Memoriu CS Rezistenta Arhitectura

OBIECTIV: MODERNIZARE SEDIU I LABORATOARE A.P.M.
CLUJ
BENEFICIAR: AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI CLUJ

PROIECTANT: S.C. ROMSOFT COMIMPEX S.R.L.
FAZ PROIECT: P.Th.
Trezoreria Cluj: IBAN RO41 TREZ 2165 069X XX01 3721

Raiffeisen Bank Cluj: IBAN RO98 RZBR 0000 0600 0500 9261
FIA PROIECTULUI
FAZA DE PROIECTARE :
OBIECTIV:
P.Th.
MODERNIZARE SEDIU I LABORATOARE A.P.M. CLUJ
BENEFICIAR :
AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI CLUJ
PROIECTANT :
NUMAR PROIECT :
DATA:
S.C. ROMSOFT COMIMPEX S.R.L.

21/2013
AUGUST 2013
COLECTIV DE ELABORARE:
SEF PROIECT
ing. GABRIEL URIAN
ARHITECT
arh. DAN ADACE
DESENAT
ing. ANDREI POPA
3. BORDEROU
PIESE SCRISE
1
2
3
4
5
6
FOAIE DE CAPT
FIA PROIECTULUI
BORDEROU
MEMORIU TEHNIC GENERAL
CAIET DE SARCINI
EXPERTIZ TEHNIC
PIESE DESENATE
Nr. Titlul plansei
1 PLAN DE NCADRARE N ZON
Nr.plansa
A0
2 PLAN DE SITUAIE
A1
3 PLAN SUBSOL EXISTENT I PROPUS
A2
4 PLAN PARTER SCARA 1

EXISTENT I PROPUS
5 PLAN MEZANIN 1 EXISTENT
SCARA
2 A3
A4
6 PLAN MEZANIN 2 EXISTENT
A5
7 PLAN MEZANIN 1 I MEZANIN 2 PROPUS
A6
8 PLAN
MEZANIN
2
PROPUS.
DETALII
MODERNIZARE LABORATOR
9 SECIUNE TRANSVERSAL I FAADA EST
EXISTENT I PROPUS
10 FAADA SUD I NORD EXISTENT I
PROPUS
11 TABLOU DE TMPLRIE
A7
A8
A9
A10
12 PLAN AMPLASARE I DETALII GLASVAND A11

COMPARTIMENTARE
13 DETALII FAAD-TERMOSISTEM: COL IEIT, A12
COL INTRAT
14 DETALII FEREASTRE
A13
15 DETALII DE SOCLU
A14
16 DETALII MONTARE TERMOSISTEM
A15
4. MEMORIU TEHNIC GENERAL

1. DATE GENERALE
Prezenta documentaie prezint soluiile legate de realizarea investiiei
MODERNIZARE SEDIU I LABORATOARE A.P.M. CLUJ, amplasat n municipiul
Cluj-Napoca, calea Dorobanilor, nr. 99, judeul Cluj.
Modernizarea sediului i a laboratoarelor A.P.M. Cluj are ca scop
mbuntirea condiiilor de funcionare a cadrului construit existent. Nu sunt solicitate
modificri la structura de rezisten a cldirii i nici modificri interioare.
Beneficiarul nu dispune de studiu geotehnic i nici topometric avizat de
Cadastru, aferent zonei studiate.
Toate spaiile obiectivului sunt situate preponderent la mezanin 1 i mezanin 2
i parial la subsol i parter, n cldirea cu regim de nlime S+P+2M+8E de pe calea
Dorobanilor, nr. 99, municipiul Cluj-Napoca, judeul Cluj. Imobilul are destinaie
mixt, i anume: spaii comerciale la parter, sediu A.P.M. la mezaninele 1 i 2 i
locuine familiale la cele 8 etaje. Spaiile deinute de A.P.M. Cluj de la mezanin 1 i 2
sunt folosite n prezent pentru funcionarea A.P.M. Cluj i A.P.R.M. Cluj.
Accesul principal se face prin partea de sud. Exist i un acces secundar
pentru evacuare n caz de urgen n partea de nord-vest i o curte cu garaje n
partea de nord-est.
La cererea beneficiarului se dorete realizarea urmtoarelor lucrri:
nlocuirea tmplriei existente (ui i ferestre)
Pagina 2 din 12
Modernizarea, recondiionarea i mbuntirea finisajelor interioare,

aferente birourilor, laboratoarelor, grupuri sanitare, de depozitare i
anexe
Refuncionalizare
spaiului
prin
mbuntirea
compartimentrii
interioare
Reabilitarea grupurilor sanitare i a instalaiilor aferente (sanitare i

electrice)
Dotarea cu duuri pentru zona laboratorului
Refuncionalizarea subsolului tehnic folosit de A.P.M. Cluj pentru

depozitare
Dotarea spaiilor cu aparate de climatizare local
2. NCADRAREA CONSTRUCIEI STUDIATE

Construcia se ncadreaz n categoria de importan C (construcie de
importan normal, conform H.G. nr. 261, O.G. nr. 2/1994).
Din punct de vedere seismic, conform normativ P100-1/2006, tabel 4.3,
cldirea se ncadreaz n clasa a II-a de importan (cldiri de locuit i publice avnd
peste 400 de persoane n aria total expus), cu coeficient aferent I =1.2.
Conform Normativului de Siguran la Foc a Construciilor P118-99,
construcia se ncadreaz n gradul II de rezisten la foc.
3. CONDIII DE AMPLASAMENT
Construcia studiat se gsete n intravilanul localitii Cluj-Napoca, judeul
Cluj, fiind ncadrat, din punct de vedere climatic i al seismicitii pmntului, astfel:
Conform Codului de proiectare SR EN 1991-1-3-2005 i SR EN 1991-1-32005 NA-2006, amplasamentul se gsete n zona de zpad caracterizat de
valoarea normat a ncrcrii din zpad pe sol So,k=1,50 kN/m2, valoare care
corespunde unui interval mediu de recuren de IMR=50 ani, sau unei
probabiliti de depire ntr-un an de 2%.
Pagina 3 din 12
Conform Codului de proiectare SR EN 1991-1-4-2006 i SR EN 1991-1-42006 NB-2007, amplasamentul se gsete n zona de vnt caracterizat de
valoarea normat a vitezei vntului de 35 m/s i a unei presiuni de referin
mediate pe 10 min. de 0,4 kPa. Ambele valori corespund unui interval mediu
de recuren de IMR=50 ani, sau unei probabiliti de depire ntr-un an de
2%.
Conform Codului de proiectare la aciunea seismic SR EN 1998-1-2004 i

SR EN 1998-1-2004 NA-2008, amplasamentul se gsete n zona cu
acceleraia seismic a terenului ag=0,08g i perioada de col Tc=0,70s.
n ceea ce privete adncimea de nghe, STAS 6054-85 prevede pentru

aceast zon valoarea de 0,80 0,90 m.
4. SUPRAFAA I SITUAIA JURIDIC A TERENULUI

Spaiul din imobil este n proprietatea A.P.M. Cluj. Terenul este situat n
intravilanul localitii Cluj-Napoca, fiind delimitat la vest de calea Dorobanilor
(principala arter de circulaie auto i pietonal din zon), iar n rest de parcele de
teren de construcii.
Terenul aferent accesului la amplasament face parte din domeniul public.
n prezent accesul auto i pietonal n interiourul incintei se face controlat prin
poarta de acces direct din calea Dorobanilor.
5. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCIEI

Cldirea din care face parte sediul A.P.M. Cluj este format din dou tronsoane.
Primul tronson este amplasat n partea de est i are un regim de nlime S+P+2M.
Cel de-al doilea tronsol este amplasat n partea vestic i are un regim de nlime
S+P+8E. Cldirea are structura de rezisten alctuit din:
Fundaii continui din beton sub pereii de rezisten
Diafragme de beton armat la subsol
Cadre de beton armat
Planee de beton armat
Perei de nchidere din crmid i de compartimentare din BCA
Pagina 4 din 12
Acoperi de tip teras.
Cldirea are form dreptunghiular n plan cu zone de racordare la 45.

Prin modificrile propuse de beneficiar nu se aduc modificri la structura de
rezisten a imobilului i nu se fac schimbri de destinaie a spaiilor existente.
Imobilul este racordat la toate utilitile stradale i este dotat cu instalaii electrice,
sanitare, ao pentru incendiu, nclzire, gaz, etc.
5.1. DESCRIEREA FUNCIONAL A SITUAIEI EXISTENTE

Sediul A.P.M. Cluj funcioneaz ntr-o cldire existent, care a fost proiectat
n acest scop. Toate spaiile obiectivului sunt situate preponderent la mezanin 1 i
mezanin 2 i parial la subsol i parter, n cldirea cu regim de nlime S+P+2M+8E
de pe calea Dorobanilor, nr. 99, municipiul Cluj-Napoca, judeul Cluj. Imobilul are
destinaie mixt, i anume: spaii comerciale la parter, sediu A.P.M. la mezaninele 1
i 2 i locuine familiale la cele 8 etaje.
Accesul principal se face prin partea de sud. Exist i un acces secundar
pentru evacuare n caz de urgen n partea de nord-vest cu o scar exterioar
deschis. Pentru circulaia n interior exist o cas de scar (principal) i la exterior
o scar (secundar), iar pe fiecare nivel exist cte un coridor pe toat lungimea
cldirii, amplasat la mijloc pentru accesul la ncperile funcionale situate de ambele
pri. Imobilul este prevzut cu accese i circulaii separate pentru restul spaiilor de
la parter i etajele superioare, fr intereferene de circulaii.
Camerele sunt folosite ca birouri i laboratoare, vestiare, grupuri sanitare pe
sexe, depozite ie anexe. Grupurile sanitare sunt dotate cu cabin wc, camer
lavoar, sas i debara pentru haine.
Organizarea funcional i destinaia existent a ncperilor:
Funciuni la mezanin 1
cs1
casa scrii
c1
coridor 1
secretariat
14.9 mp
1a
oficiu
3.0 mp
Pagina 5 din 12
2
director
2a
debara
b1
balcon
c2
corridor 2
birou
20.7 mp
birou
19.5 mp
b2
balcon
birou
27.7 mp
birou
27.0 mp
birou
12.4 mp
birou
12.3 mp
c3
coridor 3
c4
hol
cs2
casa scrii acces 2
birou
29.3 mp
10
birou
26.2 mp
11
laborator foto
6.4 mp
12
wc brbai, lavoar, pisoar
13
wc femei, sas, debara, lavoar
14
evacuare reziduri sas
15
15b
wc brbai, sas, pisoar
16
magazine
7.3 mp
17
sal edine
59.1 mp
b3
balcon
c5
coridor 5
18
birou A.P.M.
20.0 mp
19
birou A.P.M.
12.3 mp
20
arhiv
12.3 mp
21
relaii publice A.P.M.
14.9 mp
22
48.3 mp
Pagina 6 din 12
23
c6
coridor 6
24
birou A.P.M.
14.9 mp
25
birou A.P.M.
14.9 mp
26
birou A.P.M.
18.6 mp
27
birou A.P.M.
14.9 mp
28
director A.P.M.
14.9 mp
29
secretar A.P.M.
15.3 mp
Funciuni la mezanin 2
cs1a
casa scrii 1
c1a
coridor 1
30
birou project
15.9 mp
31
birou
3.0 mp
31a
bibliotec
31b
debara
b1a
balcon
c2a
coridor 2
32
arhiv
19.6 mp
33
birou
20.7 mp
34
birou
19.5 mp
b2a
balcon
35
birou
29.9 mp
36
birou
27.0 mp
37
birou
12.4 mp
38
birou
12.4 mp
c3a
coridor 3
c4a
hol
cs2a
casa scrii acces 2
39
birou A.P.M.
30.1 mp
Pagina 7 din 12
40
birou A.P.M.
41
42
43
arhiv
12.2 mp
44
vestiar
22.7 mp
44a
du, sas, lavoar, wc
45
camer pentru curenie
7.3 mp
46
laborator A.P.M. (8)
61.2 mp
b3a
balcon
c5a
coridor 5
47
19.8 mp
48
12.0 mp
49
magazie A.P.M. (3)
9.3 mp
50
birou A.P.M. (1)
14.9 mp
51
52
c6a
coridor 6
c6ax
camer laborator (1)
cs1ax
recepie probe (1)
53
15.2 mp
54
15.3 mp
55
18.9 mp
55a
debara
56
laborator A.P.M. (4+c)
57
laborator A.P.M.
58
birou A.P.M. (1)
Funciuni la parter
casa scrii acces 1
59
hol acces
17.0 mp
32.2 mp
15.3 mp
Pagina 8 din 12
60
cabin portar
casa scrii acces 2
Funciuni la subsol
casa scrii acces
61
camer magazie
13.3 mp
62
camer magazie
13.3 mp
63
camer magazie
13.3 mp
64
camer magazie
22.5 mp
65
camer magazie
17.3 mp
66
camer magazie
17.3 mp
67
camer magazie
17.3 mp
Suprafaa desfurat = 1925 mp, din care: Sdcmezanin1=833 mp; Sdcmezanin2=833 mp;
Sdcparter=65 mp i Sdcsubsol=194 mp.
Suprafaa util= 1670 mp, din care: Sumezanin1=723 mp; Sumezanin2=733 mp; Suparter=53
mp i Susubsol=161 mp.
5.2. DESCRIEREA LUCRRILOR PROPUSE

Se propune modernizarea sediului i laboratoarele A.P.M. Cluj n cadrul spaiului
existent pe amplasament, fr modificarea destinaiilor funcionale. Principalele
lucrri propuse sunt:
Compartimentarea spaiilor de laborator cu glasvanduri i perei din

gipscarton
Completri cu perei de gipscarton la modificarea poziiei i sensului de

deschidere a uilor spre exterior de la laborator
Compartimentri interioare (la bi cu cabin de du) cu perei din

gipscarton rezistent la umezeal
Pagina 9 din 12
nlocuirea tmplriei exterioare de nchidere cu ferestre i ui de balcon

cu profile (culoare maro rocat) cu barier termic i cu geam termopan i
nlocuirea tmplriei interioare, ui furniruite (culoare maro rocat)
Montarea glafurilor interioare i reabilitarea glafurilor exterioare
Reabilitarea local a tencuielilor umede i uscate la pereii de zidrie i de

beton i n jurul tocurilor la nlocuirea tmplriei
Reabilitarea pardoselilor calde i reci (granito gres color la circulaii, gresie

la laborator i grupurile sanitare, mozaic la anexe, reparaii parchet la
birouri)
Reabilitare finisaje interioare cu zugrveli lavabile superioare n diverse

culori
Placaje cu faian la perei i mese de laborator, bi, spaii umede
Reabilitare local a instalaiilor interioare (ap, canal, electrice, etc.),

montare aparate de aer condiionat, reabilitarea instalaiilor i obiectelor
sanitare.
Structura funcional a sediului A.P.M. se pstreaz. n scopul asigurrii

condiiilor de funcionare se propun compartimentri uoare n spaiile laboratorului,
care se vor realiza din gipscarton i glasvanduri din profile de aluminiu cu spaii
vitrate, care vor asigura fluxurile tehnilogice necesare n condiiile amplasamentului
existent i cu pstrarea configuraiei i dimensiunilor meselor de laborator existente.
Grupurile sanitare din zona laboratorului se vor completa cu cabin pentru du i
reamenajarea corespunztoare a spaiului pentru lavoar. nchiderile se vor
moderniza prin nlocuirea tmplriilor de ui exterioare i ferestre, cu tmplrie din
profile cu barier termic i geam termopan, pstrnd forma i dimensinile existente.
Se va moderniza i tmplria de interior (uile) cu asigurarea sensului de deschidere
spre exterior. Pereii exteriori situai la nord se vor placa cu termosistem (polistiren
lipit i ancorat cu dibluri i tencuial structural armat cu plas). Se va realiza
modernizarea i recondiionarea finisajelor interioare cu zugrveli lavabile superioare,
placaje cu faian la perei (laborator i grupuri sanitare h=2.10 m) i a meselor de
laborator existente.
Pagina 10 din 12
Modificrile interioare propuse privind compartimentarea spaiilor de laborator
se refer la:
Laboratorul A.P.M. nr. 46 va fi recompartiment cu 8 spaii de laborator

i 2 holuri de circulaie

i un hol de circulaie
Laboratorul A.P.M. nr. 48 rmne cu un spaiu de laborator
Magazia A.P.M. nr. 49 va fi recompartiment cu 3 spaii de magazie
Wc brbai, lavoar, pisoar nr. 51 se va reorganiza cu o cabin de du
Wc femei, sas, lavoar nr. 52 se va reorganiza cu o cabin de du
Camera laborator nr. c6ax rmne cu un spaiu anex de laborator
La camera de recepie probe nr. cs1ax se reamenajeaz accesul cu un

spaiu de recepie probe
Laboratorul A.P.M. nr. 53 va fi recompartiment cu 2 spaii de laborator,

cu u glisant
Debaraua nr. 55a se pstreaz

i un hol de circulaie
Biroul A.P.M. nr. 58 rmne cu un spaiu de birou.
Demontarea tmplriei existente se va face spre interior cu maxim grij ca s

nu se degradeze finisajul exterior al faadei din jurul tocului. Tmplria interioar se
va nlocui cu ui furniruite i profile de racordare a pardoselilor n aliniamentul uii. Se
va recondiiona rostul de tasare n zona coridorului i se va acoperi cu o pazie din
10
Pagina 11 din 12
lemn furniruit fixat cu dibluri (de culoarea uilor interioare). Se vor recondiiona i
revizui uile i ferestrele metalice de la subsol i accesul secundar.
Se vor monta jaluzele reglabile incorporate n noul perete de compartimentare,
pentru asigurarea ventilaiei naturale a compartimentrilor din laboratoare care nu au
ferestre directe la exterior.
Se va amenaja spaiul de depozitare a 4 butelii tehnologice cu protecie din
panouri din srm. Se vor crea goluri noi n pereii cu rol de compartimentare
(nestructurali) i se va zidi un gol de u pentru realizarea fluxului tehnologic n
laborator. Se va amenaja rampa de acces la parter pentru persoane cu handicap.
Se vor realiza mti de instalaii la grupurile sanitare, din gipscarton rezistent
la umezeal, placate cu faian. Pentru reabilitarea pardoselilor se va recondiiona
local apa suport, pardoselile din parchet. Recondiionarea parchetului din birouri se
va face prin rachetare i lcuire i protejare local cu mochet.
Se vor reabilita local instalaiile interioare existente (ap, canal, electrice, etc.)
i se vor monta corpuri de climatizare local la laborator i birouri, se vor nlocui
obiectele sanitare i se va dota cu duuri, dozator de spun lichid i usctor electric
de mini, zona laboratorului. Se va monta un sistem de acces cu cartel la cele dou
zone de laborator.
Capacitatea existent obiectivului se pstreaz nemodificat: spaii n cadrul
construciei existente la mezanin 1 i 2, i parial la parter (accesul) i subsol.
Suprafaa desfurat = 1925 mp.
Suprafaa util= 1670 mp.
Capacitatea funcional pentru activitatea sediului A.P.M. Cluj i A.R.P.M. Cluj se
pstreaz pentru birouri, laborator i anexe.
11
Pagina 12 din 12
La execuia lucrrilor, se vor lua toate msurile nesecare pentru respectarea
normelor n vigoare privind protecia muncii, sigurana la foc i respectarea legii
calitii n construcii.
ntocmit:
arh. Dan Adace
12
5. CAIET DE SARCINI
5.1. TENCUIELI INTERIOARE
5.2. TENCUIELI EXTERIOARE. TERMOSISTEM
5.3. ZUGRAVELI SI VOPSITORII
5.4. PLACAJE DE FAIANTA
5.5. LUCRARI DE IZOLATII
5.6. PARDOSELI
5.7. PERETI SI TAVANE DIN GIPSCARTON
5.8. PERETI AUTOPORTANTI DIN GIPSCARTON
5.9. TAVANE DIN GIPS-CARTON
5.10. TAMPLARIE DE LEMN
5.11. TAMPLARIE METALICA
5.12. TAMPLARIE PVC
5.13. GEAMURI
5.14. CONSTRUCTII METALICE
5.15. PRESCRIPTII COMPLEMENTARE
Generalitati:
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia tencuielilor interioare
umede aplicate pe suprafete de zidarie de caramida sau blocuri de B.C.A., YTONG,
beton sau plasa de rabit, inclusiv executarea gletului de var sau de ipsos.
Standarde, normative si materiale:
C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede
Pagina 2 din 60
C 17-82 Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de

zidarie si tencuiala
NP 60-89 Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea

mortarelor de zidarie si tencuiala cu plastifianti
C 16-79 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros
STAS 388-68 Ciment Portland
STAS 790-84 Apa
STAS 1667-76 Nisip
STAS 146-78 Var pentru constructii.
Conditii tehnice de calitate pentru mortare de tencuieli:

