CONCEPTUL DE

PĂDURI CU VALOARE RIDICATĂ DE CONSERVARE

(PVRC)

Lucia URSU,
Master MANAGEMENT FORESTIER
AN 1

1
 CUPRINS

Introducere.........................................................................pg. 3
VRC – Concept, Definiție..................................................pg. 4
Tipuri de VRC....................................................................pg. 6
Inovație VRC......................................................................pg. 8
Bibliografie.........................................................................pg. 9

2
 1. INTRODUCERE

Creșterea populației umane la nivel global, dezvoltarea accelerată a industriilor și

creșterea economiei în anumite zone ale Terrei au dus la intensificarea presiunilor asupra
rezervelor naturale ale planetei acestea fiind exploatate excesiv, în unele cazuri până la
epuizare. Efectele negative asupra ecosistemelor naturale nu au întârziat să apară, primele
semnale de alarmă fiind date de dispariția din anumite zone a unor specii sensibile la
schimbările de habitat (ex. Marea Barieră de Corali1). Odată cu degradarea mediului
înconjurãtor, societatea umană a devenit conștientă că resursele planetei sunt limitate și trebuie
utilizate în mod rațional. Ca urmare au apărut o serie de acte normative pentru combaterea
expoatării excesive, utilizarea resurselor naturale rațional și eficient, și chiar stoparea
proiectelor de dezvoltare în zonele în care ecosistemele prezintă încă o stare bună de conservare
(„stare naturalã”). 2 Aceste activității umane aparent opuse, protecția și utilizarea, au fost
combinate în conceptul de „durabilitate”, concept vehiculat larg la nivel modial și introdus în
majoritatea actelor legislative recente. Una dintre cele mai acceptate definiții ale acestui termen
a fost datã în anul 1987 de cãtre Comisia Mondială a Mediului și Dezvoltării.
„Dezvoltarea durabilă reprezintă acel tip de dezvoltare care
satisface necesitățile prezentului fără însă a compromite șansa
generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități”3
În conferința „Conferința asupra Mediului Înconjurător și a Dezvoltării” din 1992, în
Rio de Janeiro – Brazilia, s-a concluzionat că protejarea efectivă a naturii nu se poate face decât
pe baza unei strategii cuprinzătoare, pe termen lung și bazată pe principiile gospodăririi
durabile. În cadrul acestei conferințe s-a semnat Convenția privind diversitatea biologică,
ratificată în prezent de peste 170 de națiuni, inclusiv România (prin Legea 59 din anul 1994).
Pentru a atinge obiectivele acestei convenții, s-au creat noi sisteme și concepte privind
conservarea bogățiilor naturale prin gospodărirea resurselor într-un mod rațional. Acestea nu
țin cont de granițele administrative ale statelor, fiind aplicabile la nivel internațional. Astfel, au
apărut și s-au extins concepte ca Rețeaua Ecologică Natura 2000 și Pădurile cu valoare ridicată
de conservare (PVRC). În comparație cu sistemele deja existente, acestea iau în considerare
societatea umană cu necesitãþile și tradițiile ei. Aceste noi sisteme care iau în considerare omul
ca parte din ecosistem sunt mai eficiente și mai realiste decât cele din trecut care promovau
conservarea ca protecție totală, cu excluderea majorității activităților umane. Astăzi
biodiversitatea înseamnă mai mult decât numărul de specii, înglobând atât omul cât și valorile
culturale și religioase ale comunităților locale.
Toate pădurile sunt importante și adăpostesc valori de ordin ecologic, economic și
social ce trebuie bine păstrate. Însă acolo unde se consideră că anumite valori sunt de o
importanţă excepţională sau critică, teritoriile care trebuie să fie supuse unor strategii de
management specifice tocmai pentru păstrarea acestor caracteristici pot fi definite drept păduri
cu valoare ridicată de conservare.

