Poveşti | Poveşti Video | Desene Animate | Poveşti Audio | Poezii |

Căutare... Caută
Alfabetul român | Ghicitori | Fabule | Scenete | Blog
Poveşti
Adresa de email Abonează-te

Follow Îmi place 27 K

Sondaj: poezii de iarnă Îmi place 2,4 K sau poezii de Crăciun Îmi place 1,4 K Optimizare SEO de
SEOlium
Portofel pliabil de
piele Axel Frumoasa adormită
de Fraţii Grimm

A fost odată, în vremurile de demult, a fost un împărat şi-o

împărăteasă, şi cum nu se îndurase soarta să le hărăzească un urmaş, nu
trecea zi în care să nu se tânguie amândoi: "Cât de goală ne e casa şi ce
389 Lei
fericiţi am fi de-am avea şi noi un copil!" Dar coconul cel mult dorit se lăsa
»
aşteptat de multă vreme…
Copywriting
Tincturi din plante Şi iată că-ntr-un sfârşit, pe când împărăteasa se
Posturi vacante scălda în apa unui râu, o broască sări din unde pe
Toner imprimantă
Traduceri engleză
prundişul malului şi-i grăi astfel:
română – Află, Măria ta, că-ţi va fi îndeplinită dorinţa; căci
Reparație laptop
Liposucție Galați până a nu trece anul, vei aduce pe lume o fetiţă.
Programe pentru
proiectarea
Şi se împlini întocmai ceea ce spusese broasca;
infrastructurilor împărăteasa născu o fetiţă, şi atâta era de frumoasă
Cursuri pentru copii fetiţa, că împăratul nu-şi mai încăpea în piele de bucurie. Cum voia să se
Aparat Anti Rozătoare
împărtăşească şi alţii din bucuria lui, Măria sa dădu o mare petrecere, la
Poveşti de Fraţii Grimm care pofti nu numai rudele, prietenii şi cunoscuţii, ci şi ursitoarele, ca să le
Albă-ca-Zăpada şi cei şapte pitici
Hansel şi Gretel câştige toată bunăvoinţa şi grija faţă de soarta copilei.
Scufiţa Roşie
Cenuşăreasa În toată ţara aceea erau treisprezece ursitoare, dar pentru că împăratul
Lupul şi cei şapte iezi
Muzicanţii din Bremen nu avea decât douăsprezece talere de aur în care să le servească bucatele,
Frumoasa adormită
Croitoraşul cel viteaz
una din ele nu fu poftită la ospăţ. Petrecerea se prăznui cu mare strălucire
Împăratul Cioc de Sturz şi, când fu să se încheie, ursitoarele înzestrară copila cu cele mai alese
Păzitoarea de gâşte
Pomul cu merele de aur daruri: una îi hărăzi să se bucure de virtute, a doua, de frumuseţe, a treia, de
Regina albinelor
Ploaia de stele
bogăţie şi aşa, pe rând, ursitoarele îi dăruiră tot ce-şi poate dori omul pe
Căsuţa din pădure lumea asta. În clipa când cea de-a unsprezecea ursitoare tocmai îşi sfârşea
Prinţul fermecat
Prichindel
urarea, numai ce intră valvârtej cea de-a treisprezecea. Pasămite, venise să
Gâsca de aur se răzbune pentru că nu fusese poftită şi ea la serbare. Şi, fără ca măcar să