Toate materialele vor fi introduse in lucrare numai dupa ce in prealabil s-a verificat ca
au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare
normelor respective. Mortarele de la statii sau centrale de preparare pot fi introduse
in lucrare numai daca transportul este insotit de o fisa care sa contina caracteristicile
tehnice ale acestora. Consistenta materialelor pentru executarea tencuielilor umede
interioare va trebui sa corespunda prescriptiilor de tasari, ale epruvetei etalon.
Executia lucrarilor, operatiuni pregatitoare:
Contolul suprafetelor care urmeaza a fi tencuite, suprafetele suport trebuie lasate un
timp oarecare pentru a nu se mai produce tasari sau contractii: mortarul la zidarii sa
se intareasca in rosturi, iar suprafata de beton sa fie relativ uscata pentru ca
umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor.
Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca
deteriorarea tencuielilor.
Suprafetele suport sa fie curate, suprafetele din plasa de rabit trebuie sa aiba plasa
bine intinsa si sa fie legate cu mustati de sarma zincata de elementele pe care se
aplica.
Suprafetele pe care se aplica sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate,
mai mari decat cele prescrise pentru elementele de constructii respective.
Rosturile zidariei de caramida vor fi curatate pe o adancime de 3-5 mm, iar
suprafetele netede (sticloase) de beton vor fi aduse in stare rugoasa.
Executarea tasarii suprafetelor de tencuit.
Efectuarea tasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar (stalpisori)
cu latimea de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafetele verticale sau
orizontale, cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile. Mortarul din care
se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa tencuiala.
Executarea amorsarii.
Suprafetele de beton inclusiv stalpii si planseele vor fi stropite cu apa dupa care se
vor amorsa cu un sprit din ciment si apa in grosime de 3 mm.
Pagina 3 din 60
Suprafetele de zidarie de caramida vor fi stropite cu apa si amorsate prin stropire cu
mortar fluid de grund in grosime de 3 mm, pe suprafetele de B.C.A. spritul se va
executa cu mortar ciment, var, nisip. Compozitie. 1: 0,25 :3.
Pe suport de plasa de rabit galvanizata se va aplica direct smirul din mortar cu
aceeasi compozitie cu a mortarului pentru grund.
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri
pronuntate avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait.
Executarea grundului:
Grundul in grosime de 5-20 mm se va executa pe suprafete de beton dupa cel putin
24 de ore de la aplicarea spritului si dupa cel putin o ora in cazul suprafetelor de
caramida. Daca suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros,
aceasta se va uda cu apa in prealabil executarii grundului.
Aplicarea mecanizata a spritului si grundului in incaperi pe pereti si tavane la inaltime
de pana la 3 m, se executa de pe pardoselile respective, sau capre mobile.
Partea superioara a peretilor si tavanelor incaperilor cu inaltime mai mare de 3 m se
vor executa de pe platforme de lucru continue.
Grosimea grundului se va incadra in grosimea reperelor de trasare (stalpisori) si se
va verifica in timpul executiei obtinerea unei suprafete verticale si plane, fara
asperitati pronuntate, neregularitati, goluri.
Pe suprafetele de B.C.A., stratul al doilea (grundul) va fi de 10-12 mm grosime si se
va executa dupa zvantarea primului strat cu mortar 1 :2 :8 (ciment, var, nisip).
Executarea statului vizibil:
Inainte de aplicarea stratului vizibil, se va controla ca suprafata grundului sa fie
uscata si sa nu aiba granule de var nestins.
Stratul vizibil al tencuielilor interioare - tinci - va avea compozitia ca si a grundului,
insa cu nisip fin de pana la 1 mm.
Grosimea tencuielilor de 2-5 mm se va obtine din aruncarea cu mistria a mortarului la
intervale de timp, iar intre ele, sa se niveleze suprafetele de tinci cu drisca.
Grosimea tinciului la peretii de B.C.A. va fi de 1-3 mm din acelasi mortar ca pentru
grund cu nisip de 0,1 mm.
Gletul de var la incaperile zugravite se va realiza prin inchiderea porilor tinciului cu
strat subtire de 1 mm de var si adaos de ipsos, 100 kg la 1 mc de var pasta.
Gletul de ipsos executat pe suprafete ce urmeaza a se vopsi se va realiza prin
acoperirea tinciului si cu un strat subtire de cca 2 mm de pasta de ipsos.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat suport care are un anumit grad de
umiditate, in cantitatile strict necesare inainte de terminarea prizei ipsosului.
Tencuielile interioare pe peretii de B.C.A. se vor executa dupa trecerea a cel putin 15
zile de la executarea zidariei.
La tencuielile sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se executa
numai din pasta de ciment.
Pagina 4 din 60
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de
+5 C se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea
lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-79.
Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptionarea lor:
Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform
instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
Pe parcursul executarii lucrarilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea
straturilor succesive in grosimea indicata.
Se va urmari aplicarca masurilor de protectie impotriva: inghetului si uscarii fortate si,
daca este cazul, in primele zile de la executia tencuielilor pe pereti din blocuri de
B.C.A. sau YTONG se vor stropi cu apa.
Rezultatul incercarilor pe epruvetele de mortar se vor prezenta dirigintelui de lucrare
in termen de 48 de ore de la obtinerea buletinului pentru fiecare lot de mortar.
Incercarile de control in care rezultatele sunt sub 75 % din marca prescrisa conduce
la refacerea lucrarilor respective fiind consemnate in registrul de procese verbale.
Receptia pe faze a lucrarilor se face in cazul tencuielilor interioare, prin verificarea:
Rezistentei mortarului
Numarului de straturi aplicate si grosimile respective, cel putin un sondaj la

200 mp
Aderenta la suport si intre staturi - sondaj la 200 mp
Planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata)
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si

se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual cercetand suprafata tencuita,
forma muchiilor intrande si iesinde.
Suprafetele tencuite sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri,
impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale.
Muchiile de racordare a peretilor cu tavanul, colturile spaletilor ferestrelor si usilor,
glafurile ferestrelor trebuie sa fie rotunde, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, portiuni neacoperite cu mortar
la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si a tevilor.
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu dreptarul de 2 m lungime in
orice directie pe suprafata tencuita.
Grundul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se
va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
Grosimea statului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in
locuri mai putin vizibile.
Pagina 5 din 60
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un
ciocan de lemn; un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita
verificarea intregii suprafete dezlipite.
Masuratori si decontare:
Tencuielile interioare pe pereti si tavane se masoara si se deconteaza la mp de
suprafata desfasurata.
Suprafata tencuielilor interioare pereti si stalpi se determina inmultind suprafata
acestora, masurate intre fata bruta inferioara a planseului superior si fata finisata a
pardoseiii, la care se adauga 2 cm cu latimea lor, masurata intre fetele brute ale
peretilor si stalpilor.
La peretii prevazuti cu plinte, scafe, lambriuri, placaje, inaltimea tencuielilor se
masoara intre fata bruta inferioara a planseului superior si muchia superioara a
plintei, scafei, lambriului sau placajului la care se adauga 2 cm.
La tavane cu sau fara grinzi se masoara suprafata in proiectie orizontala, la care
pentru grinzi se adauga suprafetele laterale ale grinzilor.
Golurile in tencuieli, a caror suprafata este mai mica de 0,5 m, nu se scad din
suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adauga suprafetele
glafurilor, a spaletilor tencuiti.
Executarea tencuielilor:
Lucrarile de tencuieli exterioare, cele de tencuire interioara precum si ipsosariile se
vor executa de pe schele, respectandu-se normele de protectia muncii.
La lucrarile de tencuire interioara si ipsosarii se vor putea utiliza podine asezate pe
capre nedeplasabile.
Folosirea scarilor duble este permisa numai pentru executarea lucrarilor mici de
tencuire (reparatii) la locuri izolate.
Se interzice folosirea utilajelor pentru transportul si aplicarea mortarului la o presiune
mai mare decat cea prevazuta in cartea tehnica a utilajului.
In procesul de aplicare a mortarului, injectorul trebuie sa se tina la distanta de 1 - 1,5
m de la suprafata care se tencuieste si sub un unghi de cca. 90 fata de aceasta
suprafata. Aplicarea mortarului se va face de sus in jos in staturi de cel mult 6-7 mm
5
Pagina 6 din 60
grosime. Dupa incetarea lucrului, tuburile flexibile, conductele si utilajul se spala bine
cu apa.
Conductorii electrici adusi la intrerupatorul de functionare a pompei de mortar vor fi
izolati in tub de cauciuc, iar intrerupatorul se monteaza in cutie inchisa, incuiata (cu
lacat). In afara de utilajul de tencuit, se vor lega la pamant si conductele metalice.
La terminarea lucrului, supapa de aer se va putea monta numai dupa ce presiunea a
scazut la zero.
Se interzice utilizarea, la prepararea mortarelor colorate, a pigmentilor (vatamatori
sanatatii personalului muncitor), miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de
cupru etc. In cazul uscarii tencuielilor cu instalatii pe baza de raze infrarosii sau sobe
de cocs, personalul muncitor va putea intra in incaperile respective - obligatoriu numai cu masti contra gazelor.
Personalul muncitor care executa aplicarea mecarizata a tencuielilor precum si cel ce
executa tencuielile normale la tavane, trebuie sa poarte ochelari de protectie.
ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIVA A TENCUIELILOR:
Denumirea defectului
Tencuieli
Tencuieli
Tencuieli
brute
driscuite
driscuite
Umflaturi,ciupituri,
Max. 3 cmp la Nu se admit
(impuscaturi),crapaturi,fisuri,
fiecare mp
Nu se admit
lipsuri la glafuri, ferestre, la

pervazuri etc.
Zgrunturi mari (pana la max. 3 Max. 2la mp
Nu se admit
Nu se admit
mm), basici si zgarieturi adanci

formate la driscuire in stratul de
acoperire
Neregularitati ale suprafetelor (la Nu se verifica
Max
verificarea cu dreptarul de 2 m
neregularitati
lungime)
/mp
2 Max
neregularitati/mp
in orice in orice directie
Pagina 7 din 60
directie avand avand
adancimea
sau
adancimea sau
inaltimea inaltimea
pana la 2 mm
Abateri la verticala a tencuielilor Max.
peretilor
cele Pana
la
pana
la 1 mm
1 Pana la 1 mm/m
admise pentru mm/m si max. si max 2 mm pe

elementele
3 mm pe toata toata
suport
inaltimea
inaltimea
incaperii
incaperii
Abateri fata de verticala sau Max.
cele Pana
la
1 Pana la 1 mm/m
orizontala a unor elemente ca admise pentru mm/m si max. si max. 2 mm pe

intranduri,
iesinduri,
glafuri, suportul
pilastri, muchii, slituri
elemente
Abateri fata de raza la suprafete Nu se verifica
mm
de toata
inaltimea
element
elementului
Pana la 5 mm
Pana la 3 mm
curbate
5.2. TENCUIELI EXTERIOARE. TERMOSISTEM

Generalitati:
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind executia termosistemului de
finisaj exterior la pereti, compus din tencuieli exterioare subtiri armate cu plasa de
fibra aplicate pe stratul de polistiren de fatada fixat cu liant si dispozitive speciale de
ancorare pe suprafete de zidarie de caramida sau beton, inclusiv adezivul si
amorsajul.
Standarde, normative si materiale:
C 18-83 Normativ pentru executarea tencuielilor umede
C 17-82 Instructiuni tehnice pentru compozitia si prepararea mortarelor de

tencuiala
NP 60-89 Instructiuni tehnice provizorii privind compozitia si prepararea

mortarelor de zidarie si tencuiala cu plastifianti
Pagina 8 din 60
C 16-79 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros
Instructiuni de preparare si montaj al sistemului producatorului si agrement tehnic:
Mortar de lipire placi de polistiren livrate de producatorul sistemului.
Polistiren de fatada cu densitatea de 15kg/mc, grosime placa de 10 cm.
Mecanisme de fixare a polistirenului (diblu) livrate de producatorul sistemului.
Plasa de fibra pentru armare tencuiala livrata de producator sistem.
Mortar de lipire pentru fixare plasa de fibra livrata de producatorul sistemului.
Grund/amorsa pentru tencuiala de fatada livrata de producatorul sistemului.
Tencuiala decorativa de fatada colorata in masa livrata de producatorul

sistemului.
Conditii tehnice de calitate pentru termosistem polistiren si mortare de tencuieli:

au fost livrate cu certificate de calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare cu
normele respective, insotit de o fisa care sa contina caracteristicile tehnice ale
acestora.
Executia lucrarilor, operatiuni pregatitoare:
Controlul suprafetelor pe care urmeaza a fi aplicat temosistemului, suprafetele
suport, trebuie lasate un timp oarecare pentru a nu se mai produce tasari sau
contractii: mortarul la zidarii sa se intareasca in rosturi, iar suprafata de beton sa fie
relativ uscata, pentru ca umiditatea sa nu influenteze aderenta tencuielilor.
Terminarea lucrarilor a caror executie simultana sau ulterioara ar putea provoca
deteriorarea tencuielilor. Suprafetele suport pe care se aplica sa fie curate, sa nu
prezinte abateri de la verticalitate si planeitate, mai mari decat cele prescrise pentru
elementele de constructii respective.
Executarea trasarii suprafetelor de tencuit se va face prin repere de mortar
(stalpisori) cu latimea de 8-12 cm si o grosime astfel incat sa se obtina suprafete
verticale sau orizontale, cu o planeitate ce se va inscrie in abaterile admisibile.
Mortarul din care se vor executa stalpisorii va fi similar cu cel din care se va executa
tencuiala.
Lipirea polistirenului de fatada pe stratul suport. Suprafata vizibila trebuie sa fie
plana, fara denivelari, si ancorarea polistirenului de fatada cu dibluri de siguranta.
Armarea suprafetei de polistiren de fatada cu plasa inglobata in mortarul de lipire.
Pagina 9 din 60
Amorsarea suprafetelor se va face cat mai uniform, fara discontinuitati, fara prelingeri
pronuntate avand o suprafata rugoasa si aspra la pipait si se va verifica in timpul
executiei obtinerea suprafetei verticale si plane, fara asperitati pronuntate,
neregularitati, goluri.
Executarea stratului vizibil al tencuielii decorative (subtire). Inainte de aplicarea
stratului vizibil, se va controla ca suprafata amorsajului/grundului sa fie uscata si sa
nu aiba granule de var nestins.
La tencuielile driscuite/sclivisite stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel si se
executa numai din materialul conform instructiunilor producatororului.
In cazul executiei tencuielilor interioare, la o temperatura exterioara mai mica de
+ 5 C se vor lua masurile speciale prevazute in Normativul pentru executarea
lucrarilor pe timp friguros, indicativ C 16-79.
Conditii tehnice pentru calitatea tencuielilor si receptionarea lor:
Suprafetele suport ale tencuielilor vor fi verificate si receptionate conform
instructiunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse.
Pe parcurcul executarii lucrarilor se vor verifica respectarea tehnologiei de executie,
utilizarea tipului si compozitia mortarului indicat in proiect precum si aplicarea
straturilor succesive in grosimea indicata.
Se va urmari aplicarea masurilor de protectie impotriva: inghetului si uscarii fortate.
Numarului de straturi aplicate si grosimile respective, cel putin un sondaj la 200 mp.
Aderenta la suport si intre straturi - sondaj la 200 mp.
Planeitatea suporturilor si linearitatea muchiilor (bucata cu bucata).
Rezultatele verificarilor se inscriu in registrul de procese verbale de lucrari ascunse si
se efectueaza inainte de executia zugravelilor si vopsitoriilor.
Verificarea aspectului tencuielilor se va face vizual cercetand suprafata tencuita,
forma muchiilor intrande si iesinde.
Suprafetele tencuite sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri,
impuscaturi de var nestins, urme vizibile de reparatii locale.
Muchiile de racordare a peretilor, colturile spaletilor ferestrelor si usilor, glafurile
ferestrelor, trebuie sa fie vii si rotunde, drepte, verticale sau orizontale.
Suprafetele tencuite nu trebuie sa prezinte crapaturi, portiuni neacoperite cu mortar
la racordarea tencuielilor cu tamplaria, in spatele radiatoarelor si a tevilor.
Pagina 10 din 60
Verificarea planeitatii suprafetelor tencuite se face cu dreptarul de 2 m lungime in
orice directie pe suprafata tencuita.
Grundul de netezire a suprafetelor tencuite se va verifica numai la cele gletuite si se
va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva.
Grosimea stratului de tencuiala se va verifica prin batere de cuie sau prin sondaje in
locuri mai putin vizibile.
Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica prin ciocanire cu un
ciocan de lemn, un sunet de gol arata calitatea necorespunzatoare si necesita
verificarea intregii suprafete dezlipite.
Masuratori si decontare:
Tencuielile pe pereti se masoara si se deconteaza la mp de suprafata desfasurata.
Golurile in tencuieli, a caror suprafata este mai mica de 0,5 m, nu se scad din
suprafata tencuielilor, cele mai mari de 0,5 mp se scad, dar se adauga suprafetele
glafurilor, a spaletilor tencuiti.
5.3. ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Generalitati:
In acest capitol sunt cuprinse specificatiile tehnice pentru executia zugravelilor si
vopsitoriilor, asemanatoare ca materiale si tehnologie de executie si sunt prezentate
fiecare in subcapitole separate.
Continutul subcapitolelor este urmatorul:
Vopsitorii de ulei
Zugraveli lavabile
Materiale, livrare, transport, depozitare:

