ISSN 2345–105–X Anul V • nr.

4 (20), 2018

a n i 2 01 9 !
La m u l ț i
 Mesaj de felicitare
tuturor prietenilor mediului, cititorilor Revistei
„Managementul Deşeurilor”
cu prilejul sărbătorilor de Crăciun şi Anului Nou, 2019
Stimaţi prieteni!
A mai trecut un an din viaţa noastră … Şi este foarte important să ne amintim cu
plăcere de toate împlinirile, cu melancolie de toate clipele frumoase şi cu încredere
de tot ce nu am reuşit… Să fim mândri că am rămas aceia şi cu sufletul curat şi cald.
Astăzi e momentul să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, în jos cu înţelege-
re şi în sus cu recunoştinţă! Speranţa să ne deschidă poarta spre un An Nou plin de
bucurii şi împliniri. Crăciunul este un moment unic în care toţi încercăm să ne facem
“curăţenie în suflet”, uităm de griji şi ne încălzim inimile cu iubire şi bucurie. Oferă în
dar un gând frumos celor dragi alături, aminteşte-le cât de mult înseamnă o prietenie
adevărată şi nu trădare şi invidie. Cu prilejul acestor evenimente Vă doresc ca sărbă-
torile de iarnă să vă aducă:
• sănătate şi fericire, împlinirea tuturor dorinţelor şi sănătate celor dragi;
• linişte, căldura şi armonie în suflet. Crăciun fericit şi un An Nou plin de împliniri!;
• dăruire din partea Domnului de toate, poate un strop de fericire, poate unul de
iubire, poate unul de noroc, poate toate la un loc;
• farmecul şi liniştea Sărbătorilor de iarnă, o mare dorinţă de a reuşi, care vă va
ajuta să treceţi de toate încercările în anul care vine. La mai mult şi la mai mare!
Fie ca lumina sărbătorilor de iarnă să vă călăuzească pe calea cea bună. Vă dorim
o atmosferă plăcută în căminul familial, dragostea celor apropiaţi, respectul partene-
rilor si colegilor.
La mulţi ani 2019!
În municipiul Chișinău au fost inaugurate
primele puncte de colectare a DEEE-urilor

Trimite GRATUIT
deşeurile electrice şi electronice
LA RECICLARE!
Cuprins
Nicolae CIUBUC,
Ministrul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale şi Mediului
Lansarea primei linii de granulare a
plasticului din deşeuri
Editorial
2 | Revista „Managementul Deșeurilor” la 5 ani de activitate!
Actualităţi pe scurt
3 | Un nou concept de gestionare a deşeurilor solide, exami-
nat la Guvern
4 | Apelul dlui Nicolae CIUBUC, lansat către populație cu
ocazia Zilei Naţionale de Înverzire a Plaiului — s-a mate-
rializat prin fapte concrete
5 | O discuţie cu Ellen Lorshieder, expert în domeniul mana-
gementului deşeurilor din Carolina de Nord
6 | Regia „Autosalubritate” a cumpărat 12 autospeciale pen-
tru transportarea deşeurilor
Evenimente
7 | Republica Moldova a marcat în premieră „Ziua Mondială
a Reciclării”
8 | La 25 noiembrie a fost marcată Ziua Agricultorului 2018!
10 | La Luxemburg sa desfăşurat o nouă reuniune ministeria-
lă în domeniul schimbărilor climatice
10 | Seminar regional pentru țările din Europa de Est și Asia
Centrală
11 | Aspecte practice de finanţare şi dezvoltare a manage-
mentului deşeurilor discutate la Chişinău, de către experţi
din Republica Moldova şi Ucraina
12 |
managementul deșeurilor
Raiduri de salubrizare în mun. Chișinău
13 | Totalurile acțiunii de colectare a frunzișului din Chișinău
14 | Respect pentru mediu
15 | Vor fi create 5 puncte inteligente de colectare a deșeurilor
electrice de mici dimensiuni
16 | Deșeurile medicale vor fi supuse unor reglementări mai
stricte!
17 | Primăria municipiului Chișinău susține Proiectul ecologic
„Oraș curat cu e-Deșeu reciclat”!
18 | Deşeurile electrice, electronice şi electrocasnice: o
moştenire toxică a erei digitale
20 | Utilizarea nămolurilor provenite de la stațiile de epu-
rare a apelor uzate orășenești netratate în agricultură
este o problemă care cere rezolvare
24 | Care este prezentul şi care va fi viitorul reciclării în
Moldova
26 | Societatea este în aşteptarea unui nou Concept de ges-
tionare a deşeurilor solide, concret şi bine definit în timp
31 | Gunoiştea din Truşeni a fost închisă peste cel puţin un
deceniu de existenţă
32 | Depozitele neconforme au intrat în vizorul dlui Ruslan
Codreanu, Primar general interimar al mun. Chişinău
conștientizare și educare
34 | Bradul de Crăciun: natural, artificial sau în ghiveci? Tu
ce alegi?
36 | Deşeurile din construcţii şi demolări ne fac bătăi de cap!
38 | Groapa de gunoi din Râşcani, o bombă ecologică din re-
giune!
Micul ecologist
40 | „Informaţii utile şi îndrumări pentru Micii Ecologişti, partici-
panţi în cadrul proiectului „Oraş curat cu e-Deşeu reciclat”
43 | Классный час «Суд над мусором»
actualităţi externe
46 | 18 martie: O zi de acțiune în întreaga lume
47 | Cu cât optimism putem privi „bacteriile care mănâncă
plastic“?
 Editorial
Revista „Managementul Deșeurilor”
la 5 ani de activitate!
Alexandru GOLIC,
directorul Revistei
În primăvara anului 2014 am
scos din tipar primul număr al revis-
tei „Managementul Deşeurilor”. Pe
parcursul celor 5 ani de activitate în
domeniu, am reuşit să publicăm 20
de numere noi şi să menţinem astfel
editarea unicii reviste de profil la ni-
vel naţional.
Peste 1000 de pagini şi 700 de ar-
ticole au fost publicate pe paginile Re-
vistei pe parcursul anilor 2014- 2018.
Sunt multe mesaje şi multe îndemnuri,
dar nu de puţine ori rezultatul acesto-
ra nu a fost cel dorit. Cu toate acestea,
ne bucură şi ne motivează mesajele de
apreciere şi de încurajare din partea
cititorilor, primăriilor şi serviciilor de
salubritate, specialiştilor în domeniul
managementului deşeurilor. Acest
fapt confirmă curajul şi devotamentul
dumneavoastră de a schimba atitudi-
nea faţă de deşeu, a mentalităţii con-
ducătorilor şi cetăţeanului de rând faţă
de problemele ce ţin de salubrizarea
localităţilor, de gestionarea corectă a
deşeurilor, de crearea unei infrastruc-
turi viabile necesare implementării
managementului integrat al deşeurilor.
Pentru realizarea acestor obiective se
cere o munca enormă depusă nu doar
pe parcursul unui an, se cere o schim-
bare radicală a prezentului sistem de
gestionare a deşeurilor implicându-se
în acest proces autorităţile guverna-
mentale şi parlamentare.
2 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
Astăzi, managementul deşeu-
rilor devine o problemă din ce în ce
mai acută, o preocupare curentă a
cetăţenilor şi a autorităţilor publice
locale din toate regiunile ţării, cu atât
mai mult că aruncarea la întâmplare
a deşeurilor în spaţii neamenajate, pe
parcursul multor ani, a produs un im-
pact periculos asupra mediului încon-
jurător. La moment, deşeurile ne-au
inundat ţara şi soluţii concrete de so-
luţionare a problemelor existente din
partea autorităţilor publice centrale şi
locale nu sunt luate la timp şi în plină
măsură. Ca rezultat numărul gunoiş-
tilor creşte cantitativ şi în volum, po-
luând în continuu mediul înconjurător
şi afectând sănătatea populaţiei.
Deşi sistemul actual de gestiona-
re a deşeurilor înregistrează o serie de
dificultăţi şi reţineri în implementarea
politicilor, în aceşti ani de editare a
Revistei am reuşit să vedem aproba-
tă Legea privind deşeurile nr. 209 din
29. 07. 2016, Hotărârea Guvernului
nr.212 din 07.03.2018 pentru aproba-
rea Regulamentului privind deşeurile
de echipamente electrice şi electroni-
ce. Totodată au fost lichidate primele
patru gunoişti rurale şi implementate
primele cinci puncte inteligente de
colectare a deşeurilor electrice, elec-
tronice în Chişinău şi Bălţi. Timp de
cinci ani am fost prezenţi la toate
evenimentele importante în domeniul
gestionării deşeurilor. Nu am fost însă
singuri. Am avut alături de noi, în tot
acest timp, prieteni şi colaboratorii in-
stituţiilor de stat, ONG-urile de mediu
şi desigur reciclatori etc.
În fiecare număr al Revistei, co-
legii din redacţie, au încercat să pre-
zinte cât mai multe informaţii din rea-
lităţile de mediu şi gestionarea deşeu-
rilor. Să prezentăm primarii, oamenii
de afaceri, experienţa ONG-urilor de
mediu, preocupări, responsabilităţi
asumate şi planuri de viitor. Nu ştiu
dacă am reuşit, dar putem să vă asigu-
răm că vom încerca şi în continuarea
să păstrăm o colaborare cu persoane-
le şi instituţiile interesate în domeniu.
În anul ce vine, urmează noi ex-
perienţe şi realizări. Cu sportul GEF
SGP Moldova şi sub patronajul Mi-
nisterului Agriculturii Dezvoltării
Regionale şi Mediului, în parteneriat
cu Primăria mun. Chişinău şi Asoci-
aţia Moldrec, am reuşit lansarea unui
proiect ecologic verde şi sustenabil
pentru mun. Chişinău “Oraş curat cu
e-Deşeu reciclat”. Este o experienţă
noua, încercând astfel să combinăm
armonios componenta informaţiona-
lă redată de Revista cu cea practica,
şi anume prezenţa în teritoriu, discu-
ţii cu beneficiarii proiectului şi identi-
ficarea în comun a celor mai eficien-
te modalităţi pentru colectarea unei
cantităţi cât mai mari de e-Deşeuri şi
reducerea cantităţii de aceste deşeuri
toxice ajunse la groapa de gunoi.
În aceşti cinci ani ne-am lovit şi
de ignoranţa, nepăsarea şi indiferenţa
unor conducători ai autorităţilor pu-
blice locale de ambele niveluri la ca-
pitolul soluţionarea problemei deşeu-
rilor. Fiecare din păcate îşi urmăreşte
doar propriile interese, nu-i interesea-
ză bunul mers al lucrurilor în acest
domeniu, nu-i interesează implemen-
tarea sistemului de colectare selectivă
a deşeurilor, precum şi problemele de
informare, conştientizare şi educaţie
ecologică a populaţiei. Pe noi însă în
toţi aceşti ani ne-a interesat un singur
lucru. Să fim alături de cei care mun-
cesc în domeniul managementului
de deşeuri şi salubrizării localităţilor.
Cu ei am început revista şi cu ei vom
continua în anii ce vin. Lor şi tuturor
cititorilor noştri le mulţumim…
Cu ocazia Sărbătorilor de iarnă,
considerăm, că este cel mai bun prilej
de a ne bucura de tot ceea ce avem şi
a ne ura un an mai bun şi mai prosper.
Ca în fiecare an, vreau şi acum să urez
tuturor cititorilor Revistei, simpati-
zanţilor acesteia şi celora care prote-
jează mediul multă sănătate şi putere
de muncă, fericire, răbdare, încredere
şi chibzuinţă pentru a ajunge fiecare
acolo unde îşi doreşte.
Fie ca Anul Nou să vă aducă bel-
şug în case, speranţe şi încrederea
într-un viitor prosper!
LA MULŢI ANI 2019!
CRĂCIUN FERICIT!
 actualităţi pe scurt
Un nou concept de gestionare
a deşeurilor solide,
examinat la Guvern
„Este important să venim cu o
abordare complexă şi o soluţie la sca-
ra naţională. Îmi doresc mult să avem
acest proiect de ţară, pe care să-l pu-
nem în aplicare, care să fie unul via-
bil şi salutat de administraţia publică
locală”, Opţiunile de îmbunătăţire a
managementului deşeurilor solide în
Republica Moldova au fost analizate,
în cadrul unei şedinţe prezidată de
premierul Pavel Filip. Noul concept
privind acumularea şi prelucrarea
deşeurilor este aproape definitivat.
Urmare a implementării acestuia,
accesul populaţiei, inclusiv în sate, la
serviciile de colectare a deşeurilor va
spori substanţial, a menţionat prim-
ministrul.
Una dintre soluţii propuse pen-
tru îmbunătăţirea procesului de ges-
tionare a deşeurilor ţine de minimi-
zarea efortului financiar şi uman al
administraţiei publice locale. În acest
sens, au fost prezentate costurile esti-
mative de construcţie a infrastructurii
de colectare a deşeurilor, care ar oferi
condiţii mai bune de salubrizare pen-
tru autorităţile locale. De asemenea,
a fost evaluată capacitatea de plată a
beneficiarilor de servicii şi examinată
posibilitatea subvenţionării tarifelor
pentru populaţia social-vulnerabilă.
Conceptul de gestionare a deşe-
urilor solide va stabili şi responsabili-
tăţile autorităţilor de toate nivelurile.
Astfel, administraţia publică locală
va fi responsabilă de asigurarea pro-
cesului de salubrizare în localităţi,
iar administraţia publică centrală - de
transferul, sortarea, reciclarea şi pro-
cesarea deşeurilor. Pentru a selecta
cea mai durabilă şi avantajoasă so-
luţie de acumulare şi de prelucrare a
deşeurilor, a fost discutată posibilita-
tea implementării opţiunilor de depo-
zitare şi co-procesare, inclusiv combi-
narea acestor metode, în funcţie de
regiunile ţării.
Premierul Pavel Filip a solici-
tat ca în baza conceptului prezentat
să fie elaborat un caiet de sarcini, în
care să fie estimate costurile pentru
construcţia infrastructurii şi procura-
rea echipamentelor necesare. Ulte-
rior, caietul de sarcini va sta la baza
elaborării Proiectului naţional privind
managementul deşeurilor solide.
Sursa: Guvernul RM
decembrie 2018
80 Puncte de
colectare a
e-Deşeurilor
vor fi create în
mun. Chişinău
Una din problemele cu care
se confruntă Republica Moldova
şi care rămâne a fi nesoluţiona-
tă până la moment, este gestio-
narea incorectă a deşeurilor, în
special a celor de tipul echipa-
mentelor electrice şi electronice
(DEEE-uri) şi a Bateriilor por-
tabile uzate, denumite în conti-
nuare “e-Deşeuri”. Din lipsă de
informare şi conştientizare, o
mare parte a populaţiei continuă
să depoziteze/arunce aceste de-
şeuri periculoase împreună cu
restul deşeurilor menajere. În
consecinţă, substanţele toxice
conţinute în e-Deşeuri (mercur,
plumb, nichel, cadmiu, litiu)
ajung în sol şi ape, iar apoi prin
contaminare, afectează nega-
tiv mediul ambiant. În final, au
de suferit oamenii de pe urma
consumului de produse poluate,
afectându-şi de multe ori irever-
sibil sănătatea, din moment ce
metalele conţinute în DEEE-uri
şi baterii provoacă alergii, steri-
litate, pierderi de memorie, boli
de inimă, cancer, etc..
Prin intermediul proiectului
“Oraş curat cu e-deşeu reciclat”,
instituțiile publice și private, dar
și mediul academic din mun.
Chișinău, vor fi asigurați cu o
rețea de 80 puncte de colectare a
e-Deșeurilor, inclusiv asigurarea
posibilităţii ultimului deţinător
al deşeurilor de a le putea pre-
da gratuit operatorilor autorizați
pentru a putea fi ulterior supuse
reciclării, în acest mod contribu-
ind direct la reducerea cantităţii
de deşeuri depozitate la groapa
de gunoi, la reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră rezulta-
te din deşeurile nevalorificate şi,
implicit, la protejarea mediului
înconjurător şi a sănătăţii popu-
laţiei. MD
| Managementul Deşeurilor | 3
 Nicolae Ciubuc —
Omul Săptămânii
În luna noiembrie curent, Nicolae Ciubuc, ministrul
Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, a avut
parte de o săptămână intensă, dar foarte importantă, da-
tează portalul Tribuna.
În această săptămână Nicolae Ciubuc şi-a văzut în-
cununat de succes efortul depus constant în ultima pe-
rioadă – Guvernul a aprobat noul Cod Funciar. De ase-
menea, în această săptămână, s-a finalizat cu succes alt
proces la care Nicolae Ciubuc a lucrat mult – Executivul
a aprobat proiectul Legii privind producţia agroalimenta-
ră ecologică şi etichetarea produselor ecologice. Aceas- Regionale şi Mediului, care a vorbit despre importanţa
ta înseamnă că certificatele eliberate pentru produsele reciclării deşeurilor în contextul impactului asupra me-
agroalimentare vor fi recunoscute pe piaţa europeană, diului şi reducerii costurilor de producere a materiei
iar producţia ecologică va fi exportată mai uşor în UE. prime pentru diferite industrii. De asemenea, ar fi de
Un alt eveniment important al săptămânii a ţinut de menţionat că în această săptămână a fost evaluat pro-
faptul că o companie specializată în domeniul colectării cesul de pregătire pentru elaborarea Planului naţional
şi reciclării deşeurilor din Republica Moldova, a lansat privind aprovizionarea cu apă şi canalizare a localităţilor
prima linie de granulare a plasticului din deşeuri. La din Republica Moldova, iar un rol deosebit în acest sens
eveniment a participat ministrul Agriculturii, Dezvoltării i-a revenit lui Nicolae Ciubuc. TRIBUNA

Apelul dlui Nicolae CIUBUC, lansat către populație cu ocazia Zilei

Naţionale de Înverzire a Plaiului — s-a materializat prin fapte concrete
Cu ocazia Zilei Naţionale de În-
verzire a Plaiului cu genericul “Un
arbore pentru dăinuirea noastră” mi-
nistrul Agriculturii, Dezvoltării Regi-
onale şi Mediului, Nicolae Ciubuc, a
făcut un apel către populaţia Republi-
cii Moldova, către instituţiile publice
şi private şi ONG-urile de mediu să se
implice activ în această Campanie de
importanţă naţională, care va duce la
îmbunătăţirea stării ecologice a țării
şi a mediului de trai. „Campania nu
presupune doar plantarea, dar şi ac-
ţiuni de salubrizare a zonelor verzi,
îngrijire şi amenajare a parcurilor,
scuarurilor. Este un exemplu social
pentru tânăra generaţie de a învăţa
sa trăim într-un mediu, mai curat, să-
nătos şi verde”, a specificat Nicolae
Ciubuc.
Conform Planului de Înverzire
pentru acest an au fost planificaţi spre
plantare circa 143 mii arbori şi arbuşti,
dintre care peste 13 mii puieţi în mu-
nicipiul Chişinău şi 129 mii puieţi,
în alte localităţi ale ţării. Mai mult ca
atât, în această toamnă, în fondul fo-
restier gestionat de Agenţia Moldsilva
s-a preconizat efectuarea regeneră-
rii naturale pe o suprafaţă de 800 ha
prin semănarea a 100 tone ghindă,
crearea culturilor silvice pe 530 ha
ceea ce constituie 3 milioane de puieţi
şi lucrările de completare a culturilor
silvice, create în anii precedenţi, pe o
suprafaţă de 2560 ha cu plantarea a
circa 7 milioane puieţi. Finanţarea în
sumă de circa 1 milion de lei a fost
asigurată din Fondul Ecologic de Stat.
În această Campanie de învezire s-au
implicat majoritatea localităţilor din
ţară, De exemplu, în raionul Ungheni
au fost sădiţi circa 14 mii copaci şi 450
arbuşti, au fost lichidate 132 gunoişti
spontane pe suprafaţa de peste 8 ha,
au fost amenajate 1173 fântâni şi 60
izvoare. În campania respectivă, care
a fost derulată în majoritatea satelor
din raionul Ungheni, s-au implicat mai
activ elevii şi pedagogii şcolilor din lo-
calităţi.
O pădure de peste 15 ha a fost
plantată în Zona Ramsar „Nistrul de
Jos”, situată în apropierea satului Po-
peasca din raionul Ştefan Vodă. Acest
lucru s-a efectuat cu ajutorul a peste
200 de voluntari, al reprezentanţilor
misiunilor diplomatice, precum şi al
angajaţilor agenţiilor europene de dez-
voltare din ţara noastră.
De menţionat, că în această
Companie la invitaţia Excelenţei Sale
Christine Freilinger, ambasadoare a
Austriei în Republica Moldova, îm-
preună cu voluntarii localnici şi cu
voluntarii din capitală, la lucrările de
plantare au participat Excelenţa Sa
Peter Michalko, şeful Delegaţiei UE
la Chişinău, precum şi ambasadori
şi reprezentanţi ai agenţiilor de dez-
voltare din ţările Uniunii Europene
în ţara noastră. O informaţie mai des-
făşurată va fi prezentată în numărul
următor al revistei. MD

4 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018

actualități

O discuţie cu Ellen Lorshieder, expert în domeniul

managementului deşeurilor din Carolina de Nord
Secretarul de Stat în
domeniul protecţiei me-
diului şi resurselor natu-
rale, Valentina Ţapiş, din
cadrul Ministerului Agri-
culturii, Dezvoltării Regi-
onale şi Mediului, a avut
o discuţie, cu expertul în
domeniul managementu-
lui deşeurilor din Carolina
de Nord, Ellen Lorshieder,
despre iniţierea schim-
bului de experienţă în do-
meniul managementului
deşeurilor şi practicile de
gestionare a deşeurilor în
municipii. aplicarea taxei pe depo- cooperare, pentru a oferi acestui suport vom afla
"Vrem să cunoaştem zit, colectarea deşeurilor suportul necesar autorită- după ce expertul american
experienţa Statelor Unite pe fracţii”, a menţionat în ţilor din ţara noastră. va studia actualul sistem
ale Americii în domeniul discuţii, Secretarul de stat Pentru noi, moldove- de gestionare a deşeurilor
managementului deşeuri- în domeniul protecţiei me- nii, este foarte important la nivel de municipii, care
lor, inclusiv, practicile de diului şi resurselor natura- fiecare dialog susţinut diferă radical de cel ame-
gestionare a deşeurilor în le, Valentina Ţapiş. cu partenerii străini care rican.
municipii, pentru a putea În cadrul dialogului a sunt gata să ne ofere acest La discuţii au mai
împărtăşi bunele practici fost evidenţiată şi proble- suport financiar şi meto- participat reprezentanţi
cu autorităţile publice lo- ma deşeurilor periculoase, dologic întru soluţiona- ai autorităţilor locale din
cale, operatorii economici în contextul că este în res- rea problemei deşeurilor. oraşul Cimişlia şi specia-
şi companiile private ce ponsabilitatea statului de Necesităţile de cooperare lişti ai Direcţiei politici de
activează în acest dome- a oferi soluţii cu suport fi- sunt foarte necesare pen- management al deşeurilor
niu. Ne interesează să nanciar din fonduri de me- tru autorităţile responsa- şi substanţelor chimice şi
cunoaştem metodologia diu, create cu acelaşi scop. bile în domeniu, ne cătând ai Direcţiei analiză, moni-
de calcul a taxelor şi cum La rândul său, El- la faptul că gestionarea de- torizare şi evaluare a poli-
sunt aplicate acestea pen- len Lorshieder şi-a expri- şeurilor în SUA se bazea- ticilor.
tru colectarea deşeurilor mat disponibilitatea de a ză în principiu pe sectorul Sursa: Comunicat
de la populaţie, precum şi identifica necesităţile de privat. Despre rezultatele MADRM

Vizita Primarului general interimar, Ruslan

Codreanu, la gunoiştea municipală din str. Uzinelor
Primarul general interimar al municipiului
Chişinău, Ruslan Codreanu, a vizitat gunoiştea
municipală, din str. Uzinelor 205 din capitală,
unde se duc lucrările de construcţie a staţiei de
tratare a levigatului, produs din deşeurile menaje-
re solide depozitate la gunoiştea provizorie ampla-
sată la iniţiativa dlui Dorin Chirtoacă, ex Primar
general al mun. Chişinău.
Durata lucrărilor de construcţie conform pro-
iectului este de 6 luni şi sunt executate de către
SC ”BEMAS” SRL în baza unui contract semnat
cu ÎM Regia ”Autosalubritate”. Lucrările de proiec-
tare a staţiei de tratare a levigatului şi recultivarea
gunoiştii au fost executate de către ÎM Institutul
”Chişinău-Proiect”. Pentru lucrările de construcţie
a staţiei de tratare a levigatului, unica de acest gen
din capitală, din bugetul municipal pentru anul cu-
rent au fost alocaţi 4,3 milioane lei.
În prima fază a proiectului, în anul 2017, de că-
tre ÎM Regia ”Autosalubritate” a fost achiziţionat uti-
lajul de epurare a levigatului, în valoare de 10,4 mi-
lioane lei. Sursa: Comunicat de presă al Primăriei

decembrie 2018 | Managementul Deşeurilor | 5

investiții

Regia „Autosalubritate” a cumpărat

12 autospeciale pentru transportarea deşeurilor
Parcul de autospeciale al Î.M.
,,Autosalubritate” din Chişinău se va
îmbogăţi cu 12 autospeciale noi. Un
proiect de decizie în acest sens a fost
votat de consilierii municipali. Între-
prinderea Municipală "Autosalubrita-
te" are nevoie de maşini noi pentru a
putea evacua gunoiul cât mai eficient.
În prezent, instituţia are în dotare 94
de vehicule, dintre care 54 sânt folosi-
te pentru ridicarea deşeurilor. Zilnic,
municipiul trebuie asigurat cu 42 rute
de evacuare a gunoiului din blocurile
de locuit şi de pe străzile capitalei.
Pentru procurarea autospecialelor va
fi contractat un credit de 7 milioane
de lei. În prezent doar patru automo-
bile din parcul întreprinderii cores-
pund normelor de exploatare. Prima
autospecială a ajuns în primele zile
ale lunii octombrie curent la Chişinău,
iar la prezentarea acesteia a participat
Primarul general interimar al capita-
lei Ruslan Codreanu. Până la finele
lunii decembrie toate cele 12 unităţi
autospeciale vor fi puse pe linie.
Toate autospecialele sunt noi, de
model MAZ, produse în Belarus, iar
valoarea acestor achiziţii este de 9,4
milioane de lei. „Vom mai achiziţiona
autospeciale şi în următorii ani, deoare-
ce parcul auto al întreprinderii este în-
vechit, iar pentru întreţinerea lui supor-
tăm cheltuieli destul de mari”, a men-
ţionat Eugen Axentiev, director al Î.M.
Regia „Autosalubritate”, societate care
asigură serviciile de colectare şi trans-
port a deşeurilor din oraşul Chişinău.
De menţionat, că şoferii şi perso-
nalul care vor opera aceste autospe-
ciale vor fi instruiţi în utilizarea aces-
tor maşini în perioada următoare.
În context, Primarul general
interimar, Ruslan Codreanu, a sub-
liniat necesitatea de a moderniza
toate întreprinderile municipale,
apreciind în acest sens activitatea
Î.M. Regia „Autosalubritate”: „Dacă
ne dorim să oferim servicii calitative,
să avem un oraş curat şi amenajat,
atunci trebuie să investim în dezvol-
tarea întreprinderilor care prestează
respectivele servicii şi să creăm con-
diţii decente oamenilor care mun-
cesc în aceste societăţi municipale”,
a spus Ruslan Codreanu. Sursa:
Comunicat de presă al Primăriei

Primăria mun. Chişinău trece

de la mături la aspiratoare…
Primarul general interimar al municipiului Chi-
şinău, Ruslan Codreanu, a participat la finele lunii
octombrie, la prezentarea unui lot de tehnică speci-
alizată pentru colectarea frunzelor de pe trotuarele
străzilor principale și din zonele rezidențiale.
Lotul de tehnică este produs în Cehia și include
5 aspiratoare pentru frunze, dotate cu remorcă. Auto-
specialele au capacitatea de aspirare a 8 metri cubi de
deșeuri vegetale pe oră și vor fi repartizate întreprinde- La rândul său, șeful Direcției generale locativ - co-
rilor municipale pentru servicii locative din cele cinci munale și amenajare, Ion Burdiumov, a precizat că an-
sectoare ale capitalei. terior, încărcarea unei remorci cu frunze, necesita im-
Primarul general interimar, Ruslan Codreanu, a plicarea a circa 8 muncitori, iar în prezent acest proces
menționat, că noua achiziție de tehnică va eficientiza poate fi realizat în circa 40 minute, doar de un singur
procesul de salubrizare în oraș. „Trecem de la mături la angajat. Utilajele sunt ușor manevrabile, astfel că pot fi
aspiratoare, adică de la lucrul manual la cel mecanizat. folosite atât în parcuri, cât și pe străzi, pentru colecta-
Trebuie achiziționate mai multe asemenea autospecia- rea frunzișului. Tehnica achiziționată de către Direcția
le, în contextul în care municipalitatea are în gestiune generală locativ-comunală și amenajare costă 3,8 mili-
o suprafață de circa 55 mii metri pătrați de zone verzi, oane lei, surse prevăzute în bugetul municipal pentru
care necesită salubrizate". anul 2018. Comunicat de presă al Primăriei

