Sunteți pe pagina 1din 28

MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA Prezenta documentatie s-a intocmit la solicitarea beneficiarului SANIMED INTERNATIONAL IMPEX S.R.L.

, fiind destinata intocmirii Studiului de Fezabilitate a lucrarilor de tip A Constructie UNITATE DE CERCETARE SI SERVICII IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR AVANSATE, cladire in regim de inaltime D+P+4E (partial 5E), situata in Comuna Calugareni, judetul Giurgiu, DN5. REGIMUL JURIDIC Terenul curti constructii situat in judetul Giurgiu, Comuna Calugareni, DN5, in suprafata totala de 3597mp, Carte Funciara 297/N, numar cadastral 804/2/1 este proprietatea Societatii Comerciale SANIMED INTERNATIONAL IMPEX S.R.L., dobandit in baza Contractului de Vanzare Cumparare autentificat sub nr. 1157 din data de 27 aprilie 2005 de catre Biroul Notarului Public Dumitrescu Florentina cu sediul in jud.Ilfov, Com.Ciorogarla, Str.Scolii, Nr.13. Pe teren fiind amplasate existent urmatoarele cladiri: Cladire BIROURI (indicativ C12 in cartea funciara) Sc=173mp Cladire CANTINA (indicativ C14 in cartea funciara) Sc=447,9mp Cladire CABINA PORTAR (indicativ C36 in cartea funciara) Sc=14,6mp Terenul are urmatoarele dimensiuni si vecinatati: la nord SANIMED INTERNATIONAL IMPEX S.R.L. pe o latura de 44,18ml+5,80ml; la sud MANEURO S.R.L. pe o latura de 31,33ml+19,93ml si pe o latura de 11,37ml; la est DN5 pe o latura de18,67ml+10,46ml+6,27ml+40,73ml; la vest SANIMED INTERNATIONAL IMPEX S.R.L. pe o latura de 23,89ml+40,69ml REGIMUL ECONOMIC: Suprafata totala a terenului, conform extrasului C.F. anexat este de 3597mp si coincide cu suprafata masurata topografic in teren. Frontul la DN5 este de 76,13ml Procentul de ocupare al terenului este: POT existent= Sc/St x 100 = 17,67% POT propus = Sc/St x 100 = 41,26% Coeficientul de utilizare al terenului este: CUT existent= Sd/St = 0,1767 CUT propus = Sd/St = 1,4981 REGIMUL TEHNIC: Conform Certificatului de Urbanism terenul este amplasat in Zona pentru unitati industriale de depozitare conform PUG aprobat prin HCL Calugareani 30/30.08.2005(ID1) si Subzona activitatilor de depozitare (ID2), avand ca utilizari admise activitati industriale productive si de servicii; activitati productive desfasurate in constructii industriale mici sau mijlocii care nu necesita suprafete mari de teren. Se vor respecta prevederile PUZ referitor ocuparea terenului ( POT max. 50 % , CUT in concordanta cu activitatile solicitateprin tema beneficiarului si cu regimul de inaltime adoptat ). Constructia cu destinatia UNITATE DE CERCETARE SI SERVICII IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR AVANSATE va respecta aliniamentul existent si se va amplasa conform Planului de Situatie anexat. Se vor respecta Codul Civul, RLU, OMS 536/97, HG 525/96 si legislatia in vigoare. 1

SITUATIA EXISTENTA: Actualmente pe teren exista trei constructii edificate, dupa cum urmeaza: - o cladire cu regim de inaltime parter, cu functiunea de birouri, identificata in CF 297/N cu indicativul C12 si care insumeaza o suprafata construita de 173,00mp - o cladire cu regim de inaltime parter, cu functiunea cantina, identificata in CF 297/N cu indicativul C11 si care insumeaza o suprafata de 447,90mp - o cladire cu regim de inaltime parter, cu functiunea de cabina poarta, identificata in CF 297/N cu indicativul C36 care are o suprafata construita de 14,60mp. Atat accesul auto cat si pietonal este asigurat in partea de est a parcelei din DN5, printr-un drum de acces betonat, realizat din beton carosabil. Utilitatile: - electric: racord existent la postul Trafo amplasat in imediata vecinatate (la nord) pe parcela cu nr. Cadastral 804/2/2 proprietate SANIMED INTERNATIONAL IMPEX S.R.L. - apa-canal: racord existent la putul forat si la bazinul vidanjabil betonat amplasate pe parcela vecina, mentionata mai sus. Terenul are o forma regulata, avand latura cea mai lunga pe directia est (la DN5) cu un front stradal de 76,13ml. Parcela cu numar cadastral 804/2/1 are urmatoarele vecinatati: - la nord: SANIMED INTERNATIONAL IMPEX S.R.L. - la sud: MANEURO S.R.L. - la est: DN5 - la vest: SANIMED INTERNATIONAL IMPEX S.R.L. In zona exista urmatoarele utilitati: retea electrica, retea de telecomunicatii si canalizare pluviala (rigola DN5). BILANT TERITORIAL EXISTENT: Sconstruita C12 Sc=173,00mp Sconstruita C11 Sc=447,90mp Sconstruita C36 Sc= 14,60mp Sconstruita totala Sc=635,50mp Sconstruita desfasurata existenta Sd=635,50mp _____________________________________________________________________ Steren POT existent CUT existent St=3597mp 17,67% 0,1767

SITUATIA PROPUSA: Prin datele de tem beneficiarul solicit construirea unei cldiri cu regim de nlime D+P+4Etaje(5Epartial) cu destinaia de UNITATE DE CERCETARE I SERVICII N DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR AVANSATE (C1), amplasarea n teren a construciilor speciale pentru utiliti de incint CONSTRUCTIE PT.POST TRAFO SI GENERATOR ELECTRIC (C2); BAZIN RETENTIE SI NEUTRALIZARE APE UZATE TEHNOLOGICE (C3); STATIE EPURARE APE UZATE MENAJERE (C4); PLATFORMA BETONATA DEPOZITARE PUBELE GUNOI MENAJER (C5), branament la reeaua electric stradal. 2

UNITATEA DE CERCETARE SI SERVICII IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR AVANSATE (C1) va avea, dupa cum urmeaza, urmatoarele functiuni predominante: - La nivelul demisolului: spatii parcare, arhiva documente financiare, camere tehnice, precum si zona dedicata activitatii de cercetare microscopie, micritomie, depozitare. - La nivelul parterului: spatiu acces, receptie si camera protocol vizitatori; spatii igienizare nivel biosiguranta 1 vestiare si grupuri sanitare pe sexe; grup sanitar persoane cu handicap; precum si zona laboratoare microscopie si citometrie. - La etajul 1: spatiu acces; spatii de igienizare nivel de biosiguranta 1 vestiare si grupuri sanitare pe sexe; grup sanitar persoane cu handicap; zona laboratoare biotehnologii, ecologie si resurse de mediu. - La etajul 2: spatiu acces; spatii de igienizare nivel de biosiguranta 1 vestiare si grupuri sanitare pe sexe; grup sanitar persoane cu handicap; zona laboratoare biocompatibilitate si biochimie. - La etajul 3: spatiu acces; spatii de igienizare nivel de biosiguranta 2 cu filtru vestiare si grupuri sanitare pe sexe; laborator culturi celulare. - La etajul 4: spatiu acces; spatii de igienizare normal grupuri sanitare pe sexe; grup sanitar persoane cu handicap; laboratoare de informatica, birouri administrative si sala centru documentare, multimedia, biblioteca digitala. - Etajul 5 este partial si adaposteste camera tehnica pt. lift acces persoane si asigura accesul pe terasa cladirii. Numarul total propus al angajatilor permanenti din cadrul UNITATII DE CERCETARE SI SERVICII IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR AVANSATE va avea 20 de angajati permanenti, dupa cum urmeaza: Director Stiintific CS I, II si III (chimie, biologie, medicina, etc.) Personal calitate-mediu Asistenti cercetare Tehnicieni cercetare Biotehnolog Specialist IT Medic Personal receptie-paza Contabil/economist Personal administrativ Personal aprovizionare Asistenti/secretariat Mecano-electrician Total 1 3 1 3 2 1 1 1 2 1 1 1 1 1 20 angajati

1. REGIM DE INALTIME, DIMENSIUNI SI SUPRAFETE Terenul are o forma regulata in suprafata de 3597mp, cu aspect plan orizontal. Constructia propusa cu destinatia UNITATE DE CERCETARE SI SERVICII IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR AVANSATE va avea un regim de inaltime D+P+4E (5E partial) si se va amplasa intre cele trei constructii existente deja pe teren, in aliniament cu constructiile din imediata vecinatate (cladirea administrativa construita pe proprietatea vecina la SUD), cu un aliniament de 4,70m fata de frontul stradal. 3

