Sunteți pe pagina 1din 5

Universul este finit în timp și spațiu.

Materia poate fi organizată și ** Calculati ora in Chisinau daca in Tokyo este 22:00
neorganizată. Steaua- este o materie organizată de formă sferică formata din H si
He.
Stelele pot fi Fierbinți și Reci. caldă- 35.000 grade Celsius
+
rece- 3000- 6.000 grade Celsius

Chisinau Tokyo
Planete
1. Calculam cooordonatele geografice a oraselor
Chisinau- 28 ᵒ E
Terestre (dimensiune mica ) Tokyo - 140 ᵒ E
Gigantice
2. Calculam diferenta de grade
*Daca orasele se afla in aceeasi emisfera valorile se scad, daca in emisfera
Pamant Jupiter
diferita va1orile se aduna.
Venus Saturn 140ᵒ- 28ᵒ=112ᵒ
Mercur Uranus 3. Calculam diferenta de grade in ore.
Marte Neptun *15ᵒ reprezinta o ora.
112ᵒ:15= 8h
Actiunea soarelui asupra pamantului: 4. Aflam ora
22:00-8h= 14:00, deci in Chisinau este ora 14:00 cand in Tokyo e 22:00
 Sursa de energie si caldura;
 Producerea mareelor; *Miscarea de revolutie a pamantului dureaza 365zile 6h 9min 9s
 Dezagregarea rocilor; Afeliu- punctul cem mai indepartat de soare pe orbita Terrei
 Ritmuritmurile proceselor biotice( hibernarea, migratia, schimbarea blanii). Periheliu- punctul cel mai apropiat de soare de pe orbita Terrei.
Consecinte:
Importanta formarii pamantului:  Scimbarea anotimpurilor;
 Repartizarea neuniforma a caldurii;  Temperatura anuala;
 Mentinerea atmosferei;  Inegalitatile dintre zile si nopti (Solstitiu si echinoctiul)
 Mentinerea hidrosferei/ Cursurile raurilor.
*Miscarea de rotatie a pamantului dureaza 23h 56min 4sec
Consecinte :
 Alternanta zilei si a noptii;
 Variatia temperaturii (diurne);
 Aparitia mareelor;
 Variatia orei.

Solstitiul de vara Solstitiul de iarna


*Solstitiul de vara – 22 iunie (Cea mai lunga zi) Tipuri de harti:
 Generale (Fizica/Politica);
*Solstitiul de iarna – 22 decembrie (Cea mai lunga noapte)
 Tematice (Solului, Apei, Demografica)
* Echinoctiul de toamna- 23septembrie Destinatiile hartilor :
 Harti turistice;
* Echinoctiul de primavara- 21 martie  Harti maritime;
Proprietatile fizice ale pamantului si importanta lor geografica :  Aviatice;
 Topografice;
 Masa si densitatea ( Pamantul este o planeta terestra cu o miscare de rotatie  Istorice.
si revolutie lenta );
 Magnetismul terestru (Se cunosc 2 poli magnetici care nu coincid cu polii Glob geografic- forma micsorata a pamantului (geoid)
geografici , polii magnetici deplasandu-se. Este posibila incersarea polilor Avantaje:
magnetici);
 Caldura interna a pamantului.  forma se observa mai bine;
 nu sunt deformari;
Crusta *Temperatura creste  reprezinta un model al miscarii pamantului.
Dezavantaje:
1ᵒ=33m  este generalizat;
Mantaua  este incomod de utilizat.
Planul geografic- reprezentare micsorata plana la scara mare.
Nucleu
Denumirea Adancimea Densitatea Viteza Viteza Suprafata de
km g/cm3 P km/s S discontinuitate
km/s
Reprezentarea cartografica a spatiului terestru Crusta 5-15 2,4-3 - 1-7,2 Moho
35-85
Harta geografica – o forma micsorata apamantului. Manataua Superioara 35-40 3,3-3,5 - 7,5- Ripetti
Avantaje: 400-550 11,4
Inferioara 950-2000 4,6-3,5 - 16,6- Gutemberg
 Comoditate; 20,0
 Calculele se fac mai rapid si mai exact; Nucleul Extern 2000-5000 4,6-5,6 15,6- 20-30 Lehmann
 Harta poate fi tematica. 8,8
Dezavantaje: Intern 5000+ 5,6+ 13,00+ 30+ -
 Harta are deformari;
 Harta nu are forma pamantului; Unde seismice :
 Cu ajutorul hartii nu se pot imagina miscarile pamantului.
 Longitudinale (se propaga in mediul solid lichid sau gazos )
Elementele hartii:
 Transversale (se propaga in mediul solid).
 Matematice- Paralele/Meridianele/Scara (Mica, Medie, Mare);
 Geografice – Semnele conventionale
Compozitia chimica a pamnatului : *Tipuri de roci
 Crusta- Si/Al Intruzive Efuzive Deosebiri
 Manataua superioara- Si/Ma 1. Granit 1. Absidian Deosebirile dintre aceste
 Mantaua inferioara- Crofesimima 2. Gabro 2. Andezit doua tipuri de roci
 Nucleu – Ni/Fe 3. Sienit 3. Piatra ponte magmatice reprezinta
4. Diorit 4. Bazalt faptul ca cele intrusive s-
Rocile 5. Gabronorit au format in interiorul
6. Piroxenit scoartei, iar cele efuzive
in exterior prin racirea
Minerale magmei.
Nemetale , Sare, Fosfatii,
Detricite Chemogene Organogene
Carbunele 1. Gresie 1. Fosforit 1. Calcar
2. Gips 2. Bauxite 2. Carbine
3. Pietris 3. Sare gema 3. Creta
4. Argila 4. Gheizerit 4. Petrol
Feroase Neferoase 5. Conglomerate 5. Turba