Materialele utilizate la executarea zugravelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile
tehnice conform standardelor si normelor interne de productie specificate in
subcapitolele respective.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se face in spatii inchise ferite de umezeala.
Materialele utilizate la lucrari de vopsitorie, livrate in bidoane din tabla, in butoaie
P.V.C. cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separat in locuri uscate si
ferite de inghet, ambalajele fiind inchise ermetic si etans.
10
Pagina 11 din 60
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiiior. Se
recomanda ca temperatura in locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7 si + 20C.
Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si
vopsitorii:
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli vor fi terminate lucrarile de

tencuieli, gletuiri, placaje, pardoseli (exclusiv lustruirea acestora), instalatii de
toate tipurile, inclusiv remedierile si probele acestora.
In incaperile cu pardoseli din parchet, zugravelile se vor executa inaintea

executarii imbracamintii pardoselii. Stratul suport al pardoselii se va proteja
contra umiditatii si murdariei.
Tamplaria P.V.C. trebuie sa fie montata si revizuita cu exceptia drucarelor,

sildurilor si cremoanelor ce se vor fixa dupa vopsirea tamplariei.
Pregatirea suprafetelor:
Suprafetele tencuite sau de beton, in vederea finisarii cu zugraveli lavabile, trebuie
driscuite cat mai fin, urmele de drisca sa fie putin vizibile: toate eventualele reparatii
sa fie executate cu grija, terminate si uscate.
In cazul suprafetelor de beton, toti porii ramasi de la turnare se vor umple cu mortar
de ciment-var, dupa ce golurile si dungile iesinde au fost indepartate iar fetele de
decofrol se vor freca cu piatra de slefuit sau cu peria de sarma.
Suprafetele gletuite (cu var sau ipsos) trebuie sa fie plane si netede, fara desprinderi
sau fisuri. Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta de
aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire va fi
preparata in volume (2 parti de ipsos si o parte apa) in cantitati mici. Pentru suprafete
mai mari se prepara pasta ipsos-var (o parte ipsos si o parte lapte de var) folosita in
cel mult 20 minute de la preparare.
Dupa uscarea suprafetelor reparate se slefuiesc cu hartia de slefuit, peretii de sus in
jos si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscate.
Conditii de executie:
Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si
prevederile din prezentul Caiet de Sarcini.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe la temperatura aerului. In
medii ambiante de cel putin + 5C in cazul zugravelilor si de cel putin + 15C in cazul
11
Pagina 12 din 60
vopsitoriilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul executiei lucrarilor si cel
putin 8 ore dupa zugraveli si 15 ore pentru vopsitorii, dupa executarea lor.
Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca
suprafetele suport au umiditatea de regim 3% suprafetele tencuite si 8% suprafetele
gletuite. In conditii de umiditate ale aerului de pana la 60% si temperatura intre
+ 15C + 20C, acestea se obtin in 30 de zile de la tencuire si 15 zile de la gletuire;
se poate verifica umiditatea si cu o solutie fenolftaleina 1% ce se aplica cu pensula
pe o suprafata mica (daca se coloreaza in violet sau roz, stratul respectiv are
umiditate mai mare de 30 %). Diferentele de temperatura intre aerul inconjurator si
suprafata care se vopseste nu trebuie sa fie mai mare de 6C pentru evitarea
condensarii vaporilor. Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depasit; se vor
folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pastrarii calitatii
vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricatie.
Conditii de calitate si verificarea lucrarilor:
Pe parcursul executarii lucrarilor se verifica in mod special de catre dirigintele de
santier:
indepliairea conditiilor de calitate a suprafetei suport verificate mai sus
calitatea principalelor materiale introduse in executie conform standardelor si

normativelor inteme de fabricatie
respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier
corectitudinea executiei si respectarea specificatiilor mentionate.
Lucrarile executate fara respectarea celor mentionate si gasite necorespunzatoare se

vor remedia sau reface.
Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor
completa.
VOPSITORII:
La vopsitorii se verifica daca s-a format o pelicula rezistenta, ce se constata prin
ciocanire usoara a vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte.
Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor, si anume: vopsitoriile de ulei trebuie sa
prezinte pe toata suprafata acelasi ton de culoare si aspect luminos sau mat.
Vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in conditii foarte bune, perfecte,
fara straturi stravezii, pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, crapaturi, fisuri care pot
12
Pagina 13 din 60
genera desprinderi, aglomerari de coloranti, neregularitati din chituire sau slefuire,
fire de par, urme de vopsea insuficient amestecata si alte asemenea.
Pentru vopsitoria aplicata pe tamplarie se va verifica vizual acoperirea foarte buna cu
pelicula de vopsea a suprafetelor de lemn sau metal, bine chituite si slefuite, se va
controla ca drucarele, sildurile, cremoanele sa nu fie patate de vopsea.
Nu se admit pete de mortar sau zugraveala pe suprafetele vopsite.
Verificarea respectarii tehnologiei de pregatire a suprafetelor manuale de vopsire
(curatare, slefuire, chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, indepartandu-se cu
grija vopseaua pana la stratul suport.
Se verifica vizual vopsirea tevilor, balustradelor etc. daca sunt vopsite in culoarea
prescrisa sau daca vopseaua este de culoare uniforma, fara pete, urme de pensula
sau alte defecte; de asemenea se va controla daca pregatirea pentru vopsire s-a
facut si pe fetele laterale si pe spatele acestora, ca elementele respective nu au
locuri neacoperite sau necuratate de mortar si zugraveala; pentru verificarea spatelui
conductelor, balustradelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaj
aplicarea vopselei pe suprafetele corect pregatite si succesiunea indicata.
Liniatura, frizurile, bordurile trebuie sa fie de latime egala pe toata lungimea; sa nu
prezinte curburi, franturi pe acelasi aliniament, iar inadirile sa nu fie vizibile de la
distanta mai mare de 1 m.
Separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete si cele dintre zugraveala
peretilor si tavanelor, trebuie sa fie distincte, fara suprapuneri, ondulatii etc.,
verificarea rectiliniaritatii liniilor de separatie se face cu un dreptar de lungime cat mai
mare astfel incat pe intreg peretele sa nu existe mai mult de o denivelare izolata si
care sa nu se abata de Ia linia dreapta cu mai mult de 2 mm.
PRODUSE LAVABILE PENTRU ZUGRAVELI :
Produsul lavabil este un produs care, pus in opera este o zugraveala elastica pentru
pereti cu mare rezistenta in timp la caldura, frig, la salinitatea marina, poluarea
industriala si urbana, nu este afectata in continut si aspect, astfel ca, isi pastreaza
calitatile timp indelungat.
Livrarea se face in ambalaje etanse de material plastic (galeti).
Domeniile de utilizare:
La zugraveli interioare si exterioare pe pereti din beton, tencuieli de ciment, ipsos.
13
Pagina 14 din 60
Aptitudinea de exploatare:
Produsul lavabil indeplineste criteriile de performanta cerute de Normativul privind
metodele de determinare a nivelurilor criteriilor de performanta ale finisajelor utilizate
la cladiri"; aderenta mare la suport peste 0,5 N/mmp; rezistenta la mediul alcalin; din
punct de vedere al rezistentei la basicare fac parte din clasa B (nu prezinta basicari
dupa 7 zile); au o mare putere de acoperire a suprafetei suport; au un aspect frumos
de pelicula lucioasa, matasoasa; nu au continut de substante toxice inflamabile sau
explozibile.
Durabilitatea si intretinerea:
Dupa 100 cicluri de imbatranire accelerata zugravelile realizate cu vopsea lavabila nu
sufera modificari de comportare si aspect.
Sunt rezistente la mijloacele de curatare dupa murdarire cu praf si funingine.
Conditii de livrare:
La livrare produsul trebuie sa fie insotit de declaratia de conformitate a furnizorului cu
agrementul tehnic eliberat pentru acesta.
Dosarul tehnic:
Principiul produsul lavabil este o vopsea pe baza de copolimeri acrilici pentru
zugraveli interioare si exterioare.
Elemente componente primare:
vopsea
apa potabila
Produsul lavabil se dilueaza in functie de efectul de suprafata ce se doreste sa fie

obtinut cu apa curata.
Punerea in opera :
Punerea in opera se face conform instructiunilor fabricantului, tinand cont de
prevederile din C 3-76.
Zugravelile se aplica pe suprafete care trebuie sa fie stabile si netede.
Cu produsul lavabil se pot obtine diferite efecte ale suprafetelor, in functie de
procentul de diluare cu apa si de modul de tratare a ultimului strat.
Temperatura de lucru: + 5C si cand nu exista pericolul de ploaie sau insorire
puternica.
14
Pagina 15 din 60
Punerea in opera a vopselelor se face cu bidineaua, rola sau prin pulverizare. Dupa
uscare, vopselele se pot indeparta numai cu diluant.
Masuratori:
Zugravelile de orice fel se vor deconta la metru patat. Suprafetele si dimensiunile de
calcul pentru decontare se determina si sunt aceleasi ca pentru tencuieli interioare.
5.4. PLACAJE DE FAIANTA

Generalitati:
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind placajele de faianta executate
pe pereti din zidarie de caramida, din B.C.A. sau beton.
Standarde, normative, materiale:
Materialele de baza pentru placaje trebuie sa corespunda conditiilor tehnice
prevazute in standardele si normele in vigoare:
placi de faianta STAS 233 86
agregate naturale pentru mortare STAS 1667 76
ciment Portland STAS 388 80
var pasta STAS 146 80
ciment Portland Alb STAS 7055 87
aracet DP 25 STAS 7058 80
apa STAS 790 80.
Inainte de livrarea oricarui material la santier, se va pune la dispozitia investitorului si

a proiectantului mostre pentru aprobare culoare, desene etc.
Livrare, depozitare, manipulare:
Transportul si depozitarea gresiei (faiantei) se face ambalata in cutii, in conditiile
STAS 9504 - 80 si STAS 7813 - 80.
Cutiile se aseaza in mijlocul de transport in stive si se impiedica deplasarea stivelor
in timpul transportului spre a nu se deteriora cutiile si imprastia placile.
Depozitarea cutiilor la santier se va face in stive de maximum 1,5 m inaltime, pe
platforme plane sau rafturi, in locuri ferite de lovituri si umiditate. Placile nu se vor
scoate din cutiile lor, decat la locul de montaj.
Cimentul se livreaza in saci si se depoziteaza in locuri ferite de umiditate si inghet.
15
Pagina 16 din 60
Depozitarea si manipularea tuturor materialelor se va face conform prevederilor din
STAS-uri, pentru evitarea degradarii si mentinerea integrala a calitatii acestora.
au fost livrate cu certificatul de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare
normelor in vigoare.
Prescriptii de executie:
Operatiuni de pregatire a suportului:
Aplicarea placajelor pe elemente de beton sau zidarie se va face la cel putin o

luna dupa incarcarea cu greutate permanenta, inclusiv din acoperirea cladirii.
Acest termen va fi apreciat si consemnat intr-un proces verbal ;
Inainte de inceperea executarii placajelor de gresie pe pereti, trebuie sa fie

terminate urmatoarele lucrari: montarea tocurilor la ferestre, a tocurilor sau
captuselilor la usi (exclusiv cele prevazute a se executa dupa executarea
placajului); tencuirea tavanului si a suprafetelor peretilor care nu se placheaza;
montarea conductelor sanitare, electrice si de incalzire cu probele si
remedierile respective;
executarea mascarilor si sliturilor din plasa de rabit;
montarea diblurilor, consolelor la obiectele sanitare si de incalzire;
executarea lucrarilor ce necesita spargeri pe fata zidului opus celei placate;
imbracamintile pardoselilor reci din mozaic turnat, gresie, marmura la

incaperile la care peretii se vor placa, se pot executa inainte sau dupa
montarea placajelor de faianta sau gresie. Plintele (daca e cazul a se monta
plinte) se vor monta inaintea placarii peretilor, partea superioara a plintelor
fiind linia de pornire (orizontala si la nivel) a placajului.
La incaperile cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa in prealabil

lucrarile de hidroizolatie conform normativului C 112 - 80.
Pregatirea suprafetei:
Inaintea inceperii placarii peretilor, suprafetele peretilor din zidarie, B.C.A. sau beton,
se vor pregati conform normativelor C 18-83 (executarea tencuielilor la constructii) si
P - 104 (executarea peretilor din B.C.A.).
Aplicarea placajului de faianta sau gresie pe pereti se face pe suprafete uscate,
pregatite in prealabil si care prezinta abateri de la planeitate sub 3 mm/m pe verticala
16
Pagina 17 din 60
si sub 2 mm/m pe orizontala, neregularitatile locale nu vor depasi 10 mm. Daca
aceste abateri sunt depasite, se vor lua masuri de indepartare, cu mortar de ciment,
acelasi folosit pentru placare sau prin taierea iesiturilor.
Se vor inlatura de pe suprafetele ce se vor placa resturile de mortar, praf, pete de
grasime, rosturile zidaiei trebuiesc curatate pe o adancime de 1 cm. Suprafetele de
beton vor fi aduse in stare rugoasa de maxima aderenta.
Dupa efectuarea lucrarilor de pregatire a suprafetelor se va aplica: pe peretii de
caramida si beton, un sprit de mortar de ciment-nisip (0-3 mm) dozaj volumetric1:2 si
apa consistenta 10-12 cm; mortarul se aplica dupa udarea cu apa a suprafetei cu
mistria sau canciocul in grosime de 3-5 mm.
Montarea placilor pe zidarie si beton se face cu mortar de ciment avand dozajul de
400 kg ciment la mc nisip (0-3 mm) 0,05 parti var pasta cu dozaj volumetric de 1:3.5
:0.5 (ciment, nisip si var pasta) de consistenta 6 cm.
Pe zidaria din blocuri mici de B.C.A. un sprit de ciment cu dozaj 1:4:0.3 (ciment, nisip
0-3 mm si aracet DP - 25) si apa pana la consistenta 11-13 cm in grosime de 3 mm.
Montarea placilor pe blocuri de B.C.A. se face cu acelasi mortar ca pentru sprit,
avand o consistenta de 7-8 cm.
Pe rabit se va aplica direct smirul din mortar de ciment cu aceiasi compozitie ca
pentru grund (mortar marca M 50T).
In vederea montarii placajului, se va executa un grund suport de 1.5 - 2 cm grosime
driscuit din grosime si striat cu mistria, iar montarea placajului se va executa in
aceleasi conditii ca pe suprafetele de beton.
Mortarul se aplica ingrosime de cca. 2 cm, pe cel putiin 2/3 din suprafata placii, care
se fixeaza prin apasare cu mana si cu o usoara ciocanire cu coada mistriei pentru
eliminarea surplusului de mortar. Mortarul nu trebuie sa formeze un camp continuu,
pentru limitarea contractiei.
Aplicarea placilor de faianta:
Placile de faianta se curata de praf prin perierea dosului si se tin in apa cel putin o
ora inainte de aplicare dup se scurg 2-3 min.
Montarea placilor se face in randuri orizontale incepand de la stanga la dreapta si de
la plinta in sus "fug pe fug". Primele doua placi se vor fixa cu mortar deasupra
cantului dreptarului la capetele acestuia rezemandu-se pe cant, prima placa se
17
Pagina 18 din 60
fixeaza definitiv, iar cea din dreapta provizoriu, urmand sa se monteze definitiv la
terminarea fixarii placilor din acelasi rand. Se va intinde o sfoara la marginea
superioara a primelor doua placi care da nivelul orizontal pentru fixarea placilor
intermediare si care au fata vazuta perfect verticala, verificata cu firuI de piumb.
Randul urmator de placi se va fixa, in mod similar, in acelasi sens de montare, insa
cele doua placi se monteaza pe primul rand de placi deja existente. Partea de sus a
placajului se va termina cu o placa cu rotunjime la margine. Suprafetele orizontale
(glafurile) se vor executa cu o panta de scurgere la interior de cca. 2%.
Rosturile orizontale si verticale ale placajelor trebuie sa fie in prelungire si in linie
dreapta, cu latimea uniforma de 0.5 mm. Montarea placilor se face prin aplicarea cu
mistria pe dosul fiecarei placi de faianta a mortarului de prindere. Placile se fixeaza
cu striurile de pe dos asezate oizontal (exclusiv cele cu desen). Golurile ramase in
dosul placilor se vor completa cu mortar, dupa executarea fiecarui rand de pe partea
superioara a placajelor. Pentru completari la colturile incaperilor, slituri etc., placile de
faianta se vor taia la dimensiunile necesare cu taietorul cu diamant sau cu
dispozitivul cu role. Gaurirea faiantelor pentu trecerea tevilor, pentru suporti metalici
se face cu ciocanelul de faianta cu cioc de otel dur, iar largirea se realizeaza cu un
cleste special. Dupa fixarea a 2-3 randuri de placi se verifica planeitatea suprafetei
placate cu dreptarul de 2 m, atat in directie orizontala cat si pe directie verticala.
Dupa 5-6 ore de la montare se curata rosturile de mortar cu carpa. Umplerea
rosturilor dintre placi se face ulterior cu ciment, cu o pensula cu perii moi si cu un
spaclu din material plastic; aceasta se executa dupa terminarea placarii cu faianta a
incaperii respective. Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o
carpa umezita cu apa. Etansarile intre suprafetele placate cu faianta si recipientii de
orice fel se face cu o pasta de ciment-aracet DP 25.5:1 si apa pana la consistenta de
lucru. In cazul executarii placajelor de faianta la interior, la o temperatura exterioara
mai mica de 5C se vor lua masuri speciale prevazute in "Normativul pentru
executarea lucrarilor pe timp friguros" indicativ C 16-79.
Receptia lucrarilor si verificarea calitatii:
Se va controla aspectul general al placajului, uniformitatea culorii si corespondenta
cu proiectul, planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafetelor, executia ingrijita
a rosturilor, fixarea placilor pe pereti. Orizontalitatea si verticalitatea se vor verifica cu
18
Pagina 19 din 60
firuI de plumb, nivela cu bula de aer si cu un dreptar. Placajul de faianta trebuie sa
prezinte o uniformitate a culorii pe intreaga suprafata. Nu se admit diferente de tonuri
intre placi diferite, nu se admit pete de murdarie, smalt defect. Suprafata placajului
trebuie sa fie plana sub dreptarul de 1,2 m; se admite o singura unda cu o sageata
de maxim 1 mm. Liniile de intersectie ale placajului de pe suprafetele adiacente la
colturile intrande sau iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii.
Randurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi rectilinii si in continuare, de latime
uniforma; nu se admite diferentierea panourilor de placi in campul general al
placajului datorita neuniformitatii rosturilor de pe contur; rosturile vor fi bine umplute
cu lapte de ciment alb sau colorat, dupa caz. Placile trebuie sa fie bine fixate pe
suprafata suport; la ciocanirea usoara a placilor cu un corp cu suprafata de lovire
trebuie sa rezulte un sunet plin. In cazul placilor care nu sunt bine fixate (suna a gol)
se vor scoate si se vor fixa din nou. Linia placajului de faianta cu plinta trebuie sa fie
rectilinie, fara ondulari in plan vertical sau orizontal, iar rostul sa fie bine etansat cu
pasta de ciment. La racordarea faiantei cu tencuiala, aceasta trebuie sa acopere
jumatate din grosimea placii, iar linia linia de racordare trebuie sa fie dreapta, fara
ondulari in plan vertical sau orizontal. Orice alte solutii de racordare nu se pot admite
si nici nivelul suprafetei placajului sa fie sub nivelul tencuieiii. In jurul strapungerilor
din suprafata de placaj, gaurile trebuie sa fie mascate cu rozete metalice, capacele
intrerupatoarelor, prizelor etc., gaurile diblurilor aferente suruburilor de fixare a unor
obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile. Placajul de faianta fiind cu caracter de
finisaj, pretentios, introdus anume pentru imbunatatirea calitatii, receptia se face cu
toata exigenta.
Masuratori si decontari:
Placajul de faianta la pereti si talpi se va plati la metru patrat suprafata desfasurata,
scazandu-se golurile mai mari de 250 cmp. Rostuirea placajului de faianta este
cuprinsa in pretul executarii placajului. Bordurile din placi speciale, ce se vor executa
eventual la partea superioara a placajelor se vor plati la metru liniar.
5.5. LUCRARI DE IZOLATII

