Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.

ro ghid Mun]ii Retezat

Cet`]ile feudale
S`la[u de Sus [i M`l`ie[ti
Ic` Giurgiu (Bucure[ti)

S`la[u de Sus
De pe [oseaua Petro[ani - Ha]eg, din
localitatea Ohaba de sub Piatr` (imagi-
nea 1201, vezi pagina 37; extras de har-
t`, cu actualiz`ri, dup` Romania - atlas
turistic rutier, Editura Fast Print, Bucu-
re[ti, 1993), se desprinde drumul asfal-
tat c`tre localitatea M`l`ie[ti, drum ca-
re apoi (neasfaltat fiind) ajunge pân` la
cabana Cârnic (de unde putem urca
u[or la cabanele Pietrele [i Gen]iana).
Dup` 4,8 kilometri sosim \n dreptul
cet`]ii feudale S`la[u de Sus (imaginea
1301), aflat` chiar pe stânga [oselei \n
sensul nostru de mers. Turnul din ima-
gine este cam tot ce se mai poate acum
vedea din vechea construc]ie.
Reproduc \n continuare câteva din-
tre explica]iile afi[ate pe panoul din
stânga intr`rii.
"Curte nobiliar` fortificat`, atestat` \n
secolul al XIV-lea. Incint` de 95 x 55 me-
tri, zid gros de 1-1,10 metri. La col]urile
incintei, ca [i pe laturi, erau turnuri. |n
interiorul incintei: casa de zid a cneazu-
lui; o capel` de curte, cu turn clopotni]`,
\ntemeiat` \n secolul al XVII-lea [i trans-
format` apoi \n capel` calvin`."

M`l`ie[ti
Dup` 2,6 kilometri de la cetatea S`-
la[u de Sus, suntem \n localitatea M`l`-
ie[ti. Un indicator arat`, spre stânga, de-
minute de la ramifica]ie (avans`m pe 1301 Intrarea \n perimetrul cet`]ii
butul drumului spre cetatea feudal` M`-
malul stâng geografic al unei mici v`i, feudale S`la[u de Sus.
l`ie[ti, pe o strad` \ngust`, neasfaltat`.
foto: Ic` Giurgiu
Dup` 800 de metri de la indicator trecem podul pe malul ei drept geogra-
ajungem la o ramifica]ie de str`du]e. fic [i, spre dreapta noastr`, apare turnul
C`tre stânga va fi drumul nostru spre cet`]ii) (vezi imaginile 1302-1305.2).
cetate; localnicii sunt bucuro[i s` ne ex- Cetatea este a[ezat` pe un picior de
plice poteca pe care sosim acolo, dup` 5 deal. |n zona ei sunt locuri de p`[unat.

46
 natura.ro
ghid Mun]ii Retezat
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-n

1302 La baza zidului cet`]ii feudale

M`l`ie[ti, la ad`post de dogoarea soarelui.
foto: {tefania Laz`r (Bucure[ti)
1303 Turnul cet`]ii M`l`ie[ti [i
ce a mai r`mas din zidul de
ap`rare; privire spre aval.
foto: Ic` Giurgiu

47
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

1303.1 Turnul-
locuin]` din
cetatea M`l`ie[ti;
reconstituire M.
H. S\ngeorzan (din
Radu Popa - La
\nceputurile evului
mediu românesc.
}ara Ha]egului. -
Editura {tiin]ific`
[i Enciclopedic`,
Bucure[ti, 1988,
pagina 220).

1304 Turnul cet`]ii, v`zut din interior.

foto: {tefania Laz`r (Bucure[ti)

1305 Resturile din piatr` ale

cet`]ii feudale M`l`ie[ti.
foto: {tefania Laz`r (Bucure[ti)

48
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

1305.1 Turnul-
locuin]` cu prima
faz` a zidului de
incint` al cet`]ii
M`l`ie[ti; recon-
stituire M. H.
S\ngeorzan (din
Radu Popa - La
\nceputurile evu-
lui mediu româ-
nesc. }ara
Ha]egului. -
Editura {tiin]ific`
[i Enciclopedic`,
Bucure[ti, 1988,
pagina 221).