Darul piticilor
Bunicul şi nepotul arunce cuiva vreo privire, rosti cu un glas tunător:
Croitoraşul cel isteţ
Fata moşului cea cuminte şi harnică şi – Când va împlini fata cincisprezece ani, să se-nţepe c-un fus şi să
fata babei cea haină şi urâtă
moară!
Poveşti de HC Andersen
Hainele cele noi ale împăratului
Apoi nu mai spuse nici un cuvânt şi, întorcând spatele la cei de faţă, părăsi
Povestea unui gât de sticlă sala tronului. Toţi încremeniseră de spaimă, dar cea de-a douăsprezecea
Soldăţelul de plumb
Crăiasa Zăpezii ursitoare, care nu-i rostise încă urarea, se apropie de leagăn şi, fiindcă nu-i
Lebedele
Degeţica
sta în putinţă să ridice blestemul, ci doar să-l mai îndulcească, glăsui aşa:
Fetiţa cu chibrituri
Răţuşca cea urâtă
– Dar să nu fie moartă, ci să cadă într-un somn adânc, care să ţină o
Cufărul zburător sută de ani!
Privighetoarea
Mica Sirenă
Fata din soc
Împăratul, care dorea din tot sufletul s-o ferească pe iubita sa copilă de
Prinţesa şi mazărea năpasta blestemului, dădu poruncă să se pună pe foc toate fusele din
Klaus cel mic şi Klaus cel mare
împărăţie.
Poveşti de Ion Creangă
Fata babei şi fata moşneagului În ăst timp, fetiţa creştea şi darurile cu care o înzestraseră ursitoarele
Punguţa cu doi bani îşi arătau roadele cu prisosinţă: era atât de frumoasă, de cuminte, de
Capra cu trei iezi
Povestea lui Harap-Alb prietenoasă şi de înţeleaptă, că oricine o vedea o îndrăgea pe dată.
Povestea lui Stan-Păţitul
Soacra cu trei nurori Se întâmplă însă ca tocmai în ziua în care domniţa împlinea
Ursul păcălit de vulpe
Dănilă Prepeleac cincisprezece ani împăratul şi împărăteasa să fie duşi de-acasă şi fata să
Povestea porcului rămână singură în palat. Ca să-i treacă de urât, luă la rând încăperile; zăbovi
Ivan Turbincă
Păcală ea prin tot felul de săli şi odăi şi colindă aşa, după pofta inimii, ceasuri
Acul şi barosul
Cinci pâini
întregi, până ce ajunse şi la un turn vechi. Urcă scara îngustă şi
Inul şi cămeşa întortocheată ce ducea sus şi se pomeni în dreptul unei uşi micuţe. În
Popa Duhu
Povestea unui om leneş broască era vârâtă o cheie ruginită şi când o răsuci, uşa sări în lături şi fetei
Ion Roată şi Cuza-Vodă
Moş Ion Roată şi Unirea
îi fu dat să vadă într-o cămăruţă o femeie bătrână, bătrână, care sta şi
Prostia omenească (Poveste) torcea cu sârguinţă un fuior de in.
Moş Nichifor Coţcariul
Amintiri din copilărie I – Bună ziua, bătrânico, spuse domniţa, da’ ce faci aici?
Amintiri din copilărie II
Amintiri din copilărie III – Iaca, torc şi eu! răspunse bătrâna, dând din cap.
Amintiri din copilărie IV