Cota+0,05m reprezinta cota pardoselii finite la parter, fata de aceasta cota trotuarului (cota terenului sistematizat CTS) se gaseste la 1,75m (=1,80m cota pardoselii parter). Cota -3,40m reprezinta cota pardoselii finite la demisol, aceasta fata de cota trotuarului se gaseste la 1,65m. La etajul 1 cota pardoselii se gaseste la +3,70m; la etajul 2 la +7,35m; la etajul 3 la 10,00m; la etajul 4 la 13,65m iar la Etajul 5 (partial) la 17,30m. Cladirea va fi aliniata la limita estica (DN5). Volumetria este simpla, cu o amprenta la sol rectangulara (30mx24,20m), cu etajul tehnic (5) partial pe terasa. Acoperisul este de tip terasa plana partial si partial este acoperis curb pe suport din sarpanta metalica cu pane metalice cu invelitoare din tabla cutata. Cldirea va fi retrasa fata de DN5 cu 4,70m. Retragerea fata de constructiile existente va fi de 3,80m fata de C11 existent; 3,40m fata de C12 existent si 12m fata de C36 existent. Retragerea fata de limita de proprietate din nord (vecin SANIMED INTERNATIONAL IMPEX S.R.L. nr.cadastral 804/2/2) este de 6,50m. Fata de cota +0,05a pardoselii finite, inaltimea la streasina va fi de 18,60m (H max nivel terasa plana), respectiv de 22,10m (H max terasa etaj partial 5) si de 21,56m (H max invelitoare acoperis curb). Accesul pietonal principal in cladire se va realiza prin aparatul de acces prevazut in partea de nord, fiind deservit de un pachet de 10 trepte comode si de o rampa cu inclinatie de 9% pentru persoane cu dizabilitati locomotorii. Accesul secundar in cladire (utilizat numai pentru situatii de urgenta) se va realiza prin aparatul de acces prevazut in partea de sud, fiind deservit de un pachet de 10 trepte comode.Constructia este compusa dintr-un singur tronson avand 7 travei (axele 1 8) cu 2 deschideri de 4,30m (axele 12; 78) si respectiv 4,00m (axele 27) si 4 travee transversale cu deschidere de 5,70m (axele AE) . Dimensiuni globale: - lungime cladire: 30m - latime cladire: 24,20m - inaltime max. parapet terasa plana: 21,50m - inaltime max. atic terasa etaj 5 (partial): 24,15m - inaltime max. atic acoperis curb: 23,45m Bilant de suprafete propus: - Sutila demisol 579,19mp - Sutila parter 648,02mp - Sutila etaj 1 649,98mp - Sutila etaj 2 649,98mp - Sutila etaj 3 659,99mp - Sutila etaj 4 655,03mp - Sutila etaj 5 (partial) 41,44mp - S construita demisol 839,88mp - S construita parter 827,74mp - S construita etaj 1 752,24mp - S construita etaj 2 752,24mp - S construita etaj 3 752,24mp - S construita etaj 4 752,24mp - Sconstruita etaj 5 (partial) 55,55mp - Sutila totala C1 3883,63mp - S construita C1 827,74mp 4

- S desfasurata C1 - S construita C2 (post trafo+generator) - S construita C3 (bazin ape uzate tehn.) - S construita C4 (statie epurare ape uz.menajere) - S construita C5 (platf.dep.gunoi menajer) - S construita totala propusa (C1+C2+C3+C4+C5) - S construita existenta (C11+C12+C36) )=Sdesfasurata - Sconstruita totala (propus+existent) - S construita desfasurata totala (propus+existent) - S TEREN - POT propus - CUT propus

4732,13mp 21,00mp 72,00mp 30,00mp 15,00mp 965,74mp 635,50mp 1601,24mp 5505,63mp 3597,00mp 41,26% 1,4981

- Conform normativului P100 -1 / 2006 , Cod de proiectare seismic Partea I Prevederi de proiectare pentru cldiri , cldirea proiectat se ncadreaz n zona seismic cu acceleraia terenului pentru proiectare ag = 0,24g i perioada de col Tc = 1,6 sec. , pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR = 100 ani . - Clasa de importan i de expunere la cutremur a construciei ( conform Normativului P100-1/ 2006 ) este : III , iar coeficientul de importan : 1 = 1,0 ; - Categoria de importan a obiectivului conform H.G. 766/97 este Categoria C (constr. de importan normal). Caracteristicile principale ale amplasamentului n conformitate cu Codul de proiectare NP 082-04, n zona amplasamentului, presiunea de referin a vntului este qref = 0,6 kN/mp ( pentru intervalul mediu de recuren IMR = 50ani ) ; Adncimea maxim de nghe conform STAS 6054/72, este de 0,8- 0,9 m ; Fundarea cldirii se va face ntr-un teren de fundare ncadrat n categoria geotehnic 1 cu risc geotehnic redus, conform NP 0747 / 2007, pconv. = 170 kPa ; pefectiv = 110 kPa Zona climatic C pentru ncrcarea din zpad so,k = 2,5 kN/mp ( pentru intervalul mediu de recuren IMR = 50 ani ) , conform Codului de Proiectare CR 1-1-3-2005 ; - Conform Normativului P 118 99 Normativ de siguranta la foc, cladirea se incadreaza in categoria de pericol de incendiu C gradul II de rezistenta la foc si risc mic de incendiu. 2. SOLUTIE FUNCTIONALA Din punct de vedere functional, constructia propusa UNITATE DE CERCETARE SI SERVICII IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR AVANSATE va acomoda urmatoarele functiuni: DEMISOL Ac=839,88 Au =579,19mp
Indicativ in plan 0 D00 ACCES AUTO DESTINATIE INCAPERE 1 Arie utila (mp) 2 135,40 Observatii 3 Suprafata nu

se include in aria utila D01 D02 D03 D04 D05 D06 D07 D08 D09 D10 D11 D12 D13 D14 D15 D16 PARCAJ AUTO PAZA INCINTA CAMERA RECEPTIE SI LIFT TRANSPORT PROBE SI CONSUMABILE CAMERA MICROSCOP LASER MICROSCOPIE MICROTOMIE CAMERA STERILIZARE CAMERA TEHNICA 1 CAMERA TEHNICA 2 HOL TEHNOLOGIC DEPOZIT REACTIVI CAMERA CONTRAPROBE ARHIVA FINANCIAR-CONTABILITATE, PERSONAL ARHIVA BULETINE DE ANALIZA CASA SCARII GRUP SANITAR 258,30 24,74 44,65 12,00 20,90 22,40 22,40 23,00 24,80 31,68 13,27 13,00 13,00 14,62 35,87 4,56

PARTER Ac=827,74mp
Indicativ in plan 0 P001 P002 P003 P004 P00 P01 P02 P03 P04 P05 P06 P07 P08 P09 P10 0 P11 P12 P13 P14 P15

Au=648,02mp
Arie utila (mp) 2 23,00 14,70 14,00 23,80 63,65 25,63 17,34 114,64 20,70 75,07 47,13 36,38 34,10 34,10 40,25 2 61,44 26,24 11,54 16,32 19,44 Observatii 3 Suprafata se include aria utila Suprafata se include aria utila Suprafata se include aria utila Suprafata se include aria utila nu in nu in nu in nu in

DESTINATIE INCAPERE 1 ACCES PRINCIPAL INCINTA ACCES SECUNDAR INCINTA RAMPA ACCES LIFT TRANSPORT PROBE SI CONSUMABILE RAMPA ACCES PERSOANE CU HANDICAP HOL PRINCIPAL CASA SCARII SALA PROTOCOL VIZITATORI RECEPTIE LABORATOR MICROSCOPIE OPTICA 1 HOL ACCES LABORATOARE MICROSCOPIE LABORATOR MICROSCOPIE OPTICA 2 LABORATOR MICROSCOPIE FLUORESCENTA CAMERA RECEPTIE/DEPOZITARE LIFT TRANSPORT PROBE SI CONSUMABILE LABORATOR CITOMETRIE 1 LABORATOR CITOMETRIE 2 LABORATOR CITOMETRIE 3 1 HOL HOL CASA SCARII SECUNDARA GRUP SANITAR SI VESTIAR PERSOANE CU HANDICAP GRUP SANITAR SI VESTIAR FEMEI GRUP SANITAR SI VESTIAR BARBATI

P16

DUS SITUATII URGENTA

4,05

ETAJ 1 Ac=752,24mp Au =649,98mp


Indicativ in plan 0 E1 00 E1 01 E1 02 E1 03 E1 04 E1 05 E1 06 E1 07 E1 08 E1 09 E1 10 E1 11 E1 12 E1 13 E1 14 DESTINATIE INCAPERE 1 CASA SCARII ACCES PRINCIPAL LABORATOR BIOTEHNOLOGII 1 LABORATOR BIOTEHNOLOGII 2 LABORATOR BIOANALIZA ACCES LABORATOARE LABORATOR BIOMATERIALE LABORATOR BIOPREPARATE LABORATOR ECOLOGIE LABORATOR RESURSE MEDIU HOL HOL CASA SCARII ACCES SECUNDAR GRUP SANITA SI VESTIAR PERSOANE CU HANDICAP GRUP SANITAR SI VESTIAR FEMEI GRUP SANITAR SI VESTIAR BARBATI DUS SITUATII URGENTA Arie utila (mp) 2 52,95 45,17 49,43 90,36 20,70 75,07 47,13 73,64 72,50 50,98 20,70 11,54 16,32 19,44 4,05 Observatii 3

ETAJ 2 Ac=752,24mp Au =649,98mp


Indicativ in plan 0 E2 00 E2 01 E2 02 E2 03 E2 04 E2 05 E2 06 E2 07 E2 08 E2 09 E2 10 E2 11 E2 12 E2 13 E2 14 DESTINATIE INCAPERE 1 CASA SCARII ACCES PRINCIPAL LABORATOR BIOCOMPATIBILITATE 1 LABORATOR BIOCOMPATIBILITATE 2 LABORATOR BIOCOMPATIBILITATE 3 ACCES LABORATOARE LABORATOR BIOCHIMIE 1 LABORATOR BIOCHIMIE 2 LABORATOR BIOCHIMIE 3 LABORATOR BIOCHIMIE 4 HOL HOL CASA SCARII ACCES SECUNDAR GRUP SANITAR PERSOANE CU HANDICAP GRUP SANITAR SI VESTIAR FEMEI GRUP SANITAR SI VESTIAR BARBATI DUS SITUATII URGENTA Arie utila (mp) 2 52,95 45,17 49,43 90,36 20,70 75,07 47,13 73,64 72,50 58,90 20,70 11,54 16,32 19,44 4,05 Observatii 3

ETAJ 3 Ac=752,24mp Au =659,99mp


Indicativ in plan 0 DESTINATIE INCAPERE 1 Arie utila (mp) 2 Observatii 3

E3 00 E3 01 E3 02 E3 03

HOL CASA SCARII ACCES PRINCIPAL CASA SCARII ACCES SECUNDAR HOL

41,10 20,70 5,76

FILTRU SANITAR BARBATI ACCES LABORATOR 31,07 CULTURI CELULARE E3 04 FILTRU SANITAR FEMEI ACCES LABORATOR CULTURI 24,48 CELULARE LABORATOR CULTURI CELULARE DE MARE CAPACITATE CU CAMERE ADIACENTE DE SPALARE, STERILIZARE SI PREPARARE E3 05 E3 06 E3 07 E3 08 E3 09 HOL CIRCULATIE LABORATOR DE CULTURI CELULARE CAMERA PREPARARE 1 CAMERA STERILIZARE CAMERA SPALARE LABORATOR CULTURI CELULARE ZONA ASEPTICA 52,57 30,30 60,27 64,71 205,31

Zona nivel igienizare normal Zona nivel igienizare normal iesire de siguranta Zona nivel igienizare normal Zona de igienizare Zona de igienizare

de de de

ZONA CURATA/IZOLATA *

CAMERA CURATA CU FLUX DE VENTILATIE LAMINARA

E3 10 E3 11 E3 12 E3 13 E3 14 E3 15 E3 16 E3 17

DEPOZIT RACIRE RECIPIENT CU AZOT LICHID CAMERA FRIGORIFICA DEPOZIT CAMERA CALDA INCUBATOR CAMERA MICROSCOP CAMERA CARANTINA CAMERA REPAUS/BRAINSTORMING DUS SITUATII DE URGENTA

17,76 10,18 6,51 18,90 18,90 14,17 33,25 4,05

*camera in care concentratia de particule din aer este controlata si care este construita si utilizata in asa fel incat introducerea, generarea si retentia de particule sa fie minima, iar parametrii relevanti (temperatura, umiditate si presiune) sunt deasemenea controlati (EUROPA - ISO 14644-1).