1
Nat Geo, 2018
2
T. Stancioiu, 2008
3
Our Common Future, 1987

3
 2. VRC – CONCEPT, DEFINIȚIE

Conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de Conservare, este un concept nou privind

gospodarirea durabilă a resurselor naturale forestiere și a fost publicat pentru prima dată în
Principiul 9, 1999 de catre Forest Stewardship Council (FSC).
Valorile Ridicate de Conservare (VRC) sunt valori biologice, ecologice, sociale sau
culturale care sunt considerate deosebit de importante sau având o importanță critică la nivel
național, regional sau global.
Pădurile cu valoare ridicată de conservare dețin unul sau mai multe dintre următoarele
atribute:
• concentrații de biodiversitate (incluzând specii endemice, rare, amenințate sau
periclitate) semnificative la nivel global, regional sau național
• peisaje forestiere extinse, semnificative la nivel global, regional sau național, în
care există populaţii viabile ale speciilor autohtone în forma lor naturală din punctul de vedere
al distribuţiei şi densităţii
• ecosisteme rare, ameninţate sau periclitate
• servicii de mediu esenţiale în situaţii critice (inclusiv protecţia surselor de apă,
controlul eroziunii, combaterea poluării etc.)
• sunt fundamentale pentru îndeplinirea necesităților de bază ale comunităților
locale (de ex. subzistență, sănătate)
• sunt esențiale pentru păstrarea identităţii culturale/religioase a unei comunităţi
sau a unei zone.4
În efortul pentru stoparea exploatării neraţionale a pădurilor la nivel mondial au apărut
sistemele de certificare în domeniul managementului forestier. Prin intermediul acestor sisteme
care impun respectarea anumitor principii de gestionare a resurselor forestiere, se poate
verifica/ controla originea materiei prime folosite în industria lemnului. De fapt, este vorba de
a „certifica” faptul că materia primă provine dintr-o pădure în care se aplică un management
forestier responsabil. Astăzi mai mult de 125 de milioane de hectare de pădure din întreaga
lume sunt certificate conform standardelor FSC, echivalentul a aproximativ 5% dintre pădurile
de producție de pe planetă.
Important de menționat este faptul că procesul de evaluare a PVRC este unul deschis,
astfel încât toate observațile bine fundamentate în acest sens sunt binevenite și vor fi luate în
considerare pentru gospodărirea durabilă a ecosistemelor forestiere.5
Pot exista cazuri în care aceeași pădure are valoare ridicată de conservare sub mai multe
aspecte. În astfel de situații va fi considerată prioritară valoarea de conservare care se consideră
drept cea mai importantă, toate măsurile de management adaptându-se în primul rând cerințelor
de conservarea ale acesteia. Indiferent de valoarea atribuită pădurii respective, este foarte

4
www.fsc.org
5
Codrii verzi, 2016

4
important ca, dupã identificare, aceasta să fie gestionată în așa măsură încât VRC-urile
identificate să fie menținute sau chiar îmbunătățite în timp. Pentru aceasta, evoluția acestor
valori trebuie urmărită printr-un sistem de monitorizare corespunzător.6 Compania ProForest
din UK a elaborat în anul 2003 primul ghid pentru identificarea în practică a pădurilor cu
valoare ridicată de conservare. Ulterior acest ghid general a fost adaptat la condițiile particulare
ale fiecărei țări în care acest concept este utilizat. Varianta românească a acestui ghid a fost
publicat în 2013 (ultima variantă) de către WWF – Programul Dunăre Carpaţi Romania 2011.
Scopul acestui ghid este acela de a oferi o metodologie practică pentru definirea valorilor
ridicate de conservare, identificarea pădurilor care pastreaza astfel de valori precum şi
recomandarea unor măsuri generale de management pentru conservarea valorilor identificate.7

6
Jennings et al., 2003
7
WWF, 2013

5
 3. TIPURI DE VRC

Luând în considerare diversitatea valorilor importante pentru conservare, tipurile de

PVRC fost grupate în șase categorii distincte.
1. VRC1 Suprafețe forestiere care conțin concentrații de biodiversitate de
importanță globală, regională și națională
Această categorie încadrează păduri care conțin asociații neobișnuite de grupuri
ecologice și taxonomice, concentrații sezonale excepționale, specii amenințate, periclitate sau
endemite, constituind concentrații de biodiversitate de importanță globală, regională sau
națională. Datorită faptului că există multe modalități în care valorile de biodiversitate pot fi
identificate, această valoare a fost sub-divizată în patru elemente:
VRC1.1 Arii protejate: Ariile protejate îndeplinesc multiple funcții, în special cea de
conservare a biodiversității. Rețelele de arii protejate reprezintă fundamentul conservării
biodiversității la nivel național și international.