1305.2 Cetatea M`l`ie[ti, dup` V. Eskenasy

[i A. Rusu (din Radu Popa - La \nceputurile
evului mediu românesc. }ara Ha]egului. -
49 Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti,
1988, pagina 220).
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
Coastele muntelui \ncep s` se ridice ra-
pid de aici [i, dac` timpul ne permite, o
excursie c`tre altitudine poate fi foarte
pl`cut`; dac` este vizibilitate nu sunt
probleme de orientare \n peisaj. Sper`m
ca imaginile s` v` conving` a vizita lo-
curile.
Cit`m acum din lucrarea lui Radu
Popa - La \nceputurile evului mediu ro-
mânesc. }ara Ha]egului. - Editura {ti-
in]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti,
1988, paginile 219-221.
"Cetatea de la M`l`ie[ti (figurile
1303.1, 1305.1, 1305.2) se afl` la margi-
nea dinspre munte a satului, \n cap`tul
unui platou triunghiular delimitat de
dou` v`i care se unesc chiar sub monu-
ment. Cercet`rile foarte temeinice \n-
treprinse la M`l`ie[ti au dus la cunoa[-
terea detaliat` a monumentului [i mai
ales a succesiunii fazelor de construc]ie,
dar inventarul arheologic recoltat s-a
dovedit util mai ales pentru datarea mo-
dific`rilor [i amplific`rilor relativ târzii
[i mai pu]in pentru precizarea \ncepu-
turilor cet`]ii. S-a confirmat c` [i la M`-
l`ie[ti fortifica]ia a constat ini]ial dintr-
un turn p`trat cu laturile de 7,2-7,3 me-
tri construit cu patru nivele din zid gros
de 1,9-1,7 metri. Pân` la nivelul etajului
al doilea, grosimea zidului scade la 1,3
m. Primul nivel a servit drept depozit [i
poate chiar ca temni]`, \n el ajungându-
se prin intermediul sc`rilor interioare
de lemn. Intrarea din exterior se afla la
\n`l]imea celui de-al treilea nivel, deci
la etajul II, cu ajutorul unei sc`ri mobile
care se sprijinea pe o platform` de lemn
basculant`. Spa]iul mai ferit [i eventual
mai bine amenajat din \ntregul turn se
rezuma prin urmare la etajul al treilea,
\ntr-o suprafa]` de numai 20 metri p`-
tra]i, deoarece etajul IV a fost ad`ugat
ulterior, \n secolele XV-XVI, când turnul
locuin]` devenise donjon al unei mici
cet`]i.
Datorit` numeroaselor ad`ugiri [i
transform`ri precum [i gropilor f`cute
de c`ut`torii de comori, s`p`turile n-au
putut r`spunde la toate \ntreb`rile. A
r`mas deschis` problema dat`rii primei
faze de construc]ie ca [i a prezen]ei, de
la \nceput, a unor amenaj`ri care s` pro-
tejeze turnul, delimitând \n jurul lui o
incint`. Autorii cercet`rii au \nclinat
spre o datare \n jurul anului 1400 [i au
atribuit zidul simplu de incint` de plan
oval celei de-a doua faze de construc]ie,
de pe la mijlocul secolului al XV-lea, ce-
ea ce ne permite s` credem c` [i la \n-
50
ghid Mun]ii Retezat
1306 Biserica medieval` Ostrov.
Imediat lâng` ea, cimitirul \nconjurat
de 208 pietre romane.
foto: Ic` Giurgiu
ceput a existat o \mprejmuire, de tipul
palisadei, transformat` ulterior \n curti-
n` \n`l]at` din zid. Apari]ia altor con-
struc]ii \n interiorul incintei [i a unor
mici bastioane pe exteriorul zidului de
incint` prezint` interes pentru istoria
arhitecturii militare."
biserica medieval` Ostrov
Putem veni spre cetatea Col] [i din
Ha]eg (spre sud-vest) pe drumul na]i-
onal 68, c`tre Caransebe[ (imaginea
1201, pagina 37). Când apare indicator
la stânga, spre Gura Zlata, mai avem 3
kilometri de aici, pe asfalt, pân` \n loca-
litatea Ostrov.
Biserica este atestat` ca fiind din
secolul al XIV-lea (dar pe temelii [i mai
vechi), iar pictura ei din secolul al XV-
lea. Cimitirul de lâng` biseric` este \m-
prejmuit cu 208 pietre romane (imagi-
nea 1306), care au \nscrisuri sau desene/
modele. Alte date despre istoricul bise-
ricii pute]i afla din articolul ap`rut \n
revista Formula As, nr. 643, noiembrie
2004.
Locurile
unde v` invit`m
sunt reale.
Avem ast`zi acces - prin televiziune, pres`, carte [i Internet-
la multe locuri din lume,
dar nu [i la diversitatea peisagistic` a teritoriului României.
Pentru c` este u[or s` \nf`]i[ezi - cu date pu]ine - regiuni unde românii
nu vor merge s` verifice informa]ia;
pentru c` aducerea \n prim plan a datelor la zi, cu h`r]i [i imagini,
despre teritoriile noastre necesit` mult` minu]iozitate.