ETAJ 4 Ac=752,24mp Au =655,03mp Indicativ in plan 0 E4 00 E4 01 E4 02 E4 03 E4 04 E4 05


0

DESTINATIE INCAPERE 1 HOL CASA SCARII ACCES PRINCIPAL CASA SCARII ACCES SECUNDAR CENTRU DE DOCUMENTARE, SALA DOCUMENTARE MULTIMEDIA, BIBLIOTECA DIGITALA SECRETARIAT BIROU ADMINISTRATIV 1 BIROU ADMINISTRATIV 2
1 2

Arie utila Observatii (mp) 2 3 44,34 20,70 240,50 18,70 25,37 49,67
3

E4 06 E4 07 E4 08 E4 09

BIROU ADMINISTRATIV 3 BIROU ADMINISTRATIV 4 LABORATOR MODELARE, SIMULARE SI PRELUCRARI STATISTICE BAZE DE DATE, INTRANET, CENTRALA

34,80 34,10 34,10 43,40 8

E4 10 E4 11 E4 12 E4 13 E4 14

TELEFONICA, BACK-UP; LABORATOR BIOINFORMATICA 1 HOL HOL GRUP SANITAR PERSOANE CU HANDICAP GRUP SANITAR BARBATI GRUP SANITAR FEMEI

36,54 33,21 4,89 17,88 16,83

Inaltimea libera a demisolului este de 2,80m; inaltimea de la pardoseala din beton armat la intradoseul placii este de 3,20m. Inaltimea parterului si et.14 (din placa de beton armat +0.00 pana la intradosul placii de deasupra parterului/etajelor) este de 3,50m, iar cea libera (de la cota pardoselii pana in cota tavanului casetat) este de 2,85m. Inaltimea et.5 (din placa de beton armat pana la intradosul placii de deasupra parterului/etajelor) este de 3,45m, iar cea libera (de la cota pardoselii pana in cota tavanului) este de 3,20m. 3. UTILITATI - Alimentarea cu energie electrica se va realiza prin bransament la reteaua existenta in zona prin intermediul unui post trafo de tip ROBUST echipat cu doua celule cu capacitate de 400KVA fiecare. Postul Trafo va fi echipat cu generator electric. Acestea se vor amplasa pe o platforma betonata acoperita cu Ac=21mp (C2). Tensiune nominala 24kV, si un tablou de joasa tensiune cu 8 plecari. Masura se va face pe joasa tensiune. Principalele componentele postului de transformare in anvelopa de metal gama ROBUST-M sunt:

cabina este o structura modulara de aluminiu, avand compartimente pentru aparatura de joasa si medie tensiune. fundatie este din beton avand compartimente separate pentru cabluri si retentie ulei celule de medie tensiune, tip modulare sau monobloc transformator de putere in ulei sau uscat tablou de distributie de joasa tensiune grup de masura a energiei electrice (optional) condensatoare (optional) cabluri de legatura de medie tensiune si joasa tensiune modul de teleconducere (optional)

- Incalzirea cladirii C1 va fi electrica - Soluia pentru nclzirea interioara incalzire cu sistem folie electrica n pardoseal direct sub pardoseala finit fr a mai fi nevoie de a ngloba sistemul de inclzire ntr-o ap. Aceasta folie electric nclzitoare este caracterizat prin faptul c este extrem de subire. - Alimentarea cu apa potabila si apa necesara in laboratoare se va face prin executia unui put forat echipat cu electropompa si hidrofor amplasat in demisolul cladirii in camera tehnica 1. - Deversarea apelor uzate menajere se va face prin racord executat la statie de epurare de tip ECOCleaner (C4) cu Ac=30mp, cu un volum util de 40mc, pentru 9

preluarea apelor uzate menajere provenite de la grupurile sanitare. Tehnologia de epurare se bazeaz pe principiul epurrii biologice cu nmol activ n suspensie cu denitrificare simultan. Procesul de epurare include urmtoarele faze: reinere materiale nedegradabile, denitrificare, aerare, nitrificare i decantare.Apa uzat curge gravitaional n staia de epurare i trece prin coul pentru reinerea materialelor solide. Acest co este amplasat n compartimentul de denitrificare. Coninutul coului este agitat n continuu pentru a usura dezintegrarea materialelor. Numai materialele care nu se dezintegreaz, cum ar fi cauciucurile, materialele plastice, textile sunt reinute si trebuie evacuate. n zona de denitrificare azotul este eliminat din apa uzat prin descompunere biologic n mediu anoxic. Aici i desfoar activitatea microorganismele de denitrificare. Azotaii sunt transformai n azot care se degajeaz n atmosfer. Prin constructia speciala a zonei de denitrificare este indusa o curgere verticala a lichidului intre compartimente. Acest sistem este cunoscut internaional sub denumirea de Vertical Flow Labyrinth -VFL. n zona de aerare are loc oxidarea materialelor organice n urma creia rezult bioxid de carbon, ap i nmol activ. Nmolul activ este o aglomeraie de bacterii heterotrofe, autotrofe, aerobe, monocelulare i multicelulare (protozoa). Bacteriile heterotrofe prin metabolismul lor consum i asimileaz materia organic din apa uzat. Tot n aceast zon de aerare are loc oxidarea ionilor de amoniu n azotii i apoi n azotai prin intermediul unor bacterii specifice nitrosomonas i nitrobacter. Aerul necesar proceselor de oxidare este asigurat de o suflant si este introdus prin intermediul elemntelor de aerare cu bule fine. Funcionarea automat al suflantei este asigurata de tabloul de comand. Apa epurat este separat de nmolul activ n decantorul statiei. Apa curat este evacuat prin conducta de evacuare n emisar. Recircularea nmolului activ din decantor n zona de denitrificare se realizeaz cu ajutorul unei pompe mammuth. Decantorul dispune de o soluie ingenioasa pentru eliminarea efectelor fluctuaiilor de debit al apelor uzate care ar putea cauza tulburarea decantorului i pierderea nmolului activ prin evacuare.Staiile pot fi dotate cu tablou de automatizare cu sistem de programare digital. n cazul n care debitul sau ncrcarea apei uzate se modific substanial (concedii de ex.) se va folosi un alt program potrivit noilor condiii. Acest sistem permite meninerea eficienei maxime de epurare i economii la consumul de energie electric. Echipamentele tehnologice sunt montate ntr-un bazin de polipropilena care rezista la mpingerea pamntului fara masuri suplimentare de protectie.Bazinul va fi montat subteran. Pentru montarea statiei de epurare este necesar doar un radier de beton. - Deversarea apelor uzate tehnologice se va construi un bazin de retentie si neutralizare ape uzate tehnologice cu A=72mp, doua compartimente cu un volum de 50mc fiecare in care sa se acumuleze apa utilizata in laboratoare pentru procesul de curatenie. Aceasta va prelua printr-o retea de canalizare apele tehnologice .Neutralizarea acestor ape se va face in urma analizarii periodice a probelor in laboratoarele proprii. - Canalizarea pluviala apele provenite din ploi/fenomen de dezghet ce se vor regasii pe teren vor fi evacuate printr-un sistem de canale de scurgere ape pluviale existent pe amplasament, dirijate catre rigola preluare ape pluviale existenta la DN5. 4. SISTEMUL CONSTRUCTIV, FINISAJE SI INSTALATII a. SISTEMUL CONSTRUCTIV al constructiei propuse (C1) UNITATE DE CERCETARE SI SERVICII IN DOMENIUL BIOTEHNOLOGIILOR AVANSATE 10

Lucrrile de C+M ptentru construcia cu structura din cadre de b.a cu acoperiul de tip teras pe suport din plac din b.a i parial din structur metalic curb , constau n : Lucrri pentru infrastructur : o Sptura general pn la cota 3,30 m fa de CTN , iar diferena de 30 cm se va spa manual pentru realizarea stratului de balast stabilizat cu ciment 6% , n ziua cnd se execut turnarea betonului n tlpi (conf. recomandrilor din studiul geotehnic) . o Infrastructura este de tip fundaii izolate sub stlpi legate prin grinzi cu tlpi fundaii continui sub irurile de stlpi . o Perimetral la demisol pereii vor fi de tip diafragm din beton armat cu grosimea de 40 cm . o Structura de rezisten a demisolului este de tip cadre din beton armat compus din stlpi i grinzi din beton armat cu hi = 3,25 m i planeu peste demisol n grosime de 20 cm . Lucrri pentru structur : o Pereii exteriori se vor realiza din zidrie neportant de tip Porotherm de 38 cm grosime + termosistem (g=10cm: polistiren expandat, armare/egalizare, plasa fibra sticla, grund, strat final tencuiala). o Stlpii, grinzile , centurile i planeele vor fi din beton armat corespunztor pentru o structur alctuit din cadre din b.a. o Compartimentrile interioare pe nivele nu au caracter de portan i se vor executa din materiale uoare i rezistente la foc placi gisp-carton de 12,5mm (dupa caz placi GKB, GKBI, GKF, respectiv GKFI) in sistem de placaj simplu sau dublu pe schelet metalic simplu sau dublu. o Panouri din placi compacte HPL din rasina fenolica presata, pe suporturi metalice reglabile (la compartimentarea cabinelor din grupurile sanitare pe sexe). o Accesul la nivelele cldirii se va face pe scri din beton armat , dar i utiliznd liftul de persoane sau liftul de materiale. Pentru liftul de persoane se va executa un pu de lift cu pereii din b.a iar liftul pt materiale va avea structura livrat de furnizor urmnd a se prevede goluri de trecere n planeele peste demisol,parter, et.1 i etaj 2 . o nvelitoarea va fi din tabl cutat vopsit anticorosiv , avnd h ondul de 2 cm, montat pe reea de pane din profil C din tabl de 2 mm avnd h = 15 cm ; o Mrcile de beton utilizate vor fi : Beton B50 n stratul de egalizare de la cota - 5,10 m Beton C12/15 Bc15 n fundaiile izolate i tlpile de fundaie i n grinzile de fundare din b.a ce se vor realiza de la cota 5,10 pn la cota 3.45 . Beton C16/20 Bc20 n stlpi, grinzi i pardoseala din beton de la demisol . Beton C8/10 n aleile pietonale i trotuare de protecie a cldirii . Beton B300 n accesul rutier din incint . o Oelul beton utilizat n structura construciei va fi : Oel beton PC 52 d = 16mm ,etrieri din OB 37 d = 8 mm n tlpi i grinzile de soclu . Oel beton PC 52 d = 25 mm i d = 20 mm ,etrieri din OB 37 d = 8 mm n stlpi . 11