6 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018

 evenimente

Republica Moldova a marcat

în premieră
„Ziua Internațională a Reciclării”
La 15 noiembrie curent Re-
publica Moldova a marcat ,,Ziua
Internațională a Reciclării”. În
contextul acestui eveniment eco-
logic, au fost desfăşurate diferite
activitatăţi, campanii de informa-
re, ce au avut drept scop motiva-
rea populaţiei de a utiliza produse
reciclate şi de a participa activ în
procesul de colectare selectivă şi
reciclare a deşeurilor.
Această campanie de informa-
re și sensibilizare a fost lansată
pentru prima dată în anul 1997 de
către Coaliția Națională a Reciclă-
rii, în SUA. Deja mai bine de 10
ani, această zi a ajuns a fi marcată
de mai multe ţări pe Glob, dat fiind
importanţa subiectului şi necesi-
tatea conştientizării şi implicării
populaţiei în acţiuni de reducere a colectării şi reciclării PET-urilor le. Am identificat obiectivele şi so-
poluării. din Republica Moldova, a lansat luţiile optime în acest sens, iar în
În ţara noastră, cu această oca- în această zi, prima linie de granu- perioada următoare vom spori ac-
zie, organizaţiile de mediu au des- lare a plasticului din deşeuri. La tivităţile de informare şi conştienti-
făşurat o serie de manifestări. Prin- eveniment a participat ministrul zare a populaţiei privind colectarea
tre care: acţiuni de informare, con- Agriculturii, Dezvoltării Regionale separată a deşeurilor”, a menţionat
ştientizare şi educaţie ecologică, şi Mediului, Nicolae Ciubuc, care a ministrul Nicolae Ciubuc, în cadrul
acţiuni de ecologizare, dezbateri şi vorbit despre importanţa reciclării evenimentului.
mese rotunde. În acest context, or- deşeurilor în contextul impactului
ganizaţiile instituţiile subordonate asupra mediului şi reducerii costu-
Ministerului Agriculturii, Dezvol- rilor de producere a materiei prime
tării Regionale şi Mediului, orga- pentru diferite industrii.
nizează ora ecologică cu tematica „În Republica Moldova avem
„Nimic nu trebuie să se arunce, autorizaţi 36 de operatori speciali-
totul trebuie reciclat”. zaţi în domeniu colectării şi reciclă-
rii deşeurilor, dintre aceştia 18 se
ocupă doar de reciclare. Reieşind
din faptul că anual producem peste
un milion de tone de deşeuri, am Potrivit reprezentanţilor com-
avea nevoie de mai mulţi operatori paniei, pentru reciclare sunt co-
autorizaţi, pentru că reciclarea este lectate deşeurile din plastic de pe
un element important din întregul teritoriul municipiului Chişinău şi
lanţ al managementului deşeurilor, a localităţilor din suburbie, capa-
ce are avantaje economice şi eco- citatea lunară de reciclare fiind de
logice. La nivel de autoritate publi- până la 180 de tone. Costul total al
că centrală avem elaborat un nou echipamentului de granulare a con-
concept de colectare şi prelucrare stituit circa 500 mii de euro.
Cu ocazia acestui eveniment a deşeurilor, care pune accent pe
SRL „ABS” în parteneriat cu între- reducerea efortului financiar şi Serviciul informare şi comu-
prinderea specializată în domeniul uman al autorităţilor publice loca- nicare cu mass media al MADRM

decembrie 2018 | Managementul Deşeurilor | 7

La 25 noiembrie a fost marcată
Ziua Agricultorului 2018!
peste 900 mln lei, suma disponibilă
Tradiţional, din anul 1994 şi până în prezent, data de 25 noiembrie
fiind cu 120 mln lei mai mare decât
este consacrată Zilei lucrătorului din agricultură şi industria prelu-
crătoare. Această zi este dedicată totalizării rezultatelor obţinute în în anul 2017, iar suportul oferit a
anul agricol care a trecut, trasării unor obiective pentru anul agricol sporit capacităţile agricultorilor de
viitor şi, de asemenea, menţionarea problemelor cu care se confruntă păstrare a fructelor şi strugurilor,
agricultorii în procesul de producere a culturilor agricole. La nivel de majorarea suprafeţelor irigate, dar
ţară acest eveniment a fost consemnat la data de 25 noiembrie curent a suprafeţelor asigurate cu sisteme
în incinta Palatului Republicii, unde participanţii au fost felicitaţi de antigrindină şi anti - ploaie.
autorităţile centrale şi locale, parteneri de afaceri etc. Cu un cuvânt de salut către agri-
cultori s-a adresat Prim-ministrul
Cu un mesaj de felicitare că- şi struguri – 7%. Cifrele confirmă Pavel Filip, care a accentuat că Gu-
tre agricultori s-a adresat Nicolae că eforturile Guvernului au avut re- vernul a depus eforturi considerabi-
Ciubuc, Ministrul Agriculturii, Dez- zultat pozitiv, iar impactul acestora le în ultimii 3 ani pentru a redresa
voltării Regionale şi Mediului: „Re- poate fi văzut în indicatorii macroe- situaţia economică din ţară şi a veni
zultatele obţinute în anul 2018 au conomici ai ţării”. cu investiţii în sprijinul agricultori-
confirmat în mod repetat că ne dez- În contextul susţinerii produ- lor. Astfel, fondul de subvenţionare
voltăm, avem o creştere remarcabilă cătorilor agricoli, ministrul a men- în agricultură a crescut până la circa
1 miliard de lei, fiind stinse datoriile
pe subvenţii neachitate agricultori-
lor. Premierul a evidenţiat şi facili-
tăţile oferite pentru tinerii şi femeile
care îşi lansează afaceri în agricul-
tură. În anul curent, statul a alocat
în acest scop 45 de milioane de lei.
„Avem deja 27 de tineri, care vor
primi 13 milioane de lei. Noi trebu-
ie să-i încurajăm şi să-i susţinem pe
cei care vor să îndrăznească. Ei sunt
cei care ne mişcă înainte” a punctat
Pavel Filip. După cum au menţionat
în continuare vorbitorii, anul agricol
a fost unul dintre cei mai reuşiţi, ne-
cătând la condiţiile climaterice nefa-

la producţia de porumb cu 56,5 %,

fructe sămânţoase cu 46,3%, fructe
sâmburoase 26,1 %, iar recolta de
struguri a crescut cu 14,9 %. Volu-
mul total al exportului de fructe în
stare proaspătă, pentru opt luni ale
anului 2018, este de 167056,2 tone
, inclusiv topul celor mai exportate
fructe: mere – 107588 tone, struguri
– 19953 tone, prune -14958 tone
şi cireşe - 11606 tone. Comparând
aceeaşi perioadă a exportului din
2018 cu anul 2017, este clar vizibi-
lă tendinţa de creştere a volumului
exportului la principalele culturi
exportate, cea mai mare creştere fi-
ind înregistrată la cireşe de 33,6%, ţionat că în anul curent peste 5 mii vorabile pentru unele zone din ţară
urmată de volumul de mere cu o de antreprenori au beneficiat de şi totuşi au fost obţinute rezultate
majorare de 17%, prune – 13,4% sprijin financiar în valoare totală de foarte bune la unele culturi agrico-

8 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018


La Luxemburg s-a desfăşurat o nouă
reuniune ministerială în domeniul
schimbărilor climatice
Secretarul de Stat în domeniul
mediului şi resurselor naturale, Va-
lentina Ţapiş, împreună cu un grup
de specialişti ai Ministerului Agri-
culturii, Dezvoltării Regionale şi
Mediului (MADRM), au participat,
în perioada 9-10 octombrie 2018, la
cea de-a doua reuniune ministerială
în domeniul mediului şi schimbări-
lor climatice în cadrul Parteneriatu-
lui Estic, ce s-a desfăşurat la Luxem-
burg. Scopul evenimentului a fost de
a discuta progresele ţărilor Partene-
riatului Estic şi a ţărilor membre ale
Uniunii Europene în implementarea
Declaraţiei Ministeriale privind me-
diul şi schimbări climatice (Luxem-
burg, 2016) şi a stabili domeniile
prioritare de cooperare şi asistenţă
pentru ţările Parteneriatului Estic.
La eveniment au participat Co-
misarul UE pe Mediu, Afaceri Ma-
ritime şi Pescuit, Karmenu Vella şi
Comisarul UE pe Climă şi Energie,
Miguel Arias Canete.
În cadrul reuniunii, Secretarul
de Stat Valentina Ţapiş, a prezentat
progresele în planificarea strategică
pe domenii şi în elaborarea şi apro-
barea legislaţiei bazate pe Directive-
le şi Regulamentele UE în domenii-
le: deşeuri, resurse de apă, biodiver-
sitate, aer şi guvernarea de mediu.
le. În mod solemn au fost
nominalizaţi cei mai buni
agricultori şi procesatori
de materie primă.
În contextul sărbătorii
dar şi a cuvintelor de salut
menţionate în cadrul eve-
nimentului dedicat agri-
cultorilor din Republica
Moldova, redacţia Revistei
MD, Vă aduce cele mai cor-
diale şi sincere felicitări şi
mulţumiri pentru munca
Dumneavoastră cu adevă-
rat grea, dar totodată, atât
de nobilă şi atât de nece-
„Provocările cu care se confrun-
tă Republica Moldova în domeniul
mediului sunt legate de aplicarea le-
gislaţiei noi şi necesităţile investiţio-
nale pentru a face faţă standardelor
şi cerinţelor UE pe domenii, în spe-
cial în domeniul deşeurilor, resurse-
lor de apă şi monitoringul calităţii
componentelor de mediu”, a precizat
Valentina Ţapiş, în cadrul discuţiilor.
În cadrul evenimentului, de-
legaţia MADRM a purtat discuţii
bilaterale cu delegaţia Austriei pri-
vind asistenţa acordată pentru im-
plementarea politicii în domeniul
resurselor de apă, precum şi extin-
decembrie 2018
sară. Dumneavoastră sunteţi econo-
mia ţării, cei care ne aduceţi zilnic
pe masă pâinea cea de toate zilele.
Cu prilejul sărbătorii Zilei Agriculto-
rului, Vă urăm din toată inima multă
sănătate, mult curaj, optimism, pace
şi linişte în familii, să aveţi parte de
ani rodnici, ca răsplată a muncii şi
dăruirii depuse. Munca să Vă fie
răsplătită după merit, încât ea să Vă
aducă bunăstare, prosperare şi cât
mai multe bucurii… Suntem siguri
că şi pe viitor veţi da dovadă de ener-
gie şi profesionalism spre binele so-
cietăţii şi rezolvarea cu succes a pro-
blemelor complexe ale ramurii”. MD
derea asistenţei pentru domeniul
monitoringul calităţii aerului, ceea
ce va face posibil implementarea Di-
rectivelor UE pe domeniul aer.
Ţările Parteneriatului Estic, ce
au semnat Acordul de Asociere cu
Uniunea Europeană: Republica Mol-
dova, Ucraina şi Georgia, în contex-
tul realizării angajamentelor asuma-
te în cadrul Acordului de Asociere,
au avut întrunire pentru stabilirea
provocărilor şi necesităţilor comune
pentru a fi prezentare partenerilor
de dezvoltare. Serviciul informare
şi comunicare cu mass media al
MADRM
| Managementul Deşeurilor | 9
Seminar regional pentru țările
din Europa de Est și Asia Centrală
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi
Mediului în parteneriat cu Secretariatul Convenţiei de
la Minamata privind mercurul au organizat un seminar
regional pentru ţările din Europa de Est şi Asia Centrală
privind pregătirea celei de-a doua reuniuni a Conferinţei
părţilor, care va avea loc la Geneva la sfârşitul lunii no-
iembrie 2018.
Scopul seminarului a fost de a pregăti platforma
pentru Conferinţa Părţilor, precum şi pentru a ajunge la
un consens regional referitor la acţiunile concrete de re-
alizare a obiectivelor Convenţiei.
În discursul său de salut, Secretarul de Stat al Mi-
nisterului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediu-
lui, Valentina Ţapiş, şi-a exprimat convingerea, că aceste
consultări vor aduce un sprijin substanţial procesului de
pregătire a COP2, beneficiind de experienţa regională re-
levantă în domeniul de interes.
Oficialul a îndemnat ţările cu economii în tranziţie
din regiunea noastră să intensifice eforturile şi coopera-
rea pentru a atinge obiectivele convenţiei.
„Republica Moldova, recunoscând importanţa şi
prioritatea unei reglementări adecvate a mercurului şi a
compuşilor săi, desemnată de Convenţia de la Minamata,
a fost prima dintre ţările cu economii în tranziţie pentru
a ratifica această convenţie şi a lua măsuri pentru imple-
mentarea ei şi va continua să îşi consolideze capacitatea
şi eforturile de a mobiliza atât intern cât şi extern resur-
sele necesare pentru punerea în aplicare a convenţiei. În
acest context, îmi doresc să avem consultări reuşite şi să
luăm decizii ce vor contribui la implementarea cu succes
a Convenţiei”, a adăugat Valentina Ţapiş.
Convenţia de la Minamata cu privire la mercur este
un tratat global de mediu care are drept scop protecţia
sănătăţii şi a mediului împotriva efectelor negative ale
mercurului. Tratatul este numit "Convenţia de la Mina-
mata" în numele oraşului unde, în perioada 1950-1960,
a avut loc unul din cele mai grave accidente de poluare
cu mercur. Convenţia abordează întregul ciclu de viaţă al
mercurului - de la mineritul primar la gestionarea deşeu-
rilor de mercur - cu scopul de a proteja sănătatea şi me-
diul de emisiile antropice de mercur şi compuşii acestuia
în aer, apă şi sol. Serviciul informare şi comunicare cu
mass media al MADRM

La Chişinău a avut loc Conferinţa ştiinţifică – „Provocări şi perspective

regionale privind gestionarea deşeurilor radioactive în ţările GUAM”
La Chişinău s-a desfăşurat Con-
ferinţa ştiinţifică cu genericul ”Provo-
cări şi perspective regionale privind
gestionarea deşeurilor radioactive în
ţările GUAM”. Evenimentul a fost or-
ganizat de Agenţia Naţională de Re-
glementare a Activităţilor Nucleare şi
Radiologice (ANRANR) în comun cu
Autoritatea Suedeză de Securitate
Radiologică cu ocazia jubileului de
10 ani de la fondarea ANRANR.
La Conferinţă au participat
reprezentanţi ai Agenţiei Internaţi-
onale pentru Energia Atomică, Au-
toritatea Suedeză de Securitate Ra-
diologică, Comisia de Reglementare
Nucleară SUA, instituţii ce de-a lun-
gul anilor sunt principalii parteneri
ai Republicii Moldova, care oferă
asistenţă tehnică în implementarea
sistemului de reglementare a acti- unea transnistreană a ţării noastre.
vităţilor nucleare şi radiologice. De Este de remarcat, că în anul
asemenea, au participat reprezen- 2017, datorită eforturilor depuse de
tanţi ai organelor de reglementare ANRANR a fost revăzută Legea nr.
din domeniul nuclear şi radiologic 132 din 08.06.2012 privind desfăşu-
din România, Ucraina, Georgia. rarea în siguranţă a activităţilor nu-
În prima zi a evenimentului dis-
cuţiile s-au axat pe realizările Agenţiei
şi rezultatele cooperării internaţiona-
le în perioada anilor 2007-2018, iar
în ultima zi participanţii au realizat un
schimb de experienţă şi bune practici
în domeniul gestionării şi dezafectării
deşeurilor radioactive, precum şi au
evidenţiat provocările din domeniu.
Pe parcursul perioadei de activi- cleare şi radiologice, iar ca rezultat
tate, ANRANR a introdus în baza de Autorizaţiile radiologice de activitate
date 7200 surse radioactive, dintre sunt eliberate gratis. Serviciul infor-
care circa 3700 surse provenite din mare şi comunicare cu mass media
instituţii falimentare, inclusiv din regi- al MADRM

10 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018

Aspecte practice de finanţare şi dezvoltare a
managementului deşeurilor discutate la Chişinău,
de către experţi din Republica Moldova şi Ucraina
În perioada 19-22
noiembrie 2018, AO Eco-
Contact, în parteneriat
cu Primăria Cărpineni
şi AO Speranţa, au orga-
nizat un ciclu de instru-
iri privind identificarea
surselor de finanţare şi a
aspectelor de instituire a
unui management adec-
vat al deşeurilor solide
la nivel intercomunal.
Atelierul a fost dedicat în
special reprezentanţilor
autorităţilor publice lo-
cale şi actorilor comuni-
tari din raionul Hînceşti,
Republica Moldova şi re-
giunea Cecelnik, Ucraina.
Aspectele abordate în
cadrul instruii s-au axat pe
necesitatea aplicării unor
abordări noi în domeniul
vizat, în mod deosebit pe
promovarea colectării se-
parate a deşeurilor, pre-
cum şi pe implicarea mai
activă a populaţiei.
În context, participan-
ţii au menţionat că provo-
cările existente la momen-
tul actual ţin, în special,
de crearea unui cadru in-
stituţional adecvat şi a
unei infrastructuri pentru
managementul integrat al
deşeurilor la nivel local,
pentru care este nevoie de
experienţă, timp şi resurse
financiare.
În acest sens, un mo-
ment de împărtăşire a bu-
nelor practici şi a lecţiilor
învăţate a fost oferit de
către reprezentanţii Con-
siliului Raional Făleşti,
privind stabilirea siste-
mului de management al
deşeurilor la nivel raional,
în ideea de a permite par-
tenerilor proiectului, care
sunt la etapa înfiinţării ser-
viciilor intercomunale să
evite anumite riscuri şi să
meargă din start în direc-
ţia corectă, aplicând noua
abordare de gestionare a
deşeurilor.
Totodată, în cadrul
atelierului de lucru au fost
prezentate practici de reci-
clare a deşeurilor de mase
plastice (PVC, Polipropi-
lenă, Polietilenă, Folie,
deşeuri PET), precum şi
modalităţi de sortare a de-
şeurilor municipale, care
au fost prezentate de că-
tre un reciclator autorizat
din municipiul Chişinău,
în cadrul vizitei practice la
întreprindere.
„Implicarea publicu-
lui în gestionarea deşeuri-
lor nu se limitează doar la
procesele de generare şi
de eliminare, dar la fieca-
re etapă a lanţului de ges-
tionare a deşeurilor, chiar
dacă acest lucru nu este
uneori evident şi, rareori,
recunoscut de public” – a
fost una din concluziile
menţionate de către parti-
cipanţi, urmare a vizitei in
teritoriu.
Seminarul a finalizat
cu o sesiune de discuţii
pe marginea subiectelor
abordate pe parcursul ce-
lor patru zile de lucru şi
cu trasarea unor obiective
concrete privind îmbună-
tăţirea modalităţilor de
gestionare a deşeurilor,
responsabilizarea popu-
laţiei vis-a-vis de sortarea
corectă a deşeurilor şi
îmbunătăţirea condiţiilor
tehnice, sociale şi financia-
re, pentru a extinde aceste
servicii şi în mediul rural.
Acţiunea este parte
a proiectului „Reţea rura-
lă transfrontalieră pentru
un mediu ambiant curat”,
implementat prin Progra-
mului de Cooperare Teri-
torială Republica Moldova
– Ucraina, în cadrul Parte-
neriatului Estic (EaPTC).
Proiectul este implemen-
decembrie 2018 | Managementul Deşeurilor
tat de Primăria Comunei
Cărpineni în parteneriat cu
AO Speranţa din Republica
Moldova şi Primăria locali-
tăţii Chechelnyk, regiunea
Viniţa, Ucraina, bugetul to-
tal fiind de 290 015 Euro.
Context: Scopul Pro-
gramului de Cooperare Te-
ritorială Republica Moldo-
va – Ucraina în cadrul Par-
teneriatului Estic (EaPTC)
este de a crea un mediu
favorabil pentru programe-
le de cooperare teritorială
de-a lungul frontierelor în-
tre ţările: Moldova – Ucrai-
na, Armenia – Georgia,
Azerbaidjan – Georgia şi
Belarus -Ucraina, respec-
tând specificului fiecărei
zone de frontieră. La fel,
Programul îşi propune să
consolideze capacităţile
autorităţilor locale şi regi-
onale şi actorilor nongu-
vernamentali să dezvolte
şi să implementeze în co-
mun proiecte transfronta-
liere. Contribuţia generală
a Uniunii Europene la im-
plementarea programului
EaPTC este de 12,5 mili-
oane de euro.
Sursa: AO Ecocontact
| 11
 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
Arderea frunzelor şi
Raiduri de salubrizare a resturilor vegetale
este interzisă şi va fi
în mun. Chișinău sancţionată

Alina BOTNARIUC, Inspector principal, IPM Chișinău

În cadrul Campaniei „Sa- derile pct.17 din Legea nr.209 din

lubrizarea de toamnă” din data
de 23.10.2018, Inspecția pentru
Protecția Mediului Chişinău a efec-
tuat mai multe raiduri pe timp de zi,
întru combaterea arderii deşeurilor
vegetale în sectoarele mun. Chişinău.
Astfel, în urma măsurilor între-
prinse au fost inspectate terenurile
aflate în gestiunea APL a or. Codru,
or. Sîngera, s. Revaca, or. Chişinău.
Ca rezultat au fost depistate cinci
persoane care au încălcat preve-
29.07.2016, privind deşeurile.
Colaboratorii IPM Chişinău
au întocmit cinci procese-verbale
cu privire la contravenție, persoa-
nelor găsite vinovate de comiterea
contravenției prevăzute de art.154,
alin.1) din Codul Contravențional
al RM, fiindu-le aplicată sancțiunea
contravențională sub formă de amen-
dă în valoare totală de 72 unități
convenționale (3600 lei).
În aceeaşi ordine de idei, IPM Chi-
şinău recomandă populației să colecte-
ze resturile vegetale separat de deşeu-
rile menajere, frunzele să fie depozita-
te şi acoperite cu sol. Astfel ele se vor
supune unui proces de fermentare şi se
vor transforma în compost, care va pu-
tea fi folosit în calitate de îngrăşământ
natural pentru terenurile agricole.
O avertizare în acest sens
a fost emisă de Ministerul Agri-
culturii, Dezvoltării Regionale
şi Mediului (MADRM), care va
efectua controale în teritoriu
împreună cu reprezentanţii au-
torităţilor locale, Ministerul de
Interne şi Inspectoratul pentru
Protecţia Mediului.
Conform Codului Contra-
venţional, persoanele care vor
arde frunzele şi deşeurile mena-
jere vor achita amendă, conform.
Potrivit legii, persoanele fizice se
sancţionează cu amendă în mări-
me de la 600 până la 1200 de lei
sau cu muncă neremunerată în

Activități de control ecologic folosul comunităţii de până la 60

la Anenii Noi
Andrei BERZOI, șef IPM Anenii Noi
În cadrul Campaniei
de toamnă de salubrizare
şi amenajare a localităţi-
lor în perioada 01–06 oc-
tombrie 2018, Inspecţia
pentru Protecţia Mediu-
lui Anenii Noi a efectuat
un raid de salubrizare în
rezultatul căruia a fost
întocmit un act de con-
trol în primăria Varniţa
pe numele viceprimarului
cu indicaţii obligatorii: 1) Gestionarea normativă a deşeurilor întru evitarea
poluării resurselor funciare, apelor freatice şi subterane; 2) Evacuarea deşe-
urilor în aşa mod ca să nu prezinte risc de poluare a mediului înconjurător.
Pentru încălcarea regulilor de gestionare a deşeurilor a fost întocmit
şi un proces-verbal contravenţional, aplicând o amendă de 12 u. c - 600 lei,
achitată în 72 ore.
Tot în această perioadă a fost lichidată o gunoişte cu suprafaţa de 0,2
ha. Lucrările de salubrizare în satul Hârbovăţ s-au efectuat de către anga-
jaţii Primăriei şi consilierii locali.
de ore. Persoanelor juridice li se
va aplica o amendă în mărime de
la 4500 până la 9000 lei.
Specialiştii atenţionează că
substanţele nocive, emise în urma
arderii frunzelor, se acumulează în
stratul de aer de la suprafaţa solu-
lui, fiind emanate diferite substan-
ţe toxice. Printre acestea se numă-
ră monoxidul de carbon, dioxidul
de sulf, funinginea, oxizii de azot,
hidrocarburile şi dioxinele - cei
mai toxici şi periculoşi compuşi
organici de compoziţie complexă.
Aceste substanţe chimice pot
cauza, chiar şi în cantităţi mici,
intoxicaţii ale căilor respiratorii,
afecţiuni ale sistemului nervos
central, ale mucoasei ochiului,
pătrunzând în atmosferă, sol şi în
apele de la suprafaţă. În context,
sunt atenţionate să fie prudente
mai ales persoanele în vârstă,
cele care suferă de boli cardiovas-
culare sau de alergii respiratorii
acute. MD

12 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018

 Totalurile acțiunii de colectare
a frunzișului din Chișinău
În acest an, la data
de 10 noiembrie şi la ini-
ţiativa primăriei Chişinău,
peste 1500 de oameni s-au
implicat activ pentru a co-
lecta frunzele uscate.
Timp de două ore,
reprezentanţii sectorului
asociativ, agenţii econo-
mici şi cetăţenii au colec-
tat frunzele din curţile blo-
curilor în care locuiesc, a
clădirilor pe care le deţin
sau în care îşi desfăşoară
activitatea. În total au fost
antrenate 50 unităţi de
tehnică pentru evacuarea
frunzelor şi cinci aspira-
toare specializate, fiind
colectate peste 1600 metri
cubi de deşeuri vegetale.
Total au fost evacuate 212
rute de deşeuri vegetale.
În paralel au fost an-
trenaţi şi elevii din circa
38 instituţii de învăţământ,
intervenind pe teritoriile
unde îşi desfăşoară activi-
tatea.
Ion Burdiumov, şef al
Direcţiei generale locativ-
comunale şi amenajare,
responsabil de buna desfă-
şurarea acţiunii de salubri-
zare, a menţionat că prin
efortul comun al comunită-
ţii a fost colectat un volum
record de deşeuri vegetale,
iar serviciile municipale
urmează să evacueze inte-
gral frunzişul în câteva zile.
La rândul său, prima-
rul general interimar al ca-
pitalei, Ruslan Codreanu, a
mulţumit cetăţenilor pentru
implicare şi efortul depus în
cadrul iniţiativei municipa-
lităţii de salubrizare. „Doar
prin eforturi comune, timp
de două ore, a fost posibil
realizarea scopului propus
şi anume salubrizarea ora-
şului de frunzele uscate", a
spus edilul Chişinăului.

Salubrizarea de toamnă
la Ştefan Vodă
Valentin BEJAN, şef, IPM Ştefan Vodă
Inspecţia pentru Protecţia Mediului Ştefan-Vodă
în comun cu primăriile Copceac, Talmaza, Cioburciu,
Volintiri au participat cu o serie variată de activităţi în
organizarea ,,Săptămânii Naţionale a Voluntariatului”.
Astfel, la Copceac primăria a organizat salubriza-
rea de toamnă a cimitirului satului, unde au participat
peste 40 voluntari, funcţionari publici ai primăriei, re-
prezentanţi ai instituţiilor publice de învăţământ şcolar
şi preşcolar etc.
SRL ”Focaro-Agro” a conlucrat cu Gimnaziul „Ion
Creangă” din s. Copceac. Peste 70 de elevi din clasele
VIII-IX, au strâns recolta de migdale de pe o suprafaţă
de 5 hectare.
În s. Volintiri, 30 voluntari au lichidat 3 micro gu-
noişti, pregătind astfel solul pentru plantări de toamnă.
S-au implicat activ în activităţile de voluntariat şi
cei din s. Cioburciu, care au reuşit în termeni restrânşi
să salubrizeze zona riverană a râului Nistru, pe o dis-
tanţă de 1,2 km, unde au fost colectate 2 remorci de
deşeuri şi s-au identificat locaţiile unde vor fi plantaţi
arbori în decursul lunii octombrie 2018. Ce e bine e
bine, dar trebuie să constatăm că există totuşi multe
persoane nepăsătoare, care venind la pescuit sau odih-
nă, în regiunea râului Nistru lasă la plecare diferite
deşeuri, ceea ce duce la poluarea regiunii riverane a
Nistrului, şi implicit la scăderea atractivităţii turistice
a acestei zone.
Pe această cale, ne adresăm celor care vizitează
Nistru, să păstreze curat acest colţ de rai, şi să-şi asu-
me obligaţia de a menţine ordinea!

decembrie 2018 | Managementul Deşeurilor | 13

 Respect pentru mediu
Ion GUZUN, Șef, IPM Criuleni

Arderea deşeurilor de provenienţă vegetală cau-
zează un prejudiciu cu consecinţe grave mediului am-
biant şi sănătăţii umane.
În rezultatul arderii deşeurilor vegetale, în aer sunt
eliminate diferite substanţe toxice, cum ar fi monoxi-
dul de carbon, dioxidul de sulf, funinginea, inclusiv şi
dioxinele.
Arderea resturilor vegetale prezintă un pericol emi-
nent şi pentru obiectele din apropiere. În cazurile în
care focul este lăsat fără supraveghere, iar condiţiile cli-
materice nu sunt favorabile (ex: vânt moderat spre pu-
ternic) apare riscul extinderii focului pe suprafeţe mari,
provocând daune irecuperabile.
Inspectorii IPM Criuleni prin mijloacele mass-me-
dia locale, încearcă să sensibilize populaţia raionului
privitor la riscul depozitării necorespunzătoare şi arde-
rii deşeurilor depozitate în locuri neautorizate. Cu toate
acestea, unii cetăţeni deşi cunosc riscurile arderii de-
şeurilor, continuă să folosească această metodă, prac-
ticată în trecut. Astfel, 2 locuitori din satele Oniţcani şi
Zăicana au încălcat regulile de gestionare a deşeurilor,
nerespectând modul stabilit de depozitare şi ardere a
deşeurilor vegetale şi menajere şi au fost sancţionaţi
cu amendă de 24 u. c. (1200 lei) fiecare, amenzile fiind
achitate integral.
Inspecţia pentru Protecţia Mediului Criuleni reco-
mandă populaţiei să colecteze resturile vegetale, frun-
zele separat de deşeurile menajere, să le depoziteze în
locuri amenajate, ulterior să fie acoperite cu sol, unde
prin fermentare se vor transforma în compost, care de
altfel va fi folosit ca îngrăşământ natural pentru terenu-
rile agricole.

