UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

DEPARTAMENTUL DE TEHNOLOGII ALIMENTARE,
SIGURANŢA PRODUCŢIEI ALIMENTARE ŞI A MEDIULUI

Dieta şi prevenirea cancerului

SUCEAVA, 2016
 Introducere

Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali a construcţiei sale.

Sănătatea şi echilibrul fiecăruia, se află în corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei alimentaţii
adecvate, aduce, împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viaţă sănătoasă. În ceea
ce priveşte actul hrănirii, nu este important doar ce mâncăm, ci şi cât, când şi cum ne alimentăm.
După cum se ştie, nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci şi un mod de
hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui comportament alimentar greşit.
Organismul omului se menţine cu atât mai sănătos cu cât alimentaţia este mai echilibrată.
O alimentaţie diversificată, individualizată (după modul de viaţă, sex, efort, starea de sănătate),
corect compusă din punct de vedere caloric şi care respectă raportul optim dintre substanţele
principale (glucide, proteine, lipide, fibre vegetale), poate fi considerată a fi alimentaţie
echilibrată. Acest tip sănătos de hrănire presupune moderaţie în toate privinţele. Alimentaţia
echilibrată trebuie să dea răspunsuri adecvate la cele trei întrebări fundamentale ale actului
hrănirii, şi anume la: ce, cât şi cum mâncăm?
Alimentul reprezintă un produs mai mult sau mai puţin natural capabil să îi asigure omului
energia necesară desfăşurării activităţilor biologice, intelectuale şi fizice, dar şi nutrienţii necesari
construcţiilor şi modificărilor celulare. Alimentul potoleşte senzaţia de foame, iar multora le
procură senzaţia de plăcere şi de satisfacţie.
Se cunoaşte foarte bine faptul că nu orice aliment este benefic corpului uman. Astăzi,
aproape că a intrat în vorbirea cotidiană, expresii ca; "hrană nesănătoasă" sau "hrană sănătoasă".
Calitatea unui aliment rezidă atât din sursa din care provine, cât şi din modul de prelucrare
industrială sau casnică al acestuia.
Alimentele care se găsesc astăzi pe piaţă, sunt naturale, seminaturale sau chiar
semisintetice. Dintre toate acestea, se ştie bine, cele mai sănătoase sunt cele de provenienţă
naturală, care nu conţin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin procese de rafinare
industrială şi care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar. O importanţă
deosebită pentru sănătatea omului, o au acele alimente naturale neprelucrate în vreun fel, de
obicei de origine vegetală, cunoscute sub denumirea de crudităţi.
Alimentaţia omului are, în primul rând, menirea de a asigura prin alimente, acei compuşi
bio care sunt esenţiali organismului şi care poartă denumirea de nutrienţi.
Pentru omul care vrea să trăiască sănătos, este la fel de importantă atât cantitatea de
nutrienţi din sursele de hrană, cât şi raportul dintre principalele substanţe active din punct de
vedere biologic.
Modul actual de hrănire devine tot mai mult axat pe alimente prelucrate industrial,
semipreparate, conservate, cu adaos de îndulcitori, aromatizanți, coloranți, conservanți,
amelioratori de gust etc. Acest tip de alimentație se impune mai ales în zonele urbane în
defavoarea alimentelor cu adevărat naturale și a celor valoroase pentru sănătate.
  Dieta

În medicină și nutriție, termenul dietă se referă la un regim alimentar special, recomandat

fie în cazul unei maladii fie, mai curent, pentru menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau
atingerea unei anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de reguli
alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți în anumite cantități și din anumite grupuri de
alimente. Aceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta și
variază de la o dietă la alta.

 Cancerul

Cancerul cunoscut sub denumirea științifică de tumoare malignă sau neoplasm malign, este
un grup de boli ce implică dezvoltare a celulelor anormală cu potențial de a invada sau a se
răspândi în alte părți ale corpului. Nu toate tumorile sunt canceroase; tumorile benigne nu se
răspândesc la alte organe. Posibile semne și simptome includ, printre altele: un nodul nou apărut,
sângerări anormale, tuse prelungită, pierdere în greutate fără explicație și modificări ale
scaunelor. În timp ce aceste simptome pot indica existența cancerului, acestea pot apărea și
datorită altor probleme. Există peste 100 de tipuri diferite ce cancer care afectează corpul uman.