Oel beton PC 52 d = 16 mm i etrieri din OB 37 d = 8 mm n grinzi Oel beton PC 52 d = 14 mm i etrieri din OB 37 d = 8 mm n buiandrugi i centuri . b. FINISAJE 1. Finisaje exterioare Peretii exteriori expusi transferului termic vor fi placati cu placi termoizolante din polistiren expandat cu o grosime de 10cm (de tip termosistem pentru fatade). Tencuieli decorative cu granulatie mica in culoare alb murdar RAL 9002 in campul fatadei. Crmid de sticl, pe lng aspectul practic i decorativ, lumineaz n nuan verde pn la 8 ore n ntuneric, din momentul ntreruperii expunerii la lumin. Pentru rencrcarea optim cu energie luminoas, este necesar o expunere de minimum 25 minute la lumin solar. Produsul nu conine fosfor, nu este toxic sau radioactiv i nu duneaz sntii. Poate fi utilizat pentru amenajarea de perei despritori interiori / exteriori, fiind un foarte bun izolator fonic i termic. Ferestrele si usile exterioare din tamplarie lemn stratificat in nuanta stejar auriu cu bariera termica si geam dublu termoizolant transparent. Invelitoarea la terasa curba va fi din tabl cutat vopsit anticorosiv in culoare verde inchis. Se propune pastrarea suprafetelor exterioare betonate care inlesnesc accesul auto si de aprovizionare ale celor trei constructii existente si suplimentarea acestora gabaritata pe nevoile de functionare ale noului centru propus. Finisarea podestelor de acces, a treptelor exterioare se va realiza din beton amprentat de culoare verde inchis. 2. Finisaje interioare peretii de compartimentare, cu o grosime totala de 20,00 cm, vor fi realizati pe structura metalica cu nchideri simple sau duble din placi de gips carton de 12,5mm (placi GKB,GKBI, GKFI) si fonoizolatie din vata minerala pereti de compartimentare la spatiile umede(placaj dublu cu placi de gipscarton GKBI (12,5 mm) hidrofugat special pentru spatii cu umiditate pe schelet simplu realizat din profile metalice UW si CW si fonoizolatie vata minerala ntre profile); pereti tehnici de instalatii sanitare cu o grosime de 22 cm (placaj dublu cu placi de gipscarton GKFI (12,5 mm) hidrofugat special pentru spatii cu umiditate pe schelet dublu realizat din profile metalice UW si CW si fonoizolatie vata minerala ntre profile) pereti tehnici de instalatii sanitare cu o grosime de 22 cm (placaj dublu cu placi de gipscarton GKFI (12,5 mm) ignifugate si hidrofugate special pentru spatii cu umiditate si cu protectie la foc pe schelet dublu realizat din profile metalice UW si CW si fonoizolatie vata minerala ntre profile) ; realizarea tavanelor tehnice pe sistem suspendat casetat cu placi de gips carton perforate de 60x60 cm, n grosime de 8 mm la peretii de nchidere exterioara la interior, la fronturile de lucru din laboratoare, in incaperile sanitare, finisajele de suprafata sunt de tipul tapet din tesatura fibra 12

de sticla impregnat cu vopsea rezistenta la vapori si la tratamente chimice, antibacteriana, permeabila sistem de finisare clean room pentru interior; pardoselile vor fi in toata cladirea de tipul pardoselilor suprainaltate intrucat ca si in cazul plafoanelor false, acestea permit montarea tuturor instalatiilor cladirii intr-un spatiu inchis si asigurat, situat sub pardoseala, la care se poate interveni usor in caz de de nevoie. pardoselile in spatiile de lucru din laboratoare, pe holuri se va adopta sistemul pardoselilor flexibile din PVC, eterogene (multistrat, cu strat de uzura in spatiile de circulatie, grupuri sanitare, casa scarii, etc. si omogene in spatiile de laboratoare in varianta ESD electro static discharge si EC electri conductive, pentru zonele cu aparatura electrica si camere curate. Acest tip de pardoseala are o rezistenta sporita la foc.

c. INSTALATII 1. Instalatii sanitare si de canalizare NECESARUL DE APA SI CANALIZARE Necesarul de apa se prezinta astfel : Qmed zi =0,0000085mc/sec Qmax zi =0,000011 mc/ sec Q nax h =0,000028 mc /sec Pentru canalizare menajera : Gmed zi = 0,0000068 mc/sec Gmax zi = 0,0000088mc/sec Gmax h = 0,000022 mc/sec SURSA DE APA Sursa de apa se propune a fi o sursa proprie compusa din : Put forat de 6 la adincimea de 35 m Hidrofor cu ejector avind urmatoarele caracteristici: Hidrofor cu ejector submersibil H22 COM 100M;Capacitate rezervor : 24 l ;Debit 34 l/min;Presiune maxima de lucru : 40 mca;Putere : 1,0 kw;Tensiune :230 v ;Inaltime de aspiratie : H = 30 m Rtea de distributie din polipropilena de inalta densitate PP 40 mm Reteaua de alimentare cu apa Racordul se va executa cu conducta polipropilena de inalta densitate PP 40 mm Distributia va fi de tip inelar si va fi amplasata in demisolul constructiei. Apa calda pentru grupurile sanitare si laboratoare este distribuita printr-un boiler situat in demisolul cladirii in camera tehnica. Alimentarea se face din sursa electrica si/sau din energia provenita de la panourile solare si fotovoltaice montate pe terasa. INSTALATIILE SANITARE - APA Instalatia de alimentare cu apa rece ( distributia ) a obiectelor sanitare se va executa cu teava din polipropilena PP 40 mm. Aceasta se va executa in demisolul cladirii va fi de tip inelar si va fi montata la nivelul planseului. Distributia apei reci se va executa in demisol in paralel cu apa calda . Pentru alimentarea cu apa a incaperilor de la: demisol, parter, etaj 1 -4 se vor executa 15 coloane echipate cu conducte de apa din PP-R 25 mm , si conducta de canalizare PVC -110 mm. Aceasta se va monta conf plan S01 S05 si schemei coloanelor S06. 13

Coloana de scurgere se va duce pina peste pod cu conducta de PVC 75mm. Racordurile la obiectele sanitare se vor monta in perete si se vor termina cu robinet sfera cu filet exterior . Legaturile la obiectele sanitare se vor realiza cu racorduri flexibile 3/8 si vor fi prevazute cu robineti de inchidere tip sfera 1/2".Obiectele sanitare se vor monta conform prevederilor Normativului I9 La grupurile sanitare se vor monta : lavoare din semiportelan , etajerele si oglinzi din semicristal Wc din semiportelan cu rezervor montat la semiinaltime porthirtie si sapuniere din semiportelan in laboratoare se vor monta chiuvete cu actionare la picior . CANALIZARE MENAJERA Apele uzate provenite de la consumatorii de apa vor fi preluate de o instalatie de canalizare alcatuita din teava PVC-PEHD cu diametre 40-110mm si deversate in reteaua de canalizare din incinta . De aici vor fi duse in statia de epurare prevazuta in incinta . Apele uzate vor fi preluate separat si anume : cele provenite de la grupurile sanitare si camera de dus vor fi duse la statia de epurare cele provenite din laboratoare vor fi duse in bazinul de colectare ape uzate tehnologice. Racordul la reteaua de canalizare menajera Constructia va fi racordata la statia de epurare. Racordarea se va realiza cu conducta PVC KG 200 mm conform plan de situatie anexat. Conducta se va monta ingropat in sapatura deschisa si va fi acoperita de un strat de nisip de cca 15 cm grosime. Adincimea de montaj va fi la cca -1,2 m de la cota terenului amenajat. CANALIZARE MENAJERA EPURAREA Apele uzate provenite de la consumatorii de apa vor fi preluate de o instalatie de canalizare alcatuita din teava PVC-PEHD cu diametre 40-110mm si deversate in reteaua de canalizare din curte ,care la rindul ei va deversa in ministatia de epurare ecologica. Racordul la ministatie se va executa in conducta de canalizare 200 mm AVANTAJE:

Eficienta de epurare ridicata, apa epurata ndeplineste prescripiile normativelor romnesti si cele ale Uniunii Europene Testat pentru conformitate n Germania de Prfinstitut fr Abwassertechnik, Aachen; Dispune de certificat CE, atestatre obtinuta in conformitate cu normativul European EN 12566-3/2006 Pret avantajos Calitatea superioara recunoscuta de mai multe mii de clienti din diverse tari ai Uniunii Europene Functionare fara degajare de mirosuri, deoarece procesul de epurare este unul complet aerob si nu se formeaza biogaz; Consum de energie redus; Montare rapida, bazinul nu trebuie nglobat n beton; Exploatare usoara; 14