Activități de mediu la Sîngerei

Anatolie MOTRUC, șef, IPM Sîngerei
Inspecția pentru Protecția de grajd. Dorim ca acțiunea dată de proiectului ”Managementul integrat
Mediului (IPM) Sîngerei, la 5 sep- compostare să aibă drept scop edu- al apelor și reabilitarea ecologică
tembrie, 2018 în cadrul “Săptămâ- carea și informarea cetățenilor des- a bazinului râului Ciulucul Mic”,
nii Naționale a Voluntariatului” a pre potențialul deșeurilor vegetale implementat de AO „EcoVisio” în
desfășurat o acțiune de salubrizare (îmbunătățirea calității solului) și a baza grantului oferit din Proiectul
și amenajare a terenului aferent Mu- nu fi arse sau evacuate la gunoiște. SDC-ADA ”Consolidarea cadrului
zeului Etnografic Sîngerei, unde au Asigurarea cu materialele ne- instituțional în sectorul de apă și
participat circa 25 de voluntari . cesare pentru construcția lăzilor de sanitație în Republica Moldova (Faza
Organizatorii şi participanții eve- compostare s-a efectuat în cadrul 01)”.
nimentului au fost: Consiliul Local al
Tinerilor cu susținerea financiară
a A.O. „EcoVisio”, Inspecția pentru
Protecția Mediului, echipa Muzeului
Etnografic, reprezentanți ai Clubului
60+ și Inspectoratul de Poliție.
În cadrul acțiunii de voluntariat
s-au efectuat lucrări de amenajare
a terenului aferent Muzeului Etno-
garafic Sîngerei, fiind construite pe
teritoriul acestuia două lăzi de com-
postare, unde s-au depozitat frunze-
le colectate.
Prin urmare, frunzele supu-
se compostării vor deveni prin fer-
mentare un îngrășământ fertil na-
tural cu adausurile adăugătoare a
deșeurilor alimentare şi a gunoiului

14 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018

Au fost create 5 puncte inteligente
de colectare a deșeurilor electrice
de mici dimensiuni
Gestionarea deşeurilor electrice, electronice
şi electrocasnice (DEEE) se bazează la ora actuală
pe punerea în funcţiune a Regulamentului privind
DEEE aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.212 din
07.03.2018, o misiune greu de îndeplinit în condiţiile
de astăzi. Aceste deșeuri nu reprezintă doar o problemă
de mediu, ci şi o pierdere economică. O mare parte din
aceste deşeuri este colectată şi transmisă după hotare
spre reciclare, în timp ce la noi majoritatea DEEE-uri-
lor ajung la depozitele de gunoi sau putrezesc în curţile
oamenilor. Cum putem modifica modul în care aceste
echipamente să fie utilizate eficient şi corect, în aşa fel
încât să producem din ele din ce în ce mai puţine deşe-
uri, utilizând în acelaşi timp toate deşeurile ca resursă?
În acest caz, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Re-
gionale şi Mediului a ales să meargă pe drumul cel mai
bun: crearea punctelor de colectare a DEEE, care vor per-
mite mai multă reciclare şi mai puţine deşeuri la gropile
de gunoi. După cum cunoaştem, din 23 septembrie, 2018
a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului pentru aproba-
rea Regulamentului privind deșeurile de echipamente
electrice şi electronice, document ce stabilește măsuri de
prevenire sau reducere a efectelor negative ale generării
și gestionării deșeurilor de echipamente electrice și elec-
tronice. Cu această ocazie, în cadrul unei conferințe de
presă, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Me-
diului, Nicolae Ciubuc împreună cu Excelența sa, Dušan
Dacho, Ambasador al Republicii Slovace în Republica
Moldova au vorbit despre obligațiile agenților economici
care plasează pe piață echipamentele electrice și electro-
nice, despre primele 5 puncte de colectare a unor ase-
menea deșeuri, inclusiv despre obiectivul de minimizare
a acestor deșeuri abandonate la gunoiștile municipale,
precum și despre cooperarea populației pentru a spori
gradul de conștientizare.
”Avem cadrul legislativ aprobat conform directivelor
Uniunii Europene și Legea privind deșeurile. Regulamen-
tul privind deșeurile de echipamente electrice şi electro-
nice, aprobat prin Hotărâre de Guvern, pune în aplicare
prevederile legii și are drept obiectiv reducerea impac-
tului negativ al acestor deșeuri nocive asupra mediului.
Prin aprobarea Regulamentului, a fost pus în aplicare
principiul de responsabilitate extinsă a producătorului.
Astfel, agenții economici care plasează pe piață echipa-
mentele electrice și electronice se obligă să creeze punc-
te de colectare pentru a prelua gratuit aparatele electrice
uzate furnizate de cumpărători în momentul procurării
unui echipament nou, după principiul ”unul la unul”, a
menționat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului, Nicolae Ciubuc, în cadrul conferinței.
La rândul său, Excelența sa, Dušan Dacho, și-a ex-
primat disponibilitatea de a continua colaborarea cu țara
noastră pe proiecte de mediu și a menționat că: ”Vom
susține în continuare Republica Moldova în domeniul
protecției mediului, ne propunem să realizăm în comun
proiecte de aprovizionare cu apă și sanitație, proiecte
de schimb de experiență privind integrarea în Uniunea
Europeană și proiecte de asistență tehnică. Acțiunile de
astăzi sunt un exemplu de susținere în armonizarea și
implementarea legislației privind deșeurile”.
În același context, ministrul a precizat că pentru
echipamentele de mici dimensiuni (fier de călcat, uscător
decembrie 2018 | Managementul Deşeurilor | 15
de par, etc.), distribuitorii au obligația să creeze puncte
de colectare fără a solicita clienților să achiziționeze alt
echipament. De asemenea, producătorii și importatorii
urmează să creeze stimulente pentru populație pentru a
spori conștientizarea cetățenilor.
Prin urmare, cele 5 puncte de colectare a deșeurilor
electrice uzate de mici dimensiuni ( fier de călcat, uscă-
tor de par, telefon mobil, căști etc.) urmează să fie ampla-
sate la următoarele adrese:
Metro 1, or. Chișinău, str. Chișinăului 5;
Metro 2, or. Chișinău, bd. Dacia 61;
Metro 3, or. Bălți, str. Nicolae Iorga 9;
Orange Smart Store Buiucani, or. Chișinău, str.
Alba Iulia 75;
Magazinul Central Orange, or. Chișinău, bd. Ștefan
cel Mare și Sfânt 134;
Achiziționarea tomberoanele a fost posibilă grație
proiectului ”Dezvoltarea capacităților în implementarea
responsabilității extinse a producătorilor în Republica
Moldova”, care este implementat cu suportul Oficiului
Prevenirea Poluării Mediului pe lîngă Ministerul Agricul-
turii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Agenției Slo-
vace de Mediu, cu sprijinul financiar al Agenţiei Slovace
pentru Cooperare Internaţională şi Dezvoltare. MD

Deșeurile medicale vor fi supuse unor

reglementări mai stricte!
Conform Regulamentului sa-
nitar privind gestionarea deşeuri-
lor rezultate din activitatea medi-
cală, aprobat prin H.G. nr. 696 din
11.07.2018 şi care va intra în vigoa-
re din data de 10.02.2019, fiecare
din spitale sunt obligate să dispu-
nă de un spaţiu central de stocare
temporară a deşeurilor medicale.
Durata stocării va fi cât mai scurtă
posibil, pentru deşeurile periculoa-
se aceasta fiind de maxim 48 de
ore, iar pentru cele inofensive – de
cel mult 180 de ore.
Regulamentul prezintă ce res-
ponsabilităţi revin mai nou condu-
cătorii instituţiilor producătoare de
deşeuri rezultate din activitatea me-
dicală. Respectiv aceştia din surse
proprii vor reduce producerea de
aceste deşeuri dar şi gradul lor de
periculozitate prin:
1. diminuarea cantităţilor de deşe-
uri periculoase ce urmează să
fie eliminate începând cu etapa
de procurare, producere şi la
etapele ulterioare
2. promovarea reutilizării şi reci-
clării categoriilor de deşeuri care
pot fi reutilizate prin introduce-
rea sistemelor de colectare se-
parată a cel puţin următoarelor
deşeuri: hârtie, metal şi sticlă;
3. colectarea separată a deşeurilor
la sursă, asigurând trierea aces-
tora pe tipuri de deşeuri, în sco-
pul facilitării tratării şi eliminării
specifice fiecărui tip de deşeu;
4. tratarea şi/sau eliminarea deşe-
urilor produse, inclusiv a celor
periculoase, conform prevede-
rilor prezentului Regulament
sanitar şi ale Legii nr.209 din 29
iulie 2016 privind deşeurile;
5. monitorizarea gestionării şi evi-
denţa deşeurilor rezultate din
activitatea medicală;
6. identificarea pericolelor asoci-
ate cu deşeurile rezultate din
activitatea medicală şi protecţia
sănătăţii personalului, pacienţi-
lor, sănătăţii publice şi protecţia
mediului;
7. respectarea măsurilor de secu-
ritate în muncă în procesele de
gestionare a deşeurilor rezulta-
te din activitatea medicală;
8. profilaxia postexpunere ca re-
zultat al expunerii în timpul
manipulării deşeurilor rezultate
din activitatea medicală;
9. accesul autorităţilor abilitate
cu funcţie de control în dome-
niul managementului deşeuri-
lor conform prevederilor Legii
nr.131 din 8 iunie 2012 privind
controlul de stat asupra activi-
tăţii de întreprinzător, supra-
veghere şi control la metodele,
tehnologiile şi instalaţiile pentru
tratarea şi eliminarea deşeurilor
rezultate din activitatea medica-
lă, precum şi la documentele
care se referă la gestionarea de-
şeurilor;
10. ţinerea evidenţei deşeurilor şi
transmiterea informaţiei despre
deşeurile produse şi gestiona-
rea acestora în conformitate cu
art. 32 şi 33 din Legea nr.209
din 29 iulie 2016 privind deşeu-
rile şi cu prezentul Regulament
sanitar;
11. aprobarea planurilor proprii de
gestionare a deşeurilor rezulta-
te din activitatea medicală.
În ceea ce priveşte colectarea
deşeurilor, aceasta se va efectua se-
parat pe tipuri de substanţe şi mate-
riale medicale, doar în locuri specia-
lizate, cu interzicerea categorică de a
fi depuse în containerele comune ale
clădirilor de locuit.
De asemenea, sunt prevăzute
soluţii pentru distrugerea deşeuri-
lor, în cazul celor care nu pot fi ni-
micite prin decontaminare termică,
fiind aplicată incinerarea. Termenul
de tratare a deşeurilor inofensive şi
periculoase nu va depăşi 180 de zile
după depozitare.
Scopul îmbunătăţirii cadrului
normativ din domeniu este facili-
tarea procesului de administrare a
deşeurilor, eliminarea riscurilor de
apariţii a maladiilor, inclusiv a celor
profesionale, asigurarea sănătăţii
populaţiei şi protecţia mediului. Sur-
sa: Culegere din Regulamentului sa-
nitar privind gestionarea deşeurilor
rezultate din activitatea medicală.

16 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018

comunicare
Primăria municipiului Chișinău susține Proiectul
ecologic „Oraș curat cu e-Deșeu reciclat”!
Primăria municipiului Chişinău
informează că Administraţia publică
locală Chişinău participă în calitate
de partener în cadrul unui nou pro-
iect verde şi sustenabil, „Oraş curat
cu e-Deşeu reciclat".
Un proiect reuşit este condiţio-
nat de parteneriate durabile, iar în
conceperea proiectului “Oraş curat
cu e-Deşeu reciclat”, de la bun înce-
put s-au reunit instituţiile competen-
te pentru a face schimb de cele mai
bune idei şi pentru a crea un concept
nou axat pe maximă mobilizare şi
conştientizare a populaţiei, mizând
pe puterea exemplului!
Poluarea cu DEEE-uri este una
din cele mai mari preocupări la nivel
global şi una din problemele cu care
se confruntă Republica Moldova,
inclusiv şi municipiul Chişinău. So-
cietatea informaţională indiscutabil
oferă multiple avantaje care de altfel
au devenit practic indispensabile. Cu
toate acestea, revoluţia informaţiona-
lă implică şi o creştere exponenţială a
consumului de tehnologii, respectiv şi
a generări mereu în creştere de deşe-
uri electronice. Nu suntem în măsură
să influenţăm cantitatea acestor de-
şeuri, dar putem în schimb să le rein-
troducem de fiecare dată în circuitul
economic din momentul în care devin
deşeuri prin colectare şi reciclare!
Proiectul îşi propune dezvolta-
rea unei reţele de colectare separată
a e-Deşeurilor în municipiul Chişi-
nău, prin crearea a 80 puncte de co-
lectare, inclusiv formarea şi educa-
rea unui comportament ecologic şi
durabil din partea instituţiilor ce vor
fi implicate în proiect, dar şi restul po-
pulaţiei din Republica Moldova. Doar
prin conştientizare şi mobilizare ma-
ximă, putem reuşi pe durata proiec-
tului colectarea unei cantităţi mari
de e-Deşeuri, reducând astfel indicii
de poluare a mediului prin evitarea
depozitării acestor deşeuri extrem de
toxice pentru mediu şi sănătate.
Aportul şi implicarea fiecăruia
din noi contează, fapt pentru care
proiectul “Oraş curat cu e-Deşeu re-
ciclat” este adresat:
reprezentanţilor din sectorul pu-
blic, care vor fi încurajaţi să adop-
te practici durabile şi prietenoase
mediului în activitatea sa, colec-
tând şi sortând corect e-Deşeurile
în cadrul oficiilor;
agenţilor economici (producătorii
de deşeuri, care cad sub inciden-
ţa responsabilităţii extinse a pro-
ducătorului);
decembrie 2018
reprezentanţilor din mediul aca-
demic, în calitate de promotori/
ambasadori a informaţiei, mesa-
jelor ecologice şi a practicilor de
gestionare corectă a e-Deşeurilor.
Fiecare din instituţiile selectate
pentru participare în cadrul proiec-
tului vor fi asigurate cu tomberoa-
ne specializate pentru colectarea
corectă a e-Deşeurilor (deşeuri de
echipamente electrice şi electronice,
inclusiv şi bateriile portabile uzate),
beneficiind de suport informaţional
şi logistic din partea organizatorilor
şi partenerilor proiectului.
Pe parcursul celor 18 luni de
derulare a proiectului, miza este
să reuşim o mobilizarea masivă a
populaţiei şi să colectăm cât mai
multe e-Deşeuri, care sunt date
uitării şi depozitate prin debara,
în apartamente, duse la ţară, arun-
cate la gunoi, utilizate pe post de
jucării etc.
Primăria mun. Chişinău în-
deamnă participanţii în cadrul pro-
iectului să înveţe a gândi diferit şi
de a acţiona corect. Să nu permitem
invadarea pământului cu aceste de-
şeuri toxice şi să investim un pic de
timp şi multă conştiinţă în a le gesti-
ona corect! A.B.
| Managementul Deşeurilor | 17
deşeul — o resursă
Deşeurile electrice, electronice
şi electrocasnice:
o moştenire toxică a erei digitale
DEEE-urile au devenit o cate-
gorie de deşeu care înregistrează
o creşte extrem de rapidă. Doar în
anul 2016, am ajuns deja la un total
de 44,7 milioane tone metrice (49,3
milioane tone) în întreaga lume,
potrivit Global E-waste Monitor –
2017, un raport publicat de Univer-
sitatea Naţiunilor Unite, Uniunea
Internaţională a Telecomunicaţiilor
şi Asociaţia Internaţională a Deşeu-
rilor Solide. Acesta este echivalen-
tul în greutate al aproape 25 milioa-
ne de autoturisme. Şi mai grav, ace-
laşi raport estimează o creştere a
cantităţii de DEEE-uri până la 52,2
milioane tone metrice (57,5 milioa-
ne tone) deja în anul 2017.
Chiar dacă aceste deşeuri elec-
tronice conţin metale preţioase şi
alte componente valoroase în va-
loare de miliarde de dolari, se esti-
mează că doar 20% au fost supuse
reciclării în mod corespunzător în
2016, Restul, 80% cel mai probabil
au ajuns la groapa de gunoi sau au
fost comercializate în mod necores-
punzător. Precizăm că atunci când
aceste deşeuri sunt eliminate inco-
rect, ca de exemplu prin arderea
deschisă, deşeurile electronice pot
dăuna oamenilor şi mediului.
Pentru Republica Moldova, ges-
tionarea corectă a DEEE-urilor, ră-
mâne a fi o problemă nesoluţionată
până la moment, iar populaţia conti-
18 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
nuă să arunce aceste deşeuri pericu-
loase împreună cu restul deşeurilor
menajere.
Nu avem o statistică (evidenţă)
corectă a acestor deşeuri ex-
trem de toxice;
Nu avem puncte suficiente pen-
tru colectare;
Nu avem tehnologii pentru reci-
clare;
Nu avem o populaţie informată
şi conştientă despre riscul polu-
ării şi avantajele reciclării.
În medie, locuitorii Republicii
Moldova prezintă pentru reciclare o
cantitate foarte mică de DEEE-uri.
De exemplu, pe parcursul anului
2017, Asociaţia MoldRec, autorizată
în domeniul colectării, transportării
şi comercializării deşeurilor de echi-
pamente electrice şi electronice, a
colectate 195,64 tone DEEE-uri, din
care o cantitate de 81,64 tone au fost
exportate spre reciclare în România
(sursa IES). Date prezentate confir-
mă că doar o mică parte din aceste
deşeuri este colectată şi transmisă
spre reciclare, în timp ce o parte mai
mare ajunge la depozitele de deşe-
uri sau putrezesc în curţile şi apar-
tamentele oamenilor. Cum putem
modifica modul în care aceste echi-
pamente să fie utilizate eficient şi co-
rect, în aşa fel încât să producem din
ele din ce în ce mai puţine deşeuri,
utilizând în acelaşi timp toate deşe-
urile ca resursă, valorificând corect
materialele valoroase conţinute în
acestea?
Cantitatea de deşeuri EEE ge-
nerată în ziua de azi este în continuă
creştere, iar în acelaşi timp atitudi-
nea şi implicarea consumatorilor şi
producătorilor nu manifestă indica-
tori de progres şi conştientizare.
Producătorii, dar şi importatorii
de echipamente electrice şi electro-
casnice, începând din luna decem-
brie vor trebui să creeze centre de
colectare a deşeurilor de echipamen-
te electrice, electronice şi electrocas-
nice, precum şi pentru bateriile şi
acumulatorii portabili uzaţi. Produ-
cătorii de deşeuri, care cad sub inci-
denţa responsabilităţii extinse a pro-
ducătorului trebuie să însuşească
că Legea nouă promovează un nou
mod de gestionare a deşeurilor, care
îi obligă să îşi creeze reţelele proprii
sau colective pentru a prelua aceste
echipamente atunci când devin deşe-
uri.
Spectrul larg de tipuri de DEEE-
uri şi de tratare ale acestora face difi-
cilă obţinerea unei imagini complete
a deşeurilor colectate şi reciclate şi
a locului în care se află acestea. Din
nefericire, sistemele noastre actuale
de producţie şi de consum nu oferă
multe stimulente pentru prevenirea
şi reducerea deşeurilor, inclusiv şi a
celor EEE. De la importul şi distri-
buirea lor prin magazine şi centrele
comerciale până la comercializarea
lor, întregul lanţ de circulaţie trebuie
să fie reconceput, având mereu drept
obiectiv prevenirea deşeurilor forma-
te după utilizarea lor, iar „resturile"
existente neapărat transformate în
materie primă pentru noi cicluri de
producere a unui produs, dar de
această dată cu un consum mai re-
dus de resurse.
Înaintarea pe scara ierarhiei
deşeurilor necesită un efort comun
al tuturor părţilor implicate: con-
sumatori, producători, importatori,
distribuitori, factori de decizie, au-
torităţi locale, unităţi de tratare a
deşeurilor etc. Consumatorii dispuşi
să îşi sorteze deşeurile din propriile
gospodării pot recicla doar dacă este
creată infrastructura pentru colecta-
rea deşeurilor pe care ei le sortează.
Reversul este, de asemenea, valabil;
municipalităţile pot recicla o propor-
ţie mai mare doar dacă gospodăriile
îşi sortează propriile deşeuri şi ma-
gazinele, centrele comerciale le re-
cuperează de la consumatori.
În ultimă instanţă, deşeurile pot
constitui o problemă sau o resursă
doar în funcţie de modul în care noi
le gestionăm.
Următorul pas pe care ar trebui
să-l întreprindă ministerul referitor
la deşeurile colectate la punctele
de colectare ar fi crearea infrastruc-
turii de reciclare a acestor deşeuri
valoroase. Ar fi foarte bine dacă am
putea să utilizăm aceste deşeuri ca
resursă şi să reducem astfel nevoia
de a extrage (procura) resurse noi?
Extracţia unei cantităţi mai mici de
materiale şi utilizarea resurselor
existente ar putea contribui la evita-
rea unei părţi dintre impactul creat
de-a lungul lanţului. În acest context,
deşeurile neutilizate reprezintă, de
asemenea, o potenţială pierdere eco-
nomică a ţării.
Transformarea deşeurilor într-o
resursă este unul dintre obiectivele
principale ale Foii de parcurs a UE
către o Europă eficientă din punct de
vedere energetic. Foaia de parcurs
subliniază, de asemenea, necesita-
tea de a asigura o reciclare de înal-
tă calitate, eliminarea depozitelor
de deşeuri, limitarea recuperării de
energie la materialele reciclabile şi
cele nereciclabile şi stoparea trans-
decembrie 2018
porturilor ilegale de deşeuri. Deşeu-
rile reprezintă, de asemenea, o pier-
dere economică şi o povară pentru
societatea noastră, atunci când sunt
aruncate dezasamblate şi aruncate
la gropile de gunoi sau alte „resturi"
de producţie. În plus, gestionarea tu-
turor tipurilor de deşeuri costă bani.
Crearea unei infrastructuri pentru
colectare, sortare şi reciclare este
costisitoare, dar odată ce este insti-
tuită, reciclarea poate să genereze
venituri şi să creeze locuri de muncă.
Cu toate acestea, este absolut
importantă asigurarea gestionării
eficiente a riscurilor, care ar trebui
să se concentreze pe minimizarea
deşeurilor, reutilizarea şi reciclarea
acestor deşeuri, inclusiv respectarea
reglementărilor la toate nivelurile. În
anul 2018, am asistat la aprobarea şi
publicarea Regulamentului privind
DEEE-urile, iar în scurt timp sperăm
ca provocările crescânde de a gesti-
ona deşeurile electronice vor deveni
nu doar o obligaţiune financiară, ci
şi una reputaţională. Doar compa-
niile care vor opera în mod durabil
DEEE-urile, îşi vor reduce riscurile
de poluare şi datoriile asociate, evi-
tând publicitatea negativă, care de-
curge din greşeli. Aceste companii
se vor ax ape aşi construi reputaţia
ca administratori de mediu respon-
sabili.
Reţineţi: Strategiile eficiente de
gestionare a deşeurilor electronice
contribuie la protejarea mediului şi a
instituţiei Dumneavoastră!
| Managementul Deşeurilor | 19
Utilizarea nămolurilor provenite de
la stațiile de epurare a apelor uzate
orășenești netratate în agricultură
este o problemă care cere rezolvare
Problema utilizării nămolurilor în agricultură pe mine, Andrei
Gumovschi mă preocupă din anul 2009, când am făcut expertiză
plantelor de cartofi sădiţi cu material semincier a companiei ger-
mane Europlant într-o gospodărie agricolă situată lângă staţia de
epurare a apelor uzate a municipiului Chişinău. În urma expertizei
plantaţiei de cartofi care era foarte slab dezvoltată am stabilit că
nu era pricina în materialul semincier, după cum afirma producă-
torul agricol, care se lăuda că are o experienţă bogată în producera
legumelor şi cartofi cu utilizarea nămolurilor, pe care le realiza cu
succes la piaţa centrală de la Chişinău, ci nămolul care a fost utili-
zat în mari cantităţi în sol. La o distanţă mică de la gospodăria dată, Andrei GUMOVSCHI, Vasili SOCOLOV,
un alt fermier cu acelaş material semincier, aplicând gunoiul de doctor, conferenţiar doctor, conferenţiar
grajd avea o plantaţie de cartofi sănătoasă bine dezvoltată, pe când universitar, ULIM universitar, ULIM
plantaţia fertilizată cu nămol de la staţia de epurare a apelor uzate
era atăcată de boli, iar plantele erau foarte neuniform dezvoltate.