Cauza principala a cancerului este inca neclara, insa sunt recunoscute doua anormalitati
fundamentale. Exista doi factori care ingreuneaza reperarea cancerului. In primul rand boala nu
este supusa influentelor normale ce controleaza diviziunea celulara, in al doilea, organismul
tolereaza prezenta cancerului fara sa-l respinga ca pe un intrus.
Factorii de madiu, cum ar fi poluarea chimica si expunerea la radiatii, cauzeaza unele forme
de cancer, exista insa si alti factori ce il provoaca.De exemplu, unele cazuri de cancer pot fi
produse de virusi ce afecteaza structura genetica interna a celulelor.
In alte cazuri, sistemul imunitar este de vina. S-ar parea ca celulele canceroase sunt produse
constant in interiorul organismului, insa sunt distruse de obicei de catre sistemul imunitar.Din
unele motive, acest sistem poate sa nu functioneze cum ar trebui, permitand inmultirea celulelor
canceroase. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca dietele bogate in fructe si legume pot proteja
corpul impotriva cancerului. Se pare ca o dieta adecvata intareste sistemul imunitar, care distruge
rapid celulele canceroase.
Unele forme de cancer sunt datorate substantelor toxice.Spre exemplu, gudronul infiltrat in
pielea unui animal de laborator i-a provocat cancerul pielii.
Aceste substante chimice pot afecta structura genetica a unei celule, transformand-o intr-
una canceroasa.Un mare numar de experimente ce au identificat substantele chimice
provocatoare de cancer au fost efectuate pe animale. Cea mai cunoscuta substanta cancerigena
este fumul proveni din tutun.
Radiatiile, de asemenea, afecteaza materialul genetic al unei celule -; radiatiile create in
urma bombei atomice in Japonia, in 1945, cauzeaza multe forme de cancer, unele declansandu-se
abia dupa 10 -; 20 de ani de la expunerea la acestea.
  Principalii factori de risc ai cancerului

1.Tutunul

În 1964, fumatul a fost identificat ca principala cauză a cancerului de plămâni şi de atunci

specialiştii au realizat eforturi pentru a reduce utilizarea tutunului.
Cercetările au indicat că utilizarea tutunului creşte riscul de dezvoltare a cel puţin 14 tipuri
de cancer. Mai mult, el este responsabil pentru 15-30% din totalul tuturor deceselor survenite în
urma cancerului şi pentru 87% din totalul deceselor apărute în urma cancerului de plămâni.
Efectele cancerigene ale fumatului activ sunt bine documentate. Tutunul conţine cel puţin
50 de substanţe cancerigene. De exemplu, un metabolit din tutun, numit BPDE (benzo-piren-diol
epoxid) are o asociere etiologică directă cu cancerul pulmonar.
Momentan nu este pe deplin înţeles modul în care fumatul contribuie la apariţia cancerului. Ce
ştim până acum este că el poate altera un număr mare de căi de semnalizare celulară. Rezultatele
studiilor realizate de specialiştii de la Centrul M.D. Anderon pentru cercetarea Cancerului, din
cadrul universităţii Texas, au stabilit o legătură între fumat şi inflamaţie. Mai exact, ei au arătat că
fumatul tutunului poate induce activarea unui marker inflamator (NF-κB). Astfel, este posibil ca
agenţi antiinflamatori să suprime activarea acestui marker, ceea ce ar înseamnă că ei ar putea
avea o aplicarea împotriva fumatului.
De asemenea, ei au mai demonstrat că curcumina, derivată din condimentul turmenic poate
bloca markerul NF-κB indus de fumat. Pe lângă, curcumină, se pare că şi alte substanţe
fitochimice inhibă markerul menţionat mai sus.

