pag 3 -
3- -3-
Page 3
16/04/2019Page
3 of 10 - 3 -
udate bine cu apă, iar în final apa existentă în denivelări este

îndepărtată.
6.11.4. Verificarea cotei finale la faza respectivă de betonare.
6.11.5. Recepţia finală înainte de betonare şi întocmirea înregistrărilor de
calitate (p.v. de recepţie calitativă a lucrărilor ce devin ascunse).
6.12. Transportul, manipularea şi transportul betonului.
6.12.1. Betonul este livrat de la staţia de betoane cu autoagitatoare sau
autobasculante (în ultimul caz la betonul de drumuri conform C 22 –
84).
6.12.2. În timpul transportului betonului cu autoagitatoarea,
autobetoniera, betonul este malaxat tot timpul, în scopul evitării
segregării. Durata de transport (considerată din momentul terminării
încercării), nu depăşeşte:
Durata maximă de transport (minute)

Temperatura amestecului de beton
Cimentul de marcă Cimentul de marcă
< 35 > 40
t> 30 ˚C 45 30
10<t<30 ˚C 60 45
t<10˚C 90 60
6.12.3. La sosirea la punctul de lucru, şeful punctului de lucru verifică
bonul de transport al betonului, dacă tipul de beton corespunde celui
ce urmează a fi pus în operă, dacă perioada de transport n-a depăşit
timpul maxim prevăzut. De asemenea este verificat (el sau
laboratorul aflat la punctul de lucru) conform prevederilor NE 012-99
şi lucrabilitatea betonului, temperatura acestuia, recoltându-se la
frecvenţe prevăzute în C 140/86 şi STAS 1977/88 probe de beton
pentru încercări în vederea verificării calitaţii betonului.
6.12.4. Betonul din autobetonieră se descărcă direct în benele macaralei,
în buncărele pompelor de beton, sau în jgheabul de turnare directă.
6.12.5. Turnarea betonului se face cu macaraua, cu bene cu pompa de
beton, cu jgheabul sau combinaţie din metodele de mai sus după
posibilităţi.
6.12.6. Atunci când înclinarea jgheaburilor este prea mare acestea sunt
prevăzute cu şine sau praguri menite să schimbe alternativ direcţia
de mişcare a betonului pentru a micşora viteza de curgere. Înălţimea
de cădere liberă a betonului nu depăşeşte 1,5 m la turnarea cu bena
şi 1 m la turnarea cu pompa sau cu jgheabul.
Pag 4 -
4- -4-
Page 4
16/04/2019Page
4 of 10 - 4 -
6.12.7. Betonul este turnat în straturi orizontale uniforme ce nu depăşesc

30 cm grosime.
6.12.8. Rosturile orizontale şi verticale se localizează şi realizează
conform planurilor şi detaliilor de execuţie.
6.12.9. În cazul defectării pompei, betonul rămas în conducte este scos şi
rebutat, iar conducta spălată. După fiecare fază de betonare cu
pompa, întreg echipamentul este curăţat şi spălat.
6.12.10. Orice acumulare de apă pe suprafaţa betonului sau scăpări de
ulei, motorină, etc. apărute în timpul betonării, sunt îndepărtate
înainte de turnarea stratului următor.
6.12.11. Turnarea betonului se face evitând dirijarea jetului de beton direct
către barele de armătură sau piesele înglobate pentru a preveni
deplasarea sau deformarea acestora.
6.12.12. Orice beton vărsat accidental este îndepărtat din cofraj de pe
platformele de lucru ale cofrajului respectiv din locul unde a fost
vărsat accidental.
6.12.13. Platformele intermediare de lucru se montează astfel încât să nu
fie deranjate barele de oţel beton în timpul turnării betonului.
6.12.14. Platformele intermediare şi cofrajele fazelor anterioare se
îndepărtează pe măsură ce operaţia de turnare progresează şi acestea nu
sunt necesare.
6.12.15. Se previne căderea de materiale străine în betonul proaspăt.
6.13. Compactarea betonului.
6.13.1. Fiecare strat de beton este vibrat cu vibratoare standard alese
funcţie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile elementului şi
densitatea armăturii.
6.13.2. Vibratoarele sunt asigurate în număr suficient, fiind la îndemâna
betoniştilor şi cele de rezervă.
6.13.3. Vibratoarele sunt manipulate de muncitorii experimentaţi şi
instruiţi.
6.13.4. Un strat de beton nu este turnat până când betonul din stratul de
beton anterior este acoperit de următorul înainte de a intra în priză,
astfel încât stratul de jos să fie capabil de a fi revibrat cu stratul nou
turnat.
6.13.5. Vibratorul se introduce în beton sub acţiunea greutăţii proprii, pe o
adâncime de aproximativ 1,5 grosimea stratului cât mai lent pentru a
nu lăsa goluri pe suprafaţa stratuli. Grosimea stratului de beton supus
vibrării este de circa ¾ din lungimea corpului vibrator (buteliei). a
compactarea unui nou strat butelia va pătrunde 5 – 15 cm în stratul
compactat anterior.
Pag 5 -
5- -5-
Page 5
16/04/2019Page
5 of 10 - 5 -
6.13.6. Durata de vibrare într-un punct va fi de 5 – 30 sec. în funcţie de