Namolul se evacueaza o data la 8-12 luni; Namolul rezultat se poate folosi n agricultura; Capacitate : 11-12 locuitori echivalenti Debit : Q n = 22,5 mc/zi Diametru = 4000mm, H tot = 3000 mm ; H intrare = 1700 mm ; H iesire = 1500 mm Adncimea de ingropare 1,0 m Vidanjare : la 2 ani

Racordul la reteaua de canalizare ape uzate tehnologice Apele uzate tenologice vor fi preluate printr-o retea de canalizare apele tehnologice si deversate intrun bazin de retentie si neutralizare ape uzate tehnologice cu A=72mp, doua compartimente cu un volum de 50mc fiecare in care sa se acumuleze apa utilizata in laboratoare pentru procesul de curatenie. Racordarea se va realiza cu conducta PVC KG 200 mm conform plan de situatie anexat H01 si profil longitudinal H 1/2 . Conducta se va executa in sapatura deschisa si va fi montata conf. sectiune tip de montaj conducta in sant pl H02 .Adincimea de montaj va fi conform profil longitudinal H1/2 CANALIZARE PLUVIALA Apele provenite din ploi vor fi preluate de pe acoperis de niste jgheaburi si burlane si deversate la terenul natural 2. Instalatii termice si de climatizare Soluia pentru nclzirea interioara incalzire cu sistem folie electrica n pardoseal direct sub pardoseala finit fr a mai fi nevoie de a ngloba sistemul de inclzire ntr-o ap. Aceasta folie electric nclzitoare este caracterizat prin faptul c este extrem de subire. Climatizarea spatiilor va fi asigurata prin sistem de climatizare de tip split. Sistemele de climatizare split sunt compuse din doua unitati distincte, unite intre ele printr-o legatura numita de catre profesionisti agent frigorific, transportand lichidul frigorific. Una dintre parti se monteaza la exterior si evacueaza caldura, iar cealalta este montata in interior si raspandeste aerul rece. Unitatea cu compresor se monteaza in afara cladirii si se leaga apoi printr-un circuit inchis al agentului frigorific la unitatea interioara, care asigura racirea si uscarea aerului din incapere. Deoarece unitatea exterioara si interioara sunt amplasate la distanta una fata de cealalta, functioneaza silentios, sunt ideale pentru aceste tipuri de spatii. Numeroase modele split sunt realizate cu scopul de a se integra mai bine in interior, in timp ce o serie de modele sunt disponibile in versiune reversibila (atat cu optiune de racire cat si de incalzire), in functie de necesitati. Sistemul cu montare de plafon poate fi mascat sub tavanul fals, nelasand la vedere decat gurile de aerisire instalate foarte discret in tavan. Aceste sisteme de climatizare sunt usor de intretinut, filtrele de aer fiind usor de schimbat. Trebuie insa curatata in mod regulat unitatea exterioara, elementele expuse, iar in cazul sistemului montat de plafon trebuie facuta o verificare a presiunii circuitului si a debitelor de aer, acestea din urma necesitand prezenta unui specialist. 3. Instalatii electrice 15

Constructia se va racorda la sistemul de electricitate existent prin intermediul unui post trafo de tip ROBUST echipat cu doua celule cu capacitate de 400KVA fiecare. Postul Trafo va fi echipat cu generator electric. Acestea se vor amplasa pe o platforma betonata acoperita cu Ac=21mp (C2). Tensiune nominala 24kV, si un tablou de joasa tensiune cu 8 plecari. Masura se va face pe joasa tensiune. Cladirea va fi echipata cu instalatii electrice interioare si exterioare pentru iluminat, prize, etc. 5. LUCRARI EXTERIOARE Imobilul este prevazut cu doua accese pietonale si un acces auto. Scurgerea apelor pluviale se va face prin preluarea acestora de catre jgheaburi si burlane, racordate la sistemul de canalizare publica de la DN5. mbracamintea aleilor pietonale, a locurilor de parcare nou amenajate precum si cea a continuarii aleii auto va fi executata din dale din beton, asezat pe pat de nisip. Accesele, mprejmuirea si curtea se vor amenaja n armonie cu natura, terenul si nsorirea parcelei. Pe tot timpul executiei lucrarilor se vor respecta prevederile privind protectia si igiena muncii din normativele n vigoare. 6. INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea 10/1995) a. Cerinta A - REZISTENTA SI STABILITATEA LA SARCINI STATICE, DINAMICE SI SEISMICE Structura de rezistenta a cladirii va corespunde normelor de rezistenta si stabilitate n vigoare. Cladirea este conceputa astfel nct sa satisfaca cerinta de rezistenta si stabilitate, n conformitate cu prevederile Legii privind calitatea n constructii nr. 10/1995. Astfel, actiunile susceptibile a se exercita asupra cladirii n timpul executiei si exploatarii nu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre urmatoarele evenimente: -prabusirea totala sau partiala a cladirii; -deformarea unor elemente la valori peste limita; -avarierea unor parti ale cladirii sau a instalatiilor mari ale elementelor portante sau a unor evenimente accidentale de proportii fata de efectul luat n calcul la proiectare. Cerinta de rezistenta si stabilitate se refera la comportarea elementelor componente ale cladirii n timpul exploatarii, functie de conditiile din zona si anume: -terenul de fundare; -infrastructura (fundatii directe, fundatii indirecte); -suprastructura (elemente si subansambluri structurale verticale si orizontale); -elemente nestructurale de nchidere; -elemente nestructurale de compartimentare; -instalatii diverse aferente cladirii; -echipamente electromecanice aferente cladirii. Satisfacerea cerintei de rezistenta si stabilitate prin proiectare se realizeaza pe baza unui complex unitar de masuri dupa cum urmeaza: -utilizarea favorabila a amplasamentului si a vecinatatilor; -conceperea a constructiei astfel nct sa se obtina o comportare favorabila a acesteia, precum si a partilor componente; -prevederea unor detalii constructive verificate n practica; -utilizarea unor materiale si produse de constructie cu proprietati si performante certificate. b. Cerinta B SIGURANTA N EXPLOATARE 16

Masurile de siguranta n exploatarea cladirii au n vedere: -respectarea ntocmai a legislatiei n constructii, a tuturor standardelor si normativelor specific programului de arhitectura -prevederea masurilor de siguranta n utilizare, naltimi corespunzatoare de parapete, solutii adecvate de iluminare naturala si artificiala, ncalzire si ventilatie -dimensionarea si rezolvarea corecta a functiunilor componente, a circulatiilor pe orizontala si verticala -stabilirea corecta a amplasarii mobilierului si utilajelor functionale, -alegerea finisajelor adecvate. La proiectarea lucrarilor s-au avut n vedere normativele si reglementarile nationale si internationale n vigoare referitoare la siguranta utilizatorilor constructiilor, n exploatare. Cerinta de siguranta n exploatare se refera la protectia utilizatorilor constructiei mpotriva riscului de accidentare n timpul utilizarii n spatiul interior si cel apropiat cladirii, respectiv: a. Siguranta la circulatia pedestra b. Siguranta la utilizarea instalatiilor c. Siguranta cu privire la lucrarile de ntretinere d. Siguranta cu privire la intruziuni si efractii a. Siguranta la circulatia pedestra Se refera la protectia utilizatorilor mpotriva riscului de accidentare n timpul deplasarii pedestre n interiorul cladirii si n spatiile publice din exterior, n vecinatatea si incinta cladirii. Astfel, masurile luate asigura siguranta circulatiei pietonale a utilizatorilor, indiferent de vrsta sau handicap, mpotriva riscului de accidentare n timpul deplasarii n interiorul, ct si n exteriorul cladirii, att pe orizontala ct si pe verticala (pe cai pietonale, rampe, trepte, scari). Schimbarile de nivel sunt marca, pentru avertizarea utilizatorilor, evitndu-se denivelarile accentuate. De asemenea, sunt asigurate siguranta accesului si evacuarii utilizatorilor din cladire, iluminarea corespunzatoare naturala si artificiala pe caile de circulatie, dar si n celelalte spatii, n functie de destinatii. Siguranta cu privire la acces - accesul n cladire si in fiecare ncapere este asigurat prin usi actionate manual cu mecanism de autonchidere; - usile de intrare permit accesul persoanelor n carucior; - platformele intrarilor au dimensiunile superioare celor minime de 1,50 x 1,50 m; Circulatia interioara - traseele de circulatie sunt marcate distinct si vizibil pentru diverse directii si functiuni, pentru localizarea acestora fara dificultate; - dimensionarea cailor de circulatie s-a facut astfel nct sa se asigure fluxurile de evacuare n caz de pericol. Caracteristicile elementelor de constructie pe caile de circulatie UsiIe: - sunt vizibile, cu sisteme de actionare simple, fara risc de blocare si nu au praguri, - deschiderea usilor nu limiteaza sau mpiedica circulatia si nu se lovesc ntre ele la deschiderea simultana, - usile cu geam (2/3 sau mai mult din naltime) sunt prevazute cu protectie la partea de jos, - sensul de deschidere pe traseele de evacuare este spre exterior. 17

