REGATUL DANEMARCEI

Danemarca, oficial Regatul Danemarcei, este un stat suveran din Europa de Nord, având și
două țări constituente de peste mări, care fac parte integrantă din regat: Insulele
Feroe în Atlanticul de Nord și Groenlanda în America de Nord. Danemarca propriu-zisă[a] este
cea mai de sud dintre țările nordice, aflată la sud-vest de Suedia și la sud de Norvegia,
învecinându-se la sud cu Germania. Țara constă dintr-o peninsulă mare, Iutlanda, și mai multe
insule, dintre care cele mai mari sunt Zealand, Funen, Lolland, Falster și Bornholm, precum și
sute de insulițe denumite în general „Arhipelagul Danez”.
Regatul Danemarcei este o monarhie constituțională organizată sub forma unei democrații
parlamentare, cu sediul guvernului în capitala Copenhaga. Regatul este stat unitar, puterile de a-
și gestiona propriile afaceri interne fiind delegate de guvernul central Groenlandei și Insulelor
Feroe; această structură politică este denumită rigsfælleskabet. Danemarca propriu-zisă este zona
hegemonială, unde rezidă puterea judecătorească, executivă și legislativă. Insulele Feroe sunt
definite ca o comunitate de locuitori ai regatului, în vreme ce groenlandezii sunt considerați popor
separat cu drept de autodeterminare.
Istoria Danemarcei a fost influențată în mod deosebit de poziția sa geografică între
mările Nordului și Baltică. De aceea, ea s-a aflat între Suedia și Germania, fiind în centrul luptei
pentru controlul asupra Mării Baltice; înainte de construirea canalului Kiel, trecerea din Atlantic
în Marea Baltică se putea face doar prin cele trei Strâmtori Daneze.
Danemarca a aderat la Uniunea Europeană în 1973, dar rămâne în afara zonei Euro, în vreme ce
Groenlanda și Insulele Feroe și-au exercitat dreptul de a rămâne în întregime în afara UE. Membru
fondator al ONU, NATO și al OECD, Danemarca este și membră a OSCE. Cu o economie
mixtă de piață și cu un stat asistențial mare, Danemarca are cel mai înalt nivel de egalitate a
veniturilor, și al șaptelea cel mai mare venit mondial pe cap de locuitor. S-a clasat frecvent pe
primul loc ca cea mai fericită și mai puțin coruptă țară din lume. În 2011, Danemarca a fost clasată
pe locul 16 după Indicele Dezvoltării Umane (și pe locul 8 după IDU-ul ajustat după egalitate),
pe locul trei după Indicele Democrației și pe locul 2 după Indicele de Percepție a Corupției. Limba
națională, daneza, este strâns înrudită cu suedeza și norvegiana, cu care împărtășește strânse
legături istorice și culturale. Danemarca, împreună cu Suedia și Norvegia, face parte din regiunea
culturală denumită „Scandinavia” și este membră în Consiliul Nordic.
Aflată în Europa de Nord, Danemarca propriu-zisă constă din peninsula Iutlanda și arhipelag cu
443 de insule cu nume (1.419 insule peste 100 m² în total). Dintre acestea, 72 sunt locuite, cele
mai mari fiind Zealand șiFunen. Insula Bornholm se află departe spre est de restul țării, în Marea
Baltică. Multe dintre insulele mai mari sunt legate între ele prin poduri; Podul Øresund leagă
Zealandul de Suedia; Podul Marii Centuri leagă Funen de Zealand; iar Podul Micii Centuri leagă
Iutlanda de Funen. Danemarca ocupă o arie de 43.094 km2. Mărimea suprafeței uscatului
Danemarcei nu poate fi estimată cu exactitate, deoarece oceanul erodează constant unele coaste,
depunând aluviuni pe altele, precum și din cauza lucrărilor de recuperare a teritoriilor marine.
Relieful este unul șes, cu altitudini mici; altitudinea medie este de 31 m peste nivelul mării. Cel
mai înalt punct natural este Møllehøj, la 170,86 m. Apele de uscat ocupă în total 700 km2.
Clima

