- numai pentru subiectii cu masa musculara scazuta, daca subiectii au

masa musculara normala temperatura apei va scadea cu 1-20 C, deoarece

activitatea musculara este generata de caldura.
Efectele caldurii :
¥ vasodilatatie (manifestata prin inrosirea pielii) ;
¥ tahicardie ;
¥ scaderea tensiunii arteriale ;
¥ scade sensibilitatea periferica si durerea ;
¥ relaxare generala.
Baile cu temperatura peste 400C au efecte nocive, constand in astenie
marcata, incompatibila cu mobilizarea activa, in timp ce apa prea rece
impiedica mobilizarea confortabila.

Baza materiala a reeducarii in apa

Baza materiala a hidrokinetotermoterapiei
Imersiile partiale sau totale se efectueaza in : cazi, bazine, piscine.
Cazile - se folosesc cazi in trefla cu scobituri care permit
kinetoterapeutului posibilitatea supravegherii si mobilizarii comode a tuturor
articulatiilor pacientului.
Bazinele - sunt in general de marimi modeste, inaltimea medie a apei
este cuprinsa intre 0,80 – 1,30 m.
Bazinele pentru reeducarea mersului au lungimi si inaltimi variabile ; sunt
prevazute, pe fiecare parte, cu rampe metalice.
Piscinele - au dimensiuni mari si se utilizeaza in inotul terapeutic. Se
deosebesc de piscinele obisnuite prin : temperatura ridicata a apei, barele de
sprijin, sistemele de ridicare si coborare pentru imersia bolnavului in
brancard.
Materiale utilizate in imersie sunt :
¥ podul plutitor – permite mobilizarea extremitatilor : pumn, mana si
cot fara a impune imersia totala, care poate fi obositoare.
¥ masa de reeducare – este un plan usor inclinat, care asigura imersia
intregului corp, cu exceptia capului care se sprijina pe o perna
cervicala.
Corpul este mentinut de o chinga fixate la nivelul pelvisului; prin 2
manere laterale pacientul se mentine, cu efort minim, in pozitia impusa.
Extremitatea inferioara a masei este impartita in 2 panouri, care pot fi
coborate, facilitandu-se astfel mobilizarea coapsei.
Planul inclinat la 350 C - permite reeducarea coloanei lombare ;
bazinul se fixeaza in chinga, se mentine sprijinul pubian si se folosesc
manerele laterale.
 9. SPATELE PLAN

SPATELE PLAN este o deficienta a coloanei vertebrale ce consta din

stergerea sau inversarea curburilor fiziologice. Daca in regiunea dorsala
curbura fiziologica a coloanei dispare, coastele vor suferi modificari
pozitionale determinand o aplatizare a cutiei toracice. Aceste modificari
costale pot determina modificari pozitionale ale vertebrelor datorita
tractiunilor exercitate asupra lor prin intermediul articulatiilor costo-
vertebrale. Odata extins la cele trei regiuni (cervicala, dorsala si lombara),
procedeul de diminuare sau disparitie a curburilor fiziologice confera
toracelui aspectul plat.
Deficienta este insotita de o rigiditate articulara, de scaderea capacitatii
vitale si a rezistentie elastice a coloanei la solicitari mecanice. Conduce de
asemenea la posibilitati reduse de efectuare a anumitor eforturi fizice.

SCOPUL EXERCITIILOR CORECTIVE:

¥ remodelarea curburilor fiziologice ale coloanei;

¥ dezvoltarea elasticitatii toracelui si marirea capacitatii vitale a
plamanilor;
¥ dezvoltarea mobilitatii articulare a coloanei vertebrale.

1.. EXERCITII CORECTIVE PE MARGINEA BAZINULUI

● din asezat departat cu mainile la ceafa, indoiri laterale si arcuiri de

trunchi;