2. Alcoolul

Primul raport care sublinia asocierea dintre alcool şi riscul crescut de cancer esofagian a
fost publicat în 1910. De atunci, un număr de studii au scos la iveală faptul că un factor de risc
pentru cancerele care apare în porţiunea superioară a tractului respirator şi a celui digestiv este
consumul crescut de alcool.
Pe de altă parte, un studiu realizat de Williams şi Horn a semnalat faptul că alcoolul creşte
riscul de apariţie a cancerului mamar. Această constatare a fost susţinută de un alt studiu care a
arătat o creştere a riscului de cancer mamar de 7,1% la fiecare 10 grame de alcool consumate
zilnic. Mai mult, un alt studiu din 1995 a demonstrat că 4% din cazurile de cancer mamar din
SUA au apărut ca urmare a consumului de alcool. În acelaşi timp, consumul de alcool creşte şi
şansele de dezvoltare a cancerului hepatic şi al celui colorectal.
De asemenea, există dovezi care indică un efect de sinergie între consumul excesiv de
alcool şi virusul hepatitei C sau B. Acest lucru poate duce la creşterea riscului de apariţie a
carcinomului hepatocelular.
Specialiştii susţin că între 25% şi 68% din totalul cancerelor din partea superioară a
tractului respirator şi a celui digestiv sunt cauzate de alcool. Însă, 80% dintre aceste tumori pot fi
prevenite prin abţinerea de la fumat şi de la consumul de alcool. La nivel global, se pare că 3,5%
din totalul deceselor survenite în urma cancerului, sunt cauzate de alcool.
 3.Dieta

În 1981, Doll şi Peto au estimat că aproximativ 30-35% din decesele provocate de cancer în
SUA erau asociate cu dieta.
Măsura în care dieta contribuie la decesele datorate cancerului variază foarte mult, în
funcţie de tipul de cancer. De exemplu, în cazul cancerului colorectal, dieta este asociată cu 70%
dintre decese. Majoritatea cancerigenilor ingeraţi, precum nitraţii, nitrozaminele şi dioxinele
provin de la aditivi alimentari sau produse alimentare de gătit.
Consulul crescut de carne roşie, de exemplu, este un factor de risc pentru mai multe tipuri
de cancer, mai ales pentru cele ale tractului gastrointestinal, dar şi pentru cancerele colorectal, de
prostata, de sâni, gastric şi oral.
Aminele heterociclice produse în timp ce carnea este gătită sunt cancerigene. Gătitul cărnii
pe grătar sau la fum produce compuşi de carbon dăunători precum produşi de piroliză şi amino
acizi, care au un puternic efect cancerigen.
Nitriţii şi nitraţii sunt folosiţi în carne deoarece inhibă producţia exotoxinei botulinice. Cu
toate acestea, ei sunt cancerigeni puternici. Expunerea pe termen lung la aditivi alimentari
precum conservanţii pe bază de nitriţii şi coloranţii azoici a fost asociată cu inducerea carcinozei.
Mai mult, recipientele de plastic în care sunt conservate alimentele pot conţine bisfenol, o
substanţă care poate migra în mâncare şi poate creşte riscul de cancer mamar şi de prostată.
Acizii graşi saturaţi, acizii graşi trans şi zahărul rafinat au fost asociaţi cu diferite tipuri de
cancer.

4.Obezitatea

Potrivit unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Societatea Americană pentru Cancer,
obezitatea a fost asociată cu un nivel crescut al mortalităţii din cauza cancerului de colon, de sân,
de endometru, de rinichi, de esofag, de stomac, de pancreas, de prostată, de ficat şi de vezică
biliară. Descoperirile la care a dus acest test au indicat că, în SUA, dintre toate decesele
provocate de cancer, 14% în rândul bărbaţilor şi 20% în rândul femeilor sunt atribuite obezităţii
sau supraponderalităţii. Nivelul crescut de modernizare şi „occidentalizarea” dietei şi a stilului de
viaţă sunt fenomene pe care specialiştii le asociază cu o tendinţă a creşterii numărului de
persoane supraponderale în multe dintre ţările aflate în dezvoltare.

5. Agenţii infecţioşi

La nivel mondial, 17,8% din cazurile de neoplasm sunt asociate cu infecţii. Acest procent
variază între 10%, în ţările dezvoltate, şi 24%, în ţările sărace. Virusurile sunt cele care cauzează
majoritatea cancerelor determinate de infecţii.
Papilomavirus, virusul Epstein Barr, HIV, HBV şi HCV sunt câteva dintre virusurile
asociate cu un risc de dezvoltare a cancerului cervical, anongenital, nazofaringian, hepatic, a celui
de piele, a leucemiei cu celule T adulte sau a limfomului Hodgkin.