Problema dată îi preocupă nu reziduale care conţin contaminanţi COMPOZIŢIA NAMOLULUI

numai pe specialişti, ecologi, medici,
sau potenţialii utilizatori, dar chiar şi
pe avocaţii şi judecătorii implicaţi în
procese pe această temă, verdictul
în cazul acestei căutându-se nu de
puţine ori în tribunalele din întreaga
lume. Motivul îl reprezintă chiar fap-
tul că, în ciuda beneficiilor binecu-
noscute, nămolurile, în majoritatea
cazurilor, reprezentă o ameninţare
reală atât pentru sănatatea omului
cât şi pentru mediul înconjurător, cu
efecte nocive pe termen lung.
Ce este nămolul provenit de la
staţiile de epurare şi care este com-
poziţia lui?
La staţiile de epurare apa uzată
intră în instalaţiile de tratare a apelor
diferiţi. Nămolul de epurare este o
suspensie care este eliberată în pro-
cesul de purificare biologică, fizico-
chimică şi mecanică.
Există 2 tipuri de precipitaţii la
staţiile de epurare a apelor uzate în
structură:
Sedimentul brut - din rezervoare
primare de sedimentare;
Nămol activ - din tancurile de se-
dimentare secundare.
În sedimentul umed sunt pre-
zente microorganisme patogene şi
ouă de helminth. Datorită faptului că
în acest depozit sunt folosite elemen-
te de potasiu, fosfor, azot, aceasta în-
seamnă că un astfel de precipitat nu
poate fi folosit ca îngrăşământ.
ACTIV ŞI A BIOFILMULUI
APEI REZIDUALE
Nămolul activ - este o substanţă
complexă care participă la procesul
de tratare a apelor reziduale şi este
un sistem coloidal amfoteric.
Biofilmul - este o colecţie de
microorganisme situate pe suprafa-
ţa apei uzate. Compoziţia nămolului
activ şi a biofilmului depinde în mod
direct de compoziţia chimică, tempe-
ratura, pH-ul şi alte caracteristici ale
apelor de canalizare ale caselor de
locuit şi a altor obiecte rezidenţiale.
Substanţe organice. Hidroge-
nul uscat în rezervoarele septice fără
pompare (instalaţii autonome de

20 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018


tratare a apelor reziduale) conţine
70-90% substanţe organice în orga-
nisme vii. Acestea sunt reprezentate
de 12 tipuri principale de protozoare
şi microorganisme. Principalii acti-
vatori ai vâscului sunt bacteriile: în 1
m3 sunt depozitate până la 2 x 1014.
Ele formează grupuri, înconjurate de
mucus. În biocenozitatea noroiului,
trăiesc nitrosomonii, nitrobacterul,
bacilul şi alte câteva microorganis-
me. Acestea sunt absorbite de infu-
zorii flagelari, sarcodici, ducând la
limpizirea apelor şi sedimentarea
nămolului. Microorganismele enu-
merate, la rândul lor, se hrănesc cu
viermi (rotifere, eolozomi).
Substanţe anorganice. În nă-
molul activ şi biofilmul se conţine
10-30% substanţe anorganice (apa,
un substrat de reziduuri solide la
care sunt ataşate microorganisme)
şi o suspensie anorganică. Proce-
sele de oxidare biologică pot avea
loc numai în prezenţa apei şi a unei
cantităţi semnificative de oxigen, iar
reproducerea - numai cu participarea
azotului şi a fosforului. În nămolul
activ sunt prezente şi oligoelemente
(mangan, sulf, cobalt, fier, etc.).
Compoziţia nămolului instala-
ţiilor de tratare variază foarte mult:
Compoziţia sedimentului brut
(% din masa materiei uscate a preci-
pitatului):
• Carbon (C) - 35,4-87,8;
• Hidrogen (H) - 4,5-8,7;
• Sulf (S) - 0,2-2,7;
• Azot (N) - 1,8-8;
• Oxigen (O) - 7,6-35,4.
Compoziţia nămolului a instala-
ţiilor de tratare (%):
• Carbon (C) - 44-75,8;
• Hidrogen (H) - 5-8,2;
• Sulf (S) - 0,9-2,7;
• Azot (N) - 3,3-9,8;
• Oxigen (O) - 12,5-43,2;
În sediment există şi alţi com-
puşi.
Nămolul activ este o suspensie
care conţine fulgi amorfe. Umidita-
tea sedimentelor este de 64-88%. Se-
dimentul conţine substanţe minerale
şi organice. Conţinutul de substanţe
organice este de 69%, iar conţinutul
de substanţe minerale este de 36%.
În funcţie de structură instalaţiilor de
tratare, compoziţia deşeurilor diferă.
Compoziţia chimică a nămulu-
lui:
• Materie organică - 29.9037%;
• Apă (H2O) - 70%;
• Bariu (Ba) - 0,05%;
• Bor (B) - 0,002%;
• Crom (Cr) - 0,0075%;
• Plumb (Pb) - 0,0045%;
• Nichel (Ni) - 0,003%;
• Zinc (Zn) - 0,01%;
• Cobalt (Co) - 0,0008%;
• Cupru (Cu) - 0,0035%;
• Mangan (Mn) - 0,015%.
Acumularea de deşeuri în insta-
laţiile de depozitare este una dintre
cele mai periculoase şi extrem de
costisitoare pentru economia ţării şi
mediul înconjurător.
Consiliul Europei a stabilit o
serie de reguli stricte privind desfă-
şurarea acestei activităţi. Astfel, prin
Directiva 86/278/EEC au fost adop-
decembrie 2018
tate normele privind modul în care
fermierii pot să utilizeze nămolurile
provenite de la staţiile de epurare
a apelor uzate orăşeneşti ca îngră-
şământ, pentru a preveni afectarea
mediului şi a sănătăţii umane prin
compromiterea calităţii solului sau a
apelor subterane şi de suprafaţă. În
acest scop, directiva indică limitele
maxime privind concentraţiile admi-
se în sol pentru şapte metale grele
care pot fi toxice pentru plante, oa-
meni si anume: cupru, nichel, plumb,
zinc, mercur, crom, cadmiu. Mai mult
decât atât, Directiva interzice utiliza-
rea nămolului de epurare cu concen-
traţii care depăşesc aceste limite.
În mod normal, nămolul trebuie
tratat înainte de a fi utilizat în agricul-
tură. În Republica Moldova, aceste
activităţi sunt reglementate prin une-
le documente pentru aprobarea Nor-
melor tehnice privind protecţia me-
diului şi în special a solurilor, când
se utilizează nămolurile de epurare
în agricultură. La o primă vedere,
constatăm că aceste acte normative
trebuie revizuite cât mai rapid, având
în vedere rezultatele cercetărilor şi a
analizelor realizate pe acest subiect,
la nivel naţional şi internaţional. În
acest sens, sunt relevante concluzii-
le studiului de fezabilitate realizat în
anul 2012 de către Comisia Europea-
nă – Biroul pentru Solurile Europe-
ne, privind trasabilitatea metalelor
grele şi a conţinutului organic în so-
lurile europene ca urmare a utilizării
nămolurilor în agricultură.
Concluziile acestui studiu au
evidenţiat următoarele aspecte:
nămolurile provenite de la staţii-
le de epurare a apelor uzate oră-
şeneşti pot fi folosite cu efecte
benefice pentru sol, dar datorită
| Managementul Deşeurilor | 21
 contaminării cu poluanţi aplica-
rea nămolurilor necesită urmări-
rea elementelor conţinute în sol
– metale grele, materie organică
etc;
cunoaşterea şi trasabilitatea ele-
mentelor din sol şi a materiei
organice este esenţială pentru
înţelegerea relaţiei dintre utiliza-
rea nămolurilor în agricultură şi
impactul asupra terenurilor pe
care acestea sunt aplicate;
prin urmare este necesară mo-
nitorizarea atentă a acestor tere-
nuri, într-o manieră standardiza-
tă la nivel European; (1)
În ultimii ani asistăm la o ofen-
sivă a şefilor staţiunilor de epurare a
apelor uzate, care promovează utili-
zarea în agricultură a nămolurilor
provenite de la staţiile de epurare a
apelor uzate orăşeneşti, fără a infor-
ma fermierii cu privire la riscurile im-
plicate de această activitate.
Despre utilizarea nămolurilor
de epurare în agricultură au apărut
peste 20 de mii de articole unde com-
paniile de apă din multe ţări promo-
vează entuziast această abordare.
Recent, directorul tehnic al SC Apă
Canal SA Galaţi în revista Ferma,
anunţă că aşteaptă fermierii să fie
transportate în mod gratuit cu mijloa-
cele unităţii şi administrate pe tere-
nurile agricole în acest an. Totodată
menţionează că Romeu Burciu, fer-
mier din comuna gălăţeană Barcea,
timp de trei ani la rând „înămoleşte”
cu fertilizant organic natural terenu-
rile pe care cultivă plante furajere
pentru hrănirea lotului de vaci cu
lapte. Pe suprafaţa îngrăşată cu nă-
molul provenit de la staţia de epurare
din Tecuci a obţinut cu aproape 50
la sută mai mare producţie decât pe
alte sole fertilizate clasic. Compania
menţionează numai avantajele, fără
a indica aspectele negative implicate
de alegerea acestei opţiuni, în ciuda
numeroaselor procese aflate pe rol,
sau soluţionate deja, ceea ce eviden-
ţiază încă o dată sensibilitatea aces-
tui subiect. (1a)
Republica Moldova este o ţară în
care jumătate din populaţie locuieş-
te în zona rurală şi care se confruntă
cu probleme economice. Fermierii
depun eforturi foarte mari pentru
a reduce costurile de producţie, în
vederea rentabilizării activităţilor
economice din spaţiul rural. În acest
22 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
context, utilizarea unor fertilizanţi
naturali, oferiţi cu mijloace de trans-
port şi de împrăştiere gratuite devine
foarte atractivă pentru fermieri.
Ce s-a întâmplat însă în alte ţări
a lumii pe acest subiect, unde rezulta-
tul utilizării este mai mult decât îngri-
jorător. În cele ce urmează, vom pre-
zenta câteva dintre cazurile privind
utilizarea în agricultură a nămoluri-
lor provenite de la staţiile de epurare
a apelor uzate orăşeneşti:
În 26 martie 2003, Curtea Fede-
rală Elveţiană a interzis utiliza-
rea nămolurilor ca şi fertilizator
în agricultură pe tot teritoriu (2);
În anul 2008, fermierul McEl-
murrays din Georgia (USA), a
primit o decizie emisă de jude-
cătorul federal Anthony Alaimo
(11th Circuit Court) care con-
firmă faptul că, în urma aplică-
rii nămolurilor în cadrul fermei
sale, bovinele au murit, contami-
nând în acelaşi timp mai multe
rezerve de lapte de vacă din mai
multe state; (3)
După 6 ani de documentare
şi dezbateri, în 16 septembrie
2016 Shenandoah Riverkeeper
a susţinut în faţa judecătorului
Joi Taylor din Richmond că uti-
lizarea nămolului în agricultură
a condus la saturarea cu fosfor
a solului, poluarea cu nutrienţi a
râurilor din apropriere, inclusiv
a râului Shenandoah, a apelor
subterane şi periclitarea comu-
nităţii din apropiere(4);
În cazul United States vs. Coo-
per, Cooper a fost condamnat la
închisoare pentru utilizarea şi
depozitarea improprie a nămo-
lurilor în agricultură; în acest
caz Curtea a decis că nămolul
este poluant şi trebuie depozitat
în condiţii de siguranţă;
În Districtul Washington, cur-
tea federală a decis ca Agenţia
de Protecţia Mediului nu are
suficiente dovezi credibile, cu
excepţia câtorva studii, care să
demonstreze justeţea limitei ma-
xime pentru crom (5);
Mai multe dosare absolut rele-
vante pentru subiectul abordat sunt
prezentate în detaliu de către Biroul
American privind Crimele Împotriva
Mediului. În vederea unei informări
cuprinzătoare privind avantajele şi
dezavantajele utilizării nămolurilor în
agricultură, credem că atât fermierii
interesaţi, cât şi companiile de apă-
canal care furnizează respectivele nă-
moluri şi utilaje pentru împrăştierea
acestuia ar trebui să arunce o privire
atentă asupra materialelor prezentate
şi eventual să mediteze la aspectele re-
levate din aceste dosare. Buletinul ofi-
cial al acestui organism sumarizează
atât sentinţele cât şi investigaţiile reali-
zate în cadrul dosarelor prezentate(6).
Cazurile menţionate sunt me-
nite să tragă un semnal de alarmă
extrem de serios pentru companiile
de apă-canal, fermieri, ecologi, dar
şi pentru autorităţi. În ciuda benefici-
ilor, în unele situaţii, nămolurile pot
deveni un “cal troian” pentru fermier,
punând în pericol vieţi omeneşti, dis-
trugând pe termen lung unele dintre
marile avuţii ale acestei naţii: excep-
ţionalele sale terenuri agricole, pre-
cum şi apele de suprafaţă şi subte-
rane, cu impact transfrontalier. Prin
urmare, problema utilizării nămoluri-
lor în agricultură este extrem de com-
plexă, aducând riscuri mari pentru
utilizatori cât şi unele avantaje.
Credem că cel mai important
rol revine autorităţilor din Republica
Moldova, a căror misiune este aceea
de a proteja sănătatea oamenilor şi
a mediului. Acestea trebuie să revi-
zuiască urgent legislaţia în domeniu
respectiv şi să ofere soluţii viabile
economic şi sustenabile din punctul
de vedere al protecţiei mediului pri-
vind managementul nămolurilor pro-
venite de la staţiile de epurare a ape-
lor uzate orăşeneşti. În acelaşi timp,
credem că este de datoria compani-
ilor de apă-canal, care oferă aceste
nămoluri fermierilor, să informeze
în mod obiectiv utilizatorii nu numai
cu privire la avantajele utilizării dar şi
cu privire la riscurile la care se expun
atunci când decid să le folosească ca
şi fertilizant natural.
Un aspect foarte important, des-
pre care atât directiva Europeana
nu vorbesc, este faptul ca nămoluri-
le provenite de la staţiile de epura-
re conţin patogeni (1b). Unii dintre
aceştia au mijloace proprii de protec-
ţie şi, ca urmare, distrugerea acesto-
ra necesită respectarea unor reguli
foarte stricte. Patogenii conţinuţi de
nămolurile provenite de la staţiile
de epurare sunt periculoşi pentru
mediul înconjurător, pentru oameni
şi pentru animale. Cu toate acestea,
nici un document oficial care tratea-
za subiectul nămolurilor provenite
de la staţiile de epurare, nu face nici
o referire la acest subiect. Pentru a
putea aborda în mod responsabil uti-
lizarea nămolurilor tratate este nece-
sară introducerea în viitoarele preve-
deri legislative şi a acestui aspect.
În plus, aşa cum este subliniat
în studiile realizate de către Comi-
sia Europeană, trebuie realizat un
sistem de monitorizare eficient al so-
lurilor şi al apelor pe care aceste nă-
moluri sunt aplicate, cu informarea
corectă şi la timp privind dinamica
elementelor în aceste soluri (metale
grele, materie organică etc).
Studiile realizate de către Comi-
sia Europeană, vorbesc despre reali-
zarea unui sistem de tratare şi reci-
clare nămolul din staţiile de epurare a
apelor reziduale extrem de costisitor.
Tratarea se efectuează în
III etape:
Etapa I. Dezinfecţia. Se efectua-
ză cu produs dezinfectant "AlcoPerit"
sau altul, în care componenta princi-
pală este peroxidul de hidrogen.
Etapa a II-a. Detoxifierea. Cu
ajutorul sorbentul "Agroionite" care
este introdus pe timp de aproximativ
2 ore.
Etapa III. Deshidratarea.
Şi numai după tratare, nămolul
poate fi utilizat:
1. Ca sursă de combustibil.
2. În producţia de proteine furaje-
re.
3. Pentru fertilitatea solurilor nisi-
poase - ca ameliorant.
4. În producţia de chlorella ca me-
diu nutritiv.
5. Ca îngrăşământ organomineral.
In concluzie, înainte de a conti-
nua practica răspândirii nămolurilor
netratate pe terenurile agricole ca şi
fertilizant natural, propunem auto-
rităţilor responsabile, fermierilor şi
companiilor de apă-canal să îşi aducă
aminte celebra frază rostita de Ştefan
cel Mare: „Moldova n-a fost a strămo-
şilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voas-
tră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşi-
lor urmaşilor voştri în veacul vecilor,
decembrie 2018
Amin.” (Barbu Ştefănescu Delavran-
cea, piesa de teatru „Apus de Soare”).
Cele prezentate mai sus repre-
zintă punctul de vedere oficial al pro-
fesorilor catedrei Medicină funda-
mentală şi Ecologie a ULIM privind
problematica complexă a tratării şi
utilizării nămolurilor provenite de la
staţiile de epurare. De asemenea re-
comandăm ca aceste nămoluri să fie
utilizate pentru terenurile destinate
cultivării plantelor energetice aşa ca
salcia energetică, plopul energetic şi
altele. Utilizarea nămolurilor în agri-
cultură, în special a celor provenite
de la staţiile de epurare, reprezintă
un subiect foarte serios pentru dez-
batere, aşa că aşteptăm opiniile d-
voastre.
Bibliografia
1a. Marian Muşat Un FERTILIZANT
GRATUIT, la îndemâna FERMIERI-
LOR! Publicat: 19 iulie 2017 - în re-
vista FERMA
1b. UTILIZAREA NĂMOLURILOR NE-
TRATATE ÎN AGRICULTURĂ: AME-
NINŢARE SAU OPORTUNITATE?
Publicat în revista Agrointelegenţa 20
septembrie 2017.
1c. Namolul ca fertilizant - o oportunitate
de afaceri pentru agricultura Publicat
25 Septembrie 2017 Gazeta de agri-
cultură.
1. (http://ec.europa.eu/environment/
archives/waste/sludge/pdf/heavy_me-
tals_feasibility_study.pdf)
2. (https://www.admin.ch/gov/en/start/
documentation/media-releases.msg-
id-1673.html)
3. (http://inthesetimes.com/rural-ame-
rica/entry/20319/sewage-sludge-bi-
osolids-public-health-waste-manage-
ment-agriculture)
4. http://www.potomacriverkeepernet
work.org/day-court-sewage-sludge/)
5. www.thewatchers.us/nsa/122.html
6. https://www.epa.gov/sites/producti-
on/files/2016-12/documents/novem-
ber_2016_enviro_crimes_case_bul-
letin.pdf
| Managementul Deşeurilor | 23
15 noiembrie, Ziua Internaţională a Reciclării!

Care este prezentul şi care va fi

viitorul reciclării în Moldova
Pentru prima dată, în anul 1997, Coaliţia Naţională a Reciclării a lansat în SUA, Ziua Reciclării. Deja mai bine de
10 ani, această zi a ajuns a fi marcată de mai multe ţări pe Glob, dat fiind importanţa subiectului şi necesitatea
conştientizării şi implicării populaţiei în acţiuni de reducere a poluării.
Studiile arheologice ne prezintă dovezi că deşeurile erau mai puţin numeroase nu numai datorită numărului
mai redus al locuitorilor Planetei, ci şi datorită faptului că accesul la resurse era limitat iar oamenii erau nevoiţi
să recicleze şi să reutilizeze deşeurile în absenţa unor materiale noi.
Reciclarea a avut un rol important şi în perioada celor două Războaie Mondiale, când au avut loc campanii
de promovare intensă, în special în, ţările care au participat în mod direct la aceste conflicte, de a dona metal
pentru fabricarea diferitelor bunuri folosite în acele perioade.

Reciclarea în Republica Moldo-
va reprezintă o procedură de tratare
a deşeurilor slab dezvoltată şi ane-
voioasă, bazată pe colectarea deşeu-
rilor de la cetăţeni şi agenţii econo-
mici, care sunt ulterior transformate
în produse, materiale sau substanţe
pentru a-şi îndeplini funcţia iniţia-
lă ori pentru alte scopuri. Aceasta
include retratarea materialelor or-
ganice, dar nu include valorificarea
energetica şi conversia în vederea fo-
losirii materialelor drept combustibil
sau pentru operaţiunile de umplere.
Reciclarea reprezintă reproce-
sare a materialelor în produse noi. În
general, reciclarea previne pierderea
unor materiale potenţial folositoare,
reduce consumul de materii prime şi
reduce consumul de energie şi astfel
producerea de gaze cu efect de seră.
Reciclarea este un concept modern
în gestiunea deşeurilor.
Materialele reciclabile pot pro-
veni dintr-o gamă largă de surse, in-
cluzând gospodăriile particulare dar
şi industriile. Ele includ sticla, hârtia,
aluminiul, asfaltul, fierul, textilele şi
plasticul. Deşeurile biodegradabile,
cum ar fi cele alimentare sau de gra-
dină, care sunt de asemenea recicla-
bile cu ajutorul microorganismelor
prin compost sau digestie anaerobă.
Adeseori, analizând situaţia cre-
ată în ţară în domeniul gestionării de-
şeurilor, ne punem întrebarea: “Care
este prezentul şi cum va fi viitorul
reciclării în Republica Moldova”?
E destul de greu să vorbeşti des-
pre prezent şi viitor, fără a pune în
discuţie trecutul. Moldovenii nu au,
în marea lor majoritate, educaţia a
ceea ce înseamnă reciclarea, deşi,
pe vremea URSS exista o politică în
care hârtia şi sticlele cel puţin, erau
supuse unui sistem centralizat de co-
lectare, fiind puse la dispoziţia con-
sumatorului punctele de colectare
a deşeurilor, precum şi magazinele
care primeau la schimb sticla goală.
S-au făcut foarte multe lucruri bune,
dar în continuare, dacă e să ne refe-
rim la prezent, suntem destul de în
urmă faţă de unde am fi putut fi.
Care este situaţia reală în acest
domeniu de activitate? În Republica
Moldova, datele Auditului Ecologic
efectuat de Curtea de Conturi (2017)
datează că marea majoritate a deşe-
urilor este depozitată în gropi de gu-
noi, ponderea reciclării sau compos-
tării fiind zero. Îi pasă cuiva de situ-
aţia creată în ţară în acest domeniu?
Mai mult că NU!
Problema deşeurilor a devenit
mai atractivă odată cu semnarea
Tratatului de Aderare a Republicii
Moldova la Uniunea Europeană.
Practic, suntem împinşi de la spate
să facem ceva în acest sens, însă nu
ne putem aştepta la minuni, care să
se întâmple peste noapte. În Moldo-
va nu există o infrastructură privind
colectarea şi reciclarea deşeurilor,
nu există facilităţi pentru precolec-
tare care să acopere întreaga gamă
de deşeuri reciclabile generate din
activităţile economice şi casnice. În
plus, nu avem acel spirit civic pe care
îl întâlnim la germani, spre exemplu,
unde aproape fiecare cetăţean s-a
“specializat” în reciclarea deşeurilor,
a învăţat ce trebuie să facă şi a trecut
la fapte. Nu neapărat din obligaţie,
ci din convingerea că aşa este bine.
Este drept că pentru cei care nu s-au