Domeniul de aplicare:
19
Pagina 20 din 60
Prevederile acestui capitol se aplica la toate lucrarile de izolatii termice si hidrofuge la
constructii.
Prevederi comune:
Toate materialele si semifabricatele care intra in componenta unei izolatii, nu pot fi
introduse in lucrare decat daca, in prealabil:
s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu

certificat de calitate, care sa confirme ca sunt corespunzatoare normelor
respective si prevederilor proiectului;
inlocuiri de materiale nu sunt permise decat cu acordul scris al beneficiarului si

proiectantului;
s-a organizat depozitarea si manipularea in conditii care sa sigure pastrarea

calitatii si integritatii materialelor;
s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in

prescriptiile tehnice respective;
s-au efectuat incercari ale umiditatii si masuratori ale dimensiunilor si formelor

materialelor pentru care instructiunile de folosire pun conditia in legatura cu
aceasta.
Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se face in

cadrul verificarii executarii acestui suport (de ex. plansee, pereti, etc.). In cazul in
care prescriptia tehnica pentru executia izolarii prevede conditii speciale de
planeitate, forme de racordari, umiditate etc. precum si montarea in prealabil a unor
piese, dispozitive etc., aceste conditii vor face obiectul unei verificari suplimentare
inainte de inceperea lucrarilor de izolatii.
Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau la parti de lucrari de izolatii, care
ulterior se acopera (de ex. straturile izolatiei propriu-zise, racordarile, piesele
inglobate etc.) se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse, conform
instructiunilor respctive.
Izolatii termice:
Pe parcursul executarii lucrarilor, in afara de rezolvarea problemelor indicate mai sus,
se veifica daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
termoizolatiile care se realizeaza din placi sau blocuri sa fie executate din
elemente intregi sau taiate in forme regulate cu instrumente adecvate;
20
Pagina 21 din 60
densitatea aparenta a materialelor de baza sa corespunda prevederilor

proiectului, in limitele abatrilor admisibile;
deschiderea rosturilor sa fie de maxim 2 mm ;
barierele contra vaporilor sa fie continui.
Toate aceste verificari se inscriu in procese verbale de lucrari ascunse.

La "verificarea pe faze de lucrari" comisia examineaza frecventa si continutul actelor
de verificare pe parcurs, comparandu-le cu proiectul si prescriptiile tehnice,
respective. In plus, comisia este obligata sa verifice prin sondaj corectitudinea
inregistrarilor facute pe parcurs; numarul sondajelor se stabileste de comisie, dar va
fi de cel putin 1/10 din cele prescrise pentru faze pemergatoare sau de executie a
lucrarilor. La receptia preliminara se procedeaza ca si in cazul verificarii pe faze, insa
numarul sondajelor poate fi redus pana la 1/20 din cele initiale.
Hidroizolatii:
Verificarile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrarilor, in afara celor prezentate
inainte sunt:
Asperitatile suportului hidroizolatiilor nu trebuie sa depaseasca 2 mm, iar

denivelarile de planeitate, la un dreptar de 2 m nu trebuie sa depaseasca 5
mm;
Existenta rosturilor de dilatare de 2 cm latime pe contur si in camp (la 4-5 m

distanta pe ambele directii) a sapelor de peste termoizolatiile noi;
Respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier

(masticuri, solutii etc.) conform Normativului C 112-75.
Respectarea directiei de montaj a foilor: pana la 20% panta se pot monta

oricum; peste 20% panta se monteaza numai paralel cu panta.
Membranele bituminoase de hidroizoltii sunt livrate in role depozitate in pozitie

verticala pe paleti inveliti in polietilena de inalta densitate. Fiecare rola si palet
are o eticheta colanta pe care sunt inscrise: producatorul si adresa, denumirea
produsului, dimensiunile si greutatea, numarul lotului si data fabricatiei, conditii
de depozitare si transport; frecare livrare trebuie sa fie insotita de certificat de
garantie precum si de agrement tehnic;
5.6. PARDOSELI
21
Pagina 22 din 60
Generalitati:
Acest capitol cuprinde specificalii pentru lucrarile de executie a pardoselilor din
mocheta, parchet, pardoseli sclivisite, mozaic turnat, gresie si placi din marmura. Se
coreleaza cu planurile de arhitectura si centralizatorul de finisaje interioare.
Fiecare tip de pardoseala este alcatuita din:
Imbracaminte - strat de uzura - care este supusa direct tuturor sarcinilor si

actiunilor in exploatare
Stratul suport, care primeste incarcarea de la imbracaminte si o transmite

elementelor de rezistenta.
Normativul care sta la baza lucrarilor de pardoseli este C-35-82. Sunt tratate in
subcapitolele I-pardoselile calde si subcapitolul II-pardoselile reci.
Prevederi comune pentru executareapardoselilor:
Nici o lucrare de pardoseli nu se va incepe decit dupa verificarea si

receplionarea suportului, operalii care se efectueaza si se inregistreaza.
O atentie deosebita trebuie acordata verificarii si recepfionarii lucrarilor de

instalatii ce trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli (ex.
canale, instalatii, strapungeri, izolatii) si a tuturor lucrarilor a caror executare
ulterioara ar putea degrada pardoselile.
Toate materialele, care intra in componenta unei pardoseli nu vor intra in

lucrare decat daca in prealabil: s-a verificat de catre coducatorul tehnic al
lucrarii ca au fost livrrate cu certificat de calitate, care sa confimre ca sunt
corespunzatoare normelor respective; au fost depozitate si manipulate in
conditii care sa evite orice degradare a lor; s-au efectuat la locul de punere in
opera - daca prescriptiile tehnice sau proiectul le cer incercarile privind
calitatea. Betoanele si mortarele provenite de la statii centalizate,chiar situate
in incinta santierului, pot fi introduse in lucrare numai daca transportul este
insotit de documente din care sa rezulte cu precizie, caracteristicile fizice,
mecanice si de compozitie.
Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
aspectul si starea generala;
elemente geometrice (grosime, planitate, pante);
22
Pagina 23 din 60
fixarea imbracamintei pe suport;
rosturile;
racordarea cu alte elemente de constructii sau instalalatii;
corespondenta cu proiectul.
Se vor verifica pentru fiecare material pus in opera, caracteristicile prevazute in

standardele si normele tehnice de ramura (de productie) specificate in capitolele
respective
Verificarea pe parcursul lucrarilor:
La pardoseli din covoare:
dimensiunea covoarelor; abaterile admisibile sunt conform prevederilor din

STAS 7915-71;
aspectul si starea generala a suprafetei stratului de suport; nu se admit

adancituri, havuri sau alte asperitati;
umiditatea stratului suport nu trebuie sa depaseasca 2.5% (procente in

greutate) in cazul lipirii cu Prenadez. 7% in cazul lipirii cu Aracet D 50-S;
mentinerea climatului in incaperi la temperatura minima de +6C, si umiditatea

relativa a aerului de maximum 65%;
aspectul, starea generala a suprafetei pardoselii; nu se admit pete, partiuri in

relief sau adancituri, colturi si margini nelipite, umflaturi, denivelari la rosturi;
marimea rostului dintre doua fasii de covor alaturate nu se admite de a depasi

0.4-0.5 mm;
aderenta la stratul suport trebuie sa sune "plin" la ciocnirea cu ciocanul de

zidar;
modul de croire si pasuire a unui covor (dala flexibila) la racordarea cu o

pardoseala de alta natura;
la aceste tipuri de pardoseala nu se incheie procese-verbale de lucrari

ascunse.
La verifrcarca pe faze de lucrari se fac aceleasi verificari ca cele prescrise pentru

parcursul lucrarii:
verificarile de aspect se efectuaza incapere cu incapere;
verificarile se fac cu o frecventa de 1/4 din acea prescrisa pentru verificarile de

parcurs, pentru cele ce comporta masuratori si desfaceri.
23
Pagina 24 din 60
Rezultatele verificarilor si receptiilor pe faze de lucrari se consemneaza in procesele
verbale, conform instructiunilor respective.
Se va face controlul materialelor + receptia calitativa a materialelor, inainte de
punerea in opera, in concordanta cu proiectul tehnic. Se vor insusi instructiunile din
cartile tehnice ale materialelor de constructie.
Asadar, pentru toate materialele, semifabricate sau prefabricate care intra in
componenta unei pardoseli trebuie, in prealabil , sa se verifice ca:
Au fost depozitate si manipulate in conditii care sa evite orice degradare a lor;
Conducatorul tehnic al lucrarii sa verifice daca au fost livrate cu certificare de

calitate care sa confirme ca sunt corespunzatoare norrnelor respective;
S-au efectuat la locul de punere in opera - daca prescriptiile tehnice sau

proiectul le cer - incercarile de calitate. Betoanele si mortarele provenite de la
statii centalizate, chiar situate in incinta santierului, pot fi introduse in lucrare
numai daca tansportul este insotit de documente din care sa rezulte cu
precizie, caracteristicile fizice, mecanice si de compozitie.
Controlul materialelor intrebuintate, al dozajelor, al modului de executie si al

procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata
durata lucrarilor.
Principalele verificari de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt:
Aspectul si starea generala
Elementele geometrice (grosime, planitate, pante)
Fixarea imbracamintei pe suport
Rosturile
Racordarea cu alte elemente de constructie sau instalatii
Corespondenta cu proiectul.
In cazul in care proiectul nu prevede linia de demarcatie dintre doua tipuri de

pardoseli, din incaperi invecinate, aceasta va coincide cu proiectia pe pardoseala a
mijlocului grosimii foii de usa, in pozitie inchisa. Trecerea de la un tip de pardoseala
la alta acolo unde nu sunt praguri intre usi, se va acoperi cu un profil special, din
banda de alama.
Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelari in aceiasi camera sau la trecerea
dintr-o incapere in alta. Executarea fiecarui strat component al pardoselii se va face
24
Pagina 25 din 60
numai dupa receptia stratului anterior (sapa suport va fi receptionata de beneficiar +
constructor si se consemneaza acest lucru in procesul verbal pentru lucrari ascunse).
Lucrari care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de pardoseli:
Instalatiile electrice, sanitare, termice, ventilatii etc.
Efectuarea probelor pentru instalatii
Compartimentarile interioare (din YTONG sau gips-carton)
Montarea tocurilor pentru usi
Tencuieli, inclusiv reparatii la tencuieli
Zugraveli si vopsitorii sau alte finisaje la pereti
Montarea pragurilor
Diversele strapungeri din planseu, adancituri mai mari, rosturi etc. se vor
astupa sau chitui, dupa caz, cu mortar de ciment. Armaturile sau sarmele care
ies din planseu vor fi taiate sau indoile.
Conductorii care se monteaza in pardoseala vor fi acoperiti in grosimea strict

necesara pentru protejarea lor.
Se va verifica daca conductele instalatiilor electrice, sanitare, termice etc. care
strabat planseul au fost izolate corespunzator, pentru a exclude orice contact al
conductelor cu planseul si pardoseala.
La receplia preliminara a obiectului se efectuaza:
examinarea si controlul documentelor incheiate pe parcursul lucrarilor si pe

faze de lucrari;
verificarile directe si anume: pentru aspect cel putin 1/5 din incaperi, dar
minimum o verificare la 200 mp. Pentru cele ce comporta masuratori si
desfaceri, verificarile directe se vor efectua cu frecventa minima de 1/4 din cea
prescrisa pentru incheierea fazelor de lucrari.
PARDOSELI RECI:
Generalitati:
Prezentul subcapitol trateaza lucrarile de pardoseli reci, mortar de ciment sclivisit,
mozaic turnat, gresie si marmura.
Normativul care sta la baza executarii pardoselilor reci C 35-82 "Normativ pentru
alcatuirea si executarea pardoselilor "Caiet V si VI.
Materiale si standarde care trebuiesc respectate:
25
Pagina 26 din 60
c.1. STAS 1500-78 - Ciment M 30 Pa 35 sau F 25 .
c.2. STAS 1667-76 - Nisip
c.3. STAS 790-84 - Apa
c.4. STAS 7055-80 - Cimenturi portland albe si colorate
c.5. STAS 6531-81 - Marmura Moneasa - rosie
c.6. STAS 601/1-84 - Corpuri abrazive
c.7. STAS 5064-66 - Carbura de siliciu
c.8. STAS 339-80 - Acid clorhidric tehnic
c.9. STAS 4992-68 - Acid oxalic tehnic
c.10. STAS 44-84 - White-spirt rafinat tip C
c.l1. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii
c.12. STAS N.II.1564/69 - Ceara pentru parchet "Victoria"
c.13. STAS 1134-71 - Piatra de mozaic de marmura
c.14. STAS 5939-80 - Placi din gresie ceramica
c.15. Marmura de Pojoga.
Transportul si depozitarea materialelor pe santier:

La sosirea pe santier se va verifica daca materialele au fost transportate si ambalate
Corespunzator, iar depozitarea lor se va face corespunzator prevederilor din STAS
sau NTR in vigoare. Piatra de mozaic se livreaza in vrac asigurandu-se impotriva
impuritatilor si amestecarii diferitelor forme, sorturi si culori. La conventia intre parti
piatra de mozaic, se poate livra si ambala in saci de hartie cu masa neta de 50 kg.
Transportul de distante mari pe timp de ploaie sau ninsoare se va face cu mijloace
de transport acoperite. Piatra de mozaic se va depozita separat pe forme, sorturi
(dimensiuni), culoare si natura rocii, in locuri ferite de impurificare.
Placile din gresie ceramica se vor ambala in cutii de carton, atelaje de lemn a caror
masa nu va depasi 40 kg sau alte ambalaje adecvate. La ambalare, placile din gresie
cerarnica glazurata se vor separa prin hartie sau alte materiale. Depozitarea se va
face in spatii acoperite ferite de umezeala.
Acidul clorhidric tehnic se va depozita, transporta si manipula cu respectarea
prescriptiilor in vigoare referitoare la securitatea muncii privind produsele corozive.
Acidul clorhidric tehnic se livreaza in ambalaje din sticla si din material plastic care
26
Pagina 27 din 60
vor fi inchise cu dopuri de sticla, respectiv din material plastic. Ambalajele din sticla
vor fi etanse cu ipsos.
Ambalajele de sticla se vor transporta in cosuri metalice, de lemn sau de nuiele,
protejate cu un strat de paie sau talas, prevazute cu capace de protectie.
Ambalajele cu white-spirt se vor depozita in magazii aerisite sau in aer liber, ferite de
actiunea razelor solare. Se admite depozitarea in aer liber pentru maximum 3 zile a
butoaielor asezate pe suporturi de lemn acoperite cu prelate care se vor uda pe
timpul caldurilor mari, orificiile de incarcare fiind inchise cu dopuri si protejate contra
ploii prin jgheaburi rastumate.
Acidul oxalic tehnic livrat in butoaie de lemn sau de ambalaje, se va depozita in
magazii.
Placile de piatra naturala vor fi pastrate in depozite acoperite, protejate de intemperii
(praf, ploi, etc.), asezate pe stelaje de lemn, dupa inaltime pe cant, doua cate doua,
fata in fata, cu sipci de lemn intre perechile de placi. Placile se pot transporta cu orice
mijloace de transport, asigurindu-Ie contra deteriorarii. Pe distante mari sau pe timp
de ploaie ori ninsoare transportul se va face in vehicule acoperite.
Agregatele se vor transporta fara masuri speciale, cu orice mijloace de transport
(vagoane, autobasculante, etc.) depozitindu-le separate pe sortimente in figuri, care
vor fi asezate in locuri uscate, asigurandu-se scurgerea apelor provenite din
intemperii; de asemenea, se va evita murdarirea lor cu uleiuri, motorina, precum si
amestecarea cu pamint. Cimentul va fi ferit de actiunea umezelii si de amestecul cu
materii straine, atat in timpul transportului cat si in timpul depozitarii. Depozitarea
cimentului se va face pe sorturi. Ipsosul pentru constructii se transporta in vehicule
acoperite. Depozitarea ipsosului pentru constructii se va face in magazii uscate si
curate. Bitumul se transporta in butoaie (metal, carton, lemn, placi fibrolemnoase,
etc.) sau neambalat, in blocuri. Ambalajele cu bitum se vor depozita in soproane sau
in locuri acoperite, ferite de actiunea razelor solare. Bitumul neambalat se va
depozita in stive sub acoperis pentru a fi ferit de actiunea razelor solare si a
intemperiilor. Stivele vor avea o astfel de inaitime, incat sa evite deformarea
blocurilor si lipirea lor. Suspensia de bitum filerizat se va transporta si se va depozita
in butoaie cu capac demontabil. In timpul depozitarii, suspensia se va completa cu un
strat de apa pana la grosimea prescrisa spre a se feri de uscare. Butoaiele cu
27
Pagina 28 din 60
suspensie de bitum vor fi ferite de inghet, atat in timpul transportului, cat si al
depozitarii. Filerul se va tansporta in orice mijloc de transport cu conditia sa fie ferit
de umezeala si impurificare. Depozitarea filerului se va face in incaperi acoperite,
ferite de umezeala, sacii asezindu-se in stive de cel mult 10 buc. unul peste altul.
Cenusa de centrale termoelectrice se deponteaza ferita de impurificare, in silozuri
special amenajate, marcate pe portiunea lor mediana cu o dunga portocalie cu
latimea de minimum 20 cm pe toata circumferinta silozului si inscriptionate cu
mentiunea: Cenusa. Poliacetatul de vinil dispersia apoasa (Aracet) sortul D 50 sau
Crilorom DC 1183 arnbalate, se vor depozita in magazii acoperite, la temperatura de
+5C... +40C. Daca in timpul lucrului sacii de polietilena vor fi desfacuti si materialul
nu se consuma in intregime, ei trebuie legati din nou imediat. Termenul de garantie al
produsului poliacetat de vinil dispersie apoasa sortul D 50 sau al cliloromului DC
1183 este de 3 luni de la data fabricatiei, cu respectarea conditiilor de ambalare,
transport si depozitare prevazute in STAS 7058.91: "Poliacetat de vinil". Dispersii
apoase, precum si in NTR de fabricatie a Criloromului. Daca poliacetatul de vinil,
dispersie apoasa, sortul D 50 a inghetat el se va pastra 48 ore intr-o incapere cu
temperatura de cel putin 15C. Dupa acest interval de timp se va deschide ambalajul
si se va omogeniza produsul prin agitare, iar daca ramane omogen se va putea
folosi. In cazul cand dupa 3-5 ore de la omogenizare, produsul se separa din apa,
atunci materialul este degradat si folosirea lui nu mai este permisa.
Preparare, confectionare:
Amestecul folosit pentru aderenta la trataraea rosturilor:
ciment P 40 ...0.7 parti in greutate
nisip 0 ... 3 mm (cu maximum 20% din fractiunea 1 ... 3 mm 1.0 parti in
greutate)
poliacetat de vinil dispersie apoasa (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom DC 1183