Fe, Mn Al, Fe *Crusta continentala si crusta oceanica


Tip de crusta Grosimea Paturi- Parti-componente
Dupa geneza componente
1. Continentala 30-80km Sedimentara -Platforme-
Granitica regiune stabila fara
Bazaltica volcanism si seisme
Magmatice Metamorfice Sedimentare
-Scut- portiune
stabile unde patura
sedimentara
Intruzive Detricite
Marmura, Cuartit, lipseste (scutul
(Batolit, Lacoit, Duke) Gnais (nisip, pietris) Canadian, scutul
Baltic)
-Muntii tineri-
Chemogene regiune cutata
Efuzive
(Chimice, Fosfatii, active din punct de
(Bazalt, Piatra
Bauxita) vedere tectonic
ponce, Panza de lava
) (Alpi, Pirynei,
Organogene Carpati, Caucaz,
Hymalaia, Anzi)
(Calcar, Carbune , Petrol)
-Munti vechi- *Dinamica scoartei terestre
regiune cutata
pasiva sau stabila
(Alpii
Scandinaviei, Miscari
Scoatiei, Ural,
Masivul Central
Francez).
Tectonice oscilatorii Orogene
2. Oceanica 5-12km Bazaltica -Dorsale medio-
Sedimentare oceanice
a. Dorsala
Pacificului de Est; 2. Neotectonice
b. Dorsala Nord- 1. Actuale Cutare
(In prezent nu mai au loc )
Atlantica (Ajuta la formarea
muntilotr cutati)
c. Dorsala Vest-
Indiana a. Pozitive b. Negative
-Insule vulcanice Nordul R. Moldova, Muntii Sudul R. Moldova, Estul Italiei,
(Islanda, Hawai, Ural, Peninsula Scandinaviei Belgia, Olanda Faliere
Japoneze) (rupere)
-Gropile oceanice
(Marianelor-
11521m;
Fillipinilor- 10625
-Depresiuni
marine ;
-Platforme
oceanice; Procese magmatice
-Campii ebisale.

Procese magmatice

Intruzive Efuzive
(Granit ) (Bazalt)
Intruziuni magmatice Efuziuni magmatice
*Vulcan- Forma de relief prin care magma iese la suprafata. 7.

Vulcani dupa Vulcani dupa


gradul de
forme: activitate:

Stratovulcan Scut Activi Stinsi

*Vulcani active: Hawai, Mauna, Kea, Kliucev


*Vulcani stinsi: Tajumulco, Kilimanjaro

Cutremurile
de pamant

De
Tectonice Vulcanice Antropice
prabusire
Consecintele cutremurilor de pamant:
 Formarea tsunami (pana la 40m);
 Pagube umane/materiale;
 Formarea unor noi tipuri de relief;
 Feliere.
Top 10 cei mai periculosi vulcani
Activi Stinși
1. Iwo Jima-Japonia
2. Chiltepe/Apoyeque-
Niagara
3. Campei Flegrei-Italia
4. Muntele Aso- Japonia
5. Sierra Nevada- Mexic
6. Guanung Agung-Indonesia

S-ar putea să vă placă și