- naltimile libere de trecere au valori peste h= 2.00 m Pardoselile: - au suprafata plana, neteda, antiderapanta, cu pante de scurgere a apelor de 1 %. b. Protectia mpotriva riscului de arsuri sau oparire (siguranta la utilizarea instalatiilor) Prin proiectare, este asigurata siguranaa utilizarii instalatiilor sanitare, termice, electrice, n sensul evitarii riscurilor de accidentare prin electrocutare, descarcari electrice, explozie, oparire, arsuri, intoxicatii. Agentul termic utilizat pentru ncalzire (apa calda), nu este de natura sa produca accidente n caz de avarie; temperatura partilor accesibile ale instalatiilor va fi de max. 70C. c. Siguranta cu privire la lucrari de ntretinere Siguranta n timpul lucrarilor de ntretinere presupune protectia utilizatorilor n timpul activitatilor de curatire sau reparatii a unor parti din cladire (ferestre, scari, pereti, acoperisuri, luminatoare, etc.), pe durata exploatarii acesteia. Lucrarile de ntretinere se vor face conform Normativului privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al sigurantei n utilizare CE-1 si Normelor de protectia muncii. d. Siguranta cu privire la intruziune si efractie Siguranta la intruziune si efractie presupune protectia mpotriva actelor de violenta, vandalism sau hotie comise de persoane din exterior, precum si protectia mpotriva patrunderii insectelor si animalelor. Printre masurile ce au fost prevazute n proiectare, executie si exploatare sunt: - prevederea de sisteme de acces (usi sectionale, cu rulare / pliere, pline / tip grilaj) moderne, fiabile, cu actionare manuala, dotate cu sisteme de securitate; - etansarea trecerilor prin pereti si plansee ale diverselor tipuri de instalatii; - materiale de constructie si finisaj improprii nmultirii si proliferarii insectelor. Prin masurile de securitate la intruziune si efractie utilizatorii sunt protejati mpotriva actelor de hotie,vandalism, violenta, patrundere fortata. b. Cerinta C SIGURANTA LA FOC N CONSTRUCTII Cerinta de siguranta la foc este obtinuta prin modul de realizare, si se vor asigura: - protectia utilizatorilor si salvarea acestora; - limitarea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale; - mpiedicarea extinderii incendiului la vecinatati; - mpiedicarea extinderii incendiului la obiectivele nvecinate; - prevenirea avariilor la constructiile si instalatiile nvecinate, n cazul prabusirii constructiilor - protectia echipelor de interventie pentru stingerea incendiului, evacuarea ocupantilor si a bunurilor materiale; Pentru realizarea conditiilor de performanta specifica pe ntreaga durata de utilizare a constructiei s-a elaborat scenariul de siguranta la foc, avnd n vedere: - riscul de izbucnire a incendiului; - conditiile de siguranta a utilizatorilor; -comportarea la foc a constructiei n ansamblu si a principalelor ei parti componente; - caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate; - posibilitati de interventie pentru prevenirea incendiilor. Riscul izbucnirii incendiului Reducerea riscului de izbucnire si propagare a incendiului s-a realizat prin limitarea surselor potentiale de combustibilitate. 18

ncadrarea ncaperilor si a spatiilor din cladire n niveluri de risc, are n vedere activitatea desfasurata, densitatea sarcinii termice si alcatuirea constructiva. Spatiile cladirii se ncadreaza n nivelul de risc mic /obisnuit pentru toate ncaperile: spatiile comune destinate activitatii administrative, depozite, vestiare, etc. n care densitatea sarcinii termice este mai mica de 420 MJ/mp. Este interzisa folosirea sau depozitarea substantelor ori a gazelor combustibile speciale necesare activitatii din laboratoare n alte locuri dect cele special amenajate, n cantitati Iimitate si fara respectarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor. Accesibilitatea vehiculelor si serviciilor de pompieri Constructia este accesibila vehiculelor si serviciilor de pompieri cu posibilitatea de sosire din doua directii diferite. Asigurarea accesului echipelor de interventie Conformarea constructiei asigura trasee scurte, marcate, usor de recunoscut si dimensionate corespunzator pentru echipele de interventie, conform scenariului de siguranta la foc. Propagarea fumului Pentru evacuarea fumului si a gazelor fierbinti sunt prevazute ochiuri mobile n cadrul ferstrelor de iluminare si de aerisire (cu deschidere mecanica / manuala). Prin proiectare este asigurata corelarea ntre densitatea sarcinii termice, destinatia spatiilor, categoria de pericol de incendiu a spatiilor si zonelor de depozitare sau activitati cu risc de incendiu sau explozii, numarul de nivele, volumul construit si mijloacele de stingere si limitare a incendiilor. Cladirea este dotata cu hidranti interiori si stingatoare portabile (la toate nivelele). Caile de evacuare sunt marcate cu sageti grafice. Se prevede instalatie de protectie la descarcari electrice. Prin masurile constructive este evitat posibilitatea transmiterii focului dintr-un spatiu n altul prin goluri neprotejate sau amplasate necorespunzator. n general, att prin proiectare, ct si pe parcursul executiei si ulterior, n exploatare se urmareste limitarea izbucnirii si a propagarii focului, fumului si gazelor fierbinti n interiorul cladirii, pe fatadele ei, ct si la constructiile nvecinate. Performantele elementelor si materialelor de constructii Combustibilitatea elementelor si materialelor de constructie: materiale din clasa C0. Gradul de rezistenta la foc al constructiei Constructia are gradul II de rezistenta la foc si se ncadreaza n categoria de pericol de incendiu C, avnd risc mic de incendiu. d. Cerinta D 1. SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA MEDIULUI Cerinta privind igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului presupune conceperea si executarea spatiilor si a elementelor componente, astfel nct sa nu fie periclitate sanatatea si igiena ocupantilor, urmarindu-se si protectia mediului nconjurator. Actiunile negative ale factorilor exteriori: soare, vnt, ploaie, frig sunt rezolvate n general prin prevederea de tmplarii etanse, geamuri / luminatoare cu calitati izolatoare, terase executate pe baza unor tehnologii superioare, izolatii termice de calitate, conditii tehnice care sa elimine puntile termice etc. Criteriile de performanta n cazul acestor cerinte se refera la: a. Igiena mediului interior b. Protectia mediului a. Igiena mediului interior Igiena aerului Asigurarea ventilarii aerului permite primenirea aerului n 10 minute (schimbare totala a 19

aerului) pentru toate spatiile. Igiena finisajelor Cerinta privind igiena finisajelor consta n asigurarea calitatii suprafetelor interioare ale elementelor de delimitare a spatiilor, astfel nct sa nu fie periclitata sanatatea utilizatorilor. La alegerea materialelor de finisaj s-au avut n vedere urmatoarele calitati: sa fie plane, fara rosturi, lavabile, sa nu retina praful, sa nu permita dezvoltarea de organisme parazite (gndaci, acarieni, mucegaiuri), sa prezinte calitati estetice. In laboratoare s-a tinut cont de finisarea suprafetelor pe baza conceptului clean room. Pardoselile sunt rezistente si lavabile, pe toate spatiile cladirii inclusiv pe grupurile sanitare, casa scarii, etc.. Peretii interiori sunt finisati cu tapet din tesatura fibra de sticla impregnat cu vopsea rezistenta la vapori si la tratamente chimice, antibacteriana, permeabila sistem de finisare clean room. Alegerea solutiilor tehnice elimina riscul degajarii de gaze toxice, particule poluante, radiatii periculoase, poluarea sau contaminarea apei, aerului, solului, defectiuni n evacuarea apelor reziduale, a deseurilor solide sau a fumului. Igiena vizuala Cerinta privind igiena vizuala consta n asigurarea calitatii iluminatului natural si artificial astfel nct utilizatorii sa-si poata desfasura activitatea n siguranta. Iluminatul natural se asigura prin suprafetele de fereastra, orientare si presupune realizarea raportului dintre aria ferestrelor si aria pardoselii ncaperii. Corpurile de iluminat sunt repartizate astfel nct directia luminii artificiale sa fie aceeasi cu directia luminii naturale, cu evitarea sau limitarea orbirii. Sunt luate masuri de amplasare si ecranare a corpurilor de iluminat pentru evitarea orbirii directe. Finisajele alese sunt mate sau dispersante de lumina pentru evitarea orbirii prin reflexie. Igiena auditiva Cerintele privind igiena auditiva se refera la realizarea spatiilor interioare astfel nct zgomotul perturbator sa fie mentinut la un nivel care sa nu afecteze sanatatea oamenilor. b. Refacerea si protectia mediului Cerintele de refacere si protectie a mediului presupun realizarea constructiei astfel nct pe toata durata de viata (executie, exploatare, postutilizare) sa nu afecteze echilibrul ecologic, sa nu dauneze sanatatii, confortului si linistii oamenilor. Se vor respecta prevederile Legii 137/1995 privind protectia mediului si Legea 107/1996 a apelor. Utilizarea terenului si functiunile propuse nu vor fi de natura poluanta pentru zona si nu va mpiedica sub nici o forma buna functionare a cladirii sau a vecinatatilor. De asemenea, materialele partilor constitutive structurale si nestructurale ale imobilului precum si instalatiile si echipamentele necesare nu vor avea impact daunator asupra mediului sau sanatatii oamenilor. Activitatile desfasurate n cadrul Unitatii de Cercetare si Servicii in domeniul Biotehnologiilor Avansate un caracter cu influenta pozitiva in protectia mediului inconjurator , nsa deloc poluant att la nivel auditiv ct si la nivel olfactiv. Nu se vor desfasura activitati cu specific de emisie de noxe n mediul nconjurator. Apele uzate menajere vor fi directionate catre statia de epurare prevazuta in incinta . Apele uzate tenologice vor fi preluate printr-o retea de canalizare apele tehnologice si deversate intrun bazin de retentie si neutralizare ape uzate tehnologice cu A=72mp, 20