24 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018

aliniat la cerinţele de reciclare, aba-
terile sunt sancţionate cu amenzi ce
pot ajunge chiar şi la 1.500 de euro.
În Republica Moldova, pentru a ajun-
ge la nivelul statelor comunitare este
necesar de a începe cu educaţia po-
pulaţiei, cu schimbarea mentalităţii
faţă de deşeu, iar dacă aceste îndru-
mări nu vor da rezultate atunci va fi
necesar de a trece la “metoda edu-
cativă” cea mai simplă: controale şi
amenzi după amenzi până ce nu vor
conştientiza că este timpul de a res-
pecta legislaţia în vigoare (din expe-
rienţa SUA).
Există o directivă europeană
care spune că 50% din deşeuri trebu-
ie să fie reciclate până în 2020. Con-
form obiectivelor specifice ale Strate-
giei de mediu pentru anii 2014-2023
se prevede crearea în Republica Mol-
dova a sistemelor integrate de gesti-
onare a deşeurilor şi substanţelor
chimice, care să contribuie la redu-
cerea cu 30% a cantităţilor de deşe-
uri depozitate şi creşterea cu 20% a
ratei de reciclare până în anul 2023.
Moldova are în prezent cam 3-5%
cantităţi reciclate. Suntem în 2018,
deci timpul rămas până la termenul
limită, anul 2023, este foarte scurt….
Nu avem cum şi când să ajungem la
indicatorul de 30%, nemaivorbind de
50 %? Ar fi bine ca măcar să ne apro-
piem de cifră 10-15%.
Ce ne lipseşte nouă pentru a
urgenta reciclarea? În primul rând
trebuie să cream infrastructura ne-
cesară, inclusiv, a colectării separate
a deşeurilor.
Astăzi, populaţia nu este mulţu-
mită de infrastructura de colectare
a deşeurilor, care practic lipseşte în
majoritatea localităţilor din ţară. O
asemenea situaţie duce la depozita-
rea deşeurilor la gropile de gunoi.
Întrebările puse de populaţie sunt:
„Eu ce fac cu gunoiul? Unde îl duc?
Îl sortez, îl pun separat, dar vin sa-
lubriştii şi îl iau cu totul, amestecat.”
Aceste întrebări sunt caracteristice
atât pentru zonele urbane cât şi cele
rurale. Cu apariţia primelor staţii de
sortare în unele localităţi din ţară s-a
schimbat şi atitudinea populaţiei faţă
de deşeul generat, care a început a
fi colectat cât de cât diferenţiat. Ce-
tăţeanul trebuie cointeresat să facă
acest lucru, pentru că dacă nu o va
face de la sine, va fi sancţionat.
Un exemplu: dacă noi astăzi,
dăm voie cetăţeanului să arunce gu-
noiul oriunde şi nu se întâmplă ni-
mic din cauza asta, va fi foarte greu
să-l educi şi să-i spui: „colectează de-
şeurile selectiv”, chiar dacă i-ai pus
la dispoziţie infrastructura. Pentru a
soluţiona problema este necesar să
oferim cetăţenilor soluţii noi pentru
colectarea deşeurilor. Un exemplu
ar putea fi mecanismul de funcţio-
nalitate a sistemului “SIGUREC”, la
care omul merge şi este recompen-
sat pentru anumite deşeuri. Dacă
vom acoperi oraşele şi centrele co-
decembrie 2018
merciale mari cu asemenea sisteme,
vom ridica esenţial cantitatea deşeu-
rilor colectate şi ratele de reciclare.
La cele menţionate mai lipseşte edu-
caţia şi conştiinţa populaţiei faţă de
deşeu. Trebuie să ne schimbăm felul
de a trăi, consuma şi gândi.
Spre exemplu, dacă duci la reci-
clare un frigider vechi, e echivalent
ca şi cum ai salva tot CO2-ul emis
de o maşină medie care ar circula
20.000 km. Fiecare maşină de clasă
medie produce 100 grame de CO2 la
fiecare km parcurs. Reciclarea unui
frigider salvează 2 tone de CO2.
Toate lucrurile pe care noi le fo-
losim sunt produse din ceva, vin de
undeva, iar resursele sunt epuiza-
bile. Nu mai este un secret că deja
trăim pe datorie, consumând un
exces de resurse. Populaţia Pămân-
tului consumă într-un an resursele
rezervate pentru un an şi jumătate.
În mod normal am mai avea nevoie
de o jumătate de planetă ca să tră-
im în viitor la standardele de azi. Nu
mai vorbim de ziua de mâine, pentru
că mâine vom vrea mai mult şi mai
mult!
La finele acestui material consa-
crat Zilei Internaţionale a Reciclării,
menţionez că scopul comun al indus-
triei, al autorităţilor guvernamentale
centrale şi locale şi al comunităţii
este înfiinţarea unui sistem integrat
de recuperare a tuturor deşeurilor,
care să fie reciclate şi utilizate util
atât din punct de vedere economic,
cât şi al mediului. Trebuie să existe
o legislaţie clară de colectare, valo-
rificare şi reciclare a deşeurilor reci-
clabile pentru reintroducerea lor în
circuitul economic cu condiţia res-
pectării standardelor europene recu-
noscute pe plan internaţional.
Alexandru Golic, director MD
| Managementul Deşeurilor | 25
Opinia revistei
Societatea este în aşteptarea unui
nou Concept de gestionare
a deşeurilor solide,
concret şi bine definit în timp
La una din şedinţele sale din
luna noiembrie curent, Guvernul a
discutat implementarea unui nou
Concept al sistemului de îmbunătă-
ţire a managementului deşeurilor
solide în Republica Moldova, care
la momentul actual, este pe cale de
definitivare. Conceptul prevede crea-
rea cadrului necesar pentru dezvol-
tarea şi implementarea unui sistem
integrat de gestionare a deşeurilor
la nivel naţional şi local, eficient din
punct de vedere ecologic şi econo-
mic.
Noul Concept va contribui la
atingerea obiectivelor ţinte stabilite
în Legea privind deşeurile 209 / 2016
şi a strategiilor naţionale, precum şi
a obiectivelor prevăzute în domeniu
de către UE. Într-un cuvânt, politi-
ca naţională în domeniul gestionă-
rii deşeurilor trebuie să se subscrie
politicii europene pentru a dezvolta
economia circulară. Astăzi avem nu-
meroase întîrzieri în implementarea
politicelor de mediu, de gestionare
a deşeurilor şi alte situaţii, unde im-
26 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
plementarea lor este deficitară, mai
degrabă agravând problemele în loc
să le rezolve. Este evident că, noi ne-
am implicat mai activ în acest proces
după semnarea Acordului de Adera-
re a Republicii Moldova la Uniunea
Europeană, având un decalaj major
faţă de ţările cu experienţă şi tradiţii
în ceea ce priveşte gestionarea deşe-
urilor solide. Dorinţa noastră a fost
şi rămâne până la urmă ca noul Con-
cept să urmărească trecerea obliga-
torie la colectarea separată a deşe-
urilor, reducerea consumului de re-
surse şi aplicarea practică a ierarhiei
deşeurilor, care va include realizarea
pe termen mediu şi lung a procesului
de transformare a economiei liniare
într-o economie circulară, eficientă
din punct de vedere economic, având
la bază promovarea reutilizării mate-
riilor prime secundare obţinute în
rezultatul reciclării şi valorificării de-
şeurilor solide.
Acest Concept trebuie să ia în
consideraţie problemele cu care se
confruntă societatea astăzi în do-
Alexandru Golic, director Revista MD
meniul gestionării deşeurilor, noile
concepte internaţionale, precum şi
provocările viitoare. De asemenea,
realizarea obiectivelor, care vor fi
incluse în noul Concept trebuie să
contribuie la o gestionare adecvată
a deşeurilor, conducând, astfel, la
conservarea pe termen lung a re-
surselor naturale şi, în acelaşi timp,
să creeze oportunităţi pentru apari-
ţia unor noi locuri de muncă în sec-
toarele specifice (reciclare, sortare,
valorificare, reutilizare deşeurilor,
cercetare şi inovare etc.). În cadrul
şedinţei, Premierul Pavel Filip a
menţionat: „Este important să ve-
nim cu o abordare complexă şi o so-
luţie la scara naţională. Îmi doresc
mult să avem acest proiect de ţară,
pe care să-l punem în aplicare, care
să fie unul viabil şi salutat de admi-
nistraţia publică locală”. E spus fru-
mos, rămâne doar să ne implicăm
cu toţii pentru a avea un asemenea
Concept, primit de populaţie şi pro-
pus autorităţilor publice locale spre
implementare.
 Reieşind din informaţia făcu-
tă pe marginea acestei probleme la
şedinţa Guvernului, noul Concept
va promova şi implementarea inves-
tiţiilor naţionale şi a celor europene
în procurarea instalaţiilor şi echipa-
mentului necesar pentru asigurarea
unui management performant al
deşeurilor şi, totodată, le va da po-
sibilitatea autorităţilor publice loca-
le să propună noi investiţii în acest
sector, în funcţie de necesităţile fie-
cărui oraş, raion, localitate. Totoda-
tă, aşi menţiona, că acest Concept ar
fi trebuit elaborat şi pus în aplicare
cu mulţi ani în urmă, iar recuperarea
întârzierii acestuia cere de această
dată ca acest act normativ să fie pre-
gătit calitativ, obiectiv şi bine definit
în timp, reieşind din situaţia reală şi
nu transpus din legislaţia altor state
europene bine dezvoltate economic
cu o infrastructură bogată în dome-
niul gestionării deşeurilor.
De exemplu, la începutul anului
2013, Guvernul a aprobat Hotărârea
nr. 248 din 10.04.2013 cu privire la
aprobarea Strategiei de gestionare
a deşeurilor în Republica Moldova
pentru anii 2013-2027. Acest do-
cument nu aduce nimic în plus faţă
de strategia europeană în domeniul
gestionării deşeurilor, şi anume, atin-
gerea obiectivelor de „societate a co-
lectării şi reciclării“. În acelaşi timp,
liniile directoare ale acestei strategii
n-au luat în seamă problemele strin-
gente cu care se confruntă ţara, la
moment, în privinţa gestionării de-
şeurilor. Ne-am aşteptat ca cele mai
sensibile subiecte, şi anume colecta-
rea selectivă, reciclarea, valorificarea
şi depozitarea deşeurilor - subiecte
la care ţara noastră se numără co-
daşă în Europa, să fie mult mai bine
evidenţiate prin acţiuni concrete.
Aşteptam de la această Strategie un
program concret de acţiuni, cum ar
fi: introducerea obligatorie a colectă-
rii selective a tuturor categoriilor de
deşeuri, introducerii unei taxe la de-
pozitare, crearea unor puncte staţio-
nare de colectare a deşeurilor, însă,
acest lucru nu s-a întâmplat. Ba mai
mult, nici Legea 209/2016 privind
deşeurile, nu s-a evidenţiat în acest
domeniu, din contra, în art. 14 se
stabilesc următoarele obiective ale
politicii de stat, care prevăd ca până
în 2018 să se introducă sistemele de
colectare separată a hârtiei, sticlei,
metalelor şi maselor plastice, după
care în alin (2) litera (b) se spune:
„reciclarea de înalta calitate şi intro-
ducerea, în acest scop, a sistemelor
de colectare separată a deşeurilor,
în cazul în care acest lucru este po-
sibil din punct de vedere tehnic, eco-
nomic şi al protecţiei mediului, iar
aceste sisteme respectă standardele
de calitate stabilite pentru sectoarele
de reciclare corespunzătoare”… In-
troducerea unei asemenea sintagme
nu poate fi benefică pentru trecerea
la colectarea şi reciclarea deşeurilor
şi prevenirii generării deşeurilor din
considerentele că, majoritatea auto-
rităţilor publice locale nu dispun de
condiţiile tehnice şi economico-finan-
ciare pentru a respecta prevederile
prezentului articol şi, mai mult, unii
primari nici nu doresc să se ocupe
de acest lucru. Rezultatele realizăii
acestui articol nu cer comentarii. La
rândul său, Planul de Acţiuni privind
implementarea Strategiei de gestio-
nare a deşeurilor, îl considerăm ne-
fiind concret şi bine definit în timp.
Practic, toate cele 38 de acţiuni pla-
nificate în acest Plan sunt deja „rea-
lizate” teoretic, pe hârtie, în acelaşi
timp situaţia în domeniul gestionării
deşeurilor în ţară a devenit şi mai
dezastruoasă. Ne punem întrebarea,
ce a câştigat societatea, mediul de la
această Strategie? Nimic! Ea practic,
astăzi, nu are nici o valoare cu toate
că, multe idei din această strategie
şi acţiuni planificate sunt destul de
necesare pentru implementare. Ace-
eaşi soartă o aşteaptă şi pe Legea
deşeurilor 209/2016, dacă nu vom
interveni acum prin acţiuni concrete
şi nu doar prin promisiuni. Consider,
că anume din acest motiv, Guvernul
a hotărât să propună elaborarea
unui nou Concept de gestionare a de-
şeurilor solide, având ca scop iden-
tificarea obiectivelor şi politicilor de
acţiune nerealizate de autorităţile
centrale şi locale în ultimii ani şi cele
care urmează a fi implementate în
domeniul gestionării deşeurilor soli-
de în următorii ani.
În contextul celor menţiopnate
mai sus revista „MD” vine cu unele
propuneri în adresa autorităţii cen-
trale de mediu, care necesită a fi exa-
menate şi propuse pentru implemen-
tare în „Foaia de parcurs”, şi care
credem noi vor contribui la schim-
barea situaţiei spre bine în domeniul
decembrie 2018
salubrizării localităţilor, colectării
selective, reciclării şi depozitării a
deşeurilor, după cum urmează:
1. Problema privind impactul
negativ asupra mediului şi sănătăţii
umane, ca urmare a eliminării de-
şeurilor prin utilizarea unor meto-
de şi tehnologii nepotrivite rămâne
de actualitate, mai ales în contextul
tendinţei susţinute de creştere a
cantităţilor de deşeuri generate şi
depozitate. Devine astfel necesară şi
includerea în priorităţile strategice
a unor aspecte la fel de importante
precum declinul resurselor naturale
şi oportunitatea utilizării deşeurilor
ca materie primă secundară pentru
susţinerea unor activităţi economice
autohtone.
2. Conceptul trebuie să se alini-
eze la noile cerinţe legislative, la no-
ile evoluţii tehnologice din domeniu
şi să îmbunătăţească participarea
publicului la luarea deciziei privind
dezvoltarea unei infrastructuri eco-
nomice care astăzi nu este sustena-
bilă fără intervenţia statului prin pro-
grame de informare, conştientizare
şi educaţie ecologică a populaţiei şi,
în primul rând, a generaţiei tinere din
instituţiile preşcolare şi preuniversi-
tare. De exemplu, unele primării din
statele europene susţin cheltuielile
financiare privind colectarea separa-
tă a deşeurilor din preţul pe care îl
percep de la colectarea sticlei, hârti-
ei, cartonului, aluminiului, gunoiului
menajer, toate acestea fiind vîndute
unei industrii care reutilizează, reci-
clează sau comercializează deşeurile
menajere. O asemenea practică este
un exemplu pozitiv şi pentru primări-
ile noastre, care ar putea avea profit
de la colectarea selectivă a deşeuri-
lor, iar primarii ar trebui să înţăleagă
că şi statul nu dispune de destui bani
ca să subvenţioneze operarea între-
gului lanţ sortare-reciclare. Anume
din aceste considerente avem nevo-
ie de un model economic integrat,
care ar permite colectarea separată
a deşeurilor fără intervenţia statului.
Dacă vom dispune de un asemenea
model, situaţia în domenniul gestio-
nării deşeurilor se va schima treptat
spre bine. Mai mult decât atât, fără
un plan credibil, fără noi iniţiative,
partenerii europeni nu vor acorda
sprijinul respectiv autorităţilor publi-
ce locale pentru unele măsuri înve-
chite şi nefundamentate.
| Managementul Deşeurilor | 27
 3. Necesitatea revizuirii (modi-
ficării şi completării) Strategiei de
gestionare a deşeurilor în Republi-
ca Moldova 2013-2027 precum şi a
strategiilor regionale de gestionare a
deşeurilor ale ADR sunt necesare în
principal din următoarele motive:
 stabilirea unor noi concepte
la nivel naţional şi local privind gesti-
onarea deşeurilor (în principal colec-
tarea selectivă şi reciclarea deşeuri-
lor, necesitatea abordării deşeului ca
resursă şi principiul responsabilităţii
extinse a producătorului etc.), revi-
zuirea terminilor şi acţiunilor pre-
văzute în Planul de implementare a
strategiilor etc.;
 stabilirea unor ţinte pentru
toate autorităţile publice locale de ni-
velul unu privind colectarea selectivă
şi reciclarea deşeurilor, crearea Cen-
trelor (punctelor) de colectare a dife-
ritor categorii de deşeuri, inclusiv a
DEEE-urilor şi a celor periculoase;
 dezvoltarea proiectelor pri-
vind implementarea sistemelor in-
tegrate de gestionare a deşeurilor,
aflate în diferite stadii de realizare,
în cadrul cărora este propusă şi im-
plementarea unor tehnologii noi de
tratare, reciclare şi valorificare a de-
şeurilor.
4. O problemă importantă a sis-
temului de gestionare a deşeurilor
solide din ţară este reprezentată de
aria scăzută de acoperire cu servicii
de salubrizare. Astfel, la nivel naţio-
nal în anul 2017, în ţară se numărau
147 diferite servicii, dintre care 49 în
zonele urbane care acopereau 70-90
din mediul urban şi doar un număr
de 98 de localităţi rurale din 898 de
primării în care este organizată co-
lectarea şi transportul deşeurilor de
către serviciile specializate sau fiind
acoperite cu servicii doar 10-20%.
Astăzi putem constata că nu s-a în-
treprins nimic din punct de vedere
legislativ pentru a legifera activitatea
serviciilor de salubrizare a localită-
ţilor. Autorităţile publice locale nu
dispun de pachetul necesar de acte
legislativ –normative în acest dome-
niu de activitate. Din aceste conside-
rente, fiecare autoritate publică lo-
cală, serviciu de salubrizare îşi des-
făşoară activităţile sale după cum le
convine, fără a se conduce de un act
legislativ-normativ unic pe ţară. Ca
urmare celor menţionate mai sus se
cere elaborarea şi aprobarea Legii
28 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
privind salubrizarea localităţilor în
Republica Moldova, act legislativ ne-
cesar în procesul implementării ma-
nagementului integrat al deşeurilor.
5. Gradul de reciclare, tratare şi
valorificare redus are în primul rând
cauze de natură tehnică (inexistenţa
infrastructurii de colectare separată
şi de sortare în majoritatea celor 8
regiuni de management al deşeurilor,
respectiv lipsa capacităţilor de reci-
clare pentru anumite tipuri de mate-
riale, cum ar fi cele textile, electrice,
electronice şi electrocasnice etc.),
dar şi economică (lipsa unor instru-
mente financiare care să stimuleze/
oblige operatorii de salubrizare să li-
vreze deşeurile colectate către insta-
laţii de tratare/valorificare şi nu către
eliminare). De asemenea, se constată
că încă mai sunt cantităţi de deşeuri
care rămân necolectate centralizat,
cum ar fi boxele de aluminiu, lem-
nul, textilele, DEEE etc. Menţionăm
şi faptul că, în paralel cu activitatea
operatorilor de salubrizare, lipseşte
existenţa staţiilor de sortare în lipsa
cărora nu putem astăzi să vorbim
despre o colectare reuşită, precum şi
a punctelor de colectare autorizate,
ceea ce conduce la o scădere aparen-
tă a valorii ratelor de reciclare/valori-
ficare a acestora, per ansamblu.
De exemplu, staţia de sortare
reprezintă o investiţie pentru viitor
şi este primul pas necesar în soluţi-
onarea problemei deşeurilor. Putem
astăzi să dispunem de un număr ne-
cesar de autospeciale, tomberoane,
depozite conforme etc., însă, dacă
lipsesc aceste staţii de sortare toate
activităţile întreprinse sunt insufici-
ente, gropile de gunoi vor continua
să crească cum au mai crescut şi
până în prezent. Ca exemplu pozi-
tiv, poate servi staţia de sortare de
la gunoiştea din satul Călugăr, r-ul
Făleşti, unde 11 sate au hotărît să-şi
construiască o staţi de sortare comu-
nă, care al patrulea an funcţionează
aducînd profit de la comercializarea
deşeurilor selectate. La începutul lu-
nii februarie curent în acelaşi raion
Făleşti a fost lansat proiectul „Pas
cu pas spre colectarea separată a
deşeurilor solide” finanţat de Uni-
unea Europeană, prin Programul
de Cooperare Teritorial Republica
Moldova-Ucraina. De ce unile raioa-
ne, sate pot face lucruri mari, fără a
cerşi bani de la stat, iar alţi aşteaptă
ca cineva să vie să le facă colectarea
selectivă etc,.? E timpul să ne schim-
băm mentalitatea nu numai în dome-
niul deşeurilor dar şi în raport cu tot
ce se petrece în jurul nostru.
6. De asemenea, în ţară, colec-
tarea separată a deşeurilor solide în
vederea valorificării deşeurilor de
ambalaje provenite din deşeurile me-
najere (hârtie, carton, sticlă, metale,
materiale plastice) se practică într-o
mică măsură. La nivel local, lipsesc
proiecte iniţiate de societăţile de sa-
lubrizare şi primării, în colaborare
cu operatorii economici care pun
pe piaţă ambalaje şi produse amba-
late. Aceste proiecte sunt necesare
de a fi implementate la nivel public-
privat, în colaborare cu asociaţiile
de locatari (pentru populaţie), şcoli,
instituţii şi operatori economici, ex-
tinderea lor în funcţie de rezultatele
obţinute fiind legată de fondurile dis-
ponibile. Una din marile probleme
ale autorităţilor publice locale în re-
alizarea infrastructurii de colectare
a deşeurilor de echipamente electri-
ce, electronice şi electrocasnice este
lipsa acestora în localităţile urbane
şi rurale, fiind considerată ca o situ-
aţie dezastruasă. În Moldova există
doar un singur puct staţionar care
se ocupă de coletarea DEEE-urilor,
acesta fiind creat de către Primăria
municipiului Ungheni în comun cu
Compania AVE Ungeni. Astăzi noi
nu dispunem de servicii specializa-
te, care s-ar fi ocupat de colectarea
acestor deşeuri, iar producătorii, im-
portatorii acestor produse nu îşi asu-
mă o parte din responsabilităţile de
colectare. La ora actuală, în Moldova
nu se practică reciclarea DEEE-uri-
lor şi din această cauză se exporta
metalele valororoase după hotare.
Astăzi una din soluţiile de colecta-
re a DEEE-urilor la nivel naţional
şi local este desciderea punctelor
de achiziţii a acestor ecipamente în
magazinele care se ocupă cu comer-
cializarea lor. Mai există o variantă,
care nu necesită cheltuieli mari pen-
tri implementare.
Pentru a da viaţă echipamen-
telor electrice şi electronice uzate,
care pot fi utilizate o perioadă suple-
mentară de timp este necesar de a
dispune de o infrastructură specială
(ateliere), care să se specializeze în
recondiţionarea calculatoarelor uza-
te, echipamente informatice vechi
(ca imprimantele, copiatoarele, sca-
nerele, componentele IT, telefoanele
etc.) de care populaţia sau companii
nu mai au nevoie de ele şi le ar fi pu-
tut preda unui asemenea atelier pen-
tru a le recondiţiona cu donarea sau
vânzarea ulterioară a lor la preţuri
mici persoanelor cu posibilităţi ma-
teriale reduse. Acele echipamente
electrice care nu pot fi recondiţiona-
te pot fi dezasamblate pe loc în aces-
te ateliere, iar piesele pot fi comerci-
alizate. Oraşele şi centrele raionale
au nevoie de asemenea ateliere pen-
tru recondiţionarea echipamentelor
electrice şi electronice uzate.
Nu prezintă nici o problema ca
magazinele, buticurile care comer-
cializează baterii şi acumulatorii
portabili să dispună de un recepient
pentru colectarea celor uzate. Pentru
informare, anual se aruncă la gropile
de gunoi circa 7 milioane bucăţi. O
baterie uzată poluează 20 metri pa-
traţi de sol şi otrăveşte aproape 400
de litri de apă.
7. Valorificarea energetică a
deşeurilor de ambalaje cu putere
calorică nu se realizează în ţară, în
primul rând, la fabrica de ciment şi
centrele termice care necesită de a
fi autorizate pentru coincinerarea
deşeurilor. Până în momentul actu-
al, cantitatea de deşeuri cu putere
calorică de la staţia de sortare SRL
„ABS” din Chişinău nu este utilizată,
iar cea mai mare parte a acestor de-
şeuri solide este depozitată la gropile
de gunoi. În asemenea situaţii autori-
tăţile publice locale nu sunt interesa-
te de soarta acestor deşeuri. Până în
prezent, în Republica Moldova nu au
fost puse în funcţiune instalaţii pen-
tru incinerarea deşeurilor municipa-
le, inclusiv şi celor solide care nu pot
fi reciclate cu toate că proiectul de
lege la acest capitol de mult se află
în Parlament. Un alt instrument este
şi schema „plăteşti pentru cît arun-
ci”. În acest moment, în Moldova NU
există un instrument economic prin
care gospodăriile să fie încurajate să
îşi deminueze cantitatea de deşeuri
generate şi să separe deşeurile la
sursă.Toţi utilizatorii plătesc acelaşi
tarife sau taxe municipale, indiferent
cît deşeu prezintă pentru reciclare.
Nu există nici un stimul pentru re-
ciclarea cantităţii deşeurilor gene-
rate. Acest instrument se bazează
pe două politici de mediu, principiul
„poluatorul plăteşte” şi principiul
„responsabilităţâii comune”.
8. O altă temă care necesită
rezolvare este depozitarea deşeuri-
lor. Moldova se confruntă cu situaţii
grave în ceea ce priveşte inchiderea
şi ecologizarea depozitelor de de-
şeuri. Pana în prezent,eliminarea
deşeurilor solide în majoritatea lo-
calităţilor se realizează exclusiv prin
depozitare sau aruncare la întâm-
plare. În ţară predomină evacuarea
reziduurilor menajere, în aşa zisele
„gropi de gunoi”, care de fapt sunt
nişte gropi provenite fie din depresi-
uni geografice naturale, fie rezultate
în urma unor descopertări de teren
sau cariere de construcţie. Conform
obiectivelor generale ale strategiilor
naţionale sunt prevăzute construcţia
a 7 depozite de deşeuri menajere so-
lide la nivel regional pentru a deservi
3-4 raioane asociate şi 2 staţii pentru
tratarea mecanico-biologică. Până în
prezent n-a fost construit nici un de-
pozit conform ecologic şi nici nu se
vede realitatea construcţiilor acesto-
ra. Aceste 7 depozite vor deveni pe
viitor cu adevărat nişte bombe eco-
logice pentru Nu ar fi mai bine de a
avea în fiecare raion un singur depo-
zit cu o staţie de sortarea, unde vor fi
aduse deşeurile din toate localităţile
pentru sortarea deşeurilor în ames-
tec. Pentru a reduce cantitatea deşe-
urilor în amestec şi depozitarea lor
ar fi benefic de a implement sistemul
„DUAL” de colectare a deşeurilor pe
două fracţii „umedă „ şi „uscată” în
recipienţi de tip pubele, containe-
re sau în saci de plastic de culoare
galbenă, totul în funcţie de locuinţe
de unde se face colectarea. Fracţia
uscată constă în deşeuri reciclabile,
hârtie, carton,ambalaje, PET, doze
de aluminiu şi se predă operatorului
de salubrizare în vederea prelucrării
în staţiile de sortare iar fracţia ume-
dă, care este formată din deşeuri bi-
odegradabile şi ea ajunge tot la acest
Centru în vederea tratării, compos-
tării sau depozitării. Compostarea
se efectuează pe o plaformă specală
amenajată pentru a obţine un com-
post calitativ şi nu aruncat în gropi
sau ars. În multe state europene,
inclusiv şi în România sunt create
Centre (Puncte) de Management In-
tegrat al Deşeurile. De exemplu, ase-
menea Centre activează în Oradea
şi Iaşi din Rămânia, care pot servi
decembrie 2018
modele de implementare în acest
domeniu şi la noi. Oradia a trecut
la colectarea pe 5 fracţii, iar această
obligaţie este urmărită de poliţişti şi
de inspetorii pentru protecţia mediu-
lui, care aplică amenzi pentru neres-
pectarea regulilor privind depunerea
deşeurilor. Un asemenea Centru de
Management Integrat al Deşeurilor
poate fi considerat SRL „ABS” Chi-
şinău, care deţine o staţie de sortare
a deşeurilor reciclabile modernă, o
staţie de epurare , 10 fermentatoare
a deşeurilor pentru obţinerea bioga-
zului, care satisface cele mai riguroa-
se cerinţe ale Comunităţii Europene.
În aşa mod, Crearea Centrelor de
Management Integrat al Deşeurilor
va duce la lipsa de necesitate de a
dispune de cele 7 depozite regiona-
le, se va reduce esenţial cheltuielile
pentru transportarea deşeurilor şi a
costurilor pentru crearea infrastruc-
turii şi procurarea echipamentelor
necesare şi cel mai principal se va
reduce emisiile de poluanţi nocivi.
8. Conceptul de gestionare a
deşeurilor solide va stabili şi respon-
sabilităţile autorităţilor de toate nive-
lurile. Această propunere este foarte
importantă la ziua de astăzi. Dacă în
Legea 209/ 2016 acest capitol n-a
fost inclus, apoi, noul Concept va lua
în consideraţie acest factor, cum ar
fi implicarea, practic, a întregii so-
cietăţi, care va trebui să îşi împartă
responsabilităţile. La acest capitol
propun în mod succint unele res-
ponsabilităţi a actorilor implicaţi în
procesul de gestionare a deşeurilor
solide, după cum urmează:
Producători de bunuri:
— vor trebui să realizeze produse
utilizând mai multe materiale
reciclate şi mai puţine materii
prime neregenerabile. De ase-
menea, vor trebui să proiecteze
produse care să genereze mai
puţine deşeuri şi să îşi asume
responsabilitatea privind impac-
tul asupra mediului al produse-
lor lor pe durata întregului ciclu
de viaţă al acestora;
— pentru colectarea, recuperarea,
reciclarea şi valorificarea produ-
selor scoase din uz producăto-
rul va fi obligat de a dispune de o
infrastructură combinată cu co-
mercianţii în vederea colectării
deşeurilor solide. Ca exemplu,
poate servi returnarea obliga-
| Managementul Deşeurilor | 29
 torie a deşeurilor de ambalaje
solide (sticle, plastic, aluminiu)
la centrele comerciale şi maga-
zinele din ţară.
Comercianţii:
— vor trebui să reducă cantităţile
de deşeuri generate din activita-
tea de comercializare a produse-
lor, prin returnarea de către con-
sumatori în centrele comerciale
a deşeurilor din sticlă, plastic şi
aluminiu.
— vor iniţia campanii de sensibili-
zare şi de informare direcţiona-
te către publicul larg sau către o
categorie specifică de consuma-
tori referitor la prevenirea gene-
rării deşeurilor.
— vor fi obligaţi să primească amba-
lajele utilizate pentru toate tipu-
rile de băuturi puse pe piaţă din
sticlă, plastic şi aluminiu conform
condiţiilor stabilite de autoritatea
centrală din domeniu de comun
acord cu producătorii, importa-
torii produselor şi reprezentan-
ţii societăţii civile. Comercianţii
trebuie să conştientizeze că rolul
magazinelor este nu numai de a
comercializa produsul dar şi de a
răspunde de produsul consumat,
care a devenit deşeu, fiind arun-
cat la întâmplare. Acest deşeu
costă bani şi el trebuie preluat de
cel care la comercializat. E clar, că
la etapa iniţială vor apărea nemul-
ţumiri din partea comercianţilor,
dar mizeria provocată de aceste
deşeuri nu poate fi acceptată şi pe
viitor, dacă dorim să avem o ţară
curată şi oameni sănătoşi.
Generatori de deşeuri (per-
soane fizice şi juridice):
— vor avea posibilitatea să îşi redu-
că cantităţile de deşeuri, achizi-
ţionând produse şi servicii care
generează mai puţine deşeuri
prin modificarea comportamen-
tului de consum reducând astfel
impactul asupra mediului;
— au obligaţia să îşi separe deşeu-
rile în vederea reciclării şi să le
returneze magazinelor de unde
lea procurat sau să le predea
punctelor de colectare.
— nerespectarea acestor prevederi
de către consumatori va duce la
sancţionare;
Autorităţi publice centrale şi
locale (mediu, administraţie, sănăta-
te, industrie, finanţe):
30 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
— vor trebui să asigure cu servi-
cii adecvate pentru gestionarea
tuturor categoriilor de deşeuri,
pentru fiecare pas din ierarhia
deşeurilor, inclusiv crearea Cen-
trelor (punctelor) de colectare a
deşeurilor solide , EEE şi a ce-
lor periculoase;
— în comul cu autorităţile publice
locale de nivelul unu vor crea în
aria oraşului, raionului Centrul
de Management Integrat al De-
şeurilor Solide;
— vor trebui să asigure informa-
rea, conştientizarea şi educaţia
populaţiei privind posibilităţile
de reducere a cantităţilor de de-
şeuri generate, precum şi asu-
pra opţiunilor de gestionarea a
deşeurilor, prevenirii poluării
factorilor de mediu.
Industria de gestionare a de-
şeurilor - va trebui să investească în
cele mai bune tehnici disponibile din
domeniul reciclării/valorificării deşe-
urilor şi să asigure servicii convena-
bile de gestionare a deşeurilor pen-
tru utilizatori, astfel încât să permită
acestora să îşi recicleze şi valorifice
deşeurilor generate.
Asociaţii profesionale, insti-
tute de cercetare-dezvoltare şi ONG-
uri - vor avea un rol important atât în
dezvoltarea cunoaşterii, cât şi în in-
formarea şi conştientizarea privind
opţiunile de reducere a cantităţilor
de deşeuri şi de gestionare a acesto-
ra.
9. Definirea sferei şi nivelului
de responsabilitate în cadrul noului
Concept va fi determinantă pentru
etapa ulterioară de elaborare (actua-
lizare) a legislaţiei şi de elaborare a
Programului (Planului) Naţional de
Gestionare a Deşeurilor, care con-
form Legii 209/2016 trebuia deja să
fie elaborat şi aprobat, responsabil
fiind Guvernul. Acest document nu
va avea nici o valoare, aşa cum nu-l
are şi nici Planul anexat la Strategia
naţională de gesionare a deşeurilor
dacă nu va fi însoţit de acele instru-
mente economice esenţiale, cum ar
fi aplicarea taxei de depozitare a de-
şeurilor, a tarifului diferenţiat de pla-
tă a servisiului de salubrizare „plă-
teşti cît arunci” şi responsabilitatea
extinsă a producătorului. Dacă toate
aceste acţiuni nu vor avea acceptul
autorităţilor locale şi dacă ele nu vor
fi puse în aplicare de către autorităţi-
le centrale atunci riscul de blocare a
accesului autorităţilor locale la une-
le fonduri europene va deveni unul
real…
10. Potrivit sursei de informare
la şedinţa Guvernului s-a propus ca
administraţia publică centrală să fie
responsabilă de: transferul, sortarea,
reciclarea şi procesarea deşeurilor.
În viziunea redacţiei această pro-
punere nu este cea mai reuşită ea
divizează procesul de gestionare a
deşeurilor solide din localitatea re-
spectivă în două etape: salubrizarea
localităţii care va include colectarea
selectivă a deşeurilor, responsabilă
fiind considerată autoritatea publică
locală şi celelalte activităţi (transfe-
rul, sortarea, reciclarea şi procesa-
rea deşeurilor) fiind responsabilă
autoritatea centrală de mediu.
O astfel de propunere o conside-
răm nereuşită din următoarele con-
siderente. În primul rând, conform
legislaţiei în vigoare autorităţile pu-
blice locale sunt cele care răspund în
exclusivitate de gestionarea tuturor
categoriilor de deşeuri. În al doilea
rând, nu îi poţi da unei autorităţi pu-
blice locale răspunderea îndeplinirii
unui obiectiv, cum ar fi gestionarea
deşeurilor, fără nu ai da şi pârghiile
necesare pentru organizarea finală
a activităţilor ce ţin de gestionarea
corectă a deşeurilor supuse colec-
tării selective , sortării, transportării
şi reciclării acestora. În acest caz,
Guvernul, autoritatea centrală de
mediu trebuie să asigure autorităţile
publice locale, serviciile respective
cu infrastructura performantă nece-
sară privind transportarea, sortarea,
reciclarea şi procesarea deşeurilor
solide şi, să organizeze de legislaţia
în vigoare.
Noul Concept de gestionare a
deşeurilor solide va reprezenta în
viziunea redacţiei „MD” o sumă de
linii directoare, stabilite în funcţie
de situaţia existentă, care trebuie ur-
mate pentru a se atinge scopul unei
mai bune gospodăriri a deşeurilor,
astfel, că efectele adverse să fie înde-
părtate chiar din ipoteză. Acţiunile
întreprinse pentru a realiza scopul
Conceptului pot avea însă şi efecte
adverse, dacă nu se vor asigură con-
diţiile pentru buna desfăşurare a di-
verselor activităţi în domeniul gesti-
onării corespunzătoare a deşeurilor
solide.
Deşeuri
Gunoiştea din Truşeni a fost închisă
după cel puţin un deceniu de existenţă
„Tot ce se aduce şi se aruncă
aici se scurge în râul Bâc şi ajunge în
oraş”, a atenţionat primarul general
interimar, Ruslan Codreanu, care a
dispus închiderea gunoiştii.
Tone de deşeuri din construcţii,
gunoi menajer şi pneuri uzate sunt
depozitate zilnic nu departe de râul
Bâc, pe un teren privat, care aparţine
comunei Truşeni. La începutul săp-
tămânii trecute, Ruslan Codreanu, a
atras atenţia chişinăuienilor la acest
subiect, după ce a fost într-o inspec-
ţie la faţa locului. O zi mai târziu,
TIMPUL a aflat mai multe despre
această problemă.
În dimineaţa zilei de marţi, am
ajuns la gunoiştea neautorizată din
preajma comunei Truşeni, unde că-
ile de acces pentru maşini sunt blo-
cate. Ne-a ieşit în întâmpinare Igor,
şoferul unui excavator, care lucra în
apropiere. El ne-a spus că şi-a luat
angajamentul să păzească zona. „E
închisă gunoiştea”, a strigat la noi.
Când a aflat că suntem jurnalişti, s-a
oferit să ne ajute să trecem de bara-
jele improvizate. Apoi ne-a povestit
că lucrează în cadrul unei compa-
nii, iar de câteva zile încarcă lut din
zonă. „Ieri, a venit viceprimarul din
Truşeni şi m-a rugat să blochez intra-
rea. Azi, nici nu mă pot odihni şi nici
nu pot lucra ca lumea, că numai mă
urc în excavator şi vin maşinile cu
gunoi. Cred că au fost vreo 20 până
acum. Toţi mă întreabă de ce e în-
chisă gunoiştea… Aici, cândva a fost
carieră de piatră, iar de vreo zece ani
se aduce gunoiul. Aşa că problema
asta nu-i de astăzi”, afirmă şoferul.
Gunoiul îi aducea unui bărbat,
câte 40 de lei pe zi
În timp ce discutăm cu Igor, ob-
servăm o maşină care se apropie de
grămezile de lut ce blochează trece-
rea spre gunoişte. Din ea coboară
doi bărbaţi, care vin grăbiţi către noi.
„De ce-i închis? Ne-au spus nişte ve-
cini că au găsit lemne de foc pe aici
şi am veni şi noi să luăm”, explică
unul dintre ei. Întrebat dacă a adus
vreodată gunoi în această zonă, băr-
batul se cruceşte şi ne asigură că nici
prin gând nu i-a trecut.
La câţiva paşi de barierele im-
provizate, ne atrag atenţia doi băr-
baţi şi o femeie, pe semne, erau o
familie. Văzându-ne, cel mai tânăr
se îndepărtează, iar cu ceilalţi doi in-
trăm în vorbă. Deşi nu arată ca nişte
boschetari, ne relatează că locuiesc
pe unde apucă, iar de ceva vreme se
adăpostesc într-o baracă din apropi-
ere. Bărbatul este foarte revoltat că
s-a închis gunoiştea, deoarece aici,
adaugă el, muncea toată ziua. „Adu-
nam peliculă, carton şi penoplast
(polistiren – n.r.). Făceam vreo 40 de
lei pe zi, dar cine ţi-i dă acum pe de-
geaba”, scrâşneşte el.
Femeia, supărată şi ea, preci-
zează că oamenii care locuiesc în vi-
lele de alături s-au plâns autorităţilor
decembrie 2018
şi de aceea au închis gunoiştea. „Au
zis că miroase, dar mirosul acesta nu
e de la gunoişte, ci de la o stână de
capre din apropiere. Aici nu se aduc
resturi de mâncare, dar numai gunoi
din construcţie”, se dă cu părerea in-
terlocutoarea mea.
Am încercat să discutăm şi cu
locuitorii complexului locativ din
preajmă, dar nu am zărit niciun su-
flet pe afară. Agentul de pază n-a vrut
să deschidă gura, limitându-se să ne
informeze că se află la muncă. To-
tuşi, el ne-a recomandat să solicităm
„de la organele competente” înregis-
trările camerelor video, instalate la
intrarea în complex, dacă vrem să
aflăm câte maşini aduc zilnic gunoi.
Aici a fost o carieră de piatră
Victor Masleaev, primarul-inte-
rimar al comunei Truşeni, spune că
această gunoişte a fost formată încă
prin anii 2000. El ne asigură că nu
cunoaşte deocamdată multe deta-
lii, deoarece activează de numai un
an la Primărie. „Din câte ştiu, acolo
a fost o carieră. Şi după ce au scos
piatra, locul a fost preconizat pentru
depozitarea deşeurilor materialelor
de construcţie şi a solului, ca să poa-
tă astupa groapa respectivă. Apoi, se
pare că anumite persoane s-au gân-
dit să obţină profit din această situa-
ţie. Eu activez de un an şi nu sunt la
curent cu situaţia şi nu reuşesc să re-
zolv toate problemele. Însă, după ce
m-a invitat dl Codreanu şi am văzut
dezastrul de acolo, am solicitat infor-
maţii şi secretara mi-a comunicat că,
în ultimii zece ani, Primăria Truşeni
a intervenit cu mai multe demersuri
la poliţie şi la ecologie. Sperăm că,
împreună cu dl Codreanu, vom solu-
ţiona problema”, a adăugat Masleaev.
Primarul a menţionat că luni a
solicitat celor trei proprietari ai te-
renurilor agricole pe care se află gu-
noiştea să respecte Codul Funciar şi
să le folosească după destinaţie. Po-
trivit lui, două dintre aceste terenuri
sunt proprietate privată, iar al treilea
se află sub sechestru la o bancă. Tot-
| Managementul Deşeurilor | 31
odată, Victor Masleaev ne-a spus că
nu-şi aminteşte cine sunt cei trei pro-
prietari.
„Nu pot sta toată ziua
la pândă”
TIMPUL a reuşit să dea de unul
dintre aceştia. Este vorba despre Va-
sile Vasilachii, care a recunoscut că
pe terenul său creşte o gunoişte, dar
ne-a mărturisit că nu ştie ce să facă
în situaţia creată. „Ce măsuri pot lua
eu? Acolo vin foarte mulţi oameni şi
nu pot sta toată ziua să păzesc tere-
nul. Mai demult am sesizat şi organe-
le competente, dar nu s-a schimbat
nimic. Când voi reveni din vacanţă,
vreau să fac un demers şi la procura-
tură”, ne-a asigurat Vasilachii.
Menţionăm că despre această
gunoişte s-a aflat abia luni, 6 august,
când primarul interimar Ruslan Co-
dreanu a efectuat aici o inspecţie
fulger. „Tot ce se aduce şi se aruncă
aici se scurge în râul Bâc şi ajunge
în oraş. Eu am solicitat informaţii
să văd când s-a vândut, cum s-a vân-
dut şi cui, dacă s-a autorizat acest
lucru şi dacă toate procedurile au
fost legale. Aici, pe lângă gunoiul
din construcţii, se aduce şi se arun-
că şi cauciuc, care se descompune
foarte greu şi elimină toxine foarte
periculoase pentru sănătate şi se
duce în sol. Eu am fost martor, două
Comentarii la temă
Depozitele neconforme au intrat în vizorul dlui Ruslan
Codreanu, Primar general interimar al mun. Chişinău
Municipiul Chişinău la ora ac-
tuală dispune de 10 gunoişti necon-
forme şi nu are măcar un singur
depozit conform. Capitala produce
aproape un milion de tone de deşeuri
menajere în fiecare an, o parte din
care este supus colectării selective
şi reciclării, iar cea mai mare par-
te a deşeurilor ajunge la gunoiştea
din Ţânţăreni. Toate aceste depozite
nu dispun de sisteme de pază, echi-
pamente de cântărire, laboratoare
de analiză, instalaţii de recuperare
a gazului de depozit şi de tratare
a levigatului, de utilaje (buldozere,
încărcătoare,compactoare, screpere,
excavatoare) şi de servicii de întreţi-
32 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
săptămâni în urmă, cum un camion
al unei companii de producere a bău-
turilor alcoolice evacua aici reziduu-
rile. Atunci am dispus imediat stopa-
rea tuturor acţiunilor de acest gen”,a
declarat edilul pentru presa prezentă
la faţa locului.
Ruslan Codreanu a adăugat că
a sesizat Agenţia Ecologică pentru a
vedea dacă această instituţie a elibe-
rat autorizaţie de deschidere a unei
astfel de gunoişti. Marţi, pe site-ul
Institutului Ecologic de Stat (IES), a
apărut un răspuns oficial referitor la
sesizarea edilului. „Organele pentru
protecţia mediului nu au eliberat o
asemenea autorizaţie. Mai mult, de
către AE Chişinău, subdiviziune te-
ritorială a IES, s-a dus o luptă apri-
gă de aproximativ patru ani contra
depozitării deşeurilor în această lo-
caţie. E regretabil că administraţia
locală nu a intervenit până acum”, se
arată în comunicatul instituţiei.
A fost intentat un dosar penal
pe acest caz
Conform aceluiaşi document,
începând cu 2015, AE Chişinău a
efectuat mai multe raiduri de sa-
lubrizare, fiind încheiate procese-
verbale cu privire la contravenţie.
Reprezentanţii IES susţin că, la 20
martie, au remis Procuraturii Gene-
rale un denunţ, prin care au solicitat
nere a acestor utilaje, inclusiv şi de-
pozitul din Truşeni.
Materialul prezentat în această
publicaţie este actual şi cade sub in-
cidenţa prevederilor legale ale Legii
deşeurilor nr. 209 din 29.07.2016
(data intrării în vigoare 23.12.2017),
care reflectă situaţia reală a atitudinii
autorităţilor publice centrale şi locale
faţă de administrarea gropilor de gu-
noi, amplasarea acestora şi a nemul-
ţumirii populaţiei de poluările masive
comise de aceste gunoişti neautori-
zate, care poluează masiv mediul şi
afectează sănătatea populaţiei.
Menţionăm, că practic toate au-
torităţile publice locale din ţară se
să se investigheze acest caz. Astfel,
la 27 aprilie 2018, a fost intentată
urmărirea penală pe faptul poluării
mediului şi samavolniciei, însoţită
de aplicarea violenţei periculoase
pentru viaţă sau sănătate. Cauza pe-
nală se află în gestiunea procuraturii
mun. Chişinău, oficiul Buiucani.
Cu toate acestea, miercuri, 8
august, Primăria a sesizat din nou
Procuratura Generală. În demersul
semnat de Ruslan Codreanu se ara-
tă că „anumite persoane fizice/juri-
dice gestionează depozitul pentru
deşeuri din construcţii şi demolări,
în mod abuziv şi neautorizat, creând
astfel o adevărată bombă ecologi-
că pe teritoriul mun. Chişinău. Pe
această platformă se depozitează şi
alte deşeuri periculoase şi anume
anvelope uzate, deşeuri din azbest,
deşeuri de membrane bituminoase,
uleiuri uzate”.
De asemenea, primarul inte-
rimar al Capitalei afirmă că există
informaţii precum că anumite per-
soane percep, în mod ilegal, taxe de
la cei care depozitează deşeurile pe
această platformă. În acest context,
Codreanu solicită procurorilor să
examineze cazul şi să sancţioneze
persoanele vinovate, precum şi să
sisteze activităţile de depozitare a
deşeurilor în zonă.
Un articol de: Ana Marchitan,
corespondent „Timpul”
confruntă cu asemenea probleme ce
ţin de închiderea gropilor de gunoi
existente şi înlocuirea lor cu depozite
ecologice conforme.
Privitor la gunoiştea de la Tru-
şeni, ea este un poluant semnificativ
al factorilor de mediu, care poluează
solul, aerul şi îşi permite scurgeri a
levigatului în râul Bâc din rampă,
care duc la depăşirea cu mult a con-
centraţiilor maxime admise ale ape-
lor acestuia, informaţie confirmată
de controalele repetate şi a investiga-
ţiile de laborator efectuate de Agen-
ţia Ecologică Chişinău.
Întâlnirea dintre dl Ruslan Co-
dreanu, Primarul general interimar
al mun. Chişinău cu conducerea Pri-
măriei Truşeni, mediată în presă de
Ziarul „Timpul” a fost una de fulger,
în care s-a încercat identificarea cau-
zelor care au dus la poluarea masivă
a factorilor de mediu în rezultatul
administrării necorespunzătoare a
gropii de gunoi pe parcursul unui
deceniu de existenţă. În urma dis-
cuţiilor s-au identificat câteva dintre
cauzele principale ale situaţiei actu-
ale la care Primăria Truşeni s-a pre-
zentat la un nivel destul de slab, fără
argumentări privind situaţia la zi. La
finalul întâlnirii, foarte importantă
a fost propunerea domnului Ruslan
Codreanu, care a venit la faţa locu-
lui (un exemplu destul de rar întâlnit
când un conducător al primăriei Chi-
şinău face cunoştinţă cu o gunoişte
neconformă rurală), rămas frapat de
ceea ce a văzut personal, o realitate a
zilei de astăzi, considerând că o ast-
fel de gunoişte necesită a fi închisă în
regim de urgenţă.
În acest context, dl Ruslan Co-
dreanu a solicitat ca organele de
procuratură să examineze cazul şi
să sancţioneze persoanele vinovate,
precum şi să sisteze activităţile de
depozitare a deşeurilor în zonă.
În viziunea revistei, prin această
vizită la faţa locului, primarul interi-
mar şi-a dorit, în primul rând, să afle
situaţia reală la această gunoişte şi
care este atitudinea autorităţii publi-
ce locale pentru a acţiona operativ şi
a găsi soluţii moderne de administra-
re a acestei probleme, cu obiectivul
de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă
ale locuitorilor din această comuni-
tate.
Municipiul Chişinău riscă să se
confrunte cu o nouă criză a gunoiu-
lui numai că de această dată cu cele
10 depozite de deşeuri ale autorită-
ţilor publice locale din componenţa
municipiului, care activează şi ele
fără autorizaţii de mediu şi ar putea
fi închise şi în timpul apropiat. Ceea
ce s-a întâmplat la Primăria Truşeni
nu este un caz de excepţie, ele au loc
în fiecare primărie din ţară şi actualii
administratori ai gropilor de gunoi
nu sunt vinovaţi că nu dispun de au-
torizaţii de mediu privind depozita-
rea deşeurilor.
Pe timpurile URSS nu se practi-
ca eliberarea autorizaţiilor de mediu,
se cerea doar ca autoritatea publică
locală să autorizeze localul ampla-
sării acestei gropi de gunoi. Au tre-
cut peste 27 de ani şi cerinţele faţă
de deşeuri, salubrizarea localităţilor
s-au schimbat, au fost aprobate legi
noi în domeniul gestionării deşeuri-
lor, însă, cu regret, birocraţia şi indi-
ferenţa faţă de deşeu, faţă de colec-
tarea selectivă şi reciclarea acestuia
au rămas neschimbate. Terenurile şi
localităţile rămân invadate de gunoa-
ie care constituie un factor de polua-
re, de disconfort, dar şi un focar de
infecţie.
Închiderea gropilor de gunoi
care nu respectă legislaţia de mediu
se poate face şi de către fiecare pri-
mărie în parte, sau de către Consiliul
raional prin intermediul autorităţilor
de mediu. Consiliile raionale ar fi de
dorit să dispună de un plan de ges-
tionare al deşeurilor pentru întreg
raionul, prin care sar putea obţine
fonduri europene pentru depozita-
rea corespunzătoare a deşeurilor.
E timpul ca fiecare autoritate pu-
blică locală să conştientizeze că, eli-
minarea deşeurilor prin depozitare
în rampe (gropi) de gunoi fără autori-
zaţia de mediu este actual o practică
care nu mai este acceptată. Conform
Directivei Consiliului 75/442/CEE
aceste depozite neconforme trebuie
închise. Ar fi de dorit ca eşalonarea
închiderii depozitelor neconforme să
fie reglementată printr-o Hotărâre
de Guvern sau un Ordin al MADRM,
care iar pune pe primari să se pre-
gătească din timp pentru lichidarea
lor. Aşi mai adăuga, că ar fi bineve-
nit să fie implementat şi un program
special guvernamental consacrat li-
chidării gropilor de gunoi şi trecerea
la colectarea selectivă şi reciclarea
deşeurilor.
Astăzi oamenii au nevoie în pri-
mul rând de sănătate, care de altfel
este de cele mai multe ori pusă în
decembrie 2018
pericol din cauza poluării excesive.
Situaţia la zi nu este foarte uşoară şi
spun că, în viitorul apropiat, ar trebui
ca Primăria mun. Chişinău să se în-
trunească cu toţi primarii şi să pună
în dezbateri problemela depozitării
deşeurilor şi situaţia legalităţii am-
plasării acestor gropi de gunoi.
Această problemă a apărut în
Truşeni când s-a depistat că gunoiş-
tea este amplasată pe terenul a trei
agenţi economici privaţi, care vor
să apeleze în judecată pentru preju-
diciul cauzat solului şi curăţirea lui
de deşeuri. Mai mult, primarul Mas-
leaev Victor a solicitat de la cei trei
proprietari ai terenurilor agricole
pe care se află gunoiştea să respec-
te Codul Funciar şi să le folosească
după destinaţie. Se pune întrebarea,
dar cum? În această situaţie se pri-
meşte că gunoiştea este privată şi
răspunderea privind ecologizarea te-
renurilor afectate se pune pe spatele
proprietarilor. Oare în cazul de faţă
primarul a procedat corect faţă de
proprietari?
În acelaşi timp ne punem între-
barea, cum v-a proceda în continuare
primăria Truşeni cu deşeurile gene-
rate de la întreprinderi şi populaţie,
unde le vor depozita? Realitatea este
depozitarea la Gunoiştea din Ţânţă-
reni! Aici vor mai apărea şi alte pro-
bleme, vor fi de acord ca populaţia să
plătească pentru proasta gestionare
a deşeurilor? Şi, în lipsa unei gropi
de gunoi ecologice şi ca urmare a
„închiderii” gropii existente, vor apă-
rea alte zeci de mici gropi la periferia
localităţilor, fapt care determină o ex-
pansiune a acestora şi crearea unui
mediu propice proliferării rozătoare-
lor, cu efecte dramatice pentru sănă-
tatea publică şi estetică localităţilor
respective din comună. La final aşi
menţiona că avem o nouă Lege pri-
vind deşeurile, două strategii privind
protecţia mediului şi de gestionare a
deşeurilor şi un Plan de acţiuni pen-
tru implementarea acestora...
Acest Plan se realizează foarte
lent, fără schimbări esenţiale în do-
meniul gestionării deşeurilor pentru
că nu există o voinţă politică foarte
clară ca aceste acte legislative să fie
implementate de către ministere, au-
torităţile publice locale, agenţii eco-
nomici.
Alexandru GOLIC
| Managementul Deşeurilor | 33
 conștientizare și educare
Acţiunea Ecologică „Fiecărui brăduţ viaţă!”
Bradul de Crăciun: natural, artificial
sau în ghiveci? Tu ce alegi?
Cât de curând, sărbătorile de
iarnă ne vor bate la uşă, iar noi ne
vom grăbi să le întâmpinăm cum se
cuvine: cu veselie şi arome de buca-
te naţionale în casă, cu un brad de
Crăciun natural sau artificial în jurul
căruia copii vor cânta colinde.
Revista „Managementul Deşeu-
rilor” aduce la cunoştinţă cititorilor
săi că Acţiunea Ecologică „Fiecărui
brăduţ viaţă!” publicată pe paginile ei
(nr.3(15) 2017) adresată către popu-
laţie, agenţi economici, conducători
ai întreprinderilor silvice din ţară a
avut un impact pozitiv. Mulțumim
celor care au înţeles adresarea noas-
tră şi s-au dezis de a procura brazi
naturali pentru sărbătorile de iarnă.
Scopul acestei Acţiuni a fost de a
da posibilitate populaţiei și comer-
cianţilor să conştientizeze corect
atitudinea lor faţă de resursele fo-
restiere, în cazul dat, faţă de brazii
şi pinii tineri. De exemplu, în 2017
din cei 56650 de brazi şi pini preco-
nizaţi pentru comercializare de către
Agenţia Moldsilva au fost procuraţi
de către agenţii economici locali de
la ocolurile silvice pentru comerci-
alizare 15.374 unităţi sau 27% din
numărul total planificat. Această can-
titate de brazi tăiaţi, la final, au fost
aruncaţi la groapa cu gunoi. Oare
aceşti comercianţi, care s-au ocupat
cu comercializarea brazilor şi acei
cetăţeni care i-au procurat pentru
câteva zile şi-au dat seama ce crimă
ecologică au comis doar pentru o cu
ocazia sărbătorilor? Societatea civi-
lă, ecologiştii, colaboratorii Revistei
„Managementul Deşeurilor” suntem
foarte îngrijoraţi de consecinţele
acestor afaceri comerciale ce ţin de
tăierile masive a brazilor tineri, şi, ne
adresăm către autorităţile competen-
te de a interzice comercializarea pe
viitor a acestui pom preţios pentru
mediul înconjurător.
Noi vrem să trezim în inimile ce-
lora care desfăşoară asemenea acti-
vităţi de vânzare-cumpărare, emoţii
pozitive în scopul păstrării vieţii bra-
zilor şi pinilor, a învăţa şi a înţelege
34 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
consecinţele nefaste a tăierilor în
masa a copacilor coniferi, în perioa-
da când Moldova ocupă ultimul loc
în UE după suprafaţa de împădurire.
Oare nu este un lucru onorabil când
41.276 de brazi preconizaţi pentru tă-
iere îşi continua creşterea în pepinie-
rele din ţară, aducând astfel popula-
ţiei un mediu curat! Astăzi trebuie să
fim îngrijoraţi de faptul ca aceşti brazi
rămaşi din trecut să nu cadă sub lovi-
tura toporului iar alături de ei şi alţii
mai tineri brăduţi preconizaţi pentru
comercializare. Ar fi de dorit că locu-
rile ce ar putea şi sunt folosite drept
pepiniere să fie folosite de Moldsilva
pentru a împăduri zona. În plus, sil-
vicultorii spun că pomii de Crăciun
nu le mai aduc profitul de altădată. În
această situaţie n-ar fi mai bine să ne
dezicem complet de comercializarea
brazilor autohtoni utilizând importul
lor din alte ţări, care sunt bogaţi în su-
prafeţe de creştere specială a acestor
brăduţi. Totodată, necătând la adre-
sările noastre conducerea Moldsilvei
va scoate în acest an la vânzare peste
64 mii de brazi pentru Sărbătorile de
Crăciun şi de Anul Nou, din speciile
brad şi molid. Cifra este cu 6 % mai
mare decât în 2017, preţurile fiind
similare cu cele de anul trecut. S-au
introdus şi unele facilităţi de a-l coin-
teresa pe cumpărător să-l procure la
un preţ mai ieftin. Procurarea acesto-
ra direct din pepenieră va costa între
60-100 lei brăduţul.
Mult stimaţi silvicultori! Oare nu
vii jale de munca dumneavoastră pe
care aţi depunuso 8-10 ani de zile
pentru a creşte o acemenea pădurice
frumoasă de brazi şi moluzi ca în po-
veşti şi, aşa de uşor, printr-o lovitură
de topor s-o lichidaţi? Gândiţi-vă bine
ce faceţi pentru viitorul nostru, celor
mici, cred, că nu este mai scump ba-
nul de cât sănătatea şi mediul ambi-
ant care ne înconjoară! Socitatea va
mulţumi pentru păstrarea acestor
brazi!
La moment, mulţi îşi pun între-
barea ce brad cumpărăm pentru săr-
bătorile de Crăciun? Un brad natural
sau un brad artificial? În primul rând,
aşi menţiona iniţiativa Primăriei mu-
nicipiului Chişinău, care a efectuat
un sondaj privitor la această temă
şi au decis ca în acest an bradul de
Crăciun să fie artificial. O decizie bine
gândită, care trebuie promovată şi
susţinută pe întreg teritoriul ţării.
Atenţie! Dacă doriţi să aveţi un
brad de Crăciun cu totul special, dar
care să nu fie natural sau din obişnu-
itele materiale din care se fac brazii
sintetici, inspiraţi-vă din sugestiile
informaţiei de mai jos. În cadrul aces-
tuia veţi găsi mai multe modele de
brăduţi, care pot fi utilizate în seara
de Crăciun,în cazul de faţă nu mă re-
fer la brăduţii confecţionaţi în special
din materiale reciclate şi cât mai na-
turale.
Bradul natural
Este alegerea tradiţiona-
lă de Crăciun, dar care
a început să nu mai fie
atât de populară în ul-
tima vreme, mai ales
în ţările vestice.
Dacă îţi pasă de
mediu, cu sigu-
ranţă nu vei
alege un brad
natural. Cei
care vor totuşi
să se bucure de
mirosul natural
specific vor alege un brad
în funcţie de înălţimea şi desimea
bradului. Cel mai mare dezavantaj al
bradului natural sunt acele care cad
şi trebuie măturate zilnic. În plus,
durata brăduţului de viaţă, în casă, la
căldură, nu este foarte mare. Cu cât
trece timpul, cu atât este posibil să se
usuce şi să nu mai arăte la fel de bine
ca atunci când l-ai cumpărat. Ştiaţi că
un brad natural are nevoie de 10 ani
pentru a fi numai bun de împodobit
de Crăciun? Te-ai întrebat vreodată
de ce un brad creşte atât de încet?
Poate tocmai pentru a nu fi tăiat atât
de repede?
 Bradul artificial
Aţi rămas fără brad de
Crăciun şi vreţi, totuşi, să
aveţi în casă o atmosferă de
sărbătoare? V-aţi plictisit
de bradul tradiţional şi
aţi vrea unul altfel? Fa-
ceţi parte din categoria
celor care se opun tăierii
brazilor şi sunteţi cu adevă-
rat ecologist? Este din ce în ce mai
căutat în fiecare an, mai ales că este
disponibil într-o varietate de forme şi
culori, de la bradul normal, verde, la
cel auriu, argintiu sau cu zăpadă arti-
ficială. Este uşor de montat şi are un
aspect de sărbătoare, pentru că este
mai bogat decât brazii naturali. În
plus, nu îi cad acele! Brazii artificiali
se pot găsi gata împodobiţi sau cu lu-
miniţe instalate. Cel mai mare avan-
taj este că îl poţi folosi în fiecare an,
iar astfel scapi de o cheltuială. Poate
fi personalizat cu spray-uri colorate şi
chiar cu miros de brad natural.
Bradul în ghiveci
Pe de altă parte, puteţi
opta pentru un brad la ghi-
veci pe care să-l îngrijiţi
cu atenţie an de an.
Îl puteţi achiziţiona
încă de când e numai
un puiuţ şi să-l creşteţi cu
multă dragoste. E mai să-
nătos pentru toată lumea. Este
cea mai prietenoasă variantă cu
mediul, având în vedere că după ce
te-ai bucurat de el, la sfârşitul anului,
îl poţi replanta. Costă mai mult decât
un brad natural tăiat, dar beneficiile
sunt mai mari – ai parte de mirosul
proaspăt de brad natural şi, în acelaşi
timp, ajuţi natura. Sute de brazi sunt
aruncaţi înainte de Crăciun pentru că
nu se cumpără şi mult mai mulţi sunt
duşi la gunoi după Sărbători.
Mai mult decât atât, se spune
despre Crăciun că nu este o perioa-
dă, nici un sezon, ci mai degrabă o
stare de spirit. O stare prin care
preţuim pacea şi bunăvoinţa, o
stare prin care oferim din plin
compasiune. Poate că bradul
natural nu ar trebui să fie o
necesitate, tocmai pentru
că el creşte cu numai 38 de
centimetri pe an. Sigur că
nici bradul artificial nu este în-
totdeauna cea mai bună soluţie, dat
fiind faptul că este făcut de cele mai
multe ori din PVC.
Unul dintre cele mai aşteptate mo-
mente de sărbători este împodobirea
bradului alături de cei dragi. Dacă te-
ai hotărât ce decoraţiuni să cumperi,
acum este momentul să alegi şi bra-
dul, lucru deloc uşor. Poţi opta pentru
brazi naturali, artificiali sau în ghiveci.
De tine depinde alegerea! MD.