Danemarca văzută de pe Stația Spațială Internațională în februarie 2003

Danemarca are o climă temperată, caracterizată prin ierni blânde, cu temperaturi medii în ianuarie
și februarie de 0,0 °C, și veri răcoroase, temperatura medie în august fiind de 15,7 °C. Danemarca
are o medie de 121 de zile pe an cu precipitații, în medie primind în total circa 712 mm pe an;
toamna este cel mai umed anotimp, iar primăvara — cel mai uscat.
Din cauza poziției nordice a Danemarcei, cantitatea de lumină solară suferă mari variații de la
anotimp la anotimp. Zilele de iarnă sunt scurte, soarele răsărind la 8:45 am și apunând la 3:45 pm,
iar cele de vară sunt foarte lungi, cu răsăritul la 4:30 am și apusul la 10 pm.
Mediul

Peisajul danez se caracterizează prin teren șes, arabil, și prin coaste cu plaje.

Fagii sunt arbori frecvent întâlniți în Danemarca, mai ales în păduri.

Mare parte a teritoriului Danemarcei este urbanizat, cum ar fi capitala Copenhaga.

Guvernarea
Regatul Danemarcei este o monarhie constituțională, în care monarhul, actualmente
regina Margrethe a II-a este șeful statului, dar puterile regale se limitează de multă vreme la
funcțiuni ceremoniale. Moharhul nu răspunde pentru acțiunile sale, iar persoana sa este
sacrosanctă. Sistemul politic danez funcționează în cadrul descris de Constituția Danemarcei.
Modificările acesteia necesită o majoritate absolută în două legislaturi diferite și aprobarea de
către majoritatea alegătorilor prezenți la urne la un referendum în acest scop (cu condiția
suplimentară ca cei care votează în favoarea modificării să reprezinte cel puțin 40% dintre
cetățenii cu drept de vot). Constituția organizează sistemul politic pe baza separației puterilor în
stat, în ramurile legislativă, executivă și judecătorească.
Împărțirea administrativă
Danemarca propriu-zisă este împărțită în cinci regiuni (în daneză regioner, singular: region) și
acestea în total în 98 de comune. Regiunile au fost înființate la 1 ianuarie 2007 în locul fostelor
comitate. În același timp, comune mai mici au fost unite între ele pentru a forma unități
administrative mai mari, reducând astfel numărul de comune de la 270 la 98. Majoritatea
comunelor au o populație de cel puțin 20.000 de persoane, ceea ce le conferă sustenabilitate
financiară și profesională, deși există câteva excepții de la regulă. Cea mai importantă zonă de
responsabilitate a regiunilor o constituie serviciile sanitare. Arhipelagul Ertholmene, cu o
populație de 96 de locuitori (2008), nu face parte din nicio comună sau regiune, aparținând
Ministerului Apărării.
DE CE ESTE DANEMARCA TARA CU CEI MAI FERICITI OAMENI DIN LUME

Danemarca a fost declarata in anul 2013 tara cu cei mai fericiti locuitori din lume, in
cadrul unui clasament intocmit de Organizatia Natiunilor Unite.

Potrivit profesorului de economie de la Universitatea British Columbia, John Helliwel, tarile