lucrabilitatea betonului şi tipul vibraţiilor. Punctele de vibrare sunt
alese în aşa fel încât zonele de influenţă să se suprapună în plan.
6.13.7. Vibrarea încetează în momentul în care betonul nu se mai
tasează, suprafaţa betonului devine orizontală şi uşor lucioasă şi nu
mai apar bule de aer în masa betonului.
6.13.8. Se evită contactul vibratoarelor cu cofrajul, barele de armare,
piesele înglobate, a benzilor de etanşare, tecilor şi a sistemului de
precomprimare, etc..
6.13.9. În zonele pieselor înglobate a benzilor de etanşare, compactarea
se realizează cu vergele de oţel.
6.13.10. În zonele în care vibratorul nu poate pătrunde printre armături,
piese înglobate, pe lângă compactarea cu vergele din beton se poate
proceda la baterea (ciocănirea) uşoară a cofrajului cu ciocane din
lemn până nu mai sună a gol.
6.13.11. Când nu se mai poate efectua compactarea betonului prin vibrare
internă (la elemente de grosimi reduse şi cu armături dese), se
utilizează vibratoare de exterior, luându-se în acest caz măsuri
constructive speciale prin mărirea rigidităţii cofrajelor, legături elastice
între cofraje şi elementele de susţinere sau de rezemare.
6.13.12. Vibrarea de suprafaţă cu plăci vibratoare, grinzi vibratoare se
utilizează doar pentru compactarea plăcilor de grosime de până la 20
cm, timpul de vibrare fiind de 30 – 60 sec.
6.14. Finisarea suprafeţelor de beton se efectuează pentru a se obţine gradul
de prelucrare specificat în proiect, abaterile neputând să depăşească pe
cele indicate în anexa X.3 din NE 012-99. (dacă prin proiect nu se indică
astfel). Această operaţiune constă în îndepărtarea tuturor neregularităţilor
locale (coame, rizuri, alte denivelări de suprafeţe ale betonului) şi a celor
de planeitate în lungul suprafeţelor (abateri măsurate cu dreptare,
şabloane de 2 m lungime).
6.15. Întărirea şi protecţia betonului.
6.15.1. Protecţia suprafeţelor betonului pe timp normal se face pentru a
se asigura condiţii favorabile de întărire şi reducere a deformaţiilor de
contracţie, menţinându-se umiditatea betonului min. 7 zile după
turnare (la recipienţi pentru lichide, min. 14 – 28 zile după turnare),
protejând suprafeţele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protecţie (prelate, rogojini, strat de nisip,
care sunt menţinute permanent în stare umedă.
- stropirea periodică cu apă.
- aplicarea de pelicule de protecţie.
Pag 6 -
6- -6-
Page 6
16/04/2019Page
6 of 10 - 6 -
Stropirea cu apă începe după 2-12 ore de la turnare, în funcţie de tipul