Tot mai multă murdărie şi mai

mulţi şobolani în mun. Bălţi!
Locatarii din mun. Bălţi n-au început bine să-şi re-
vină după lichidarea grămezilor de gunoi, care au sufo-
cat oraşul, căci a apărut de urgenţă o altă problemă nu
mai puţin periculoasă reieşind din mizeria şi dezastrul
ecologic care s-a abătut asupra orăşenilor în ultimii ani.
Locatarii de pe unele străzi din Bălţi trăiesc un adevărat
coşmar. Subsolul blocurilor în care locuiesc sunt într-o
stare anti sanitară creând condiţii ideale pentru apariția
şobolanilor şi a altor vietăţi.
Oamenii sunt atacaţi pe scările blocurilor de locuit,
de către şobolani. De exemplu, Anastasia Paleev a fost
atacată de un şobolan în ascensorul blocului în care lo-
cuieşte. Femeia nu a fost muşcată, dar a tras o sperietură
zdravănă exprimându-se: "Liftul s-a închis şi şobolanul a
rămas în interior. A ţâşnit sub paltonul meu şi mergea pe
mine. Eu am oprit liftul, iar şobolanul a fugit. Am început
să ţip …"
O asemenea situaţie îi nemulţumeşte pe locuitorii
oraşului de situaţia care s-a creat în ultimii ani privind
starea anti sanitară în jurul blocurilor de locuit.
Specialiştii de la Agenţia pentru Sănătate Publică
din Bălţi spun că şobolani sunt în mai multe blocuri din
oraş. Totuşi, ei nu pot întreprinde nimic, pentru că lucrări
de deratizare pot fi făcute doar la solicitarea autorităţilor
locale. Este ceva nenormal când peste tot fug şobolanii
având toate condiţiile de trai, aflându-se sub acoperişul
autorităţii municipale.
"Noi vorbim de situaţia tehnică a blocului, blocuri
problematice, unde fundaţia are fisuri, găuri. Iar la feres-
trele pentru ventilare lipsesc sticlele şi prin ele uşor aco-
lo pătrund, câini, pisici şi chiar şobolani", a declarat Ala
Tetelea, specialist Agenţia pentru Sănătate Publică Bălţi.
Administraţia întreprinderii municipale care gestio-
nează peste 60 la sută dintre blocurile locative din oraş a
refuzat să spună ce măsuri va lua pentru a soluţiona pro-
blema, fiind în aşteptarea că Guvernul Republicii Moldo-
va le va acorda ajutorul respectiv.
Aceste rozătoare cum se vede s-au adaptat foarte
bine să trăiască în mediul urban şi uman al bălţenilor.
Pentru a reduce numărul acestora, sau pentru ca roză-
toarele să nu fie atrase de un anumit spaţiu, curăţenia
este necesară. Resturile menajere sau resturile de mân-
care trebuie aruncate în tomberoanele speciale pentru
deşeurile biodegradabile. Spaţiul respectiv trebuie exa-
minat cu atenţie, pentru ca rozătoarele să nu poată pă-
trunde (gropi, crăpături în pereţi, găuri în uşi). Tombe-
roanele de gunoi trebuie să aibă neapărat capac şi să se
închidă bine. Mizeria şi murdăria sunt condiţiile ideale
pentru dezvoltarea şobolanilor.
Un grup de locatari a luat drumul spre Primărie
pentru a cere implicarea autorităţii în soluţionarea pro-
blemei cu şobolanii. Dacă în centrul oraşului spaţiile de
locuit al oamenilor domneşte curăţenie şi ordine,apoi
mizeria de la blocurile de locuit cu pricina e greu de ima-
ginat sau de descris in cuvinte.
“Veniţi la noi să vedeţi cum trăim” - este sloganul lo-
catarilor adresat municipalităţii! MD