● din aceeasi pozitie initiala, rasuciri si arcuiri de trunchi spre stanga si

spre dreapta;
sistemelor cu importanta vitala pentru organism : aparatul cardio-vascular ;
aparatul respirator.
Legat de functia cardiaca inotul practicat cu regularitate determina
dezvoltarea unei inimi hipertrofiate, in general in activitatile sportive care
solicita intens toracele deci si circulatia sangelui in dreptul inimii
(gimnastica, lupte, haltere, box si inot) determina dezvoltarea jumatatii
drepte a inimii ; la inot insa in functie de gradul de adaptare al miocardului si
de specificul efortului, inima poate fi hipertrofiata dreapta, stanga sau in
totalitate. Odata cu renuntarea la activitatile competitionale se inregistreaza
fenomene regresive la nivelul jumatatii drepte a inimii, in timp ce jumatatea
stanga inregistreaza fenomene nonregresive de ordin functional.
Prin inot se trece de la angajarea cantitativa a inimii, tahicardica, la o
angajare calitativa, bradicardica, cu mai putine revolutii cardiace pe minut.
Bradicardia de antrenament asigura un consum biologic redus in stare de
repaus, se inregistreaza si o « expansiune reglatoare a cavitatilor
inimii » (Kash, 1979). Elasticitatea patului vascular mentin miocardul tanar
si eficient, inotul fiind asociat longevitatii. Inotul se opune morbiditatii
cardio-vasculare si factorilor de risc ai acestui sistem : curba ponderala in
exces, hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemie, arteroscreloza,
suprasolicitare neuro-psihica.
In Italia un grup de cercetatori in 1999, au supus un grup de tinere femei
(15-30ani) unor complexe de exercitii hipoaerobe si hidroaerobe cu
intensitate moderata realizate timp de 1 luna in sedinte de cate 20 de minute
zilnic, au fost folosite aparate de ultima generatie tehnologica (spirometrul
portabil si monitorul telemetric cardiac) care au pus in evidenta modificari
adaptative si care au permis stabilirea unei diferente semnificative statistic
intre performante realizate inaintea inceperii acestui program si la finalul
sau. S-au inregistrat diferente semnificative statistic doar la nivelul grupei
care a exersat in apa. Si cercetatorii japonezi in urma diverselor studii
comparative ale exercitiilor practicate pe uscat si in apa, au ajuns la
concluzia ca adaptarile miocardului se produc in special datorita presiunii
apei asupra cutiei toracice care stimuleaza intens baroreceptorii si
accelereaza circulatia venoasa in special prin aspiratie toracica ( reprezinta
mecanismul care intensifica circulatia de intoarcere a sangelui catre inima, in
special inspiratiei).

3. Influenta inotului asupra aparatului respirator

 Iata, dupa A. Maregiano si F. Michel, care sunt virtutile uni astfel de
antrenament :
¥ pozitia orizontala in apa omogenizeaza distributia circulatiei
pulmonare, marind suprafata de schimb ;
¥ aerul cald si umed de la nivelul apei opreste pierderea de caldura a
mucoasei tractului respirator si, prin aceasta, opreste aparitia
bronhospasmului (ca in astmul de efort). De asemenea, imbunatateste
evacuarea secretiilor bronhice, a « clereance »-ului bronhic. La aceasta
contribuie si hiperventilatia, ca si mobilizarea toracoabdominala in
timpul inotului;
¥ apa calda a piscinei stimuleaza circulatia periferica, are rol sedativ,
iar stimularea cutanata se pare ca elibereaza din tesutul adipos,
precursorii prostaglandinelor;
¥ presiunea hidrostatica faciliteaza expirul prin presiunea externa din
abdomen;
¥ asuplizeaza articulatiile coloanei, umerilor si soldurilor. Tonifica
musculatura.
¥ Inotul (cu exceptia “craw”-ului care tonifica sternocleidomastoidianul
si trapezul superior), ca mijloc de antrenament la effort este in special
recomandat copiilor si tinerilor astmatici. Scoala franceza si canadiana
au aplicat si dezvoltat aceasta metoda si la adultii cu insuficienta
respiratorie, fie cu disfunctie obstructiva, fie in unele cazuri de
disfunctie restrictiva. Antrenamentul incepe cu introducerea pentru
cateva minute a bolnavului in piscina pentru a se obisnui cu apa. In
zilele urmatoare, se incep miscarile de inot, timpul unei sedinte
crescand la 10 minute pana la 60 minute, timp intrerupt de pauze de
2-3 minute. La durata de 60 minute se ajunge dupa 5-6 saptamani de
antrenament. Dozarea efortului se face nu numai prin durata, ci si prin

adaptarea marimii contragreutatii.

1. Tipuri de hidrogimnastica

Gimnastica conventionala in apa

De multi ani se ascund sub aceasta notiune simple miscari in apa.
Miscarile pot fi de exemplu sarituri, alergare, cu sau fara miscarea bratelor.
 Problema apare in raportul nepotrivit dintre producerea de caldura si
cedarea de caldura. Astfel, cu cat organismul cedeaza mai multa caldura cu
atat intensitatea efortului creste.
Prin activitatea corporala intensiva, corpul produce mai multa caldura ce
va fi cedata pentru a garanta o functionare optima a organelor. Pe uscat,
transpiratia aparuta se evapora urmand normal racirea corpului. In apa,
functioneaza acest mecanism, pentru ca transpiratia aparuta la o temperatura
ridicata a apei si in urma exercitiilor intense nu se poate evapora in apa si
astfel corpul isi pastreaza caldura.
In functie de scopul urmarit prin antrenament se alege si temperatura.
Programul de strecing alternat cu contractii se va practica in apa calda.
Apa calda predomina in bazinele de miscare, de invatare.
Daca programul este intensiv de forta sau rezistenta, apa trebuie sa fie mai
rece. Daca se va face o combinatie a celor 2 tipuri de antrenament, apa din
bazin va fi mai calda, pentru ca in pauze corpul se raceste prea tare.