VRC1.2 Specii amenințate și periclitate: Anumite specii de plante și animale, din

diferite motive au devenit amenințate și periclitate. Pădurile care adăpostesc populații ale unor
astfel de specii sunt categoric importante pentru menținerea valorilor de biodiversitate și
trebuie gestionate ca atare.
VRC1.3 Specii endemice: Speciile endemice sunt cele a căror prezență se limitează
numai la o anumită arie geografică. Arealul lor este restrâns și sporește vulnerabilitatea acestora
și astfel procesul de conservare al întregului ansamblu (specie-habitat) devine foarte important.
VRC1.4 Utilizarea sezonală critică: Anumite habitate pot fi folosite doar sezonier sau
în perioadele cu conditii extreme (așa-numitele refugii), fiind critice pentru supravietuirea unor
populații. Ca atare, gestionarea corespunzatoare a acestora este esentială.
2. VRC2 Suprafețe forestiere extinse de importanță globală, regională sau
națională, în care populațiile speciilor autohtone există în forma lor naturală
din punct de vedere al distribuției și densității
Această categorie cuprinde peisaje forestiere compuse din păduri pe suprafețe întinse
și alte ecosisteme în afara celor forestiere, guvernate de procese ecologice relativ neafectate de
activitățile antropice recente.
3. VRC3 Suprafețe forestiere care sunt localizate în sau conțin ecosisteme rare,
amenințate sau periclitate
În aceste situații valoarea ridicată de conservare (VRC) o reprezintă tocmai
ecosistemul ca întreg. Această categorie cuprinde ecosisteme care sunt rare fie datorită
condițiilor naturale climatice, geologice (suprafețe de pădure cu rariști pe stâncării, goluri de
munte, turbarii, cursuri și luciuri de apă, etc.) fie datorită activitaților antropice (alterarea
structurii pădurilor primare/ cvasivirgine, conversia ecosistemelor naturale în terenuri agricole
sau alte folosințe, etc.). Astfel de ecosisteme includ tipuri de pădure rare (chiar dacă acestea
anterior erau larg raspandite), precum și asociații rare de specii (chiar daca speciile componente
pot fi des întâlnite).

6
 4. VRC4 Suprafețe forestiere care asigură servicii de mediu în situații critice
Pădurile care asigură astfel de servicii (ex. asigură surse unice de apă potabilă,
protecția bazinelor hidrografice torențiale prin regularizarea regimului hidrologic, prevenirea
și combaterea eroziunii în condiții deosebite, păduri cu rol de protecție împotriva factorilor
climatici dăunatori etc.) trebuie gestionate corespunzator și menținute în permanență. Pentru
aceasta, în cadrul categoriei VRC4 se încearcă definirea cât mai exactă a acestor suprafețe.
Astfel, având în vedere diferitele tipuri de servicii de mediu potențiale, pentru sistematizare au
fost împărțite în trei sub-categorii.

VRC 4.1 Păduri cu rol hidrologic deosebit de important

VRC 4.2 Păduri de importanță critică pentru protejarea terenurilor
VRC4.3 Zone forestiere cu impact critic asupra terenurilor agricole sau piscicole