0.5 parti in greutate
0.35 parti in greutate apa.
Amestecul pentru aderenta se prepara manual si numai in cantitatea necesara pentru

suprafata care se va lucra in timp de 1 ora.
Executia lucrarilor:
28
Pagina 29 din 60
Imbracamintea din mortar de ciment sclivisit precum si cea de mozaic se executa
imediat dupa terminarea prizei betonului sau a mortarului stratului suport, insa
inaintea intaririi acestora, spre a se asigura legatura intre imbracaminte si stratul
suport.
Imbracaminte din mortar de ciment sclivisit:
Se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment de circa 20 mm grosime, cu fata
sclivisita (neteda, rolata cu ajutorul unei role cu dinti), aplicata pe un strat suport de
beton sau pe planseul de beton armat. Prepararea betonului se va face cu un dozaj
de 600 kg ciment la 1 m3 de nisip (cu granule de 0.5 ...2.0 mm). La inceput se va
amesteca nisipul uscat si cimentul pana la obtinerea unui amestec omogen si de
culoare uniforma. Cantitatea de apa care se va introduce ulterior, trebuie sa dea un
mortar care sa se intinda usor cu mistria. Stratul de mortar de ciment nu este
necesar in cazul imbracamintilor de beton sclivisit, imediat dupa turnarea acestuia.
Pardoseala va fi prevazuta cu pante de 1 ... 1.5% spre punctele de colectare. Inainte
de aplicarea imbracamintii din mortar de ciment sclivisit, suprafata stratului de suport
de beton sau a planseului de beton armat va fi curatata de praf, mortar, ipsos, var,
vopsele, pete de grasimi, uleiuri, si se va uda din abundenta cu apa. Realizarea
stratului de mortar, la grosimea indicata in proiect, se va face prin turnare intre sipci
de reper (mortar). Fata vazuta sclivisita se va obtine prin baterea mortarului proaspat
astemut cu mistria (pana la aparitia laptelui de ciment), aruncarea pe suprafata a
unei cantitati de ciment si sclivisirea acestuia prin trecerea cu mistria. In cazul
suprafetelor rolate se va trece rola cu dinti pe suprafata imbracamintii, imediat dupa
sclivisirea ei. Dupa executarea sclivisirii pentru a se evita fisurarea datorita actiunii
soarelui si curentilor puternici de aer, imbracamintea se va acoperi, dupa terminarea
prizei, cu rogojini, saci goi, etc. care se vor stropi cu apa timp de 7 zile. Pentru a se
preveni fisurarea provocata de contractii, la suprafetele mari de imbracaminte de
ciment sclivisit se vor prevedea rosturi longitudinale si transversale. Imbracamintea
se va executa in panouri cu laturile de maximum 2.0 ...2.5 m.
Imbracaminti din mozaic tumat:
Imbracamintile din mozaic tumat se vor executa dintr-un strat de mortar de ciment cu
piatra de mozaic de marmura. Mortarul va fi executat cu piatra de mozaic cu
granulozitate discontinua de provenienta si culori diferite, rezistenta la uzura a
29
Pagina 30 din 60
acestora trebuie sa fie conform detaliilor din proiect. Cantitatea de ciment va fi de
600 kg la 1 m3 de de piatra mozaic. Pentru colorarea stratului de mortar de
ciment cu piatra de mozaic se vor adauga coloranti minerali si cimenturi colorate in
proportie de cel mult 5% din greutatea cimentului. Cand pentru colorarea mozaicului
sunt necesare cantitati de coloranti mai mari (pana la 15%) se vor face incercari
prealabile, pentru a se stabili amestecul optim, care sa nu conduca la scaderea
rezistentelor mortarului. Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va
face amestecand intai in stare uscata cimentul, colorantul si piatra de mozaic, apoi se
va adauga apa pana se va obtine un mortar care sa se intinda usor fara a fi prea
fluid. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa plane si orizontale; in incaperi
prevazute cu sifoane de pardoseala sau cu guri de evacuare, imbracamintile de
mozaic se vor executa cu pante de 1 ... 1.5% spre punctele de scurgere.
Imbracamintile din mozaic se vor executa pe un strat suport de beton sau pe un
planseu de beton armat, ca si imbracamintile din mortar de ciment sclivisit. Pe stratul
suport de beton sau pe planseul de beton armat se va intinde un strat de mortar de
ciment, cu dozajul de 400 kg ciment la 1 m3 nisip, in grosime de circa 30 mm, cu
suprafata rugoasa pentru o mai buna legatura cu stratul de mozaic. Pentru
asigurarea unei grosimi uniforme a acestui strat de mortar de ciment, se va intinde
mortarului intre sipcile de reper si se va indesa bine cu cilindre metalice de mina sau
cu vibratoare de suprafata. Dupa indesare se vor scoate sipcile, iar golurile
respective se vor umple cu mortar. Dupa intinderea mortarului de ciment, se va turna
tot intre sipcile de reper, mortarul de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat de 10
mm grosime, in dependintele cladirilor, si de 15 cm grosime la incaperi cu uzura
mare (a revedea lista finisajelor). Stratul de mortar de ciment cu piatra de mozaic se
va indesa cu dosul mistriei pana apare la suprafata laptele de ciment, apoi se vor
scoate sipcile de reper si se vor completa golurile cu mortar cu piatra de mozaic,
dupa care stratul, se va indesa cu cilindre metalice sau cu mistria de mozaic.
La intinderea mortarului se va urmari distributia uniforma a pietrei de mozaic ca
desime si marimea granulelor. Imbracamintile din mozaic turnat se vor executa in
conformitate cu detaliile din proiect. Cimentul obtinut se utilizeaza impreuna cu
colorantii minerali pentru obtinerea culorilor : rosu, negru si cenusiu, iar cimentul alb
pentru culorile : alb, galben, verde si albastru. La imbracamintile cu desene (a se
30
Pagina 31 din 60
vedea planurile si detaliile de arhitectura), sabloane din sipci, straifuri de sticla sau
sabloane din tabla de forma desenului cerut. In aceste sabloane se va turna stratul
de mortar cu piatra de mozaic, care se va lasa sa se intareasca o zi sau doua, apoi
se scot sabloanele si se toarna cu piatra de mozaic (de alta culoare) pe locurile din
suprafata imbracamintii ramase neumplute cu mortar. Dupa terminarea prizei, pentru
a se evita fisurarea datorita actiunii soarelui si curentilor puternici de aer,
imbracamintea se va acoperi cu rogojini, saci goi de hirtie sau rumegus de brad (in
grosime de 20...40 mm), unde se vor mentine pana la uscarea imbracamintii.
Bordurile se vor executa din mozaic cu aceiasi compozitie in general de alta culoare,
decit campul imbracamintii. Finisarea suprafetei imbracamintilor din mozaic turnat se
va face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruirea sau prin buciardare
(conform detaliilor din proiect). Frecarea se va face dupa 4 ... 6 zile de la turnarea
mortarului cu piatra de mozaic, dup ce aceasta va fi capatat o rezistenta suficienta
pentru a nu se dizloca piatra de mozaic la frecare. Frecarea se va face cu masina de
frecat sau manual, cu piatra de frecat. Prin frecare se inlatura pojghita de ciment
aderenta pe fata mozaicului si granula de mozaic devine aparenta. In timpul frecarii,
imbracamintea se mentine umeda. La a doua frecare, slefuirea se va face cu o piatra
de frecat cu granulatia mai fina pana la netezirea perfecta, udandu-se pardoseala
continua cu apa. Dupa ce imbracamintea din mozaic este slefuita, suprafata se va
curata de pasta rezultata de la frecare (slam) cu rumegus uscat, care se va matura,
apoi se va spala suprafata cu apa si se va lasa sa se usuce, dupa care se va cerui
cu ceara de parchet si se va lustrui. Inainte de ceruire se executa o lustruire cu sare
de macris, cu ajutorul unei bucati de pisla in scopul unui finisaj mai ingrijit.
Imbracaminti din dale de marmura si gresie:
Montarea placilor de marmura si gresie se face prin asezarea lor pe un strat de
mortar de ciment de 15 ... 30 mm grosime, cu dozaj de 400 kg la m3 nisip. Rosturile
dintre placi vor fi de maximum 2 mm. Inainte de a fi asezate in mortar, placile se vor
uda cu apa. Durata umezirii depinde de capacitatea de absorbtie a placilor. Inainte
de asezare, placile se scot din apa si se lasa timp de 1 ... 2 minute sa se scurga apa
de pe ele, asezandu-se pe cant, in stiva, langa locul de montare. Montarea dalelor se
va incepe cu asezarea de placi sau dale reper, avand fata vazuta la nivelul pardoselii
finite, intre care se vor monta o serie de placi formand randuri reper. Asezarea
31
Pagina 32 din 60
placilor se va face cu ajutorul sforii de trasare, care se muta dupa fiecare rand
asezat. Dupa executarea a 1 ...2 randuri de placi sau dale se va verifica cu dreptarul
si nivela, orizontalitatea si planeitatea lor, fata de randurile reper. Dupa asezarea
placilor pe o suprafata corespunzatoare razei de lucru a muncitorului (circa 60 cm
latime) la placile la care se constata denivelari, se adauga sau se scoate local din
mortarul de poza. Apoi se face o verificare a planeitatii suprafetei executate si ghidaj
dupa nivelul portiunii de pardoseala executata anterior, indesindu-se atent placile in
mortarul de poza prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar, astfel incat sa se
asigure planeitatea suprafetei. Operatia se continua in acest mod, pe toata suprafata
care se executa intr-o zi de lucru. Apoi intreaga suprafata se inunda cu lapte de
ciment fluid, pentru ca acesta sa patrunda bine in rosturi. Dupa doua ore de la
inundare, excesul de lapte de ciment de pe suprafata pardoselii se indeparteaza, prin
asternerea unui strat subtire de rumegus de lemn care se indeparteaza prin maturare
dupa doua ore. Dupa 4-5 zile suprafata pardoselilor se va freca usor cu masina de
frecat, pentru eliminarea micilor denivelari care rezulta la asezarea placilor.
Denivelarea admisa dupa frecare este de 1 m lungime, asezat pe cant pe suprafata
pardoselii. Dupa frecare, eventualele pete care raman pe pardoseala se vor sterge
cu o solutie de acid clorhidric diluat (5%) apoi se va spala cu apa. Dupa aceea
pardoseala se va lustrui cu acid oxalic (sare de macris) si cerui. Folosirea de ulei in
locul ceruirii este interzisa deoarece pateaza dalele. Pardoseala din dale de gresie
nu se va freca sau lustrui, ci numai se va cerui. Sub pardoselile din gresie la grupurile
sanitare se va prevedea o hidroizolatie din memebrana bituminoasa. Hidroizolatia va
fi ridicata minim 15 cm pe verticala. Stratul de protectie a hidroizolatiei va fi din
mortar M 100 in grosime de minim 3 cm, armat cu o plasa de rabit. La scafe stratul
de protectie trebuie armat cu rabit pe retea de OB cu ochiuri de 25 x25. Panta
hidroizolatiei si pardoseala catre gurile de scurgere va fi de minim 1.5%.
Scafe sau plinte:
Scafele si plintele sunt obligatorii la incaperile prevazute cu instalatii de apa (bai,
WC). La imbracamintile din mortar de ciment sclivisit se vor executa scafe de 100 ...
150 mm inaltime, turnate din mortar de ciment sclivisit cu dozajele si in conditiile
tehnice indicate la aceste imbracaminti din C 35-82.
32
Pagina 33 din 60
La imbracamintile din mozaic turnat scafele si plintele se vor executa turnate pe loc.
Scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu dozajele si in
conditiile tehnice indicate la imbracamintile din mozaic turnat. Inaltimea scafelor sau
plintelor va fi de 100 ... 150 mm, iat grosimea lor va fi astfel stabilita incat sa
depaseasca fata tencuielii cu 5 ... 8 mm. La imbracamintile din gresie ceramica se
vor monta elemente de racordare (colturi, socluri, scafe) fixate cu mortar de ciment,
astfei incat sa depaseasca fata tencuielii cu 5 ...8 mm. La aceste pardoseli, se vor
executa si scafe din beton mozaicat, turnate pe loc. La imbracamintile din dale de
marmura, scafele si plintele se executa tot din marmura (a se vedea Caietul de
sarcini "Placaje").
Tratarea rosturilor de dilatare la nivelul pardoselilor:
Tratarea rosturilor de dilatare se va face in modul urmator:
umplerea rosturilor de dilatare va incepe dupa 7 zile de la terminarea finisarii

suprafetei stratului de uzura al pardoselii;
pe o adancime de pana la circa 3 cm de la suprafata superioara a pardoselii

finisate se toarna nisip;
pe peretii rosturilor ramasi liberi, deasupra nisipului, pe o adincime de 3 cm de

la suprafata pardoselii, se va aplica cu pensula amestecul folosit pentru
aderenta a carui compozitie s-a indicat inainte;
dupa trecerea a 15 minute de la aplicarea amestecului folosit pentru aderenta

se continua umplerea rostului pana la suprafata pardoselii finite, cu un mortar
de ciment cu adaos de poliacetat de vinil, dispersie apoasa (Aracet) sortul D
50 sau Crilorom DC 1183, avind urmatoarea compozitie pentru o sarja :
-
ciment P 40 ... 1 parte in greutate
nisip 0 ... 1 mm spalat ..... 3.5 parti in greutate
nisip 1 ...3 mm spalat ....... 3.5 parti in greutate
poliacetat de vinil dispersie apoasa (Aracet) sortul D 50 sau Crilorom

DC 1183 .....1 parte in greutate
apa ........circa 0.3 parti in greutate
prepararea mortarului de ciment cu adaos de aracet D 50 sau Crilorom DC

1183 se face amestecindu-se intai nisipul cu cimentul, iar apoi se va adauga
aracetul D 50 sau Criloromul, care in prealabil a fost amestecat si bine
33
Pagina 34 din 60
omogenizat cu toata cantitatea de apa; durata amestecarii va fi de 4 ... 5
minute pina la obtinerea unui amestec omogen;
mortarul obtinut trebuie sa fie plastic vartos si pina la completa lui utilizare se
va pastra acoperit cu o foaie din polietilena;
sarja de mortar se va pune in opera in termen de maximum 30 minute de la

preparare;
mortarul se va introduce in rosturile de dilatare si se va indesa cu o mistrie;

dupa indesare se va compacta cat mai bine mortarul prin batere cu muchia
unei rigle metalice asezata pe lungime avind cca. 20 cm lungime si muchia
lata de 1 ... 2 cm;
dupa compactare la circa 30 minute se va face o noua nivelare a mortarului

din rosturile de dilatare astfel incit sa se realizeze o suprafata a rosturilor cat
mai linsa si bine racordata la nivelul suprafetei pardoselii finite.
Pentru evitarea unei uscari prea rapide a mortarului din rosturi si pentru protejarea
rosturilor, timp de 24 ...48 ore, rosturile se vor acoperi cu fasii din folie de polietilena
sau hartie Kraft umezita, interzicandu-se circulatia pe el. Dupa trecerea a 7 zile de la
umplerea rosturilor pardoselilor se vor putea da in exploatare completa.
Conditii tehnice de calitate:
Pe parcursul executarii lucrarilor, se verifica in mod special (de catre seful punctului
de lucru) respectarea urmatoarelor conditii:
La suprafata pamaintului de fundatie pregatit pentru executarea pardoselilor

se admit denivelari de cel mult 20 mm fata de dreptarul de 2 m lungime.
La suprafata stratului suport rigid se admit denivelari izolate de cel mult 10 mm

fata de dreptarul de 2 m lungime.
In timpul executarii imbracamintilor din beton de ciment turnat monolit se vor face
urmatoarele verificari:
se va controla timpul de lucru pentru un ciclu de turnare (de la turnarea apei in

betoniera pina la terminarea punerii betonului in opera). Acest interval de timp
nu trebuie sa depaseasca o ora pe timp calduros si o ora si jumatate pe vreme
racoroasa;
se va verifica lucrabilitatea betonului determinata prin metoda testarii cu

trunchiul de con avand inaltimea de 30 cm conform STAS 1759-80;
34
Pagina 35 din 60
se vor confectiona cuburi de proba din betonul utilizat pentru verificarea marcii
acestuia;
se va verifica respectarea conditiilor tehnice de calitate prevazute de STAS