– Da’ ce naiba-i aia de se răsuceşte aşa de repede? întrebă fata şi,

Poveşti Petre Ispirescu
Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de luând fusul în mână, încercă şi ea să toarcă.
moarte
Aleodor împărat Dar de-abia-l atinse, că se şi împlini blestemul ursitoarei şi domniţa se
Ileana Simziana
Sarea în bucate înţepă la un deget.
Prâslea cel voinic şi merele de aur
Balaurul cel cu şapte capete În clipa în care simţi înţepătura, fata căzu pe patul care se afla acolo şi
Broasca ţestoasă cea fermecată
Fata moşului cea cuminte
se cufundă într-un somn adânc. Şi somnul ăsta cuprinse întreg palatul:
Făt-Frumos cel rătăcit împăratul şi împărăteasa, care tocmai atunci se întorseseră acasă şi
Cei trei fraţi împăraţi
Luceafărul de ziuă şi luceafărul de intraseră în sala tronului, adormiră pe loc şi o dată cu ei adormi întreaga
noapte curte. Adormiră şi caii în grajd, şi câinii prin cotloanele curţii, şi hulubii pe
Pasărea măiastră
Zâna munţilor acoperiş, şi muştele pe pereţi; ba chiar şi focul care ardea în vatră îşi potoli
Greuceanu
Găinăreasa
văpaia şi se stinse cu totul. Friptura încetă de-a mai sfârâi, iar bucătarul,
Cele trei rodii aurite care tocmai se pregătea să-şi apuce de chică ucenicul, fiindcă făcuse o
Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos
Copiii văduvului şi iepurele vulpea lupul boroboaţă, îi dădu drumul şi adormi şi el. Chiar şi vântul îşi opri suflarea şi
şi ursul
Băiatul cel bubos şi ghigorţul
nici o frunzuliţă nu se mai mişcă în copacii din preajma palatului.
Cele douăsprezece fete de împărat şi
palatul cel fermecat
Şi ce să vezi: de jur-împrejurul palatului începu să crească un tufiş de
Porcul cel fermecat mărăcini, ca un gard viu! An de an, mărăcinişul se înălţa tot mai mult şi, în
Zâna zânelor
George cel viteaz cele din urmă, cuprinse toţi pereţii, până la căpriori, ba se mai întinse şi pe
Ciobănaşul cel isteţ sau ţurloaiele blendei
Poveste ţărănească
deasupra, de nu mai puteai vedea palatul defel, nici chiar steagul de pe
Cotoşman năzdrăvanu acoperiş.
Ţugulea fiul unchiaşului şi al mătuşei
Numai cu vitele se scoate sărăcia din A mers vestea-n lume despre frumoasa adormită, căci aşa o numeau
casă
Hoţu împărat toţi pe tânăra domniţă; şi la câte-un răstimp se găsea câte-un fiu de crai care
Fata cu pieze rele
Voinicul cel cu cartea în mână născut
încerca să străbată prin tufişul de mărăcini şi să pătrundă până la palat.
Făt-Frumos cu părul de aur
Fata de împărat şi fiul văduvei
Dar de răzbit n-a răzbit nici unul, din pricină că mărăcinii se prindeau
Voinicul cel fără de tată laolaltă ca şi când ar fi avut nişte mâini ghimpoase şi nu-i lăsau să înainteze
Făt-Frumos cu carâta de sticlă
Fata săracului cea isteaţă măcar un pas.
Înşir-te mărgăritari
După amar de ani, prin acele meleaguri iată că mai veni un fecior de
Poveşti de Emilia Plugaru
Mărţişorul
împărat. Şi întâlnindu-se el cu un bătrân, acesta-i povesti despre gardul de
Cloşca bunicuţei mărăcini care împrejmuia palatul de amar de ani… Şi-i mai zise că-n palat o
Visul lui Tigruţ
Marea Competiţie fiică de crai, frumoasă cum nu se mai află alta pe lume, dormea somn
Mincinosul
Marele Pictor
adânc, de vreo sută de ani. Şi că tot de atunci dorm şi împăratul şi
Blaniţă Neagră împărăteasa şi toţi curtenii… Şi mai ştia bătrânul, de la bunicu-său, că se
Culorile
Corniţele perindaseră pe-acolo mulţi feciori de împărat care încercaseră să răzbească
Buturugă
Buchet
la palat prin tufărişul de mărăcini, dar că toţi s-au pierdut fără urmă, agăţaţi
Telescopul printre spini, murind de-o moarte cumplită.
Mama adoptivă
Desaga cu fulgi Atunci tânărul îi vorbi cu semeţie:
De-ale buneilor
Bobul de Soare – Mie nu mi-e teamă defel şi află c-am să mă duc s-o văd pe frumoasa
Vânzătorul de vise
Căluţul zburător adormită, chiar de-ar fi să-mi pierd viaţa!
Cadoul de Crăciun
Hau-Hau Şi oricât încercă bătrânul cel omenos să-l abată pe flăcău de la acest gând,
Amintirile