de ciment utilizat şi temperatura mediului, dar imediat după ce este
suficient de întărit pentru a nu fi antrenată pasta de ciment. Stropirea
se repetă la 2-6 ore, astfel încât suprafaţa să se menţină în
permanenţă umedă. În cazul în care temperatura mediului este mai
mică de + 5˚C, nu se procedează la stropirea cu apă, ci se aplică
materiale sau pelicule de protecţie.
6.15.2. Pe timp ploios suprafeţele de beton proaspăt se sunt acoperite cu
prelate sau folii de polietilenă, pentru a evita antrenarea pastei de
ciment.
6.15.3. Betonul ce ar urma să se afle în contact cu apa curgătoare, va fi
protejat de acţiunea acesteia prin devierea provizorie a apei timp de
minim 7 zile sau prin sisteme etanşe de protecţie.
6.15.4. Betonarea elementelor în perioada de timp friguros poate începe
numai când temperatura aerului este peste + 5˚C. Betonarea poate
începe la temperaturi sub +5˚C, când temperatura este pozitivă şi are
tendinţe de creştere. Dacă în cursul betonării, temperatura scade sub
- 10˚C, se iau măsuri de oprire a betonării, realizându-se rosturi de
lucru. După turnare i se asigură betonului, o temperatură minimă de
+5˚C, până la realizarea unei rezistenţe minime de 50 daN/cmp.
Începerea sau reluarea oricăror lucrări de betonare întrerupte din
cauza frigului este permisă numai după pregătirea corespunzătoare a
rostului de întrerupere a turnării (a rostului de lucru conform NE 012-
99), pe baza unui proces verbal de recepţie calitativă.
6.15.5. Pentru punerea în operă a betonului pe timp friguros se
elaborează proiecte tehnologice pentru lucrările de executat,
respectându-se prevederile normativului C16-84.
6.15.6. Soluţiile tehnologice tip, utilizate în mod curent în situaţiile arătate,
sunt următoarele:
6.15.6.1. Metoda conservării căldurii betonului, care constă în
acumularea de căldură prin încălzirea materialelor componente
la prepararea betonului şi protejarea elementelor de beton cu
învelişuri termoizolante (cofraje izolate termic, saltele
termoizolante, acoperiri cu folii de polietilenă sau prelate
impermeabile), prin care se etanşeizează izolaţia termică şi se
închide cu un strat de aer staţionar (neventilat), de 3 – 5 cm
grosime.
6.15.6.2. Metoda încălzirii betonului, după punerea sa în operă se
foloseşte atunci când metoda descrisă anterior nu poate da
rezultate corespunzătoare. Această metodă constă în asigurarea
Pag 7 -
7- -7-
Page 7
16/04/2019Page
7 of 10 - 7 -
întăririi betonului la temperaturi corespunzătoare prin tratarea

termică a acestuia cu abur cald sau aer cald, în paralel cu
încălzirea care se face “în cămaşe” pe toate feţele elementului
mare, când elementul se îmbracă într-un înveliş etanş, între
această suprafaţă şi suprafaţa betonului sau cofrajului
introducându-se abur sau aer cald. În cazul elementelor subţiri,
încălzirea se face pe o singură faţă.
7. INSPECŢII ŞI ÎNCERCĂRI
Inspecţiile şi încrercările ale betonului înainte de punerea în operă vor

respecta Cod de practică NE 012-99 pentru executarea lucrărilor din beton şi
beton armat.
7.1.Încercări pe beton proaspăt.
7.1.1. Lucrabilitatea – de două ori pe schimb şi tip de beton.
7.1.2. Temperatura – 4 determinări pentru fiecare tip de beton şi schimb
de lucru.
7.1.3. Conţinutul de nisip 0,3 mm – facultativ.
7.1.4. Densitatea aparentă – o probă pe schimb.
7.2.Încercări pe beton întărit.
7.2.1. Determinarea rezistenţei la compresiune conform STAS 1275/81.
7.2.2. Determinarea rezistenţei la compresiune la 3 sau 7 zile.
7.2.3. Determinarea gradului de permeabilitate sau gelivitate conf. STAS
3519/76, respectiv STAS 3518/68.
8. INCIDENTE , DEFECŢIUNI , ACŢIUNI DE URGENŢĂ
8.1. În cazul descoperirii de defecte la elementul de beton după decofrare,

responsabilul CQ pe lucrare va întocmi FNC, iar proiectantul va găsi o
soluţie de remediere.
8.2. Remedierile se execută cu respecterea instrucţiunilor tehnice C 149 – 87.
8.3. În anumite situaţii cum ar fi:
8.3.1. Deformarea şi cedarea cofrajelor, etc, fiind imposibilă continuarea
turnării betonului, se procedează la oprirea operaţiei de betonare
luându-se măsurile ce se impun, cum ar fi cele arătate mai jos.
8.3.2. Se iau măsuri de formare a rosturilor de poziţionare a benzilor de
etanşare (din profil pvc plastifiat) în betonul proaspăt turnat, strierea
Pag 8 -
8- -8-
Page 8
16/04/2019Page
8 of 10 - 8 -
suprafeţei betonului, introducerea unei şipci din lemn pe mijlocul