doua compartimente cu un volum de 50mc fiecare in care sa se acumuleze apa utilizata in laboratoare pentru procesul de curatenie. Se vor preleva periodic probe ce se vor testa in laboratoarele proprii in vederea neutralizarii acestora. Apele pluviale provenite din ploi/dezghet vor fi dirijate prin rigole de incinta catre reteaua publica de canalizare pluviala din DN5, mpiedicnd infiltratiile n sol si impurificarea apelor subterane. Sursele potentiale de poluare a atmosferei sunt cele legate de traficul auto, nsa cantitatea acestora se nscrie n parametri normali din punct de vedere al mediului, neexistnd riscul punerii n pericol a vietii locuitorilor din zona. Prin realizarea proiectului activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se mpart n doua categorii: surse specific perioadei de executie si surse specific perioadei de exploatare. n perioada de executie a investitiei nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi nlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului. n perioada de functionare sursele posibile de poluare ale solului pot fi rezultante ale depozitarii necontrolate a deseurilor de tip menajer. Se consider deeuri toate materialele care se arunc. In situatia de fata deseurile sunt de doua tipuri: deseuri de tip menajer si deseuri tehnologice provenite de la laboratoare. Deseurile menajere constituite din resturile care vor provin din consumurile angajatilor noului centru si cele rezultate din ambalaje colectate n recipienti cu aceasta destinatie vor fi evacuate n baza unui contract ncheiat cu un prestator de servicii de salubritate, care nu va permite mprastierea lor. n laboratoare, n desfurarea activitii cotidiene, decontaminarea deeurilor i eliminarea final a acestora sunt strns legate. Un numr foarte mic de materiale contaminate necesit ndeprtarea efectiv din laborator sau distrugerea. Majoritatea sticlriei, instrumentelor i articolelor de mbrcminte sunt refolosite sau reciclate. Principiul general ce trebuie s funcioneze este c toate materialele infecioase vor fi decontaminate, autoclavate. Principalele probleme care se pun, nainte de eliminarea oricriu obiect sau material din laboratoarele ce lucreaz cu microorganisme potenial infecioase, sunt: 1. Au fost obiectele sau materialele respective eficient decontaminate sau dezinfectate printr-o procedur autorizat? 2. Dac nu, au fost ele ambalate ntr-un mod autorizat pentru transfer ntr-o locaie cu posibiliti de incinerare? 3. Aruncarea obiectelor sau materialelor decontaminate implic eventual alte pericole adiionale, biologice sau de alt tip, pentru cei care ndeplinesc procedurile de eliminare sau care ar putea veni n contact cu obiectele eliminate n afara perimetrului respectiv? Decontaminarea Autoclavarea cu abur este metoda de elecie pentru toate procesele de decontaminare. Materialele care urmeaz s fie decontaminate i eliminate vor fi puse n containere adecvate (ex. Saci din plastic autoclavabil, cu coduri de culori care indic destinatia coninutului acestora pentru autoclavare i/sau incinerare). Pot fi luate n consideraie i metode alternative doar dac acestea ndeprteaz i/sau omoar microorganismele. Procedurile de manipulare i eliminare a materialelor contaminate i a deeurilor Trebuie adoptat un sistem de identificare i de separare a materialelor infecioase i a 21

containerelor respective. Vor fi obligatoriu respectate reglementrile naionale i internaionale n domeniu. Categoriile care se includ sunt urmtoarele: 1. Deeurile necontaminate (neinfecioase) care pot fi refolosite, reciclate sau eliminate ca deeuri generale sau menajere 2. Obiectele ascuite (tietoare-neptoare) contaminate (ex. ace hipodermice, bisturie, cuite i cioburi de sticl); acestea vor fi ntotdeauna colectate n containere rezistente la nepare-tiere, prevzute cu capace i vor fi tratate ca infecioase. 3. Materialul contaminat destinat decontaminrii prin autoclavare urmat de splare i refolosire sau reciclare. 4. Materialul contaminat destinat autoclavrii i eliminrii. 5. Materialul contaminat destinat incinerrii directe. Obiectele ascuite Dup utilizare, acele hipodermice nu trebuie reacoperite, tiate sau detaate din seringile de unic folosin. ntregul ansamblu trebuie plasat n containerul pentru obiecte ascuite. Seringile de unic folosin, folosite separat sau cu ace, trebuie plasate n containere i incinerate, cu autoclavare prealabil dac este necesar. Containerele pentru obiecte ascuite (tietoare-neptoare) trebuie s fie rezistente la nepare/tiere i nu trebuie umplute la capacitatea maxim. Cnd sunt umplute pe , aceste containere trebuie plasate n containere pentru deeuri infecioase i incinerate, cu autoclavare prealabil dac practica laboratorului o necesit. Containerele pentru obiecte tietoare-neptoare nu trebuie aruncate n mediul nconjurtor.Materiale contaminate (potenial infecioase) destinate autoclavrii i refolosirii. Se interzice curarea prealabil a oricrui material contaminat (potenial infecios) destinat autoclavrii i refolosirii. Orice curare sau reparaie trebuie fcut doar dup autoclavare sau dezinfecie. Materiale contaminate (potenial infecioase) destinate eliminrii n afar de obiectele tietoare-neptoare, care au fost tratate mai sus, toate materialele contaminate (potenial infecioase) trebuie autoclavate n containere etane, de exemplu saci de plastic autoclavabil, colorai conform unui cod de culori, nainte de a fi eliminate. Dup autoclavare, materialul poate fi plasat n containere de transfer ctre incinerator autorizat cu care beneficiarul va incheia contract. Deeurile contaminate trebuie plasate n containere speciale (de exemplu, saci cu culori corespunztoare unui cod) i transportate direct la incinerator. Containerele de transfer refolosibile trebuie s nu prezinte scurgeri i s aib capace etane. Pe amplasament nu vor fi semnalate alte tipuri de deseuri. e. Cerinta E IZOLAREA TERMICA SI HIDROFUGA SI ECONOMIA DE ENERGIE Cerinta privind izolarea termica, hidrofuga si economia de energie presupune o conformare generala si de detaliu a constructiei astfel nct pierderile energetice sa fie minime, iar consumurile de energie n vederea obtinerii unui confort minim admisibil sa fie ct mai limitate. Elementele de nchidere sunt realizate din materiale ai caror coeficienti termici corespund valorilor prescrise, iar necesarul maxim global de caldura pentru ncalzire respecta, n functie de regimul de naltime al cladirii, standardele si documentatiile tehnice n vigoare si alte norme specifice pentru materialele puse n opera. Asigurarea economiei de energie Se obtine prin conformarea rationala a elementelor de constructie, ct si a configuratiei generale, astfel nct pierderile de caldura sa fie minime. Alcatuirea constructiva a elementelor de nchidere perimetrala este compusa din: zidarie de caramida cu goluri, termosistem, acoperire terasa curba cu termoizolatie din 22

saltele de vata mineral si terasa plana cu membrana pentru hidroizolatie pe baza de bitum distilat modificat cu polimeri plastomeri (APP), avand o armatura compozita, formata din impaslitura de poliester (P) armata cu fibre de sticla rasucite dispuse longitudinal. f. Cerinta F PROTECTIA LA ZGOMOT Constructia este amplasata ntrla DN5, intr-o zona cu trafic rutier intens. Exista surse de poluare majore generate de catre traficul auto. In cadrul cladirii, n conditiile unei functionari normale, nu exista surse de zgomot care ar putea deranja vecinatatile. Peretii exteriori au valoarea indicielui de atenuare fonica situat n limitele admisibile. Planseele din beton sunt prevazute cu un strat de fonoizolatie din polistiren extrudat pentru a asigura de asemenea cerintele de izolare fonica la zgomotul de impact. Ferestrele vor fi caracterizate prin indici de atenuare fonica la > 30 dB. Izolarea acustica a fiecarei ncaperi mpotriva zgomotului provenit din traficul din zonele adiacente se asigura prin elemente de constructie (pereti, plansee) a caror alcatuire este astfel conceputa nct se realizeaza att cerintele impuse de structura de rezistenta ct si de conditiile de izolare acustica. Amplasarea spatiilor cu nivel sonor ridicat n cladire este astfel facuta, nct nivelul de zgomot interior admisibil nu este depasit (hidroforul amplasat n interiorul cladirii) si centrala de ventilatie, amplasata la cota +/-0,00 din exteriorul cladirii). Sursele de zgomot si agregatele ce functioneaza n interiorul cladirii, precum si activitatile specifice care se desfasoara la interior, emit un nivel de zgomot ncadrat n valorile admisibile. 7.MASURI DE PROTECTIE CIVILA Nu este cazul. 8.DATE PRIVIND EXECUTIA Prin grija beneficiarului, proiectantul va fi anuntat asupra stadiului executiei n vederea asigurarii asistentei tehnice necesare la etapele de executie. Orice nepotrivire gasita n partea desenata a proiectului va fi imediat sesizata proiectantului n vederea solutionarii. Se recomanda ca proiectul pentru executia partii de instalatii a constructiei sa fie prezentat pentru verificarea gabaritelor si coordonarea proiectantului de arhitectura. Nu pot fi admise modificari de orice natura solutiilor cuprinse n proiect, modificari privind calitatea si sortimentatia materialelor sau altele fara acceptul proiectantului. Acestea odata realizate, l exonereaza pe acesta de orice responsabilitate inclusiv consecintele. 9.DATE PRIVIND VERIFICAREA PROIECTULUI Potrivit mentiunilor din ndrumatorul privind aplicarea prevederilor Regulamentului de Verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor aprobat prin Ord. MLPAT nr. 77/N/1996, proiectul a fost supus verificarii la cerinta A Rezistenta si Stabilitate. Se anexeaza Referatul de Verificare. 10.ORGANIZAREA DE SANTIER SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII Lucrarile de construire prevazute se vor realiza n mod obligatoriu cu firme specializate si cu personal calificat pentru astfel de lucrari. n timpul executiei, beneficiarul si executantul vor lua toate masurile pentru respectarea normelor de protectia muncii n vigoare. Lucrarile de executie nu vor afecta domeniul public pe perioada santierului. Pe durata lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele: Legea nr. 90/1996 privind protectia muncii Norme generale de protectia muncii 23

Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993, privind protectia si igiena muncii n constructii Ord. MMPS 235/1995, privind normele specifice de securitatea muncii la naltime Ord. MMPS 255/1995, normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie individuala Normativele generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI nr. 775/22.07.1998 Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - normativ C300 1994, Alte acte normative n vigoare n domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor. 11.PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE Pe tot parcursul executarii lucrarilor, beneficiarul si constructorul au obligatia de a respecta normele de protectia si igiena muncii cuprinse n: - Regulamentul pentru protectia si igiena n constructii - Ordinul MLPAT nr. 73 / N / 15.10.1996 privind Normele specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje n constructii , indicator IM 006 96. -Legea protectiei muncii nr. 90 / 95 -Normele de protectia muncii din 1996 -HG 300 / 2006 n ceea ce priveste protectia muncii, executantul si beneficiarul sunt obligati sa respecte toate normele privind protectia muncii aflate n vigoare, n special cele publicate n Buletinul Constructiilor nr. 5, 6, 7, 8 din 1995 NORME REPUBLICANE DE IGIENA SI PROTECTIA MUNCII N CONSTRUCTII. n afara acestora executantul va lua si alte masuri pe care la considera oportune pentru prentmpinarea accidentelor de munca. Cerinte minime generale pentru locurile de munc din santierul pentru realizarea lucrarilor aferente de constructie: 11.1. Stabilitate si soliditate -se va asigura prevenirea accidentelor provocate de surpari de teren la saparea manuala a santurilor pentru fundatiile continue, prin sprijiniri, daca sunt necesare, si sincronizarea sapaturilor cu turnarea betoanelor; -se vor asigura echipamente de protectie (casti, manusi, salopete) la descarcarea materialelor (caramizi, carcase stlpi, fier beton, materiale pentru nvelitoare, etc.) pe santier; -se va asigura stabilitatea si fixarea corespunzatoare a materialelor depozitate n incinta santierului; -se va asigura executarea de rampe de acces si transport materiale cu roaba, de la suprafata terenului la cota 0,00, din materiale antiderapante dimensionate corespunzator sarcinilor la care vor fi supuse; -se vor asigura scari de acces la cotele nivelurilor superioare, dimensionate si protejate corespunzator cu parapete de protectie; -se vor dimensiona utilajele de ridicat materiale (scripeti) conform sarcinilor la care vor fi folosite si care se vor afisa la loc vizibil pe utilaj; -se vor dimensiona corespunzator si se vor asigura schelele interioare si exterioare cu podine, parapete si scari de acces pentru lucrul n siguranta pe toata durata folosirii lor. Se va asigura stabilitatea schelelor pentru a se evita deplasarea lor accidentala. 11.2. Instalatii de distributie a energiei -se va asigura un racord electric provizoriu de santier realizat de lucratori autorizati, n urma avizului obtinut de la furnizor; 24