Revista NATURA ROMÂNIEI [i www.romania-n n atura.ro

nu omit ce este important [i actual \n spa]iul geografic românesc,
ofer` ilustra]ie extrem de bogat`,
\n premier` detaliat explicat`, face trimiteri la bibliografie.
{i este astfel preg`tit` \ncât s` fie prieten de nelipsit la drum,
color sau alb-nnegru, listat` par]ial sau total.

Revista ofer` [i ample spa]ii de publicare pentru cei care

nu-[[i pot permite cheltuielile impuse de editarea [i difuzarea unor lucr`ri,
mai ales despre regiunile considerate „neinteresante”
din punct de vedere geografic, turistic, istoric.

Pute]i verifica
cu \ncredere pe teren.
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
Circuite \n Retezatul nordic
(pentru oamenii gr`bi]i [i… noroco[i)
text:
Marelena [i Radu Pu[carciuc
(One[ti)
fotografii:
Marelena [i Radu Pu[carciuc;
Lucia [i Dominic Csudor;
Elena {erbu (One[ti)
Dou` zile pentru un masiv uria[.
Uria[ [i din punct de vedere al atrac-
]iilor, al tenta]iilor! Problema central`
a fost g`sirea unei baze de plecare, cu
acces rapid la ea.
Rezolvarea problemei a însemnat
stabilirea ca baz` de plecare a comple-
xului de cabane Pietrele. Aviz amato-
rilor: e necesar` rezervarea din timp a
c1 Cabana Stâni[oara, complex Pietrele.
(Elena {erbu)
locurilor, neap`rat telefonic [i cu vreo
trei s`pt`mâni înainte. Condi]ii de
cazare: exist` o singur` caban` care
dispune de wc-uri [i b`i comune inte-
rioare (relativ curate), dar apa e doar
rece ([i doar la b`i); în rest, c`su]e,
având acces la ap` [i wc la distan]e...
apreciabile. Exist` prize la curent de
220 V, dar lumina se stinge la ora 10
seara.
Accesul la complexul Pietrele s-a
f`cut în "doi pa[i": auto pân` la Câr-
nic, unde exist` spa]iu suficient pen-
tru parcare, cu paz`, contra unei sume
rezonabile; pe jos de la Cârnic la Pie-
trele, în dou` ore.
Am realizat dou` trasee în cir-
cuit, care au acoperit într-o m`sur`
52
ghid Mun]ii Retezat
maximal` oferta turistic`, s`-i spu-
nem consacrat`, a Retezatului nordic;
le vom descrie în continuare, dar f`r`
a intra în am`nunte, mai ales acolo
unde este vorba despre trasee "cla-
sice".
1. complex Pietrele - cabana
Gen]iana - Valea Pietrele - Curm`tura
Bucura - Lac Bucura - Poarta Bucurei
- {aua Retezat - Vârful Retezat - Cul-
mea Lolaia - Valea Stâni[oara - com-
plex Pietrele (imagini c1 - c23)
Traseul a fost realizat în 14 ore,
timp în care am inclus pauze, sufici-
ent de dese [i "consistente", dar [i nu-
meroase reprize foto; echipaj format
din 13 persoane, eterogen din punct
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
de vedere al experien]ei montane,
dar... disciplinat. Vremea a fost con-
stant foarte bun`.
În C`ldarea Bucura, pe platforma
de sub Lacul Bucurel se desprinde
poteca punct ro[u (semnalizat` de un
stâlp metalic) care duce la Lacurile
În[irate (Ana, Viorica, Florica) - cale
care nu se mai suprapune peste banda
galben`. Traseul, realizat în 4 ore [i
jum`tate, este u[or, u[or [i de urmat,
c`ci poteca este foarte bun` [i foarte
bine marcat` (cu band` albastr`). Din
C`ldarea Bucura am preferat urcu[ul
spre Poarta Bucurei, pe poteca band`