A venit Primăvara!
nu izbuti, căci acesta era neînduplecat în hotărârea lui.
Adevăratul Prieten
Răţuşca Maca
Se nimeri însă că tocmai atunci se împlineau cei o sută de ani şi sosise
Puiul de Vrăbiuţă ziua în care frumoasa adormită trebuia să se deştepte din somnul ei lung.
Frunza curajoasă
Mica Pasăre-Uriaşă Când feciorul de împărat se apropie de tufărişul de mărăcini, mai-mai nu-i
Urechiuşele Măgăruşului
Pisicuţa Lulu şi căţelul Ţâgan
veni să-şi creadă ochilor, căci mărăcinii se prefăcuseră pe dată în puzderie
Broscuţa Veruza şi floarea de nufăr de flori mari şi frumoase, ce se dădeau la o parte din faţa lui, lăsându-l să
Bătrâna doamnă Pădure...
Nouraşul siniliu treacă nevătămat. Şi după ce trecea el, cărarea se strângea din nou şi florile
Împăratul cel bun
Blestemul Comorii
se preschimbau iarăşi într-un zid ghimpos, de nestrăbătut. În curtea palatului
Crus, Hep şi peştişorul de Aur văzu o mulţime de cai şi nişte ogari care dormeau pe lespezile de piatră. Pe
Ghetuţele vechi şi ghetuţele noi
Fetiţa cu fundiţe desprinse din cer acoperiş, hulubii dormeau cu căpşoarele vârâte sub aripi… De-ndată ce
Oraşul cu ochii de ploaie
Povestea Creionaşului fermecat
intră în palat, văzu acelaşi lucru: muştele dormeau pe pereţi, iar în bucătărie
Cele două gângănii bucătarul ţinea mâna întinsă, ca şi cum ar fi vrut să apuce de chică pe
Poveşti de Mihai
ajutorul său, în timp ce o slujnică şedea pe-un scăunel, având în faţă o găină
Eminescu neagră, pe care abia apucase s-o jumulească de câteva pene, cu o sută de
Făt-Frumos din lacrimă
Călin-Nebunul ani în urmă.
Frumoasa lumii
Borta-vântului Şi feciorul de crai merse mai departe, până ce ajunse în sala tronului.
Finul-lui-Dumnezeu
Vasilie-finul-lui-Dumnezeu
Aici îi găsi pe toţi curtenii dormind un somn ca de plumb iar mai în fund, sus,
pe tron, dormeau împăratul şi împărăteasa. Colindă el mereu alte şi alte
Poveşti de Ioan Slavici
Doi feţi cu stea în frunte încăperi, fără să se oprească măcar o clipă. Şi tot palatul era cufundat într-o
Boierul şi Păcală
Păcală în satul lui
tăcere aşa de adâncă, că-ţi puteai auzi răsuflarea. În cele din urmă, flăcăul
Ileana cea şireată ajunse în turn şi deschise uşa cămăruţei în care dormea tânăra domniţă. Şi
Spaima zmeilor
Floriţa din codru era atât de frumoasă în somnul ei, că feciorul de împărat nu-şi mai putu lua
Limir-Împărat
Zâna Zorilor
ochii de la ea şi, aplecându-se, o sărută.
Stan Bolovan
Rodul tainic
Dar de îndată ce-o atinse cu buzele, frumoasa adormită clipi din gene,
deschise ochii şi-l privi cu drag. Coborâră apoi amândoi din turn şi, ca la un
Poveşti de Barbu
Ştefănescu Delavrancea semn, împăratul şi împărăteasa se treziră şi ei şi tot atunci se treziră toţi
Neghiniţă
Palatul de cleştar
curtenii. Se priveau unii pe alţii, miraţi, şi mai-mai că nu le venea să-şi
Norocul dracului creadă ochilor. Caii din curte se ridicară şi începură să-şi scuture coama;
Departe, departe
Poveste
ogarii săriră sprinten în sus, dând vesel din coadă şi gudurându-se; hulubii
Bunicul de pe acoperiş scoaseră căpşoarele de sub aripi şi, rotindu-şi privirile în
Bunica
Hagi-Tudose zare, îşi luară zborul spre câmpie; muştele începură să se mişte pe pereţi
Sultănica
Pravoslavnicul şi slăninile
bâzâind întruna; focul din bucătărie se dezmorţi şi-şi înteţi vâlvătaia;
Fata moşului mâncarea de pe plită porni să clocotească; friptura prinse iar să sfârâie;
Sorcova
Şuer bucătarul trase o palmă zdravănă ucenicului său, care prinse să ţipe ca din
Văduvele
gură de şarpe; iar slujnica se apucă de jumulit găina şi n-o mai lăsă din
Poveşti de Nicolae mână până nu-i smulse toate penele…
Filimon
Roman Năzdrăvan Apoi se prăznui cu mare strălucire şi alai nunta feciorului de împărat cu
Omul de piatră
Omul-de-flori-cu-barba-de-mătase sau frumoasa adormită şi amândoi trăiră fericiţi până la sfârşitul zilelor.
povestea lui Făt-Frumos

Priveşte Frumoasa adormită în format video…

Contact | Poveşti Pentru Copii © 2017