5. VRC5 Suprafețe forestiere ce satisfac nevoi de bază ale comunităților rurale

O pădure poate fi încadrată în această categorie în cazul în care comunitățile locale
sunt strict dependente de aceasta în vederea obtinerii unor bunuri strict necesare existentei lor
(ex. mijloace necesare subzistenței sau pentru sănătate), pentru care nu există alte alternative
fezabile. În cazul țării noastre exemple de astfel de bunuri sunt: lemnul de foc, lemn pentru
construcții și alte activități meșteșugărești, furaje, plante medicinale, etc. În această categorie
nu se vor include pădurile în care se aplică în exces exploatari forestiere sau alte practici (chiar
daca acestea reprezintă activități tradiționale și/ sau comunitățile sunt dependente de ele), sau
dacă există alte alternative reale de obținere a respectivelor bunuri.
6. VRC6 Suprafețe forestiere a căror valoare este esențială pentru păstrarea
identității culturale a unei comunități sau a unei zone
În cazul țării noastre pădurile destinate acestei categorii reprezintă locuri de care se
leagă obiceiuri și sărbători locale, ce se desfășoară tradițional în spațiul pădurii sau suprafețe
de pădure aflate în apropiere de comunități religioase, locuri de pelerinaj și monumente
istorice.8

8
Asociația pentru Certificare Forestieră, 2009

7
 4. INOVAȚIE VRC

Primele încercări de împărțire a pădurilor destinate producției de material lemnos

și păduri ce îndeplinesc diverse funcții de protecție datează încă din secolul al XIX lea. În
România, primele eforturi de acest gen sunt menționate în anul 1935 în așa-numita Lege pentru
pădurile de protecție. Acest act normativ urmărea în special impunerea gestionării pădurilor
de protecție aflate în proprietate privată conform amenajamentelor silvice.9 Așadar, putem
spune că încadrarea pădurilor în diverse categorii în funcție de obiectivele prioritare urmărite,
nu reprezintă o noutate absolută în România. Cu toate acestea, comparativ cu sistemul
românesc de clasificare funcțională a pădurilor, conceptul de Păduri cu Valoare Ridicată de
Conservare, ia în considerare societatea umana cu necesitățile și traditiile ei, considerând omul
ca parte din ecosistem.
Identificarea acestor păduri și desemnarea lor ca păduri cu valoare ridicată de
conservare se face printr-un proces participativ. Astfel evaluarea și desemnarea se face
obligatoriu cu participarea specialiștilor în domenii diverse (botaniști, zoologi, silvicultori,
sociologi etc.) respectiv consultarea comunitatilor locale și a altor factori interesați direct
implicați.
Prin angajamentul voluntar, respectiv medodologia de identificare propusă se
conferă rapiditate, flexibilitate și eficiență în menținerea și sporirea VRC.10 Numai printr-o
gestionare durabilă a bogățiilor naturale de pe teritoriul țării noastre se poate asigura în viitor
o conviețuire armonioasă a comunităților umane cu natura înconjurătoare.

9
Leahu, 2001
10
Asociația pentru Certificare Forestieră, 2009

8
 BIBLIOGRAFIE

1. Half of the Great Barrier Reef Is Dead

https://www.nationalgeographic.com/magazine/2018/08/explore-atlas-great-barrier-
reef-coral-bleaching-map-climate-change/
2. Report of the World Commission on Environment and Development: Our Common
Future
http://www.un-documents.net/our-common-future.pdf
3. Pădurile cu valoare ridicată de conservare
https://natura2000.ro/wp-
content/uploads/2014/10/Publication.Padurile.VRC_.Ro_.pdf
4. Păduri cu valoare ridicată de conservare
http://www.wwf.ro/ce_facem/paduri/pduri_cu_valoare_ridicat_de_conservare/?gclid=
Cj0KCQiA14TjBRD_ARIsAOCmO9YE_7Q4ag0GI6E2xQxIb2V65BhM5B30sfgO1
gG63jDjtHGwKgEWNx8aAvFAEALw_wcB
5. Studiu de identificare a Pădurilor cu valoare ridicată de conservare
https://codriiverzi.ro/wp-content/uploads/Studiu-Bioversitate-PVRC-Codrii-Verzi-
2016.pdf 6
6. Asociația pentru certificare forestieră
http://www.certificareforestiera.ro/pag/pvrc_concept.php
7. Ghid Practic privind identificarea şi managementul Pădurilor cu Valoare Ridicată de
Conservare
http://www.certificareforestiera.ro/doc/Ghid%20PVRC%20Consultare%20Publica%2
02011.pdf