-daca exista linii electrice aeriene, de fiecare data cnd este posibil, acestea trebuie s fie deviate n afara suprafetei santierului sau trebuie s fie scoase de sub tensiune; -daca acest lucru nu este posibil, trebuie prevazute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele sa fie tinute la distanta fata de instalatii; -n cazul n care vehiculele de santier trebuie sa treac pe sub aceste linii, trebuie prevazute indicatoare de restrictie corespunztoare si o protectie suspendat; -instalatiile care se dezafecteaza vor fi astfel manipulate astfel nct sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucratorii s fie protejati corespunzator contra riscurilor de electrocutare prin atingere directa ori indirecta; -instalatiile trebuie proiectate, realizate si utilizate astfel nct s nu prezinte pericol de incendiu sau explozie, iar lucrtorii s fie protejati corespunztor contra riscurilor de electrocutare prin atingere direct ori indirect; -la alegerea materialului si a dispozitivelor de protectie trebuie sa se tina seama de tipul si puterea energiei distribuite, de conditiile de influenta externe si de competenta persoanelor care au acces la parti ale instalatiei; -instalatiile trebuie verificate periodic si ntretinute corespunzator. 11.3. Cile si iesirile de urgent -pentru evacuarea rapida a posturilor de lucru se va asigura ca iesirile si caile de urgenta sa fie n permanenta libere, si nu fie blocate de obiecte si sa conduc n modul cel mai direct posibil ntr-o zon de securitate; -numrul, amplasarea si dimensiunile cilor si iesirilor de urgent se determin n functie de utilizare, de echipament, precum si de numrul maxim de persoane care pot fi prezente; -cile si iesirile de urgent trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile din legislatia national care transpune Directiva 92 / 58 / CEE; -panourile de semnalizare trebuie s fie realizate dintr-un material suficient de rezistent si s fie amplasate n locuri corespunztoare; -cile si iesirile de urgent care necesit iluminare trebuie prevzute cu iluminare de sigurant, de intensitate suficient n caz de pan de current 11.4. Detectarea si stingerea incendiilor -pe santier este necesar s fie prevzute dispozitive pentru stingerea incendiilor, ntr-un numar corespunzator, amplasate la loc vizibil si verificate periodic. 11.5. Ventilatie Tinndu-se seama de metodele de lucru folosite si de cerintele fizice impuse lucrtorilor, trebuie luate msuri pentru a asigura lucrtorilor aer proaspt n cantitate suficient. 11.6. Expunerea la riscuri particulare -lucrtorii nu trebuie s fie expusi la niveluri de zgomot nocive sau unei influente exterioare nocive, cum ar fi: gaze, vapori, praf; -atunci cnd lucrtorii trebuie s ptrund ntr-o zon a crei atmosfer este susceptibil s contin o substant toxic sau nociv, s aib un continut insuficient de oxigen sau s fie inflamabil, atmosfera contaminat trebuie controlat si trebuie luate msuri corespunztoare pentru a preveni orice pericol; -ntr-un spatiu nchis un lucrtor nu poate fi n nici un caz expus la o atmosfer cu risc ridicat; -lucrtorul trebuie cel putin s fie supravegheat n permanent din exterior si trebuie luate toate msurile corespunztoare pentru a i se putea acorda primul ajutor, efectiv si imediat. 11.7. Temperatura 25

-n timpul programului de lucru, temperatura trebuie s fie adecvat organismului uman, tinndu-se seama de metodele de lucru folosite si de solicitrile fizice la care sunt supusi lucrtorii; -n functie de anotimp se va stabili programul de lucru corespunzator, pentru a asigura temperatura adecvata impusa de conditiile de lucru specifice. 11.8. Iluminatul natural si artificial al posturilor de lucru, ncperilor si cilor de circulatie de pe santier -posturile de lucru, ncperile si cile de circulatie trebuie s dispun, n msura n care este posibil, de suficient lumin natural; -atunci cnd lumina zilei nu este suficient si, de asemenea, pe timpul noptii, locurile de munc trebuie s fie prevzute cu lumin artificial corespunztoare si suficient; -atunci cnd este necesar, trebuie utilizate surse de lumin portabile, protejate contra socurilor; -culoarea folosit pentru iluminatul artificial nu trebuie s modifice sau s influenteze perceptia semnalelor ori a panourilor de semnalizare; -instalatiile de iluminat ale ncperilor, posturilor de lucru si ale cilor de circulatie trebuie amplasate astfel nct s nu prezinte risc de accidentare pentru lucrtori; -ncperile, posturile de lucru si cile de circulatie n care lucrtorii sunt expusi la riscuri n cazul ntreruperii functionrii iluminatului artificial, trebuie s fie prevzute cu iluminat de sigurant de o intensitate suficient. 11.9. Usi si porti -usile si portile situate de-a lungul cilor de sigurant trebuie s fie semnalizate corespunztor; -n vecintatea imediat a portilor destinate circulatiei vehiculelor trebuie s existe usi pentru pietoni. Acestea trebuie s fie semnalizate n mod vizibil si trebuie s fie mentinute libere n permanent. 11.10. Ci de circulatie - zone periculoase -cile de circulatie, inclusiv scrile mobile, scrile fixe, trebuie s fie calculate, plasate si amenajate, precum si accesibile astfel nct s poat fi utilizate usor, n deplin securitate si n conformitate cu destinatia lor, iar lucrtorii aflati n vecintatea acestor ci de circulatie s nu fie expusi nici unui risc; -cile care servesc la circulatia persoanelor si / sau a mrfurilor, precum si cele unde au loc operatiile de ncrcare sau descrcare trebuie s fie dimensionate n functie de numrul potential de utilizatori si de tipul de activitate; -dac sunt utilizate mijloace de transport pe cile de circulatie, o distant de securitate suficient sau mijloace de protectie adecvate trebuie prevzute pentru ceilalti utilizatori ai locului; -cile de circulatie trebuie s fie clar semnalizate, verificate periodic si ntretinute; -cile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel nct s existe o distant suficient fat de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scri; -zonele periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil. 11.11. Spatiu pentru libertatea de miscare la postul de lucru Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilit, n functie de echipamentul si materialul necesar, astfel nct lucrtorii s dispun de suficient libertate de miscare pentru activittile lor. 11.12. Primul ajutor Angajatorul trebuie s se asigure c acordarea primului ajutor se poate face n orice moment, amenajnd o ncapere amenajata si dotata corespunzator pentru aceasta. 11.13. Instalatii sanitare 26

- lucrtorilor trebuie s li se pun la dispozitie un loc unde s-si pun mbrcmintea si efectele personale sub cheie; -n apropierea posturilor de lucru, lucrtorii trebuie s dispun de locuri speciale, dotate cu WC-uri si chiuvete, utilitti care s asigure nepoluarea mediului nconjurtor, de regul ecologice. 11.14. Dispozitii diverse -intrrile si perimetrul santierului trebuie s fie semnalizate astfel nct s fie vizibile si identificabile n mod clar; -lucrtorii trebuie s dispun de ap potabil pe santier si, eventual, de alt butur corespunztoare si nealcoolic, n cantitti suficiente, att n ncperile pe care le ocupa, ct si n vecintatea posturilor de lucru; -lucrtorii trebuie s dispun de conditii pentru a lua masa n mod corespunztor. n afara masurilor specificate mai sus, constructorul si va lua orice masuri pe care le considera necesare, n conformitate cu lucrarile specifice desfasurate pe santier, pentru a asigura conditiile de securitate si sanatate n munca. Prezenta documentatie s-a ntocmit n conformitate cu prevederile: - Codului Civil - Legii 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor, modificata si completata prin Legea 125/1996, Legea 453/2001, Legea 401/2003 si Legea 199/2004 - Legii 10/1995 privind calitatea n constructii, cu modificarile si completarile ulterioare - Legii 137/1995 privind protectia mediului, republicata, cu modificarile ulterioare - Ordinului Ministerului Sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena privind modul de viata al populatiei - HGR 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n constructii - HGR 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora - HGR 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor - Ordinului MTCT 1430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare - NP 68-2002 - Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta n exploatare - P 118-1999 - Normativ privind siguranta la foc a constructiilor - OG 60/1997 privind apararea mpotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea 212/1997, cu modificarile ulterioare - NP 51-2001 - Normativ privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban aferent la cerintele persoanelor cu handicap - NP 063-2002 - Normativ privind criteriile de performanta specifice rampelor si scarilor pentru circulatia pietonala n constructii - C 107/0-2002 - Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri -NP 040-2002 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor la cladiri - NP 069-2002 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea nvelitorilor acoperisurilor n panta la cladiri - STAS 2965/1987 - Scari. Prescriptii generale de proiectare - STAS 6131/1979 - naltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor - STAS 3302/2 - Pantele nvelitorii 27

Intocmit arh

28