8560/1 - 75 si STAS 2560/2 - 75 prin metodele de verificare prevazute de
STAS 2560/3-76;
stratul suport rigid al pardoselilor (beton sau beton armat) trebuie sa fie in
plan; se admit denivelari izolate de cel mult 10 mm sub dreptarul de 2 m
lungime;
intre 2 placi asezate alaturat nu se admit denivelari.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru

remediere sau refacere.
Conditii tehnice de protectia muncii si paza contra incendiiior:
Norme republicane de protectie a muncii aprobate de Ministerul Muncii si

Ministerul Sanatatii cu Ordinele nr. 34/75 si nr. 60/75 si completate cu
Ordinele nr. 110/77 si nr. 39/77.
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea

constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr. 290/77;
Norme provizorii privind stabilirea gradului de rezistenta la foc, categoriei si

clasei de pericol de incendiu, a constructiilor, instalatiilor si depozitelor (NP 22
-77):
Norme provizorii privind protectia contra incendiilor la proiectarea si realizarea

elementelor de constructii (N 23-77);
Norme provizorii privind proiectarea si realizarea cailor de evacuare a

persoanelor (NP 24-77) aprobate de M.I. - Comandamentul pompierilor,
Inspectoratul General de Stat pentru Investitii, Constructii si Institutul General
de Cercetare-Proiectare si Directivare in Constructii.
PARDOSELI CALDE DIN PARCHET

Conditii necesare pentru montare:
Terminarea lucrarilor de instalatii, geamuri la ferestre si usi montate, zugraveli si
vopsitorii executate.
35
Pagina 36 din 60
In incaperile in care se executa imbracamintea din parchet, se asigura temperatura
de minim 5C, umiditatea relativa a aerului 65%.
Stratul suport sa indeplineasca urmatoarele conditii: umiditate, max. 3%;
starea
suprafetei: neteda, plana, orizontala (denivelari sub 4 mm la verificare cu dreptar de

2 m); sa nu prezinte fisuri, crapaturi, parti iesite in relief.
Montarea Parchetului:
Parchetul laminat se monteaza prin lipirea canturilor, sau prin sistemul clic. Panourile
de parchet se aseaza pe o folie suport de 3 mm si se ancoreaza cu chingi si pene la
perete cu respectarea instructiunilor tehnice date de producator.
Montarea parchetului prin lipire. Lipirea parchetului se face cu poliacetat de vinil
dispersie apoasa (aracet) tip D 50 sau Crilorom DC 1183, sau conform instructiunilor
date de producator, pe o sapa autonivelatoare. lnainte de inceperea montarii,
suprafata suportului se va curata de praf cu o matura, perie cu par moale. Piesele de
parchet se vor sorta dupa fibra si culoare, pe unul sau doua randuri complete.
Montarea parchetului va incepe cu lipirea frizurilor de perete la o distanta de cca 1015 mm de perete. Frizurile de perete se vor intepeni fata de perete cu pene asezate
la cca. 50 cm distanta una de alta. Montarea frizurilor de perete se va face prin lipire
cu poliacetat de vinil dispersie apoasa (aracet), intins pe stratul suport cu un spaclu
dintat intr-un strat continuu si uniform (grosime 1 mm). Lipirea pieselor de parchet se
va face dupa minim 3 ore de la lipirea frizurilor. Pentru lipirea pieselor de parchet in
camp, aplicarea adezivului pe stratul suport se va face pe fasii egale cu suprafata
unui rand intreg. Piesele de parchet se vor aplica dupa cca 10 min. de la intinderea
adezivului, fixandu-se in lamba si uluc cu o lovitura usoara data cu ciocanul de
cauciuc. La asezarea fiecarui rand de piese de parchet se va verifica alinierea fata de
randul anterior gata montat. Asezarea pieselor de parchet se poate face paralel cu
peretii sau in alte modele. Dupa lipirea parchetului pe intreaga suprafata a pardoselii
se vor scoate penele de intepenire a frizurilor. Circulatia peste parchetul lipit se poate
face dupa 24 de ore de la aplicare.
Finisarea imbracamintii din parchet
Curatirea parchetului se va face dupa terminarea eventualelor reparatii la zugravelile
si vopsitoriile din incaperile respective. Curatirea se executa dupa minim 4 zile de la
montarea parchetului. La racordul dintre pardoseala si pereti, dupa curatirea
36
Pagina 37 din 60
parchetului, se vor monta pervazuri din lemn, fixate prin cuie sau prin lipire. Parchetul
se va lustrui si lacui cu un lac special.
Controlul executiei:
Calitatea executiei se va constata pe parcurs, cat si la terminarea lucrarii. Se va
verifica:
Aspectul, starea generala a suprafetelor
Planeitatea si orizontalitatea (abatere maxima admisa +3 mm in cazul

planeitatii suprafetelor si + 2 mm/m in cazul orizontalitatii pardoselii)
Montarea la acelasi nivel a lamelor sau panourilor alaturate
Marimea rosturilor dintre lamele si panouri; in cateva puncte izolate latimea

maxima a rostului poate fi de 0.5 mm.
Aderenta la stratul suport.
Existenta rosturilor langa pereti.
Lucrarile executate necorespunzator se vor remedia sau reface.
5.7. PERETI SI TAVANE DIN GIPSCARTON

Generalitati:
Prezentul capitol cuprinde specificatiile pentru confectionarea, echiparea si montarea
peretilor si a tavanelor din gips-carton, respectiv:
Pereti despartitori din gips-carton
Tavane din gips-carton, tavane casetate din gipscarton (mineral).
Documentatia face referire la standardele, materialele, actiunile, fazele tehnologice,

sculele si utilajele necesare la alcatuirea si executarea peretilor despartitori,
tavanelor din gips-carton.
Domeniu:
Procedura stabileste conditiile, modul de alcatuire si modul de executare a peretilor
despartitori din gips-carton care nu sunt supusi unor solicitari sau conditii speciale de
exploatare. Se va folosi sistemul de alcatuire pe structura metalica cu izolatie din
saltele de vata minerala de 10 cm.
Standarde si materiale utilizate:
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii
37
Pagina 38 din 60
Normativ P118-83
Sistemul de gips-carton are agremente tehnice eliberate de MLPAT - INCERC

pentru toate materialele si sistemele de constructie pe care le comercializeaza
precum si a certificatului european ISO 9001.
Materiale:
Profile U de contur 60/50/0.6
Profile C in camp 50/40/0.6
Dibluri cu tub filetat pentru fixare in pardoseala si pereti laterali din zidarie sau
beton
Suruburi speciale pentru prindere placi de ipsos T25 sau T35
Banda de etasare sau chit de etansare
Saltele vata minerala 6-10 cm grosime in folie P.E.; saltele vata minerala de 6
cm: 12 cm grosime.
Placi gips-cartou antifoc 12.5 ;15 mm grosime;
Pasta speciala pentru spacluire
Distantier pentru profil C
Alte accesorii, conform detalii.
Ustensile:
Pentru taiat: cutit universal de taiat, fierastrau coada de vulpe sau fierastrau traforaj
(electric), fierastrau traforaj manual sau freza pentru doze, prize etc.
Pentru insurubare : surubelnita electrica rapida sau masina de gaurit dotata cu
dispozitiv de insurubare.
Pentru amplasarea liantilor: mistrie de zidar, bidon de cauciuc, mixer eiectric.
Pentru aliniere: nivela cu bula, dreptar si ciocan de cauciuc.
Pentru spacluire: spaclu universal, spaclu surubelnita, drisca de glet sau drisca
metalica, hartie abraziva, sau slefuitor de plastic.
OPERATII PREMERGATOARE :
Inaintea executarii peretilor despartitori din gips-carton trebuie sa fie executate
urmatoarele lucrari:
montarea elementelor speciale de sarpanta pentru absorbtie/evacuare aer in

canalele de aerare
montarea profilelor metalice pentru sustinere tavan
38
Pagina 39 din 60
zidaii de caramida ceramica
instalatii sanitare, electrice, termice, ventilatii - pana in zona unde urmeazaa fi

inglobate in peretii de gips-carton.
5.8. PERETI AUTOPORTANTI DIN GIPSCARTON

Montare. Fazele de lucru pertru montarea peretilor:
Masurarea si trasarea pe planseul portant a axelor peretilor despartitori, a scheletelor
autoportante, a usilor si a golurilor.
Aceeasi operatie se executa la pereti.
Se pregatesc profilele de contur: se taie cu foarfeca de tabla, se lipesc pe ele benzi
de etansare sau alte materiale adecvate de etansare
Scheletul metalic:
Se fixeaza profilele de contur: ele vor fi fixate cu suruburi cu filet la aproximativ 80 cm
distanta in dibluri de lemn (montate in sapa) si la 0.80 1.00 m distanta in peretii
laterali si sus.
In profilele U se monteaza profilele C despartitoare la interval de 62.5 cm (avandu-se
in vedere latimea placilor de gips-carton=6o cm); profilele verticale trebuie sa
patrunda minim 15 mm in profilele U si sa aiba sus o toleranta de 10 mm. Nu se
admit nicaieri intervale mai mari de 62.5 (nici la margine).
ln cazul placarii cu faianta, distanta intre orele scheletului va fi de maxim 42 cm sau
se va folosi placarea dubla.
Se trece la montarea placilor de gips-carton. Prelucrarea placilor de gips-carton: se
traseaza cu un creion linia de taier; se taie cu un cutit in lungul liniei de taiere, sau cu
un cutter; se rupe placa pe taietura pe o margine de masa. Dupa separare se
indreapta muchia cu rindeaua respectiva. Se niveleaza cu rindeaua de falt sau cu un
cutit. Orificiile pentru traseele electrice sau la instalatii se decupeaza cu un traforaj
special sau cu freza de doze. Montarea placilor se face pornind dintr-una din
marginile peretelui despartitor. Se monteaza placile de gips-carton, mai intai pe o
parte a peretelui, astfel: prima placa se fixeaza partial pe schelet si se fixeaza cu
ajutorul nivelei cu bula de aer. In continuare, placa este fixata pe scheletul suport cu
ajutorul suruburilor de montaj rapid, in asa fel incat sa nu existe tensionari. Suruburile
39
Pagina 40 din 60
se vor fixa la 25 cm interval si vor avea dimensiunea minima (de patrundere a tijei)
de: 25 mm pentru placi de gips-carton pline de 12.5 mm grosime; 35 mm pentru placi
gips-carton pline de 15-25 mm grosime; 30 mm pentru piaci cu goluri de 9.5-12.5
mm grosime.
Se monteaza urmatoarea placa pe verticala (asadar, montarea se face pe verticala,
de jos in sus). Urmatoarele placi se monteaza la fel. La montarea urmatorului rand
de placi gips-carton se va avea in vedere ca imbinarile orizontale dintre randurile
alaturate sa fie decalate pe orizontala. La colturi, placile de gips-carton se frezeaza in
unghi de 120. Se introduc instalatiile (electice, sanitare, etc.); pentru doze,
comutatoare, prize se utilizeaza doze speciale. Dozele se fixeaza cu clemele lor
metalice de pereti. Se izoleaza instalatiile. In spatiul gol din perete se va aseza,
indesa si asigura contra alunecarii (prin fixare cu cleme metalice) stratul de vata
minerala necesar; grosimea stratului de vata minerala nu trebuie sa fie mai mare sau
mai mica decat spatiul gol din perete. ln continuare se placheaza a doua fata a
peretelui. Imbinarile placilor sunt deplasate fata de pozitia imbinarilor placilor de pe
partea opusa (in cazul placarii duble, aI doilea rand de placi va fi insurubat dupa
primul, prin decalarea imbinarilor).
Peretii despartitori vor avea, la alaturarea de usi sau ferestre, profile de sustinere
separate de cele ale usilor sau ferestrelor. Profilele pentru usi sau ferestre se vor
monta pe intreaga inaltime a peretilor si vor fi fixate foarte strans de profilul de contur
superior si inferior al peretelui.
Se acopera mai intai rosturile, cu benzi adezive speciale pentru pereti gips-carton
sau cu chit special de etansare; colturile vor fi protejate cu profile speciale pentru
protectia colturilor, mai ales iesindurile vor fi protejate cu corniere speciale 31/31 mm.
Spacluirea peretilor poate incepe numai dupa consumarea tuturor tensiunilor
semnificative. Se presupune o temperatura a spatiului in timpul montajului de minim
5C. Trebuie evitate umiditati exagerate ale aerului (in comparatie cu conditiile
ulterioare de utilizare) in timpul spacluirii, precum si deshidratarea rapida sau
incalzirea in scopul uscarii (ce pot genera fisuri in pereti).
Daca apare necesitatea slefuirii peretilor spacluiti, slefuirea tebuie sa evite aparitia
asperitatilor pe carton (sa nu se zgaraie cartonul).
40
Pagina 41 din 60
In cazul racordarii la alte elemente de constructie, se vor introduce benzi de
separatie.
Atentie: la pereti mai mari de 3.20 x 10.00 m se va realiza rost (structura dubla la
imbinare).
Tratamentul suprafetelor; placile de gips-carton cu protectie impotriva incendiilor sunt
compatibile cu aproape toate tipurile de strat de acoperire uzuale: lacuri, vopsele,
tapete, placari. Nu este indicata folosirea de coloranti pe baza de silicati sau var.
Pentru aplicarea ulterioara a unor straturi suplimentare de tencuiala, sunt necesare
tratamente preliminare, cum sunt aplicarea de grunduri sau de punti de lipire.
Montarea ramelor de usi:
Pozitia si latimea usii se marcheazape podea. Se monteaza profile speciale pentru
rame de usi sau ferestre (rame de otel speciale pentru rama usii). Se verifica
alinierea cu peretele, orizontalitatea etc. Se prind in suruburi profilul usii si cadrul
peretelui din gips-carton.
Pentru consolidare, deasupra ramei usii se monteaza un profil U cu talpa pe rama
(care dubleaza, practic rama usii). Se fixeaza profilul tansversal de cadrul peretelui si
de rama usii. Deasupra ramei usii, se continua peretii din gips-carton. Montarea unor
greutati in consola (tablouri, rafturi, dulapuri suspendate ) se va face cu ajutorul unor
console fixate in dibluri. Distanta dintre console trebuie sa fie de minim 75 cm. O
consola va fi fixata in minim 2 dibluri cu filet de 6 sau 8 mm si suporta o greutate de
pana la max. 0.4 kN/m; pentru greutati mai mari, se vor lua masuri speciale de
consolidare. Obiectele mai usoare de pana la 10 kg (ex. tablouri) se pot fixa in
carlige.
5.9. TAVANE DIN GIPS-CARTON

TAVANE DIN GIPS-CARTON:
DEFINITIE:
Tavanele din gips-carton sunt alcatuite din placi de gips-carton fixate cu suruburi pe o
structura de rezistenta de metal. Placile de gips-carton sunt alcatuite dintr-un miez de
gips imbracat intr-un carton special. Structura de metal este prinsa de structura de
rezistenta a planseului respectiv.
Materiale:
41
Pagina 42 din 60
Retea de rigle portante, respectiv profile 60/50/0.6, L=4.0 m maxim
Prinzatoare incrucisate
Element de prindere rapida cu surub de reglare
Suruburi pentru fixarea placii
Banda de otel cu fante
Surub de reglare
Cleme
Corniere pentru profile CD
Placi gips-carton antifoc, placi cu bariera de vapori (o folie PE sau aluminiu pe

una din partile placii)
Suruburi pentru fixare
Placi semirigide de vata minerala 10 cm grosime.
DOMENIU DE UTILIZARE:
Tavanele de gips-carton se pot utiliza atat la constructii noi cat si in cazul unor
renovari. Prin inglobarea izolatiei pe baza de fibre minerale si asezarea ei peste
structura metalica, se realizeaza o imbunatatire suplimentara a capacitatii de izolare
fonica si termica. Plafoanele de gips-carton asigura protectie antifoc a elementelor
structurale ale planseului.
FABRICATIA SI CONTROLUL:
Fabricarea se face pe baza normelor tehnice ale producatorului, certificate prin
documente inteme, externe ce le atesta calitatea conform prevederilor standardelor
SR-ISO si conform dosarului tehnic al producatorului.
CONSTRUCTIA TAVANELOR PE O STRUCTURA DE METAL:
Montaj. Se executa mai intai o structura de rezistenta (vezi proiect Rezistenta).
Se executa constructia suport a tavanului din retea de rigle portante, astfel: intre
axele profilelor portante - 900 mm; ntre axele profilelor de montaj - 500 mm.
Distanta de ancorare (profilele portante se ancoreaza de structura de rezistenta) este
de max 900 mm. Pentru ancorare se folosesc agatatori-ancora reglabile de care se
agata profilele portante (distanta intre riglele portante: maxim 900 mm).
De profilele portante se fixeaza profilele de montaj la o distanta de aproximativ 400
mm, prin intermediul unor prinzatoare incrucisate speciale (sau confectionate
42
Pagina 43 din 60
corespunzator). Se verifica pianeitatea si orizontalitatea tavanului. Placile gips-carton
se vor fixa in suruburi de montaj rapid (TN 25 sau TN 35) la interval de
150-170 mm. Placile de gips-carton se monteaza transversal fata pe directia
profilelor de montaj. Se va urmari ca imbinarile placilor sa nu coincida (minim 400
mm distanta), iar imbinarea marginilor sa fie cat mai stransa.
Legatura cu peretele se realizeaza cu profile U perimetrale, fixate in perete Ia interval
de minim 500 mm. Placarea la partea inferioara a tavanului se face cu placi gipscarton (cu bariera de vapori pe o parte); pozarea placilor se face transversal fata de
riglele de montaj. Paralel cu placarea la partea inferioara, se monteaza termoizolatia
si se face placarea la partea superioara a tavanului (cu placi gips-carton). Fixarea
placilor se face de la mijlocul acestora sau dintr-un colt, pentru a se evita
suprapunerile; in timpul fixarii, placile de gips-carton se preseaza bine pe scheletul
metalic. Se splacluiesc rosturile vizibile
Lampile si alte elemente asemanatoare pot fi fixate cu dibluri universale.
Incarcarile localizate < 30 N se fixeaza direct de placi daca grosimea placii este de
minim 12,5 mm, iar distanta dintre punctele de aplicare este de minim 40 cm (<3
kg/bucata).
Incarcari > 30 N/mp, dar <200 N/mp se fixeaza pe scheletul de sustinere, incarcarea
maxima in punctele de aplicare fiind de 100 N;
Incarcari peste 200 N/mp se ancoreaza de structura de rezistenta a cladirii.
TRATAMENTUL SUPRAFETELOR:
Rosturile dinte panourile de gips carton si prinderile din carnp fiebuie prelucrate in
mai multe randuri, dupa ce in prealabil acestea au fost umplute cu o substanta
speciala specificata de furnizor si banda de acoperire a rosturilor. Timpul de
prelucrare este in functie de temperatura mediului, ajungand pana la 30 min. pe timp
friguros (0-6). Dupa ce se indeparteaza surplusul de substanta de umplere, se
corecteaza planeitatea si daca este necesar se poate slefui. La slefuire nu trebuie
atins cartonul de langa zonele de spacluire. Pe placile de gips carton cu rosturile si
zonele de prindere slefuite se aplica mai intai un grund, care are rolul de a compensa
diferentele de capacitate de absorbtie ale suprafetelor de carton si a zonelor
prelucrate cu spaclul. Se foloseste grund combinat sau grund special (care contine
solventi). Inainte de continuarea prelucrarii suprafetei, grundul trebuie lasat sa se
43
Pagina 44 din 60
usuce. Tratarea finala se face cu vopseli. Nu se folosesc vopsele pe baza de
minerale. Se vopseste cu pensula si cu ruloul. Pe suprafata nevopsita sau rau
vopsita apar sub influenta luminii pete galbene. Atunci se cere o revopsire de baza
speciala. Pe tot parcursul executiei lucrarilor se vor respecta normele de protectie a
muncii specifice.
DURABILITATEA SI INTRETINEREA:
Criteriile esentiale de durabilitate se refera la mentinerea performantelor specifice
(rezistente mecanice, stabilitate, etanseitate, rezistenta la agenti fizico-chimici).
Metodele de intretinere si curatare preconizate a fi utilizate sunt de natura sa
conserve materialele si sa confere acestora un aspect, cel putin, satisfacator.
Intretinerea se face de la caz la caz prin desprafuire cu aspiratorul sau cu carpa
umezita sau chiar prin spalare cu apa si cu un detergent neutru din punct de vedere
chimic.
CONCLUZII:
Sistemele de plafoane de gips-carton indeplinesc toate conditiile cerute de confort,
asigurandu-se serioase avantaje economice. Prin tehnica de montaj uscat folosita, se
evita umezirea elementelor de constructii si de finisaj existente, se obtin suprafete
perfect plane, ca si muchii orizontale si verticale intr-un timp de lucru cu mult redus
fata de cel al tehnicii traditionale umede. Spatiile astfel amenajate pot fi exploatate
imediat dupa incheierea executiei. Utilizarea plafoanelor false de gips-carton in
domeniile de folosire acceptate, este apreciata favorabil daca se respecta prevederile
agrementului tehnic insotit de acordul Comisiei de Agrement Tehnic in Constructii si
Standardele din Romania in vigoare la data executiei lucrarilor.
Insumand argumentele sistemelor de plafoane din gips-carton, acestea sunt:
montaj simplu si rapid;
introducerea simpla a instalatiilor si mascarea grinzilor, etc;
imbunatatirea izolatiei acustice si a izolatiei termice;
reducerea inaltimilor mari ale incaperilor;
elementele plafonului sunt incombustibile si confera rezistenta la foc;
suprafata vizibila este plana si neteda si poate fi si decorativa;
sistemele de iluminat sunt usor de integrat;
sunt igienice si usor de intretinut.
44
Pagina 45 din 60
TAVANIE CASETATE DIN GIPS-CARTON:

Tavanele casetate se compun dintr-o structura de aluminiu cu goluri de montaj de
60x60cm, placi de gips-carton (mineral) si un strat termoizolant de vata minerala cu
grosimea de 10cm. Montajul tavanului casetat se face similar cu tavanul din gipscarton (de mai sus), cu urmatoarele precizari suplimentare:
Se executa constructia suport a tavanului din retea de rigle portante de aluminiu,
astfel: ca retea patrata cu distanta dintre axele profilelor portante si de montaj de 600
x 600 mm. Distanta de ancorare (profilele portante se ancoreaza de structura de
rezistenta) este de max. 600 mm. Pentru ancorare se folosesc agatatori-ancora
reglabile de care se agata profilele portante. Montajul placilor de gips-carton
(mineral) se realizeaza prin asezare pe profilele suport de aluminiu peste care se
aseaza placile semirigide de vata minerala (grosime 10 cm). In zonele marginale cu
dimensiunea mai mica de 60 cm, placile se taie la dimensiunea de montaj pe profilul
de aluminiu. Placile de gips-carton (mineral) se livreaza gata finisate.
5.10. TAMPLARIE DE LEMN

GENERALITATI:
Prescripliile tehnice de baza dupa care se executa lucrarile de tamplarie sunt cele
prevazute in normativul C 199-78.
Soluliile constructive, de alcatuire si calitatea tamplariei vor fi conform standardelor:
STAS 799-86-Ferestre si usi de lemn. Condilii tehnice generale de calitate.
STAS 9322-73-Tamplarie pentru construclii civile si industriale
STAS 4670-85 -Modularea constructiilor. Goluri pentru usile si ferestrele

cladirilor de locuit si social-culturale.
STAS 466-86-Usi din lemn pentru construclii civile. Sectiuni.
STAS 5333-86-Ferestre,usi de balcon si usi interioare pentru constructii civile.

Formare si alcatuiri.
STAS 1637-73:Usi si ferstre. Denumirea conventionala a fetelor usilor si

ferestrelor,a sensului de rotatie pentru inchiderea lor si notarea lor simbolica.
45
Pagina 46 din 60
STAS 9317-87-Tamplaria pentru construclii civile si industriale. Incercari de

anduranta la solicitari fizico-mecanice ale usilor plane si ferestrelor de lemn.
STAS 465-80-Ferestre si usi de balcon. Sectiuni.
STAS 4928-89-Glasswanduri cu rame de lemn.
STAS 2111-90-Cuie cu cap conic tip A pentru constructii.
STAS 138-80-Carton bitumat tip C A 400
STAS 5838/5-80-Vata minerala tip I
Tamplarie de aluminiu:
STAS 7835/1-80
STAS 7836/1,2-80-Profile metalice
STAS 8250-80
LIVRARE, DEPOZITARE, TRANSPORT:

Transportul tamplariei se face cu mijloace de transport acoperite. Accesoriile
metalice demontabile (silduri,manere) vor fi livrate in ladite bine ambalate pentru a
evita deprecierea lor. Ambalarea si incarcarea timplariei la producator si transportul
de la producator la depozitul de la locul de punere in opera se asigura de catre
producator. Usile de lemn tip CIL cu tocurile de lemn, foile de usa vopsite intr-un
strat. Tamplaria va fi depozitata in incaperi uscate, ferite de ploaie si razele solare,
ferite de vant si de degradarea prin lovire, prevazandu-se spatii de circulatie intre
stive. Elementele de rigidizare a timplariei (pervazuri, baghete care pot fi din lemn
sau material plastic) vor fi livrate impachetate in colete. Pervazurile vor fi taiate la un
capat la 45. Inainte de montare, timplaria va fi chituita, slefuita si vopsita intr-un strat
(daca nu sunt vopsite cu primul stat de la furnizor), pentu protejarea lemnului
impotriva umezelii. Se acorda o atenfie deosebita protectiei partilor din lemn ce vin in
contact cu zidaria. Paletizarea, incarcarea, transportul, descarcarea si manipularea
timplariei se va face cu mijloace speciale(electrostivuitoare) sau manual, luandu-se
masuri ca produsele sa-ai mentina calitatea si integritatea. Accesoriile metalice sint
livrate in ladite bine ambalate. Tamplaria de aluminiu se livreaza si depoziteaza in
conditiile stabilite de producator. Vata minerala tip l-70 kg/mc se livreaza in pachete
ambalate impreuna cu accesorrile necesare prevazute in comanda beneficiarului.
Depozitarea se face in locuri acoperite si uscate si se transporta in vehicule
acoperite. Cuiele se livreaza pe tipuri in pachete si cutii bine inchise. Cartonul bitumat
46
Pagina 47 din 60
se livreaza in suluri legate la ambele capete. Se depoziteaza vertical pe maximum
doua randuri, ferite de soare, umezeala, intemperii, lovituri. Termenul de garantie
este de 18 luni de la data fabricatiei, in condiliile de ambalare, depozitare si transport,
STAS 138-80.
EXECUTIA LUCRARILOR:
Inainte de a incepe lucrarile de tamplarie se verifica si receptioneaza lucrarile de
zidarie si pereti, in ce priveste planeitatea, dimensiunea golurilor, pozitia si numarul
ghermelelor si a dibluritor conform normativului C56- 1985.
Montarea tamplariei in zidarie se face dupa terminarea executarii lucrarilor cu
procese tehnologice umede. Golul din zidarie va fi executat la dimensiunile fixe din
proiect cu ajutorul unor sabloane verificate inainte de montarea tamplariei. Montarea
timplariei se va face numai cu echipe specializate si dotate cu mijloace necesare.
Se verifica produsele de tamplarie de catre conducatorul tehnic al lucrarilor:
existenfa si continutul certificatelor de calitate
corespondenta cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs;
existenta si calitatea accesoriilor de prindere, manevrare, etc.
daca in urma transportului si depozitarii tamplaria nu a fost deteriorata.
Eventualele deteriorari se vor remedia inainte de montare.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE:
Dupa uscarea primului strat de vopsea, tocul ferestrelor si ugilor se pozitioneaza in
golul de zidarie, folosindu-se pene de lemn. Pozitionarea corectia se verifica cu
nivela cu bula de aer si firul cu plumb. Tocul se fixeaza in ghermele sau dibluri cu
suruburi pentru lemn. Inainte de strangerea guruburilor se mai verifica
pozitionarea pe orizontala si verticala. In rostul dintre zidarie si toc se aplica un strat
de etansare cu vata minerala cu grosimea uniforma pe toata inaltimea si latimea
tocului. La tamplaria exterioara peste stratul de etansare se aplica un chit plastic
elastic. Rostul dintre timplarie si zidarie se acopera cu baghete taiate in prealabil la
45, dupa ce s-a facut verificarea functionarii partilor mobile ale usilor si ferestrelor.
Inainte de vopsirea definitiva a tamplariei, se verifica daca gradul de umiditate a
lemnului este mai mic de 15%.
La ferestre se vor monta glafuri de tabla zincata,conform detaliilor din proiec!
respectandu-se urmatoarele: glafurile vor fi croite dintr-o bucata depasind lungimea
47
Pagina 48 din 60
ferestrei cu 6-8 cm, pentru a se executa corect intoarcerea pe verticala a glafului.
Sub glaf se va aseza un strat de carton bitumat fixat in dibluri sau prins cu sarma.
Glaful va depasi finisajul exterior cu 2-3 cm (lacrimarul). Strapungerile vor fi
cositorite. La peretii finisati cu placaj de piatra, glaful va fi din placi din acelasi
material, care vor depasi finisajul exterior cu lacrimarul 3-4 cm.
La executarea racordarilor cu tencuiala, placaje, zugraveli, grafuri, pervazurile si
timplaria vor fi protejate cu hartie de ambalaj sau folie de material plastic.
In cazul unor mici degradari se vor face rectificarile necesare.
CONDITII
TEHNICE
DE
CALITATE.
VERIFICAREA
SI
RECEPTIONAREA
LUCRARILOR:
Dupa terminarea lucrarilor de montaj se va face verificarea si receptionarea de
functionare a usilor si ferestrelor. Se verifica verticalitatea tocurilor si a captuselilor
(nu se admit abateri mai mari de 1 mm la 1m):
Fixarea tocului in zidarie cu ajutorul unui numar suficient de suruburi,

executarea corecta a izolatiei de etansare intre loc si golul ferestrei sau usii, si
acoperirea cu chit permanent elastic, racordarea tencuielilor, acoperirea cu
baghete.
Asezarea corecta a tocurilor pe aceiasi linie si in acelasi plan, fara deplasari si

vibratii la inchiderea si deschiderea lor brusca.
Functionarea cu usurinta a cercevelelor, foilor si accesoriilor metalice de

inchidere, deschidere si blocare.
Daca spatiul dintre traversa tocului ferestrelor si lacrimar nu este infundat cu

tencuiala sau alte materiale, care ar impiedica eliminarea la exterior a
infiltratiilor de apa.
Daca gleturile protejeaza bine imbinarea dintre zidarie si tamplarie.
Glafurile interioare vor fi montate cu panta catre interior de 1% la aceiasi

inaltime fata de pardoseala camerei.
Abaterile de la planeitatea foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1.5 m,

trebuie sa fie mai mic de 1% din lungimea pieselor respective.
Potrivirea corecta a foilor de usi si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea

faltului respectiv nu trebuie si depaseasca 2 mm.
48
Pagina 49 din 60
Intre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie sa fie un spatiu de 3.5

cm.
Balamalele, cremoanele, drucherele sa fie montate la inaltimea constanta

(pentru fiecare in parte) de la pardoseala.
Lacasurile de patundere a zavoarelor in pardoseli si tocuri, trebuie protejate

prin placule metalice sau alte dispozitive bine fixate la nivelul pardoselii sau aI
tavanului.
Deschiderea cercevelelor cuplate trebuie sa se faca cu usurinta, ele nu trebuie

blocate in urma vopsirii.
5.11. TAMPLARIE METALICA

GENERALITATI:
Solutiile constructive, aicatuirea si calitatea tamplariei vor respecta proiectul si
standardele:
STAS 566-85 - Tabla ambutisata
STAS 2028-71 - Tabla zincata
STAS 8326- 69 - Profile laminate
STAS 424-71- Otel cornier
STAS 333-71- Otel rotund
Normativ intern pentru profile metalice din tabla ambutisata.
Timplaria metalica va fi depozitata in locuri uscate, ferite de ploi si de degradare prin

lovire. Se va transporta in mijloace de transport acoperite prinse intre distantieri si
atelaje pentru a nu se deforma. Tamplaria metalica se livreaza pe santier, din ateliere
specializate, grunduita cu miniu de plumb. Montarea timplariei in pereti de zidarie se
face inaintea executarii tencuielilor si pardoselilor. Inainte de inceperea lucrarilor de
montare a tamplariei se verifica planeitatea zidurilor, dimensiunile golurilor, numarul
golurilor pentru praznuri.
TEHNOLOGIA DE EXECUTIE:
Timplaria metalica se pozitioneaza corect in golul zidului si se fixeaza cu pene de
lemn. Se verifica verticalitatea si orizontalitatea cu nivela cu bula de aer, apoi se
umplu golurile in dreptul praznurilor cu mortar de ciment. Dupa intarirea mortarului se
49
Pagina 50 din 60
indeparteaza penele si se monteaza geamuri. Dupa montarea geamurilor se
monteaza spatiul dintre toc si zidarie cu mortar de ciment si se executa tencuiala pe
conturul golului, si pardoseala, apoi se vopseste tamplaria. Usile necesare a fi
rezistente la foc, vor avea umplutura de vata minerala intre doua foi de tabla, vor fi
captusite cu azbest pe ambele fete si cu tabla zincata conform detaliilor.
CONDITII
TEHNICE
DE
CALITATE,
VERIFICAREA
SI
RECEPTIONAREA
LUCRARILOR:
Dupa terminarea lucrarilor de montaj a timplariei metalice se face verificarea
functionarii tamplariei si se va mai verifica:
corespondenta cu proiectul si detaliile respective.
asamblarea elementelor componente prin suduri polizate (nu se admit

cordoane de sudura neuniforme, cu scurgeri de material sau gauri produse
prin arderea pieselor).
prinderea tamplariei de zidarie, stalpii de beton, prin sudarea ei de praznuri.
grunduirea cu minium de plumb sa fie realizata uniform pe toate fetele vazute

inclusiv cordoanele de sudura.
Modul ln care s-a realizat corect montarea garniturilor de cauciuc.
CONDITII DE MASURARE SI DECONTARE A LUCRARILOR:

Masurarea si decontarea lucrarilor de tamplarie de lemn si metalica, se face la mp.
Suprafata cuprinsa in conturul exterior al tocului, respectiv ai captuselii. Pentru
tamplaria metalica se deconteaza confecfionarea la kilogram. Captuselile mai late de
19 cm. se masoara la mp. (pentru suprafata ce depaseste 19 cm. latime pana la 19
cm. fiind inclusa in tamplarie pe captuseli). Glafurile, pervazurile se masoara la metru
liniar.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII:
La montarea timplariei vor lucra muncitori calificafi, instruiti, cu scule si dispozitive
adecvate. Se vor respecta prevederile din urmatoarele norme:
Norme republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si

Ministerul Sanatatii cu ordinele nr. 34/1975 si respectiv 60/1975.
Normele de protectia muncii (constructii-montaj) aprobate de M.C. Ind. cu

ordinul 1233/D 1980.
50
Pagina 51 din 60
Norme generale de protectie impotriva incendiilor aprobate de D290/1977 si P

118.
5.12. TAMPLARIE PVC

Generalitati:
Caracteristicile tehnice i de calitate ale ferestrelor trebuie s se nscrie n
limitele impuse
de standardele romneti: STAS
8282-80: Construcii civile,
industriale i agrozootehnice. Fereste metalice. Condiii tehnice generale i de

calitate i de Ghidul pentru Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995.
Standarde i normative:
Normativul C 199 79 (B.C. 1/80).
STAS 9322 73 Tmplria pentru construcii civile i industriale.