decembrie 2018 | Managementul Deşeurilor | 35

 Deşeurile din construcţii şi demolări
ne fac bătăi de cap!
Deșeurile provenite
din construcţii şi demolări
le dau în continuare bătăi
de cap autorităţilor publi-
ce locale. Ele nu mai pot
fi depozitate în amestec cu
deşeurile menajere la gro-
pile de gunoi sau la staţii-
le de sortare a deşeurilor.
O situaţie critică s-a creat
pe întreg teritoriul ţării,
unde din lipsa infrastruc-
turii respective, molozul
şi resturile de materiale
de la construcţii şi demo-
lări ajung să fie aruncate
pe marginea drumurilor,
pe câmpuri şi terenuri vi-
rane. Această problemă a
fost scăpată din vedere şi
în procesul de elaborare
a Legii privind deşeurile,
care necesită o atenţie
sporită din partea autorită-
ţilor competente de a fi lu-
ată în consideraţie la etapa
completării actualelor acte
legislativ – normative în vi-
goare.
Actualmente, Pri-
măria mun. Chişinău lu-
crează asupra elaborării
Regulamentului privind
salubrizarea localităţilor
în care ar fi de dorit să se
prevadă că atât persoanele
fizice, cât şi cele juridice
să fie obligate ca lucrările
de reparaţie capitale sau
curente a apartamentelor
şi încăperilor auxiliare să
36 | Managementul Deşeurilor
se efectueze numai cu “au-
torizaţie de construcţie”, în
care să fie prevăzută “obli-
gaţia de a încheia un con-
tract cu o firmă autorizată
pentru eliminarea deşeuri-
lor”.
În realitate, nu prea
avem exemple pozitive
când locatarii caselor de
locuit, atunci când îşi fac
o renovare a locuinţei,
dispun de o autorizaţie şi
“contractează o firmă pen-
tru evacuarea deşeurilor”.
Firmele care asigură sa-
lubritatea în Capitală sau
în localităţile din întreaga
ţară nu au, prin contractul
cu primăriile, această obli-
gaţie. Atunci, cum proce-
dăm?
Orice cetăţean care
face modificări în locuinţă
trebuie să ştie că nu are
voie să arunce molozul re-
zultat la tomberoanele de
gunoi. Pentru a scăpa de
gaurile rezultate de spar-
gerea unor ziduri sau de
tencuiala dată jos de pe pe-
reţi, locatarii imobilelor, în
cazul de faţă din mun. Chi-
şinău, trebuie să evacueze
deşeurile generate contra
cost unei firme specializa-
te în domeniu.
În Europa se practică
şi alte metode de colectare
a deşeurilor voluminoase.
Se pun niște tomberoane
| decembrie 2018
la intersecţii,
pentru ca oa-
menii să poa-
tă arunca gu-
noaie mari.
Saltele, mobi-
lă, tot felul de
deșeuri mari,
care nu încap
în tomberoa-
nele normale.
Considerăm
această idee
utilă și cu succes.
Mai mult ca atât, fir-
mele de salubritate din
ţară au contracte doar pen-
tru deşeuri menajere. Ele
nu au ce să facă cu deşeuri
provenite din demolări şi
construcţii şi nici nu sunt
obligate să le ridice, motiv
pentru care lipsesc platfor-
mele speciale pentru depo-
zitarea acestor deşeuri.
O scurtă plimbare
prin cartierele din munici-
piu scoate la iveală obiceiu-
rile proaste ale oamenilor,
de a nu avea un minim de
cultură şi de a arunca saci
întregi de moloz, resturi
de mobilă, canapele, acolo
unde ar trebui să ajungă
doar deşeurile menajere.
Resturile rămase
după reparaţie sau curăţe-
nie generală, nu încap într-
o pubelă (şi cine-i prost
să-şi rupă spatele, să le
arunce în container?), mol-
doveanul nostru le lasă pe
unde apucă. De cele mai
multe ori, lângă punctele
de colectare dintre blocuri.
În speranţa că nu vom
mai vedea canapele, chiu-
vete, vase de wc sau moloz
pe stradă, vă invităm să
vă îndepliniţi şi obligaţiile
de cetăţeni, dragi locatari
care renovaţi apartamen-
tele.
Pentru a avea un oraș
curat este nevoie de efor-
turi conjugate atât din par-
tea autorităţilor locale, ale
companiilor de salubritate
și, nu în ultimul rând, din
partea locatarilor. Poliţia
municipală sau locală ar
trebui să intervină prompt
și eficient. Lucru care nu
se întâmplă. MD
 Centrul Capitalei împânzit cu
grămezi de gunoi
după Ziua Naţională a Vinului
şi Hramul Chişinăului 2018!
A devenit o tradiţie moldovenească după fiecare săr-
bătoare, manifestaţie desfăşurată pe Piaţa Marii Adunări
Naţionale să se formeze grămezi de gunoi de tot felul.
Aşa s-a întâmplat şi de această dată când conducerea
Moldovei a organizat Ziua Naţională a Vinului moldove-
nesc, iar cea a Primăriei a Hramului Chişinăului 2018,
care au lăsat o impresie „frumoasă” tuturor participanţi-
lor şi turiştilor străini.
Îndată după finalul acestor sărbători a luat startul
o altă „sărbătoare” pentru cei de la Î.M. Regia „Autosa-
lubritate”, care au început curăţenia pieţei de mizeria lă-
sată de concetăţenii noştri în urma lor, atingând o cifră
impunătoare de 12 tone gunoi. Moldoveanul nostru a ac-
tivat întocmai tradiţiilor naţionale de a arunca deşeurile
la nimereală, fie în condiţiile casnice, fie pe stradă, ne
ştiind pentru ce au fost amplasate zeci de tomberoane
pentru colectarea gunoiului. Toate cele trei autospeciale
şi două tractoare nu reușeau să evacueze grămezile de
gunoi până la începutul zilelor de muncă.
Mai mult ca atât, oamenii plecând dimineaţa la ser-
viciu au rămas uimiţi de mizeria pe care au văzut-o în
centrul Capitalei. Peste tot aruncate sticle, pahare de
unică folosinţă, hârtie și pungi. Într-un cuvânt, au avut
dreptate oamenii care s-au exprimat că „acestor persoa-
ne le lipsesc cei şapte ani de acasă”.
Aceste cuvinte le merită şi comercianţii, care au de-
servit aceste sărbători. Şi aceste persoane au lăsat după
ei murdărie, deși trebuiau să-şi facă curăţenie în jurul
meselor. Unii din aceşti comercianţi de Ziua Naţională
a Vinului au comis încălcări grave a legislaţiei ecologice
aruncând uleiul alimentar uzat (lichid toxic) pe gazoane-
le din parc.
Trebuie de conştientizat că uleiul alimentar uzat
aruncat pe sol conduce la degradarea fertilităţii acestuia
pentru o perioadă de cinci ani, iar ajuns în lacuri distruge
toată fauna. Mai mult, un litru de ulei uzat ajuns în pânza
freatică are capacitatea de a polua şi face neutilizabili un
milion de litri de apa potabila. Ca să vă daţi seama cât
este asta, e o cantitate suficientă pentru o persoană adul-
tă aproximativ pentru 14 ani.
În concluzie, în asemenea situaţii, pe parcursul fes-
tivităţilor trebuie să-şi facă serviciul şi ecologiştii noştri
alături de poliţişti, care vor supraveghea şi vor depista
persoanele care încalcă grav legislaţia în vigoare. Pentru
a nu le strica buna dispoziţie de sărbătoare, aceste per-
soane trebuie să fie invitate a doua zi pentru a fi sancţio-
nate cu amenzi usturătoare, pe viitor nemaifiind admise
astfel de încălcări. MD
decembrie 2018 | Managementul Deşeurilor | 37
 Groapa de gunoi din Râşcani,
o bombă ecologică din regiune!
Nordul Republicii Moldova reprezintă o zonă frumoa-
sa şi verde. Însă, cu regret, tot pe ultimul loc suntem în
Europa la capitolul gropilor de gunoi. Nu se întreprind
măsuri concrete privind gestionarea corespunzătoare
a acestor gropi de gunoi, adevărate bombe ecologice,
pentru care populația plăteşte scump cu prețul sănătății
sale şi prejudiciului adus mediului înconjurător. Nu face
excepţie şi nici or. Râşcani cu gunoiştea sa la intrarea
în oraş, care strică impresia despre acest centru raio-
nal. Revolta populaţiei rămâne neauzită de autorităţile
locale, care nici de cum nu sunt în stare să amenajeze
o gunoişte. Această revoltă o poţi simţi atunci când pă-
trunzi pe un drum mărginit de mii de metri cubi de gu-
noaie aruncate ilegal. Duhoarea îţi taie respiraţia. Este
drumul central care duce la groapa de gunoi de la Râş-
cani pe care circulă sute de unităţi de transport autoh-
tone şi internaţionale din/spre România. N-ai crede ca
câmpurile şi spaţiile verzi din zona gunoiştii de gunoi
au un aspect dezastruos (vezi fotografiile de mai jos).
38 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
Zilnic, aici ajung camioane, autoturisme, căruţe încăr-
cate cu gunoi din multe colţuri ale oraşului Râşcani
şi din satele vecine, care îşi descarcă „marfa” cât mai
aproape de intrare, care nu este păzită şi nici contro-
lată de autorităţile competente. Despre acest dezastru
la gunoişte, autorităţile publice locale de ambele nive-
luri din raion sunt la curent. Însă după situaţia creată
se poate de făcut o concluzie: „paşaportul oraşului şi a
conducătorilor îl reprezintă starea în care se află gu-
noiştea”.
Toate acestea par scenariul unui fotoreportaj prost,
dar e realitatea cruntă care se întâmplă în foarte mul-
te locuri din ţară. Secvenţele propuse în acest foto-
reportaj pentru care sunt vinovaţi politicienii noştri,
care plimbă ani mulţi gunoiul dintr-un loc în altul pe
sute de metri fără a fi efectuată o colectare selectivă,
demonstrează realitatea zilei de astăzi. Cum arată la
ora actuală această groapă de gunoi, vedeţi în fotore-
portajul de mai jos. MD
decembrie 2018 | Managementul Deşeurilor | 39
 Clubul „Micul Ecologist”
pe lângă revista „Managementul Deșeurilor”. Ed. 4

Cu ocazia lansării proiectului „Oraş curat cu e-Deşeu reciclat” de către A.O. „Asociaţia
pentru Valorificarea Deşeurilor” sub patronajul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regio-
nale și Mediului, în parteneriat cu Primăria mun. Chişinău, Asociația Moldrec, şi cu suportul
Programului de Granturi Mici al GEF, implementat de PNUD, dedicăm rubrica „Micul ecolo-
gist” din acest număr al Revistei mai multor informaţii practice şi utile despre proiect, despre
deşeurile electronice şi despre cum copiii pot gestiona eficient aceste deşeuri!

Informaţii utile şi îndrumări pentru

Micii Ecologişti, participanţi în cadrul
proiectului „Oraş curat cu e-Deşeu reciclat”

A venit şi prima lună
de iarnă în toate instituţiile
de învăţământ şi, deci, auto-
mat în programul de studii
şi-a făcut loc prima etapă a
implementării proiectului
de educaţie, dar si respon-
sabilitate ecologică şi so-
cială “ORAŞ CURAT CU
E-DEŞEU RECICLAT”,
proiect ecologic pentru o
Moldovă mai curată şi mai
competitivă!
Mai multe licee şi
universităţi din mun. Chi-
şinău s-au înregistrat în
proiect, au primit un tom-
beron specializat pentru
colectarea e-Deşeurilor şi
vor depune maxim efort şi
iniţiativă pentru a colecta
cât mai multe e-Deşeuri.
În acest număr al re-
vistei, Vă prezentăm infor-
maţii detaliate despre rolul
şi necesitatea colectarii
selective a e-Deşeurilor
şi care sunt dezavanta-
jele gestionării greşite a
acestor deşeuri. Totodată
prezentăm şi un plan de
acţiuni cu titlu de recoman-
dare pentru activitatea in-
stituţiei de învăţământ pe
parcursul proiectului.
Proiectul „Oraş curat
cu e-Deşeu reciclat” este
pentru mun. Chişinău şi va
implica în activităţi de co-
lectare a e-Deşeurilor an-
gajaţii din sectorul public
şi privat dar şi din mediul
academic.
Anume elevii şi stu-
denţii sunt cei care credem
noi vor oferi un exemplu
demn de urmat şi vor pu-
tea coordona o mobilizare
maximă pentru a colecta
cât mai multe deşeuri elec-
tronice, reducând astfel
ponderea acestor deşeuri

40 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018


Foto: Nick Ames
ajunse la groapa de gunoi!
Pentru început, sun-
tem conştienţi că gadget-
urile sunt deja un “must
have” şi inevitabil practic
fiecare din copii posedă
măcar unul. Atât de mult
au evoluat tehnologiile şi
procesele de producere,
încât am ajuns astăzi să
acumulăm cantităţi imen-
se de produse şi deşeuri
aferente. Este uimitor cât
Sursa: În interiorul unui telefon.
Foto: Andrew Magill
de multe tehnologii putem
aduna: gadgeturi, stick-uri
de memorie, fire şi baterii,
etc. Acumulăm din ce în
ce mai mult şi respectiv
este absolut necesar să
învăţăm cum să controlăm
acest proces!
Ce sunt e-Deşeurile?
Dispozitivele electro-
nice sunt realizate dintr-un
amestec complex de mate-
riale care includ aur, argint,
cupru, platină, paladiu, litiu,
cobalt şi alte elemente va-
loroase. Agenţia americană
pentru Protecţia Mediului
(EPA) spune: "O tona me-
trică de circuite electronice
poate conţine între 40 şi
800 de ori cantitatea de aur
şi de 30 până la 40 de ori
cantitatea de cupru extra-
să dintr-o tonă metrică de
minereu în Statele Unite".
Materialele preţioase pot fi
recuperate prin reciclare.
Dispozitivele electro-
nice cuprind, de aseme-
nea, metale grele toxice
precum plumbul, mercu-
rul, cadmiul şi beriliul,
materialele poluante din
PVC şi substanţele chimi-
ce periculoase, cum ar fi
ignifugele bromurate, care
pot dăuna sănătăţii umane Un prim pas spre con-
şi mediului. ştientizare ar fi ca fiecare
În 2016, valoarea es- participant al proiectului
timată a materialelor re- să analizeze spectrul vast
cuperabile în e-deşeurile de tehnologii utilizate în
globale a fost de 64,6 mili- familie şi care este soarta
arde de dolari, însă numai acestora în momentul în
20% din acestea au fost re- care devin uzate.
ciclate corespunzător pen-
tru a permite recuperarea Iată câteva idei utile:
materialelor valoroase. O
mare parte din restul e- 1. Cumpăraţi mai
Deşeurilor generate sunt puţin.
depozitate la gropile de De multe ori ajun-
gunoi, generând astfel gem să procurăm un pro-
substanţele chimice to- dus electronic doar pen-
xice, care se pot scurge tru că preferăm culoarea
şi pot duce la contami- sau este un model mai
narea solului, apei şi re- nou. Corect ar fi să vă
spectiv a alimentelor. puneţi întrebarea dacă
Dat fiind creşterea întradevăr aveţi nevoie
consumului de electro- de el. Trebuie să activaţi
nice şi electrocasnice, acea voce care ne împie-
creşte şi cantitatea de dică să cumpărăm arti-
materie primă consu- cole electronice de care
mată pentru produ- pur şi simplu nu avem
cerea acestora. În re- nevoie.
zultat, producătorii se 2. Sortaţi bine
confruntă cu o lipsă a ceea ce aveţi.
materiilor prime nece- Dacă nu vă sor-
sare pentru a-şi face taţi corect gadget-uri-
produsele, astfel încât le, firele, conectorii şi
recuperarea şi reuti- DVD-urile, nu veţi şti
lizarea materialelor niciodată cu adevărat
din produsele şi de- ce aveţi. Evitaţi să
şeurile aruncate au procuraţi un produs
o valoare economică atât timp cât acesta
şi ecologică impu- cu siguranţă se regă-
nătoare. Un studiu seşte în camera sau
recent efectuat în locuinţa voastră. Nu
China a constatat duplicaţi acelaşi
că extragerea mi- produs în casă!
nereului de cu- 3. Donaţi
pru, aur şi alu- deşeurile
miniu costă electronice.
de 13 ori mai Dacă nu
mult decât aveţi nevoie
recuperarea mai mult de
acestor un produs
metale electro-
p r i n
deza-
sam-
blarea
şi reci- În 2016, au fost generate
c l a r e a 44,7 milioane de tone metrice de de-
d e ş e - şeuri electronice.
urilor
Acesta este echivalentul a aproape
electro-
4500 de turnuri Eiffel.
nice.
decembrie 2018 | Managementul Deşeurilor | 41
nic devenit deşeu, îl puteţi dona unei
persone care îl mai poate folosi! Do-
naţiile sunt minunate cu atât mai
mult că sunt mulţi copii şi maturi
din pături social vulnerabile, care ar
avea nevoie de ele.
4. Puteţi returna deşeul electro-
nic în schimbul unui alt produs la
unul din magazinele din localitate.
Legislaţia naţională prevede
responsabilitatea vânzătorilor de
electronice de a prelua de la cumpă-
rător e-deşeul uzat în schimbul pro-
curării unul produs electronic nou.
5. Plasaţi e-deşeul în tombero-
nul specializat amplasat în institu-
ţia Dvs.
Un prim pas important realizat în
cadrul proiectului este crearea punc-
telor de colectare şi educarea popula-
ţiei cu referire la pericolul poluării şi
avantajele reciclării e-Deşeurilor.
6. Informaţi-vă şi fiţi precauţi.
Cele mai multe gadget-uri elec-
tronice au materiale toxice în ele,
deci este extrem de important să le
aruncaţi pe calea cea bună. Educaţi-
vă pe voi, educaţi şi părinţii, buneii,
vecinii şi prietenii.
Aceste toxine ar trebui să ne îm-
pingă să fim mai atenţi la deşeurile
electronice.

Ce deşeuri vor fi colectate în cadrul proiectului

În categoria deşeurilor colectate în cadrul proiectu-
lui se includ toate echipamentele care pot fi conectate
la curent electric pentru funcţionare sau se încarcă de la
baterie. Menţionăm că categoria e-Deşeuri cuprinde o
gamă variată de DEEE-uri (Deşeuri de echipamente elec-
trice si electronice) dar şi baterii portabile uzate iar pe
parcursul campaniei vom colecta:
Aparate de uz casnic de mici dimensiuni (de ex. fier
de călcat, robot de bucătărie, ventilator, etc.);
Echipament informatic şi de telecomunicaţii (de ex.
computer, monitoare, telefoane mobile, impriman-
te, copiatoare, etc);
Echipamente de larg consum (de ex. DVD player, TV,
videocasetofoane, etc.);
Jucării, echipamente sportive şi de agrement (de
ex. console jocuri, etc.);
Instrumente de supraveghere şi control (de ex. ca-
meră de supraveghere, aparate pentru măsurarea
curentul electric, etc.);
Baterii portabile uzate.
Activități planificate
pentru primul trimestru 2019
Acţiunea de conştientizare a elevilor pleacă de la
ideea ca aceştia sunt şi factorii de decizie a zilei de mâi-
ne, iar atitudinea şi educaţia pe care o primesc în pre-
zent le va influenţa comportamentul pe viitor. Şcoala
joacă un rol foarte important în formarea unei educaţii
ecologice, care se poate realiza încă începând cu etapa
preşcolară.
Redacţia Revistei Managemen-
tul Deşeurilor, încurajează şi îndrump
elevii dar şi profesorii în participarea
activă pe parcursul proiectului. Tri-
mestrial vom oferi support informa-
tional şi idei de bune practici pentru
a încurajarea participarea active şi
mobilizare maximă a beneficiarilor
proiectului.
În acest sens, recomandăm or-
ganizarea de lecţii dedicate educaţiei
ecologice, având ca suport didactic
Revista dar şi accesul nelimitat la vari-
ate resurse informaţionale publicate pe
Internet. În acest fel, elevii vor primi informaţii despre
tipurile de deşeuri, cum se realizează colectarea selec-
tiva şi cum pot fi reciclate şi valorificare deşeurile elec-
tronice.
Pe parcursul primului trimestru dedicate proiectu-
lui se pot organiza:
Lecţii de ecologie şi Campanii de conştientizare (ex.
Saptamana/Luna Colectării);
Concursuri de desene, esee, etc.;
Vizite la instalaţiile de gestionare a deşeurilor (ex.
Ziua porţilor deschise);
Organizarea unor ateliere dedicate reparaţiei e-De-
şeurilor;
Campanii de colectare cu implicarea elevilor, a pro-
fesorilor şi a părinţilor. Este posibilă implicarea şi a
loca-tarilor din vecinătate;
Organizarea unui eveniment dedicat Zilei Globale a
Reciclării, sărbătorită la data de 18 martie 2019.

42 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018

 Классный час
«Суд над мусором»
Рассмотрение данной темы на
классном часе будет способствовать
приобщению школьников, юных
экологов к вопросам глобальных
экологических проблем и путей их
решения, формированию экологи-
ческой культуры личности, социаль-
ной и личностной компетенции. Этот
классный час рекомендуем провести
в импровизируемой форме заседание
суда над мусором, с участием персо-
нажей имеющее прямое отношение к
отходам, к мусору.
Действующие лица: секретарь,
судья, охранник, прокурор, адвокат,
подсудимый Мусор, свидетели обви-
нения, свидетели защиты.
Реквизит: стол для суда, скамья
для подсудимых, молоток для наведе-
ния тишины в зале, мольберт, указка.
Секретарь (примерное вступле-
ние): Одной из важных экологиче-
ских проблем современности являет-
ся проблема обращения с отходами.
Нынешняя экологическая ситуация,
стихийное загрязнение больших
территорий разнообразными про-
мышленными и бытовыми, твёрды-
ми и жидкими отходами достигло во
многих населенных пунктах страны
угрожающих масштабов. Все отходы
попадают в окружающую среду и ока-
зывают на нее неблагоприятное воз-
действие. Так, например, при разло-
жении отходов в воздух выделяются
метан и диоксид углерода (вызывает
парниковый эффект), оксиды серы и
азота, фтористый водород (образу-
ет смог), аммиак, сероводород, а при
горении еще и свинец, диоксины,
токсичные фенолы и хлорфенолы и
другие ядовитые и канцерогенные ве-
щества. Потоками ветра эти вещества
переносятся на большие расстояния,
ухудшая общую экологическую об-
становку, влияют на здоровье людей
и увеличивают вероятность раковых
заболеваний, заболеваний крови, раз-
личных патологий. Осознание того,
насколько неблагоприятно влияют
отходы на состояние окружающей
среды, пришло сравнительно недав-
но. Вот почему совершенствование
системы обращения
с отходами во всем
мире признается од-
ной из главных про-
блем в области охра-
ны окружающей сре-
ды. Основная часть:
За годы становления
нашего государства
был принят ряд го-
сударственных до-
кументов, регламен-
тирующих работу в данном направ-
лении, важнейшими из которых яв-
ляются Закон об отходах принятый в
июле 2016 года. Проблема обращения
с отходами производства и потребле-
ния является одной из важнейших
для стабилизации и улучшения эколо-
гической ситуации и рационального
использования ресурсного потенциа-
ла для нашей страны. В процессе сме-
шанного сбора и захоронения отходов
безвозвратно теряется значительная
часть ценных материальных ресур-
сов, которые могли бы быть повторно
использованы в промышленном про-
изводстве, сельском хозяйстве или
для получения тепловой и электриче-
ской энергии. Однако для более каче-
ственной переработки коммунальных
отходов необходимо максимально не
смешивать их. Добиться меньших по-
терь ценных вторичных ресурсов и
снижения загрязнения окружающей
среды в каждом населенном пункте
поможет организация раздельного
сбора коммунальных отходов. Для
этого необходимо чтобы в каждом
населенном пункте были установле-
ны контейнеры для сбора основных
видов твердых бытовых отходов. На
территории населенных пунктах раз-
мещаются рекламные щиты (темати-
ка – сбор и переработка отходов, из-
влечение вторичных материальных
ресурсов, бережное отношение к при-
роде). На видеоэкранах, установлен-
decembrie 2018
ных в фойе городских кинотеатров,
на правах социальной рекламы разме-
щены видеоролики природоохранной
тематики. Информирование населе-
ния проводить путем размещения в
общественном наземном транспорте
и в магазинах рекламы об обращения
с отходами. На страницах республи-
канских и районных газет постоянно
публиковать материалы, освещающие
состояние окружающей среды города,
района и его природной зоны, меро-
приятия по ее оздоровлению, деятель-
ность природоохранных органов и
организаций и т д .
Мы все с детства любим сказку-
притчу «Маленький принц», но лишь
немногие из нас способны узнать в
этих самодовольных и бездеятельных
людях, населяющих крошечные пла-
неты-миры, самих себя. Призыв вели-
кого гражданина Вселенной Антуана
де Сент-Экзюпери «встать, умыться и
привести в порядок свою планету» до
сих пор звучит актуально. Мы реши-
ли привести в порядок ту крошечную
часть планеты, на которой мы живём.
Сегодня мы поделимся с вами мысля-
ми на тему: «Чистота в доме – чистота
в душе». Предлагаем вам стать при-
сяжными заседателями импровизи-
рованного суда над мусором. Дерзнув
осудить его словом, бороться с ним
делом, мы отчистим от хлама и дом
свой и жизнь. Итак, мы начинаем!
(Входит Мусор и садится на ска-
мью подсудимых. Появляются Судьи.)
Судья: Слушается дело по обви-
нению сэра Мусора, вина которого
| Managementul Deşeurilor | 43