6. Poluarea din mediu

Poluarea din mediu a fost asociată cu diferite tipuri de cancere. Această poluare include
particulele de carbon asociate cu hidrocarburi aromatice, poluarea din interiorul locuinţelor sau
din birouri prin fumatul de tutun, expunerea la compuşi organici volatili, la formaldehide,
poluarea alimentelor cu aditivi, expunerea la metale sau metaloizi cancerigeni, medicamente
farmaceutice sau cosmetice.
Numeroşi poluaţi, precum hidrocarburile aromatice policiclice, cresc riscul apariţiei
cancerului, mai ales al celui de plămâni.
Poluanţii din interiorul clădirilor, precum compuşii organici volatili şi pesticidele cresc
riscul de leucemie la copii şi de limfom. De asemenea, atât copiii cât şi adulţii expuşi la pesticide
au un risc crescut de dezvoltare a tumorilor cerebrale.

7.Radiaţiile

Până la 10% din totalul cazurilor de cancer sunt induse de radiaţii, în special de substanţe
radioactive şi ultraviolete. Printre principalele cazuri de cancer indus de radiaţii sunt: unele tipuri
de leucemie, limfomul, cancerul tiroidian, cel al pielii, de sân sau de plămâni. Radonul şi
produsele care conţin radon sunt cele mai comune surse de radiaţii ionizate. Prezenţa nucleelor
radioactive provenite de la radon, radium şi uraniu duc la creşterea riscului de cancer gastric în
cazul şoarecilor.
Radiaţiile neionizate derivate în principal din lumina soarelui includ raze UV care sunt
canceroase. Expunerea la radiaţiile UV este un risc major pentru mai multe tipuri de cancere de
piele precum carcinomul cu celule bazale, carcinomul cu celule scuamoase şi melanomul.

 Alimente nocive

Anumite alimente și principii alimentare sunt recomandate a fi consumate în mod moderat,

abuzul fiind dăunător sănătății:

 Carnea
În special naturiștii consideră că predispune la una din formele de intoxicație a organismului. În
urma metabolismului proteinelor din carne, rezultă un număr crescut de produși amoniacali și
modificarea echilibrului florei microbiene de la nivelul intestinului gros. În final, pot rezulta
produși cu toxicitate ridicată ca: indol, scatol, putresceină, cadaverină, care sunt absorbiți de
organism. De asemenea, trebuie luat în considerare și faptul că animalele sunt hrănite cu nutrețuri
combinate cu hormoni de creștere, dar și numeroșii aditivi de conservare și colorare introduse în
alimente în scop comercial.

 Zahărul
-crește aciditatea în corp, suprasolicită pancreasul endocrin crescând necesarul de insulină al
organismului. Favorizează sinteza crescută de grăsimi, care se depun în țesutul adipos. Este
considerat un factor important în instalarea aterosclerozei, obezității, diabetului zaharat, a cariilor
dentare și favorizează instalarea diferitelor infecții cu ciuperci sau viruși prin slăbirea imunității.
Mai mult, datorită rafinării excesive, zahărul alb devine doar un simplu produs chimic, cu o slabă
valoare nutritivă.

 Cafeaua
-stimulează intens, dar nenatural, activitatea sistemului nervos, creând în același timp premisele
unei stări de depresie imediat ce efectul maxim a încetat. Aceasta poate duce la diminuarea
rezervelor energetice ale organismului și perturbarea capacității de reacție, conducând treptat la
surescitare și oboseală nervoasă.
  Alcoolul
- este considerat marele inamic al stării de sănătate și un factor de risc într-un mare număr de
boli, în special cele ce afectează inima, ficatul, stomacul și sistemul nervos. În cazul oricărei
afecțiuni tumorale, alcoolul este complet contraindicat, deoarece poate accelera evoluția bolii.

Dieta pentru prevenirea cancerului

Dieta, obezitatea şi sindromul metabolic sunt şi ele asociate cu diferite tipuri de cancer şi ar
putea fi responsabile pentru 30-35% din decese. Acest lucru sugerează că o parte destul de mare
din totalul deceselor cauzate de cancer ar putea fi prevenite prin modificări ale dietei. Cercetări
ample realizate în ultimii ani indică faptul că o dietă bogată în fructe, legume, condimente şi
cereale are potenţialul de a preveni cancerul. Diverse substanţe fotochimice identificate în fructe,
legume, mirodenii şi cereale au dovedit în timpul studiilor că au potenţial chimioprevenitv. De
asemenea, nu au fost puţine studiile care în ultimii ani au evidenţiat că o dietă adecvată ajută la
protejarea împotriva cancerului.
Adoptarea unei diete adecvate stimuleaza mecanismele naturale de detoxifiere a
organismului si inhiba aparitia si dezvoltarea tumorilor.
Prin dieta putem preveni cancerul si tine in frau chiar si factorii genetici. Daca insa
dezechilibrul este caracteristica principala a regimului alimentar, atunci totul scapa de sub
control.