elementului în vederea formării unui rost de îmbinare, introducerea
de bare din OB creându-se mustăţi la rostul de turnare.
8.3.3. Înainte de reluarea betonării se îndepărtează materialele străine
precum şi laptele de ciment, se trece la tratarea suprafeţei (curăţire,
buciardare, îndepărtarea porţiunilor de beton segregat, udare cu
apă), turnarea apoi a unui strat de beton cu un conţinut mai mare de
ciment, după care se poate reîncepe operaţiunea de turnare a
betonului.
9. RESPONSABILITĂŢI
9.1. Şeful punctului de lucru răspunde de aplicarea întocmai a prezentei

proceduri, a documentaţiei de execuţie şi a normelor tehnice în vigoare,
având grijă să fie întocmite înregistrările de calitate.
9.2. Maistrul răspunde de aplicarea corectă şi întocmai prezentei proceduri de
către şeful punctului de lucru, de respectarea prevederilor documentaţiei
tehnice de execuţie şi a normelor tehnice, precum şi de întocmirea
înregistrărilor de calitate.
9.3. Maistrul răspunde de existenţa şi buna funcţionare a sculelor şi utilajelor
(pompe de beton, macarale, vibratoare) .
10. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI
10.1. Procese verbale de lucrări ascunse ;

10.2. Procese verbale de predare a frontului de lucru ;
10.3. Fişa de betonare ;
10.4. Fişe de neconformitate ;
10.5. Dispoziţii de şantier ;
10.6. Certificate de calitate a materialelor, certificate de calitate a betoanelor ;
10.7. Bon de transport beton.
10.8. Buletine de analiză emise de laborator ;
10.9. Registrul meteorologic (Jurnal de montaj) ;
10.10. Şeful punctului de lucru va completa condica de betoane, registrul
meteorologic în perioada de timp friguros, iar dacă e cazul registrul de
recepţie calitativă a materialelor, confecţiilor, prefabricatelor înainte de
introducerea acestora în operă ;
10.11. Maistrul şi şeful punctului de lucru întocmesc procesele verbale de
recepţie calitativă şi în perioada de timp friguros, fişe pentru controlul
Pag 9 -
9- -9-
Page 9
16/04/2019Page
9 of 10 - 9 -
gradului de maturizare sau a gradului de maturizare pentru decofrare

(ultimele conf. C 16 – 84).
Pag 10 -
10 - - 10 -
Page 10
16/04/2019Page
10 of 10 - 10 -

Lucrarile de Betonare PTE 005-0

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrarile de Betonare PTE 005-0

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LUCRARILE DE BETONARE

PTE 005-0 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

1.1. Procedura are ca scop precizarea fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor

2.1. Procedura se aplică la turnarea betonului (simplu şi armat) la toate

3.1. OB = oţel beton ;

4.1. Proiectul de execuţie în faza DDE, inclusiv caietul de sarcini întocmit de

5.1. Resurse materiale:

5.1.1.3. Condiţii de încălzire şi protecţie termică sau de asigurare a

6.1. Pregătirea terenului de fundare sau a suprafeţei de beton turnat anterior.

udate bine cu apă, iar în final apa existentă în denivelări este

Durata maximă de transport (minute)

6.12.7. Betonul este turnat în straturi orizontale uniforme ce nu depăşesc

6.13.6. Durata de vibrare într-un punct va fi de 5 – 30 sec. în funcţie de

Stropirea cu apă începe după 2-12 ore de la turnare, în funcţie de tipul

întăririi betonului la temperaturi corespunzătoare prin tratarea

Inspecţiile şi încrercările ale betonului înainte de punerea în operă vor

8. INCIDENTE , DEFECŢIUNI , ACŢIUNI DE URGENŢĂ

8.1. În cazul descoperirii de defecte la elementul de beton după decofrare,

suprafeţei betonului, introducerea unei şipci din lemn pe mijlocul

9.1. Şeful punctului de lucru răspunde de aplicarea întocmai a prezentei

10. RAPOARTE ŞI ÎNREGISTRĂRI

10.1. Procese verbale de lucrări ascunse ;

gradului de maturizare sau a gradului de maturizare pentru decofrare

S-ar putea să vă placă și