Temonologie.
STAS 4670-85 Coordonarea modular pentru construcii. Goluri pentru uile

i ferestrele cldirilor de locuit i social-culturale. Dimensiuni.
STAS 1637-73 Ui i ferestre. Denumirea convenional a feelor uilor i

ferestrelor, a sensului de rotaie pentru nchiderea lor i notarea lor simbolic.
C 47-1979 Folosirea i montarea geamurilor n construcii.
STAS
8282-80: Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Fereste
metalice. Condiii tehnice generale i de calitate.
Ghidul pentru Agrementarea Tehnica a Ferestrelor - GAT 009/1995.
Norme tehnice privind proiectarea i executarea adposturilor de protecie

civil n cadrul construciilor noi nr. 177/1999.
Verificarea lucrrilor ce trebuie s fie complet terminate nainte de montarea

tmplriei :
realizarea i recepionarea zidriilor i pereilor n care urmeaz a se monta

uile;
asigurarea golurilor (spaleilor) la dimensiunile tocului tmplriei plus lufturile

de montaj;
verificarea pieselor nglobate, a diblurilor, etc.
51
Pagina 52 din 60
realizarea i recepionarea tencuielilor interioarelor;
pregtirea golurilor n zidrie pentru fixarea praznurilor la tmplria metalic;
verificarea dimensiunilor golurilor.
Dac situaia constatat nu este conform cu prevederile din proiect, se va solicita

reexaminarea soluiei de ctre proiectant.
Verificarea tmplriei se refer la:
aspect, etaneitate, rezisten i funcionalitate: dimensiunile tmplriei i

rigurozitatera rectangularitii tocului; forma muchiilor i fetelor (stirbituri,
crestturi i zgarieri n profunzime, crpturi, etc);
corecta montare n balamale foilor de ui;
planeitatea cercevelelor i perfecta suprapunere a lor n falturile tocului pe tot

conturul acestora cu respectarea lufturilor n faluri;
corecta montare a elementelor de nchidere-blocare;
curirea suprafeelor i conturului golului, verificarea pieselor nglobate, a

diblurilor, etc.
LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE:

Elementele de tmplrie din PVC se livreaz n containere pentru transportul
tmplriei din P.V.C., care asigur meninerea calitii n timpul transportului i
manipulrii.
Ferestrele i uile din PVC se depoziteaz n dispozitivele n care au fost
transportate, pe ct posibil n ncperi nchise, ferite de radiaiile solare i intemperii.
La depozitare se va evita apropierea de radiator sau alte surse de cldur, a cror
temperatur depete 60oC.
Tmplria se livreaz cu toate accesoriile necesare (mnere, cremoane, foarfeci,
etc.);
EXECUTAREA LUCRRILOR:
Execuia se va face conform proiectului i detaliilor furnizorului de sistem, n
concordan cu prescripiile caietului de sarcini, innd cont de normativele specifice
acestei categorii de lucrri i de prescripiile tehnice n vigoare.
Montajul se va face numai de ctre firme specializate agreate de furnizorul i
executantul sistemului (furniturii).
52
Pagina 53 din 60
Furnizorul va ntocmi programul de asigurare a calitii furniturii pentru tmplrie,
care va fi urmrit de antreprenor i proiectant.
Tehnologia de execuie tmplrie din PVC. :
Montajul se va face numai de ctre firme specializate agreate de furnizorul i
executantul sistemului (furniturii).
Punerea n oper se face conform detaliilor din proiect nsuite de proiectant i
beneficiar i a prescripiilor tehnice ale producatorului i tinnd cont de normele
tehnice specifice n vigoare.
La terminarea lucrrilor ferestrele i uile se cur Ia interior i Ia exterior cu agentul
de curire indicat de firma producatoare, in funcie de tipul finisajului.
Se interzice folosirea substanlor abrazive de curire. Dupa curire, ferestrele i
uile se spala temeinic cu ap.
CONDIII RE PERFORMANTA:
Panourile tamplariei exterioare vor fi incombustibile (CO) li rezistente la foc 15
minute.
Panourile vitrate si tamplaria vor fi realizate din doua foi de geam, cu interspatiu aer.
K=1.4 W/mpK, pentru termopan si/sau profile
R=0.5 mpK/W.
Pentru evitarea condensului se vor lua masuri corespunzatoare in ceea ce priveste
conditionarea aerului.
Etanseitatea la apa de ploaie sub actiunea vantului se considera corespunzatoare
daca panoul se incadreaza in clasa E4 conf. UNI EN 86. Sistemele de tamplarie
utilizate vor asigura drenarea spre exterior a infiltratiilor accidentale de apa si aerarea
zonei perimetrale a geamurilor.
Inchiderile exterioare trebuie sa reduca transmiterea zgomotelor aeriene din exterior,
transmiterea zgomotului de ploaie sau grindina si transmiterea zgomotelor aeriene
sau de impact dintr-un spatiu interior sau exterior.
Se vor evita pe cat posibil prinderi aparente. Deformatiile de planeitate nu trebuie sa
depaseasca 1cm/fatada.
VERIFICRI IN VEDEREA RECEPIEI LUCRRILOR:
Se va verifica la tmplria din PVC.:
corespondena cu proiectul i detaliile respective;
53
Pagina 54 din 60
funcionarea cu uurin a canatelor i a feroneriei;
prinderea tmplriei de zidrie, sau n pereii din gips-carton;
modul n care s-au realizat montrile garniturilor de cauciuc;
MSURATORI SI DECONTARE:
Lucrrile de tmplrie se vor msura la metru ptrat de suprafa a elementului
montat. Decontarea se va face la metru ptrat.
5.13. GEAMURI
Generalitati:
Prezentul capitol cuprinde specificatiile tehnice privind montarea geamurilor la
tamplaria PVC.
Standarde si materiale:
STAS 853 - 80 Geamuri trase
STAS 3230 - 84 Garnituri de cauciuc
STAS 2571 - 86 Suruburi pentru montat geamuri
Cordoane de gamitura de cauciuc neopren
Chit permanent elastic cu doua componente debaza de polimeri
Standarde si agrementari tehnice vaiabile pentru geamuri termoabsorbante
Transport si depozitare:
Transportul si depozitarea tuturor tipurilor de geamuri se face in ambalaje tip
specificate in standardele de fabricatie respective.
Depozitarea se face in magazii sau soproane pentru a fi ferite de umezeala (ploaie)
si inghetarea acesteia intre foile de geam.
Nu se dsfac din ambalaje decat in momentul inceperii debitarii geamurilor la
dimensiuni.
Eventuala debitare in mod centalizat impune transportul geamurilor in containere
speciale, pentu evitarea degradarii acestora prin zgariere, murdarire etc.
Lucrari premergatoare montajului geamurilor:
Montarea geamurilor se realizeaza, dupa executarea lucrarilor de tencuieli, inaintea
lucrarilor de vopsitorii si pardoseli.
In vederea montajului se vor avea in vedere urmatoarele lucrari pregatitoare:
54
Pagina 55 din 60
curatirea tamplariei cu peria de orice corpuri straine, mortar, praf etc.
aducerea geamurilor in zona de montaj, in cazul cand au fost aduse taiate la

dimensiuni fixe.
taierea, in cazul geamurilor aduse pe santier in ambalaje livrate, pe o masa de

lucru acoperita cu o patura moale, pe baza dimensiunilor luate la fata locului,
taierea se face cu diamantul si vinclu.
geamurile mai groase de 4 mm se vor unge, inainte, cu petrol, aplicat cu o

carpa inmuiata bine si stearsa.
Falturile ramelor in care se vor monta geamurile se verifica sa corespunda

urmatoarelor conditii:
fundul faltului trebuie sa permita o pozitionare corecta a canalelor si prin

intermediul acestora o asezare stabila a geamurilor
retelele verticale ale falturilor si ale baghetelor alaturate sa fie paralele cu

fetele geamurilor si sa nu prezinte iesiri mai mari de 1 mm.
adancimea minima a faltului este data de suma tolerantelor si vitrajelor, a

jocurilor periferice de prindere propriu-zisa a faltului. Adancimea poate varia
de la 17-20 mm in functie de materialele utilizate in corelatie cu solicitarile
exterioare considerate.
latimea utila a falturilor este determinata de grosimea geamurilor si trebuie sa

asigure jocurile laterale impuse pe considerente de etanseitate.
5.14. CONSTRUCTII METALICE

Confectiile metalice ce fac obiectul documentatiei, se refera la stalpii si riglele
structurii de rezistenta principale, elemente de rigidizare, structura elementelor de
inchidere.
Executia confectiilor:
La executarea confectiilor s-au utilizat urmatoarele laminate:
otel I STAS 565 - 1986
otel U format la rece STAS 7835/2 - 1980
otel rotund STAS 333 - 1987
tabla groasa STAS 437 - 1987
55
Pagina 56 din 60
Laminatele utilizate trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute de
normativele:
STAS 767/0 - 1988. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate;
STAS 500/1 - 1978. Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice

generale de calitate;
STAS 505 - 1986. Table groase. Conditii tehnice generale de calitate;
Marcile si clasele de calitate ale otelurilor prevazute in proiect nu pot fi schimbate

fara acordul in scris al proiectantului. Laminatele vor fi marcate conform STAS 7596 1980 si se vor lua toate masurile necesare pentru a elimina probabilitatile de confuzie
in toate fazele de executie. Confectiile metalice se vor executa in ateliere, in varianta
sudata. Dupa efectuarea trasarii, piesele vor fi debitate astfel incat elementele sa
respecte dimensiunile din proiect. Muchiile vizibile ale pieselor debitate prin taiere cu
flacara oxi-acetilenica se vor rectifica prin polizare. Sudurile vor fi executate numai de
catre sudori autorizati, instruiti de verificatori.
La executatrea sudurilor se vor respecta normativele:
STAS 8125 - 1977 Procedee de sudare
STAS 7365 1974 Pozitii de sudare
STAS 9398 - 1983 Clase de calitate a sudurilor
STAS 6662 - 1987 Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu

arc electric si cu gaze
STAS 9101 - 1977. Abateri limita la dimensiuni
STAS 12643 - 1988. Controlul vizual al imbinarilor sudate prin topire
C 150 - 1984. Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel.
Se vor lua masurile necesare astfel incat tensiunile si deformatiile reziduale din
sudura sa fie minime. Astfel, se recomanda:
- sudurile groase vor fi executate in mai multe straturi;
- sudurile lungi, pe ambele parti, vor fi executate in pasi, pe tronsoane mici, alternativ
pe cele doua parti;
- ansamblele se sudeaza de la interior spre exterior;
- sudurile care duc la rigidizarea puternica a ansamblului vor fi executate pe cat
posibil ultimele;
56
Pagina 57 din 60
- se va intocmi un program de executare a sudurilor, cu respectarea regulilor
tehnologice de reducere a tensiunilor si deformatiilor.
Pentru reducerea deformatiilor din sudura, se pot face detensionari prin incalzire
locala a elementelor cu flacara oxi-acetilenica.
Transportul confectiilor:
Elementele executate pe santier vor fi transportate la santier astfel incat se nu se
deformeze si sa nu fie afectat stratul de protectie cu zinc. Unele bare ale elementelor
cu zabrele, care au un capat liber, vor fi prinse de celelalte bare cu piese
suplimentare, astfel ca sa nu se produca deformatii in fazele de transport si
manipulare.
Montajul elementelor:
Imbinarea elementelor pe santier se va face cu suruburi. Pentru a se putea realiza
imbinarea tronsoanelor cadrelor transversale (stalpi, rigle) se va face premontaj in
atelier. Gaurile in piesele de prindere se executa cu un diametru mai mic, urmand
ca diametrul final sa se realizeze odata cu ambele piese imbinate.
Elementele de contravantuire sunt prevazute cu dispozitive de strangere filetate.
Pentru elementele tip LINDAB, se vor respecta tehnologiile de montaj prevazute de
firma.
Antreprenorul va elabora fisele tehnologice ale montajului, in care sa fie precizata
ordinea de montaj, astfel ca sa se asigure stabilitatea elementelor si sa se asigure
protectia muncii.
Protectia anticoroziva:
Elementele se protejeaza impotriva coroziunii prin aplicarea a doua straturi de grund
si a doua straturi de vopsea si un strat de vopsea intmescenta. In prealabil trebuie
facuta curatirea suprafetelor de rugina, grasimi, zgura, etc. prin sablare. Sistemul de
protectie ignifuga si intumescenta asigura si protectia anticoroziva.
Verificari necesare:
Controlul executiei confectiilor si montajul, face parte integranta din procesul de
productie si se organizeaza, pe urmatoarele faze:
Verificarea calitatii materialelor prin confruntarea datelor inscrise in certificat

de calitate si prevederile din proiect si norme.
Verificarea laminatelor
57
Pagina 58 din 60
Verificarea imbinarilor sudate. Conditiile minime pentru clasele de calitate a

imbinarilor sudate sunt precizate in Normativul C 150-1984.
Verificarea formei si dimensiunilor elementelor.
Verificarea pozitiei finale a elementeor dupa montaj trebuie sa precizeze cel putin:
- dezaxarile stalpilor la baza si la partea superioara;
- abaterile riglelor fata de axele teoretice.
Valorile maxime admise ale acestor abateri, sunt prescrise in STAS 767/0 - 1986,
tabelul 1,2,3, iar modul de verificare pe diferite faze de control si executie se dau in
tabelul a al aceluiasi normativ. Rezultatele controlului pe diferite faze se inscriu in
documente tipizate si se tin in evidenta. Nu se trece la alta faza de executie pana nu
se remediaza defectiunile semnalate la faza precedenta.Verificarea vizuala a
aspectului, este o operatie de control obligatorie la toate fazele procesului tehnologic,
de la aprovizionarea cu materiale pana la receptia finala.

MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI:
Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatori de
proiecte atestati de comisia de atestare a Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii
Teritoriului, persoane fizice sau juridice, altii decat specialistii elaboratori ai
proiectelor.
Constructorul va numi responsabilul tehnic atestat conform legii care raspunde
conform atributiilor ce-i revin de realizarea nivelului de calitate corespunzator
exigentelor de performanta esentiale ale lucrarii.
Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura
cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura la realizarea lucrarii.
Se va stabili programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor
determinante, de la care executia nu mai poate continua fara receptia fazei.
Antrepriza de executie va chema proiectantul la receptionarea fazelor determinante
cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat.
58
Pagina 59 din 60
Antrepriza va sesiza proiectantului eventualele neconcordante, omisiuni sau situatii
diferite (aparute din natura speciala a lucrarii de fata - aceea de reparatii) pentru a fi
analizate si a se lua masurile necesare, inaintea executiei fazei respective.
Antrepriza de executie poate face propuneri de modificari fata de solutiile tehnologice
cuprinse in proiect, in scopul adaptarii la propria tehnologie. Aceste propuneri se vor
putea aplica numai dupa insusirea lor de catre proiectant.
Prin grija investitorului se intocmeste cartea tehnica a constructiei care cuprinde
documentele privitoare la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea
acesteia si care se preda proprietarului constructiei care are obligatia de a o
completa la zi. Cartea constructiei cuprinde intreaga documentatie utilizata la
executie.
La punctul de lucru se vor gasi, in mod obligatoriu, documentatia completa de
executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de comunicari de
santier, principalele norme care guverneaza tehnologia de executie.
Pentru preintampinarea unor accidente in timpul executiei lucrarii, se vor respecta cu
strictete
normele de protectia muncii in vigoare la data executiei, precum si
prevederile de protectia muncii in activitatea de constructii montaj aprobate de

Ministerul Industriilor cu Ordinul 12331D din decembrie 1980 - acestea fiind limitative.
Se vor respecta cu strictete normele P.S.I. in vigoare la data executiei inclusiv
Normele tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia si actiunea
focului, Indicativ P 100 .
Controlul executiei pe santier va fi asigurat de
constructor, de beneficiar si de
proiectant, cu solicitarea prezentei reprezentantilor Inspectoratului Judetean in

Constructii la fazele determinante.
Controlul executiei pe stadii fizice si la fazele determinante se va face in concordanta
cu prevederile legale. Se vor respecta prevederile proiectului in faza finala de D.D.E.
privind
dimensiunile, culorile si calitatea materialelor precum si toate celelalte
prevederi expuse in documentatie.

Omisiunile din proiectul de licitatie referitoare la cantitatile de materiale (pentru toate
specialitatile) pe care ofertantul nu le-a sesizat si materializat in oferta de pret dar lea executat pe santier, vor fi acceptate de benefiar (investitor) pentru plata, la pretul
59
Pagina 60 din 60
zilei - conform situatiei de lucrari executate, situatie acceptata in prealabil de
proiectant.
Nu in toate cazurile proiectantul a gasit articolele potrivite pentru incadrarea
lucrarilor; in aceste situatii incadrarile s-au facut prin asimilare.
Pe parcursul executiei lucrarilor pot sa apara lucrari suplimentare fata de cele
prevazute sau situatii in care unele dintre lucrarile prevazute nu trebuiesc
executate in totalitate, motiv pentru care se impune o supraveghere atenta din
partea beneficiarului.
Pentru lucrarile suplimentare aparute in timpul executiei, se va solicita acordul
beneficiarului si a proiectantului.
Lucrarile speciale (cum ar fi executarea hidroizolatiilor la rece sau la cald etc.)
vor fi executate cu personal specializat pentru astfel de lucrari.
ntocmit:
arh. .................................
60

Memoriu CS Rezistenta Arhitectura

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memoriu CS Rezistenta Arhitectura

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OBIECTIV: MODERNIZARE SEDIU I LABORATOARE A.P.M.

BENEFICIAR: AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI CLUJ

Trezoreria Cluj: IBAN RO41 TREZ 2165 069X XX01 3721

AGENIA PENTRU PROTECIA MEDIULUI CLUJ

S.C. ROMSOFT COMIMPEX S.R.L.

ing. GABRIEL URIAN

arh. DAN ADACE

ing. ANDREI POPA

3 PLAN SUBSOL EXISTENT I PROPUS

4 PLAN PARTER SCARA 1

6 PLAN MEZANIN 2 EXISTENT

7 PLAN MEZANIN 1 I MEZANIN 2 PROPUS

12 PLAN AMPLASARE I DETALII GLASVAND A11

16 DETALII MONTARE TERMOSISTEM

4. MEMORIU TEHNIC GENERAL

nlocuirea tmplriei existente (ui i ferestre)

Modernizarea, recondiionarea i mbuntirea finisajelor interioare,

Reabilitarea grupurilor sanitare i a instalaiilor aferente (sanitare i

Dotarea cu duuri pentru zona laboratorului

Refuncionalizarea subsolului tehnic folosit de A.P.M. Cluj pentru

Dotarea spaiilor cu aparate de climatizare local

2. NCADRAREA CONSTRUCIEI STUDIATE

Conform Codului de proiectare la aciunea seismic SR EN 1998-1-2004 i

n ceea ce privete adncimea de nghe, STAS 6054-85 prevede pentru

4. SUPRAFAA I SITUAIA JURIDIC A TERENULUI

5. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCIEI

Fundaii continui din beton sub pereii de rezisten

Diafragme de beton armat la subsol

Cadre de beton armat

Planee de beton armat

Perei de nchidere din crmid i de compartimentare din BCA

Acoperi de tip teras.

Cldirea are form dreptunghiular n plan cu zone de racordare la 45.

5.1. DESCRIEREA FUNCIONAL A SITUAIEI EXISTENTE

casa scrii acces 2

wc brbai, lavoar, pisoar

wc femei, sas, debara, lavoar

evacuare reziduri sas

wc femei, sas, debara, lavoar

wc brbai, sas, pisoar

relaii publice A.P.M.

wc brbai, lavoar, pisoar

wc femei, sas, debara, lavoar

casa scrii acces 2

wc brbai, lavoar, pisoar

wc femei, sas, debara, lavoar

du, sas, lavoar, wc

camer pentru curenie

laborator A.P.M. (8)

laborator A.P.M. (2)

laborator A.P.M. (1)

magazie A.P.M. (3)

birou A.P.M. (1)

wc brbai, lavoar, pisoar

wc femei, sas, debara, lavoar

camer laborator (1)

recepie probe (1)

laborator A.P.M. (2)

laborator A.P.M. (1)

laborator A.P.M. (1)

laborator A.P.M. (4+c)

birou A.P.M. (1)

5.2. DESCRIEREA LUCRRILOR PROPUSE

Compartimentarea spaiilor de laborator cu glasvanduri i perei din