Agenţii alimentari şi substanţele fitochimice care s-au dovedit a fi benefice în prevenirea

apariţiei cancerului sunt:

Legumele şi fructele

În 1981, un studiu a indicat că între 75 şi 80 de procente din totalul cazurilor de cancer ar fi

putut fi prevenite prin schimbarea dietei. Aceste constatări au fost susţinute şi de un studiu din
1997 care indica faptul că 30-40% din cazurile de cancer de la nivel mondial ar fi putut fi
prevenite prin schimbarea dietei.
De-a lungul timpului, studiile au scos la iveală mai bine de 25.000 de diferite substanţe
fitochimice care au potenţialul de a lupta împotriva a mai multor tipuri de cancere. Printre
principalele substanţe chimioprevenitive identificate în fructe şi legume găsim carotenoizii,
vitaminele, resveratrolu, silimarina, quercetina, indole-3-carbinolul şi sulforafanul.

Carotenoizii

Mai mulţi carotenoizi prezenţi în fructe şi legume au fost identificaţi ca având activitate
antiinflamatoare şi anticancerigenă. Licopenul este unul dintre principalii carotenoizi din dieta
mediteraneană, iar el poate reprezenta cam 50% din carotenoizii din sângele uman. Licopenul
este prezent în fructe precum: pepenele roşu, caisele, guava roz, grepfrut, măceşe şi roşii.
 Rezveratrolul

Rezveratrolul se găseşte în fructe precum struguri, alune şi fructe de pădure. El prezintă

proprietăţi anticancerigene pentru o gamă largă de tumori printre care şi cele specifice cancerelor
limfoide şi mieloide, cancerului mamar, de prostată, de colon, de stomac şi pancreas.

Quercentina

Quercentina este un compus flavonic şi unul dintre principalii flavonoizi din alimentaţie. Ea
se găseşte într-o famă largă de fructe şi legume, dar şi în băuturi, precum ceaiul şi vinul. În ţările
vestice, aportul de quercentină este de 25-30 de mg pe zi.

Silimarina

Flavonoidul silimarină se găseşte în fructele uscate ale plantei armurariu (Silybum

marianum sau ciulinul laptelui). Deşi, specialiştii cunoşteau de mult proprietăţile sale
antioxidative şi hepatoprotectoare, rolul său de agent anticancer a fost descoperit doar de câţiva
ani. În ultima perioadă, numeroase studii au subliniat că substanţa este chimioprotectoare.

Indole-3-carbinol

Acest flavonoid este prezent în alimente precum varza, broccoliul, varza de Bruxelles,
conopida. Studiile au indicat că substanţa are efecte anticancer, inhibând fixarea estrogenilor în
ţesuturile tumorale.

Sulforafanul

Acesta se găseşte în special în legume crucifere, iar specialiştii au demonstrat în repetate

rânduri capacităţile sale chimioprotectoare. Acesta, promovează apoptoza (moartea celulelor
bolnave) şi inhibă marcherii cancerigeni.

Ceaiuri şi mirodenii

Mirodeniile se folosesc în toată lumea pentru a da gust mâncări. Un număr tot mai mare de
cercetări au demonstrat că substanţele fitochimice precum catechinele (din ceai verde),
curcumina (turmenic), sulfura de dialil (usturoi), timoquinona (chimen negru),capsacina (chili
roşu), gingerolul (ghimbir), anetol (lemn dulce) şi eugenolul (cuişoare şi scorţişoară) au
potenţialul de a preveni diferite tipuri de cancere.

Curcumina

Acesta este unul dintre compuşii studiaţi intens, izolaţi din dietă, ca sursă de inhibare a
inflamaţiei. Nenumărate studii pe animale au arătat că substanţa se dovedeşte eficienţă împotriva
cancerelor de sân, de esofag, de stomac şi de colon.
Eficienţa substanţei împotriva cancerului colorectal şi a celui pancreas a fost şi ea dovedită de o
serie de studii clinice.