1. Antrenamentul de reabilitare
Grupele musculare mari din jurul punctului lezat se vor destinde in forme
simple de miscare, care ulterior vor deveni mai puternice.
Muschii care misca articulatia lezata va fi destinsa prin miscari simple
executate cu o amplitudine maxima.
Aceasta miscare va fi reluata ori de cate ori este posibil.
Eficienta exercitiului este marita prin folosirea aparatelor ajutatoare care
maresc rezistenta apei iar musculatura se va tonifia.

2. Antrenamentul de miscare
Are in vedere cresterea amplitudinii de miscare a articulatiilor. Este vorba
de un program de miscare combinat cu miscarile de strecing.
Daca temperatura apei este de peste 340 C, atunci puteti efectua si o unitate
de intindere.
Miscarile de intretinere se mentin circa 20 de secunde in pozitie fixa. Fiecare
exercitiu se reia de cel putin 2 ori, pentru ca efectul intinderii sa fie simtit.
Exercitiile individuale se vor intercala cu exercitii de destindere. Se
incepe cu grupele musculare mari.

3. Antrenamentul de forta
Un antrenament se subimaprte in functie de grupele musculare care
urmeaza a fi tonifiate.
Astfel :
 CAPITOLUL IV

4.1. Metode de cercetare

- documentare bibliografica;
- documentare computerizata(prin INTERNET).

4.2. Consideratii finale

In final consideram ca prin aceasta lucrare am indeplinit principalele

sarcini propuse in capitolul I, si anume:

a) Elaborarea si prezentarea unor mijloace si materiale moderne de

recuperare prin inot considerat de catre Dragan I. “cel mai valoros

mijloc asociat Kinetoterapiei”

b) Prezentarea sub forma grafica a principalelor structuri motrice care

desi nu prezinta garde de dificultate deosebite trebuiesc executate

in palnuri si axe precise.

Am considerat necesara elaborarea unui astfel de material avand in vedere

numarul redus al unor publicatii de specialitate cu tematica similara.

 ¥ Pentru musculatura piciorului se incepe cu miscari simple de indoire si
intindere a piciorului. Pe parcurs, miscarile vor fi ingreunate cu aparate
ce maresc rezistenta si astfel toti muschii vor fi intariti.
¥ Iar pentru a dezvolta musculatura corpului se vor executa miscari cu
intensitate mai mare.

4. Programul de strecing si intindere a musculaturii

Realizarea unui astfel de program exclusiv va dura 20-30minute. Trebuie
precizat ca inaintea incordarii musculaturii sa se realizeze o intindere intensa
de circa 20 secunde de 3 ori pentru ca intarirea musculaturii sa aibe efect.
Dupa programul de contractie urmeaza scurte intinderi (10secunde pe fiecare
muschi – de doua ori).
Este de preferat ca mai intai fiecare muschi ce trebuie incordat sa fie intins
instalandu-se un permanent circuit de exersare.
Deasemenea prin exercitii de strecing musculatura atinge temperatura
optima iar schimbul de substante necesare transformarii energiei in
contractie se va desfasura in cel mai scurt timp.
Se recomanda sa se execute pana la 20 de repetari dar nu mai putin de 10
pentru ca exercitiile sa aiba efect, dupa care urmeaza o pauza de 10-30
secunde.
Cu incarcatura optima, grupele musculare pot efectua intre 3-5 serii de
repetari iar daca dupa 2 minute de pauza prcaticantul nu se simte indeajuns
de incordat se mai executa o serie.
Dupa ce toate grupele musculare au fost contractate, programul se incheie
cu strecing.

5. Antrenamentul pentru scadere in greutate

Printr-un antrenament regulat se intensifica schimbul de substante,
deoarece organismul are nevoie constant de energie, astfel se ajunge la
arderea treptata a grasimilor.
Antrenamentul consta in antrenament de rezistenta prin care se ard
hidrantii de carbon. Dupa un antrenament de o jumatate de ora se ating
depozitele de grasime. Dupa care se vor executa exercitii de strecing si
contractie pentru intarirea musculaturii.
4.. HIDRO-KINETO-TERMO-BALNEOTERAPIA

Hidro-kinetoterapia este kinetoterapia in mediu hidric sau metoda

exercitiilor kinetice in apa. In alte locuri insa intalnim termenul de Balneo-