против человечества, разума и кра-
соты состоит в том, что он превратил
города в искусственных монстров,
подобия зоопарков или аквариумов,
где мало воздуха, пищи, жилья, зато
много хлама. А люди вынуждены ды-
шать воздухом, состоящим из угле-
кислого газа, серы, ртути, свинца,
нефти и радия. Их окружают высо-
хшие и отравленные моря, озёра и
реки. Леса – либо срублены, сожже-
ны, либо превращены в свалки. Звери
и птицы обречены стать еще одной
строчкой в «Красной Книге». Чума,
тиф, холера – вечные спутники че-
ловеческой нечистоплотности вновь
подняли свои зловонные головы. Все
эти факторы ставят человеческую
цивилизацию на край гибели.
Вина подсудимого в ходе судеб-
ного процесса будет показана с уча-
стием прокурора или опровергнута
с участием адвоката. Приступим к
опросу свидетелей.
Секретарь: Приглашается сви-
детель «Мечта ребёнка»
Прокурор: Скажите, свидетель,
совпадает ли мечта детей о доме, в
котором они хотели бы жить, с реаль-
ностью?
«Мечта»: Дети представляют
себе в мыслях небольшие, но уют-
ные и светлые дома на берегу реки,
в окружении цветов и деревьев. Они
хотят слушать пение птиц, а не рёв
моторов, дышать свежим воздухом, а
не выхлопными газами.
Судья: Спасибо, вы свободны.
Секретарь:Приглашается сви-
детель «Суровая действительность».
Адвокат: Кировский район на-
чал застраиваться в 1973 году как
«спальный» экологически чистый
микрорайон. Расскажите суду о том,
насколько удалось выполнить эти
44 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
планы. «Действительность»: Я рас-
полагаю данными социологического
опроса учащихся лицея № 176. На
вопрос «Чисто ли в подъезде вашего
дома?» ответили 282 ученика 1–11-х
классов. Положительные ответы дали
49 корреспондентов, что составля-
ет 17,4%. Также в социологическом
опросе участвовали 184 жителя Ки-
ровского района. На вопросе о том,
устраивает ли их санитарное состоя-
ние подъезда и двора, положительно
ответили 45 человек (24,5%), о подъ-
езде 38 человек (20,7%) о дворе. ( В
ходе своей речи «Действительность»
обращает внимание присутствующих
на соответствующий слайд. На слух
цифры восприниматься не будут.)
Судья: Спасибо, вы свободны.
Секретарь: Приглашается сви-
детель «Власть».
Адвокат: Скажите, свидетель,
как защищает закон право граждан
на проживание в экологически чи-
стой окружающей среде?
Власть: Безусловно, это право
подтверждено Конституцией РФ,
Жилищным Кодексом РФ, Законом
РФ «Об охране окружающей среды»
Кодексом об административных пра-
вонарушениях. Жилично - эксплуа-
тационные организации обеспечива-
ют высокий уровень обслуживания
граждан, руководствуясь санитарны-
ми правилами содержания террито-
рии населённых мест. Глава города
принял постановление «О совершен-
ствовании системы обращения с от-
ходами», в котором предусмотрены
жесткие методы борьбы с Мусором.
Коммунальным службам поручено
ликвидировать все несанкциониро-
ванные свалки и заключить с пред-
приятиями города договоры на ути-
лизацию отходов. Разрабатывается
программа «Чистый город», которая
предусматривает меры о посадке де-
ревьев в парках и жилых зонах, меро-
приятия по качественной уборке дво-
ров. Судья: Спасибо, вы свободны.
Секретарь: Приглашается сви-
детель «Санитарный врач».
Прокурор: Расскажите, сви-
детель, существует ли комплексная
схема санитарной очистки города и
какова ситуация в нём на сегодняш-
ний день?
Санитарный врач: Я бы оха-
рактеризовал ситуацию в городе как
критическую. Система администра-
тивно-управленческих решений не
позволяет решить эту задачу. Сегод-
ня производственное объединение
по обращению с отходами в год вы-
возит 1 300 000 кубометров мусора, а
накопления его в городе составляет
около пяти миллионов. То есть две
трети мусора оставалось в городе,
порождая многочисленные свалки.
У 90% автомобилей базы очистки
прошли сроки службы, да и тех мень-
ше 150 при норме 170.
Судья: Спасибо вы свободны.
Секретарь: Приглашается сви-
детель «Биолог».
Адвокат: Свидетель, ответьте,
сказывается ли на здоровье граждан
плохая экологическая ситуация в го-
роде?
Биолог: Загрязнение города
пагубным образом сказывается на
здоровье граждан, поэтому мы бьём
тревогу. Отмечается рост заболева-
емости по ряду инфекций, что на-
прямую связано с ростом численно-
сти грызунов и вредных насекомых,
постоянных спутников стихийных и
социальных бедствий. Мыши – при-
родные носители паразитов и воз-
будителей чумы и туляремии, крысы
являются переносчиками глистных и
таких инфекционных болезней, как
бешенство, чума, лихорадка. Обыч-
ные «квартиранты» в человеческом
жильё – тараканы – распространяют
дизентерию; мухи переносят возбу-
дителей холеры, дизентерии, сибир-
ской язвы, глазных болезней. В усло-
виях, когда людям приходится жить
скучно и нет возможности соблюдать
гигиену, быстро плодятся вши, не-
сущие опасность сыпного и возврат-
ного тифа. Опасными паразитами,
питающимися кровью человека, и
разносчиками чумы являются блохи.
В середине века от чумы, распростра-
нявшейся мышами и крысами, и пе-
реносившейся на человека блохами,
напившимися крови больных грызу-
нов, вымирали целые города.
Судья: Спасибо, вы свободны.
Секретарь:Приглашается сви-
детель «Психолог».
Прокурор: Свидетель, скажите,
оказывает ли мусор отрицательное
воздействие на психику человека?
Психолог: Человек изначаль-
но жил в полном взаимодействии с
природой, был её частью. Города и
так образования неестественные, а
захламлённые и голые, без деревьев
и цветов, с рядами однообразных се-
рых многоэтажных коробок приво-
дят у людей с подвижной психикой к
депрессиям или немотивированным
взрывам агрессивности, а как след-
ствие – к росту преступности.
Судья: Спасибо, вы свободны.
Секретарь: Приглашается сви-
детель Ганс Бюргер, подданный Гер-
мании. Владелец фирмы «Грязное
золото».
Адвокат: Скажите, свидетель,
на кого в Вашей стране возлагают от-
ветственность за экологические про-
блемы: на мусор или самих жителей?
Бюргер: Мы, немцы, знаем, что наша
сознательность в отношении мусо-
ра вызывает насмешку у всех других
европейцев, нас это не смущает: мы
разделяем мнение своих экологов о
том, что защита окружающей среды
– это не только мощные очистные со-
оружения на предприятиях и строгое
законодательство. Экология – это,
прежде всего личная ответствен-
ность каждого, в каких бы мелочах,
вроде «правильного» выбрасывания
мусора, она не заключалась. В 70-х
годах у нас резко осложнилась эколо-
гическая ситуация и мы начали рабо-
ту по воспитанию нового экологиче-
ского сознания, которое оценивало
каждый шаг человека в быту по его
последствиям для окружающей сре-
ды, теперь наши фирмы указывают
на упаковках, что их товар произве-
дён из экологически чистых компо-
нентов. В Германии высокоразвитая
экономика и здоровая экологическая
обстановка. Переработка мусора ста-
ла отдельной отраслью экономики, в
которой занято свыше 240000 чело-
век, а годовой оборот достигает 40
миллиардов евро. Главный принцип
системы – кругооборот. Увеличива-
ется количество материалов, которые
после первого употребления 77 мож-
но переработать и «запустить в обо-
рот», снизить производство материа-
лов однократного использования, для
этого и требуется сортировка мусора
гражданами. Я владею фирмой по
переработке отходов. Поверьте, это
выгодный и перспективный бизнес.
Судья: Спасибо, вы свободны.
Слово предоставляется подсудимому.
Мусор: Уважаемые граждане!
Все, что говорили, правильно и спра-
ведливо. Но моя ли в этом вина? Это
вы оставляете километры ничейной,
никем не убираемой земли, это вы
не ставите урн даже в местах скопле-
ния людей. Вы не соблюдаете график
вывоза отходов, вы выделяете мало
средств на поддержание чистоты и,
наконец, вы не уважаете и не бере-
жете труд уборщиц и дворников. А
я готов послужить вам еще и еще,
вы просто не полностью используе-
те мои возможности. Благодаря мне
в 1783 году братья Монгольфье по-
строили и запустили в небо первый
воздушный шар. Идея его создания
пришла в их умные головы именно
тогда, когда они жгли мусор позади
своего дома. Первый аэростат был
наполнен дымом, образованным при
горении шерсти и сырой соломы. В
Голландии из прессованного метал-
лического мусора сделали скульпту-
ры и украсили ими парк. Вспомните
мудрые слова: «Нечего на зеркало пе-
нять, коль рожа крива». Если вы бу-
дете правильно со мной обращаться,
я не буду мешать вам жить. Если вы
не верите моим словам, я легко до-
кажу вам свою правоту действием.
(Достает веревку, кладет ее на полу в
виде большого круга.) Предлагаю вам
встать внутрь круга. Представьте, что
decembrie 2018
вы живете в красивом городе, рядом
растут леса со всяким зверьем и текут
реки, полные рыбы. Но вот кто-то не-
осторожно бросил спичку в лесу и он
долго горел. Произошло сокращение
обитания для всего живого. (Круг на
полу уменьшается.) Люди стали воз-
водить заводы и фабрики, заняв под
них большие площади, отходы от
строительства сваливая в лесу. (Круг
на полу еще уменьшается.) Для про-
мышленных целей было сооруже-
но огромное водохранилище, куда
предприятия сбрасывали свои стоки.
Постепенно в нем вымирает все жи-
вое, а на его дне, где были когда – то
плодородные земли, образовывается
подводная свалка. (Круг на полу еще
уменьшается.) Город продолжает ра-
сти и наступать на лес, отдавая под
вырубку многие километры, увеличи-
вая после постройки многоэтажек и
коттеджей количество строительных
свалок. (Круг на полу снова умень-
шается.) Смотрите, вы уже начали
бороться за место под солнцем. Что-
бы выжить, нужно остаться внутри
круга. И вот в наших лесах зверья и
рыбы все меньше, а свалок и отходов
все больше. Но моя ли в этом вина?
Секретарь: Прошу высокий суд
огласить свой приговор.
Судья: Подсудимый признается
невиновным и освобождается из-под
стражи в зале суда. Частное опреде-
ление выносится в отношении жите-
лей города. Именно их бездействие
и равнодушие привели наш город к
экологическому кризису. Необходи-
мо проделать большую работу всем
от мала до велика, чтобы город за-
сиял чистотой. И если меньше будет
разрухи вокруг нас, чище будет и наш
город, здоровее будем и мы.
| Managementul Deşeurilor | 45
 actualități din țările ue
18 martie 2019: O zi de acțiune în întreaga lume
Despre Ziua Globală
a Reciclării
Pentru prima dată, în primăvara
anului 2018, Biroul Internaţional al
Reciclării (BIR) a marcat - Ziua Glo-
bală a Reciclării. Obiectivul urmărit
prin lansarea acestui eveniment este
recunoaşterea la nivel internaţional
a beneficiilor reciclării şi a rolului vi-
tal pe care îl joacă aceasta în păstra-
rea bunăstării Planetei noastre. Prin
astfel de acţiuni, în mod eficient se
reuşeşte concentrare atenţiei lumii
asupra paşilor esenţiali necesari şi
urgenţi în direcţia protejării viitorul
planetei Pământ.
Tema Zilei Globale a Reciclării
din 2019 va fi consacrată "Reciclării
pentru un viitor mai bun" şi va pune
în prim plan tânăra generaţie şi ino-
varea, două motoare esenţiale pen-
tru realizarea schimbării. Ziua Glo-
bală a Reciclării va încuraja lumea
să privească impactul pozitiv pe care
tinerii de astăzi îl pot avea asupra
reciclării. În ediţia din acest an, eve-
nimentul va contribui la implicarea
mai multor tineri în acţiuni dedicate
reciclării şi valorificării. De aseme-
nea se vor stabili relaţii de colabora-
re cu întreprinderile şi întreprinzăto-
rii la nivel global pentru a împărtăşi
inovaţia, conceptele şi ideile despre
cele mai bune practici de reciclare
pentru viitor.
A şaptea resursă
Una din misiunile principale ale
Zilei Globale a Reciclării este trece-
rea accentului de la "deşeuri" la re-
surse. BIR doreşte ca oamenii să re-
46 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018
cunoască valoarea materialelor din
jurul nostru şi să recunoască rolul
industriei de reciclare, precum şi al
fiecăruia din noi, în utilizarea şi reu-
tilizarea acestora ori de câte ori este
posibil. În conformitate cu această
misiune, Ziua Globală a Reciclării a
introdus termenul de cea de-a şap-
tea resursă.
Există şase resurse naturale ma-
jore: apă, aer, cărbune, petrol, gaze
naturale şi minerale. Reciclabilele ar
trebui recunoscute ca fiind cea de-a
şaptea resursă cea mai importantă.
Ziua Globală a Reciclării doreşte să
continue să sensibilizeze publicul cu
privire la cea de-a şaptea resursă şi
să sporească percepţia că reciclarea
vizează crearea unui mediu curat şi
durabil pentru noi, cei de astăzi şi
pentru generaţiile viitoare.
Cuvinte de sprijin pentru Ziua
Global de Reciclare
"Deşi ne gândim adesea la reci-
clare ca la o problemă locală, Ziua
globală a reciclării ne ajută să ridi-
căm această provocare importantă
la nivel mondial, încurajându-ne să
ne întărim angajamentele şi să dez-
voltăm parteneriate noi, dinamice
şi energice între comunităţi, diferite
culturi şi industrii. În cele din urmă,
modelele noastre de consum şi de
producţie sunt în mâinile noastre,
iar obiceiurile noastre pot influenţa
şi inspira vieţile noastre de zi cu zi,
precum şi ale copiilor, familiilor, pri-
etenilor şi colegilor noştri. În spiritul
Agendei 2030, doar prin intensifica-
rea eforturilor noastre comune de a
reduce, reutiliza şi recicla, putem
contribui la realizarea viziunii noas-
tre pentru un viitor mai durabil ".
Secretarul general adjunct al Naţiu-
nilor Unite, Nikhil Seth
"Trebuie să vedem deşeurile
pentru ceea ce este cu adevărat - o
resursă risipită. Nu mai există loc pe
planeta noastră pentru produse care
sunt folosite doar pe scurt şi arunca-
te. Trebuie să asigurăm că uzura pla-
nificată este un lucru din trecut. Este
timpul ca ţările din lume să majore-
ze în mod dramatic rate de reciclare
dacă vrem să salvăm această plane-
tă." Erik Solheim, şeful UN
"Toată lumea are responsabi-
litatea de a se gândi la deşeurile pe
care le produc şi de a recicla cât mai
mult posibil. În Regatul Unit, am în-
registrat progrese considerabile în
creşterea ratei de reciclare, care se
situează acum la peste 44%. Ziua
globală a reciclării ne aduce aminte
de toate diferenţele pe care le putem
face pentru a ne proteja mediul în-
conjurător prin eliminarea responsa-
bilă a gunoiului nostru şi reprezintă
o oportunitate pentru a ne asigura că
reciclăm tot ce putem. Dacă aveţi în-
doieli, puteţi verifica ce puteţi recicla
legal pe site-ul recyclenow.com ". Dr.
Thérèse Coffey MP
Despre BIR şi Fundaţia Globală
de Reciclare
BIR este federaţia globală a in-
dustriei de reciclare, reprezentând
interesele industriei globale de re-
ciclare privată şi publică. Fondată
în 1948, a fost prima federaţie care
promova reciclarea în întreaga lume.
Are aproximativ 750 de companii
membre din sectorul privat şi 34 de
asociaţii naţionale de reciclare din
70 de ţări, devenind cea mai mare
federaţie internaţională de recicla-
re. Unul dintre obiectivele principale
ale BIR este de a promova reciclarea
activă pe tot globul în rândul tuturor
sectoarelor industriale, factorilor de
decizie politică şi întregii comunităţi.
Ranjit Baxi este actualul preşedinte
al BIR, iar directorul general al aces-
tuia este Arnaud Brunet.
 Cu cât optimism putem privi
„bacteriile care mănâncă plastic“?
O echipă de cercetători japonezi
a analizat sute de obiecte din terefta-
lat de polietilenă (PET) abandonate
în mediul înconjurător și a găsit bac-
teria numită Ideonella sakaiensis 201-
F6, care poate descompune aproape
integral deșeuri din plastic de slabă
calitate în numai șase săptămâni. În
cei 70-80 de ani de poluare cu plastic,
creatura microscopică a avut timp să-
și dezvolte niște enzime speciale, cu
care degradează tereftalatul de polie-
tilenă pentru a se hrăni.
Bacteriei îi trebuie mult timp ca
să mănânce PET cu grad mare de
cristalizare, cum ar fi cel al sticlelor
din plastic. Profesorul Kenji Miyamo-
to, unul dintre autorii studiului, a de-
clarat: „Este dificil să descompunem
PET-ul cu grad mare de cristalizare.
Rezultatele cercetării noastre sunt
doar punctul de plecare pentru vii-
toarele aplicații. Trebuie să lucrăm la
foarte multe aspecte necesare diferi-
telor aplicații. E nevoie de mult timp“.
O posibilă soluție pentru plasti-
cul din oceane?
„Această abordare poate oferi
speranță pentru viitor, dar nu ne ajută
să scăpăm de plasticul deja existent
în mediul înconjurător“ susține profe-
sorul Uwe Bornscheuer încă din tex-
tul introductiv cu care a fost publicat
studiul japonezilor în revista Science,
pe 11 martie 2016.
Enzo Palombo, profesor de mi-
crobiologie la Swinburne University
din Australia, crede totuși că bacteria
ar putea fi dezvoltată pentru pulveri-
zarea pe mormanele de gunoaie care
plutesc pe mări și oceane, similar pro-
cedeului prin care se neutralizează
acum scurgerile de petrol.
Doctorul Tracy Mincer, cerce-
tător la Woods Hole Oceanographic
Institution, atenționează că degra-
darea plasticului în oceane și sol ar
avea consecințe nefaste, deoarece
produsele din acest material conțin
adesea aditivi care devin toxici când
sunt eliberați. Conform estimării Fo-
rumului Economic Mondial, în cele
150 de milioane de tone de plastic
din oceane se află aproximativ 23 de
milioane de tone de aditivi.
„Deșeurile din plastic ar putea
fi mai puțin toxice în forma lor nehi-
drolizată și ar fi până la urmă îngro-
pate în sedimente“, susține Mincer,
dar aici ar fi vorba de timp la scară
geologică, nu doar de câteva sute de
ani. Cercetătorul apreciază că mi-
crobii sau enzimele lor ar fi mai bine
utilizați pentru neutralizarea plasticu-
lui într-un reactor controlat.
Vom putea produce plastic fără
să consumăm petrol?
Studiul japonezilor sugerează că
bacteria lasă în urmă compuși inofen-
sivi, care ar putea fi chiar aceia din
care este fabricat plasticul.
Profesorul Uwe Bornscheuer
întrevede aici o mare oportunitate:
dacă se va confirma că resturile sunt
identice cu ingredientele de fabricație
și dacă acestea vor putea fi colecta-
te, s-ar face economii importante în
producerea unui nou polimer, fără
materii prime din petrol. La nivel
mondial, 6% din producția de petrol
este destinată producerii plasticului,
iar pentru producția sticlelor PET
se consumă anual 30 de milioane de
decembrie 2018
barili de petrol, cantitate suficientă
pentru a alimenta peste 1,7 milioane
de mașini timp de un an. Petrolul nu
este o resursă nelimitată și ar fi foarte
bine să-l economisim.
Industriașii plasticului sunt însă
sceptici. „PET-ul este 100% recicla-
bil“, declară Mike Neal, președintele
Comitetului Producătorilor de PET
din Europa. „Mă aștept ca un sistem
de biodegradare să presupună un
proces similar cu cel de depolimeri-
zare chimică și ca atare e improbabil
să devină viabil din punct de vedere
economic“, susține el.
Ce soluții mai avem?
Văzând cum sunt contrazise toa-
te idei-le optimiste, s-ar părea că a
dispărut și ultima speranță. Dar cer-
cetătorii, cu optimismul lor incurabil,
insistă să caute soluții pentru a salva
planeta, cu oamenii și viețuitoarele ei,
de consecințele poluării cu plastic. Se
investighează noi moduri de a utiliza
Ideonella sakaiensis 201-F6, se caută
noi microorganisme care să mănân-
ce plastic, dar lucrurile nu au cum să
avanseze rapid.
În prezent, reciclarea plasticu-
lui la cote cât mai mari este singura
soluție. Iar pentru viitor trebuie să
găsim materiale regenerabile și ne-
poluante, ca să înlocuim toate tipurile
de plastic. Și, în paralel, să încercăm
să descoperim cum putem scăpa de
poluarea cu plastic, care continuă să
omoare animale și oameni. ecologic
| Managementul Deşeurilor | 47
 Ministerul Agriculturii,
Campania de“MD”
48 abonare 2019
nr. 4 (08), decembrie 2015
Dezvoltării Regionale
și Mediului
începe în luna octombrie! al Republicii Moldova

CAMPANIA DE ABONARE 2016 A.O. „Asociaţia pentru

Valorificarea Deşeurilor”
Stimaţiprieteni
Stimaţi prieteniai
airevistei!
revistei!
Revista „MANAGEMENTUL DEŞEURILOR” (MD) este o publicaţie trimestrială Ministerul Mediului
Managementul Deşeurilor
adresată Autorităţilor Publice Centrale şi Locale, (MD)
serviciilor al Revistă
Republicii Moldova
Revista „MANAGEMENTUL DEŞEURILOR” este odepublicaţie
salubritate, serviciilor
trimestrială trimestrială
specializate de colectare, reciclare, valorificare şi depozitare a deşeurilor,
adresată Autorităţilor Publice Centrale şi Locale, serviciilor de salubritate, servici- instituţiilor de informare, conştientizare
de învăţămînt, editată de către AO „Asociaţia pentru valorificarea deşeurilor”, în cola- A.O. „Asociaţia pentru
ilor specializate de colectare, reciclare, valorificare şi depozitare a deşeurilor, in- şi educaţie ecologică
borare cu Ministerul Mediului. Valorificarea Deşeurilor”
în domeniul gestionării deşeurilor
stituţiilor
Dacădepeînvăţământ,
parcursul anuluieditată
amdeavutcătre AO „Asociaţia
o abonare redusă, pentru
motivulvalorificarea
ar fi că mulţi deşe-
din-
urilor”, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale Managementul Deşeurilor
şi dezvoltării durabile.
tre primari şi agenţi economici nu au înţeles mesajul adresat. Din lipsașimijloacelor
Mediului.
Revistă trimestrială de informare, conşti-
Totodată,
financiare tânăra publicaţie
şi „susţinerea” acordată din arepartea
rezultate considerabile
consiliilor municipale în ceea ce priveşte
şi raionale, în pe- entizare şi educaţie
Colegiul ecologică în dome-
de redacţie:
rioada de abonare colegiul de redacţie nu şi-a atins scopul. Unii
informarea cetăţenilor despre noutăţile şi utilităţile din domeniul managementu- primari au refuzat în niul gestionării
Svetlana BOLOCAN, deşeurilor şi dezvoltării
mod categoric abonarea din motive ce ţin de relaţiile cu unii angajaţi ai Ministerului durabile.
lui deşeurilor, salubrizării localităţilor, nu doar în republică, regiune, raion, dar şi șef Direcție prevenirea poluării și gestio-
Mediului. narea deșeurilor, MADRM;
în lume. Pe paginile revistei se regăsesc diverse interviuri cu autorităţile publice ColegiulGOLIC,
Alexandru de redacţie:
Totodată, tînăra publicaţie are rezultate considerabile în ceea ce priveşte infor- preşedintele
centrale, în care sunt prezentate Alexandru GOLIC,pentru
noutăţileopiniile acestora asupra situaţiei actuale dindeşe-
do- Asociaţiei Obşteşti preşedintele
marea cetăţenilor despre şi utilităţile din domeniul managementului Asociaţiei Obşteşti pentru valorificarea
meniulsalubrizării
gestionăriilocalităţilor,
deşeurilor,nu recomandări şi propuneri valorificarea deşeurilor
urilor, doar în republică, regiune,privind implementarea
raion, dar şi în lume. Pe deşeurilor
Aurelia BAHNARU,
sistemelor
paginile de colectare,
revistei se regăsescreciclare
diverseşiinterviuri
depozitare cuaautorităţile
deşeurilor.publice centrale, în care Grigore
doctor înBARAC, redactor-şef, revista
ştiinţe economice
sunt prezentate
Revista areopiniile acestoracaracter
şi un puternic asupra situaţiei
educativ.actuale
Anumedin domeniul
prin aceastăgestionării
revistă se Mediul BELOBROV,
Angela Ambiant
deşeurilor, recomandări şi propuneri privind implementarea
vor desfăşura campaniile de informare, conştientizare şi educaţie a populaţiei sistemelor de colectare, în doctor în ştiinţe
Alexandru economice
JOLONDCOVSCHI, doctor
reciclare şi depozitare a deşeurilor. Vadim STÎNGACI, şef adjunct
în filozofie
domeniul gestionării deşeurilor. Este un ghid pentru primari, agenţii economici, alAlecu
Inspectoratului Ecologic deMişcării
Stat
Revista are şi un puternic caracter educativ. Anume prin această revistă se vor RENIŢĂ, preşedintele
profesorii campaniile
desfăşura şi elevii gimnaziilor şi liceelor,
de informare, privind soluţionarea
conştientizare şi educaţie aproblemelor
populaţiei înde ges-
dome- Grigore
EcologisteBARAC, redactor-şef,
din Moldova
tionare a deşeurilor, cunoaşterea normelor legislative din domeniu şi educaţia ti- revista
Dumitru Mediul
OSIPOV,Ambiant
şef Secţie sinteză
niul gestionării deşeurilor. Este un ghid pentru primari, agenţii economici, profesorii Alexandru Jolondcovschi,
informaţională, IES
nerei
şi generaţii
elevii gimnaziiloretc. şi liceelor, privind soluţionarea problemelor de gestionare a deşe- doctor
AureliaînBAHNARU,
filozofie doctorand, ASEM
urilor, cunoaşterea normelor legislative din domeniu şi educaţia tinerei generaţii etc. Alecu RENIŢĂ, preşedintele
Tudor MANIV, director, Î.M. „Regia
Mişcării Ecologiste din Moldova
Autosalubritate”
Dumitru Osipov, şef Secţiei sinteză
Constantin BULIMAGA, doctor în
informaţională, IES
chimie, IEG al AŞM.
Constantin Bulimaga,
Abonament la revistă doctor în chimie, IEG al AŞM
(Indicele publicaţiei) PM 32200 Colegiul
Silviu editorial:
Molovată, directorul
Aurelia BAHNARU
Companiei „BioEcOil”– SRL redactor şef,
Periodicitatea Preţ abonament (lei) Eleonora LAZARENCO – redactor
Managementul Iulian Gamureac,
stilizator,
Asociaţiei Moldrec
directorul
3 luni 6 luni 12 luni
Deşeurilor 4 numere pe an Tamara ZAPOROJAN – designer,
tehnoredactor
83,10 166,20 332,40 Colegiul editorial:
Preţul abonamentului include TVA şi taxele poştale! Aurelia BAHNARU
Înregistrată la Camera — redactor-şef;
Naţională a Cărţii
Dragomir
din Republica Şarban — tehnoredactor;
Moldova, în registrul
naţional, după cum urmează: „Manage-
Înregistrată la Camera Naţională a Cărţii
ABONAŢI-VĂ LA REVISTA „MANAGEMENTUL DEŞEURILOR”
mentul Deşeurilor” – ISSN 2345-105 X
din Republica Moldova, în registrul naţio-
nal, după cum
Materialele urmează:în„managementul
expediate adresa redacţiei
Deşeurilor” — ISSN
nu se restituie 2345–105–X
autorilor.
Numai astfel vă asiguraţi că: Articolele publicate reflectă opinia auto-
• sunteţi întotdeauna la curent cu ultimele ştiri din domeniul gestionării Materialele expediate
rului, care poate să nuîncoincidă
adresa redacţiei
cu cea a
nu se restituie
redacţiei sau aautorilor.
autorităţilor. Reproduce-
deşeurilor;
Articolele
rea textelorpublicate reflectă opinia
şi a imaginilor auto-
este permisă
• sunteţi informaţi despre cele mai necesare cunoştinţe şi activităţi din do- rului,
doar care poate autorilor
cu acordul să nu coincidă cu cea a
şi al redacţiei.
meniul managementului integrat al deşeurilor, din experienţa acumulată redacţiei sau a autorităţilor. Reproduce-
privind salubrizarea localităţilor; rea textelor
Tiparul: şi a imaginilorSRL
„NotografPrim” este permisă
doar cu acordul autorilor şi al redacţiei.
• veţi primi la timp şi calitativ comentarii şi informaţii despre actele legisla-
Tiraj: 1250 ex.
tiv-normative în vigoare etc. Tiparul: Notograf Prim SRL

ATENŢIE!
Tiraj: 500 ex.
Adresa: Republica Moldova, MD, 2005,
mun. Chişinău, str. A. Şciusev, 63a
Adresa:
Puteţi perfecta fişele de abonare la orice oficiu poştal Tel: 022Republica
291 454,Moldova,
22 22-19-60; 069 176 307,
MD, 2005,
din localitatea Dumneavoastră! e-mail: alexandru.golic@yahoo.com
mun. Chişinău, str. Albişoara, 80/3, ap.144.
Necompletarea, completarea incorectă sau incompletă a fişei de abonare Tel.: 022 291 454, 060 509 934, 069 176 307,
e-mail: alexandru.golic@yahoo.com,
poate împiedica transmiterea revistei prin poştă, către dvs. aureliabahnaru@gmail.com

48 | Managementul Deşeurilor | decembrie 2018