Capsaicina

Acest compus este extrem de studiat. Deşi, iniţial, se credea că ar fi un cancerigen, studiile
au demonstrat că el are efecte chimioprotectoare. Mai exact, el este antioxidant, antiinflamator şi
antimutagenic

Cereale integrale

Cele mai importate cereale integrale sunt grâul, orezul şi porumbul, pe când cele minore
sunt orzul, meiul, secara şi ovăzul.

Cerealele integrale conţin antioxidanţi chimiopreventivi precum vitamina E, acizii fenolici,

tocotrienoli şi acid fitic.. Conţinutul de antioxidanţi din cerealele integrale este mai mic decât în
cazul fructelor de pădure, dar ceva mai mare ca în cazul legumelor şi fructelor obişnuite.
Studiile realizate în ultimii ani au indicat că aportul de cereale integrale reduce riscul
apariţiei mai multor tipuri de cancer printre care: cel al cavităţii orale, al esofagului, faringelui,
laringelui, vezicii biliare, al colonului, al tractului digestiv superior, al sânilor, cel hepatic, de
endometru, de ovare, prostată, vezică urinară, al celui renal şi al glandei tiroide, dar şi al
limfomului sau a leucemiei.
În majoritatea studiilor, cerealele intergrale s-au arătat capabilă să reducă riscul de cancer
cu 30 până la 70 de procente.
Cum reduc cerealele integrale riscul de cancer? Până acum au fost decsrise mai multe
mecanisme potenţiale. De exemplu, fibrele insolubile, care constituie mare parte din cerealele
integrale, pot reduce riscul de cancer intestinal. În plus, aceste fibre insolubile fermentează şi
produc aciji graşi pe termen scurt. Un altfel de acid gras este butiratul care suprimă formarea
tumorilor.

Activitatea fizică

În prezent există un număr mare de dovezi care vin să indice faptul că exerciţiile fizice au
impact asupra prevenirii şi combaterii cancerului. De exemplu, un studiu a indicat că un bărbat
sedentar are cu 56% mai muulte şanse de a dezvolta melanom, comparativ cu un individ care a
realizat mişcare 5-7 zile pe săptămână. În cazul femeii sedentare, riscul este de 72 de procente.
Pănă acum, sedentarismul a fost asociat cu un risc crescut de cancer de sân, de colon, de
prostată, de pancreas şi cu melanom.
Desigur, pe lângă alimentaţie, evitarea poluanţilor, a fumatutului, a consumului excesiv de
alcool etc, specialiştii sugerează că şi vitaminele ar putea avea efect benefic în acest caz. Mai
excat, vitaminele C, E şi D par să fie chimiopreventive.

Aşadar, adevărul despre cancer este că şi noi avem cu cuvânt de spus în prevenirea sau
tratarea lui. Însă, pentru a putea profita de acest lucru, va trebui să învăţăm să luăm măsuri de
timpuriu şi să învăţăm să investim în propria sănătate pe termen lung.
 Stiati ca

Cercetatorii de la Universitatea Stockholm (Suedia) au descoperit in compozitia chipsurilor

o substanta cancerigena si neurotoxica – acrilamida. Aceasta este generata in procesul de
pregatire a chipsurilor, atunci cand zaharurile vin in contact cu grasimi foarte incinse.
Merele, coacazele contin acid elagic, o substanta cu proprietati anticancerigene dovedite.
Carnea rosie in cantitati mari favorizeaza aparitia cancerului digestiv. S-a dovedit de
asemenea ca riscul de cancer de colon este de trei ori mai mare la persoanele care consuma multa
carne rosie. Cancerul de pancreas este mai des intalnit la consumatorii de carne prajita, pentru ca
substantele cancerigene produse in timpul prajirii suprasolicita pancreasul.
Suplimentarea dietei cu seleniu reduce incidenta si previne aparitia cancerului de prostata.
In cazul bolnavilor de cancer, seleniul contribuie la eficienta chimioterapiei.
 Bibliografie

1. http://www.bioterapi.ro/alimentatie/index_alimentatie.html
2. http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/dieta-care-taie-pofta-cancerului-
289562.html
3. http://www.preferatele.com/docs/biologie/6/cancerul-8.php
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Diet%C4%83
5. http://www.descopera.ro/stiinta/11969789-ce-sa-faci-si-ce-sa-nu-faci-pentru-a-preveni-
aparitia-cancerului