"fericite" au in comun factori precum un venit mare pe cap de locuitor, o viata sanatoasa si
absenta coruptiei la nivelul liderilor. Pe langa acestea insa, mai sunt caracteristice alte trei
conditii aflate la un nivel mult mai personal al fiecarui individ: simtul sprijinului social,
libertatea fiecaruia de a face alegerile pentru propria viata si o cultura a generozitatii.
Huffington Post a incercat sa explice de ce este Danemarca tara cu cei mai fericiti locuitori din
lume, facand referire la cele sase caracteristici specifice economiei, societatii si culturii acestei
tari.
1.Danemarca sustine parintii
Familiiile daneze primesc in total 52 de saptamani de concediu parental, iar copiii acestora au
acces la ingrijire in mod gratuit sau la costuri foarte mici. Educatia timpurie de calitate este
asociata cu bunastarea si sanatatea pe parcursul intregii vietii. In plus, acest lucru face ca 79%
dintre mame sa isi permita sa se intoarca la serviciul anterior, ele contribuind cu 38% la
veniturile unei familii cu copii.
2.Ingrijirea sanatatii este un drept civil si o sursa de suport social
Cetatenii danezi se asteapta sa primeasca ingrijire medicala de calitate, insa ce este mai
important este ca acestia cunosc cum sa foloseasca sistemul in interesul sanatatii lor. Danezii
contacteaza un medic primar, in medie, de sapte ori in fiecare an, acest sistem fiind conceput pe
principiul ca pacientii trebuie sa primeasca tratament la cel mai apropiat nivel, medicul primar
luand decizia daca o persoana trebuie sa consulte un medic de specialitate mai departe.
3.Egalitatea de gen este o prioritate
Danemarca se regaseste constant in topul primelor 10 state din lume in ceea ce priveste
egalitatea de gen. Chiar daca nicio tara din lume nu a atins pana acum egalitatea deplina,
Danemarca si celelalte state nordice sunt aproape de aceasta tinta, unul dintre principalele
motive fiind constituit de prezenta femeilor in functiile de conducere. Statele nordice au fost
printre primele care au acordat femeilor dreptul de a vota (Suedia in 1919, Norvegia in 1913,
Islanda si Danemarca in 1915, Finlanda in 1906). In Danemarca, Suedia si Norvegia, partidele
politice au introdus in mod voluntar, in anii '70, o cota obligatorie a numarului de femei
membre, ceea ce a dus la cresterea reprezentarii femeilor in politica. In Danemarca, aceasta
masura a fost eliminata nemaifiind necesar nici un stimulent in aceasta privinta. Ca urmare a
masurii, in prezent tara are prima femeie prim-ministru din istorie, Helle Thorning-Schidt.
4.Mersul pe bicicleta, un lucru normal
In cel mai populat oras al Danemarcei, capitala Copenhaga, 50% dintre locuitori se deplaseaza
pe bicicleta atunci cand merg la scoala sau la serviciu. Acest lucru nu contribuie numai la
sanatatea locuitorilor si la reducerea emisiilor de carbon, dar si la dezvoltarea economiei locale,
dupa cum arata revista Forbes: pentru fiecare kilometru de folosire a bicicletei in locul masinii,
platitorii de taxe economisesc 7,8 centi pentru masurile de combatere a poluarii aerului,
accidentelor, zgomotului si deteriorarii infrastructurii. Biciclistii din Copenhaga acopera zilnic o
distanta de 1,2 milioane de kilometri, producand o economie anuala de 34 milioane de dolari. Pe
langa beneficiile economice, o calatorie zilnica de 30 de minute pe bicicleta creste speranta de
viata cu unu pana la doi ani de zile.
5.Cultura daneza "profita" de conditiile grele de mediu
Ceea ce in limba romana putem numi confort sau atmosfera placuta, danezii au denumit hygge.
Acesta este considerat de multi ca mijlocul prin care danezii incearca sa combata intunecimea
care se abate asupra tarii in lunile de iarna. Intr-un loc in care soarele straluceste doar sapte ore
pe zi in timpul solstitiului de iarna, prezenta intunericului accentueaza depresia si sentimentele
triste. Ideea unui loc confortabil, plin de dragoste si toleranta, combinat cu alimentele asociate
cu hygge (ciocolata, cafeaua sau vinul) pot ajuta la atenuarea unora dintre cele mai negative
efecte psihologice ale sezonului rece.
6.Responsabilitatea individuala si colectiva
Danezii nu prioritizeaza siguranta sociala doar pentru anumite beneficii; aici exista un sens real
al responsabilitatii colective si al apartenentei sociale. Aceasta datorie civica, combinata cu
interesul economic si echilibrul dintre munca si viata privata, conduc la un nivel inalt al
voluntariatului. Peste 40% dintre danezi practica munca voluntara intr-o asociatie culturala sau
sportiva, ONG sau organizatii politice, arata datele guvernului danez. La o populatie de 5,5
milioane de locuitori, in Danemarca exista un numar de aproximativ 101.000 de organizatii.
Valorea muncii voluntare este estimata la 35,3 miliarde de coroane daneze (6,5 miliarde de
dolari). Combinata cu cresterea valorii din sectorul non-profit, subventiile publice si taxele de
membru, impactul total reprezinta 9,6 la suta din PIB-ul tarii. Danezii sunt insa si un popor
foarte activ in procesul democratic. De exemplu, la ultimele alegeri din septembrie 2011, 87,7%
din totalul populatiei s-a prezentat la urne. Astfel, nu este de mirare faptul ca Universitatea din
Zurich si Centrul de Studii in Stiinte Sociale din Berlin au acordat Danemarcei cel mai mare
rating pentru democratie, dintr-un total de 30 de sisteme democratii consolidate.

SURSA: INTERNET