galben`, care se desprinde din banda
albastr`, de lâng` Lacul Bucurel. Da-
c` am fi [tiut de noua potec` trasat`
(marcat` cu punct ro[u) care suie
spre Poarta Bucurei [i trece pe lâng`
Lacurile În[irate, probabil c` am fi
avut o dilem` de op]iune.
Banda galben` nu intr` pe Poarta
Bucurei, c`ci înainte de a ajunge la ea
suie în spatele Um`rului Por]ii. Tra-
versarea versantului vestic al Vârfului
Bucura I este oarecum mai sportiv`,
c2 Cabana Gen]iana. (Dominic Csudor)
dar nu dificil`. Din C`ldarea Bucura
pân` în {aua Retezat am f`cut 3 ore [i
jum`tate. Din {aua Retezat se poate
ajunge la complexul Pietrele cobo-
rând pe poteca marcat` cu triunghi
albastru, în C`ldarea Stâni[oara [i,
mai departe, pe Valea Stâni[oara. Ur-
cu[ul pe Vârful Retezat se face pe
marcajul dublu, band` galben` [i tri-
unghi albastru.
De pe Vârful Retezat, banda gal-
ben` coboar` pe un horn larg de pe
um`rul s`u nord-estic, punctul de al-
titudine maxim` a vârfului fiind la
mai mul]i metri spre vest fa]` de
acest horn. Coborârea de pe Vârful
Retezat are un oarecare grad de difi-
cultate din cauza pantei mari [i a so-
lului instabil pe ici, pe colo. Parcur-
gerea traseului de pe Culmea Lolaia
necesit` mult`... r`bdare, având în ve-
dere câmpurile nesfâr[ite de bolovani
care trebuie traversate. În general,
marcajul este satisf`c`tor, fiind nevoie
de aten]ie sporit` în zonele bolov`-
noase, unde, în general, lipse[te o c`-
rare conturat`. Noi am p`r`sit banda
53
ghid Mun]ii Retezat
galben` în {aua Ciurila, pe care am
atins-o dup` 4 ore [i jum`tate de la
plecarea din {aua Retezat. Aici am in-
tersectat poteca cruce albastr`, care
trece peste Culmea Lolaia, din Valea
Stâni[oara în Valea Râu[or. Ghida]i de
crucile albastre am coborât, în jum`-
tate de or`, în Valea Stâni[oara, de
unde am mai f`cut înc` jum`tate de
or` pân` la complexul Pietrele. Banda
galben`, p`r`sit` de noi în {aua Ciu-
rila, continu` pe Culmea Lolaia, pân`
aproape de cap`tul ei, coborând în fi-
nal tot la complexul Pietrele.
2. complex Pietrele - T`ul dintre
Brazi - Lac Gale[u - Por]ile Închise -
Vârful P`pu[a - Vârful Peleaga -
Custura Pelegii - C`ldarea Valea Rea
- Valea Rea - Valea Pietrele - complex
Pietrele (imagini c24 - c46)
Cu un echipaj omogen, destul de
numeros totu[i (8 persoane), [i pe
vreme bun` (cu excep]ia unor reprize
de ploaie [i de cea]`, la final), ne-au
fost necesare 14 ore pentru a realiza
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
traseul.
De la complexul Pietrele pân` la
intersec]iile cu poteca ce duce la
T`ul dintre Brazi se urm`re[te marca-
jul triunghi ro[u. Avem dou` posibi-
lit`]i de a ajunge la T`ul dintre Brazi:
- de la prima intersec]ie (care
poate fi ratat`) urm`m poteca marca-
t` cu punct ro[u, care urc` pân` la
T`ul dintre Brazi, revenind apoi în
poteca triunghi ro[u;
- se merge pe triunghiul ro[u pâ-
n` la a doua intersec]ie, imposibil de
ratat, acolo unde se revine de fapt de
la T`ul dintre Brazi în cazul alegerii
primei variante; de aici se face pân` la
lac [i înapoi (cu tot cu [edin]a foto de
acolo), circa o jum`tate de or`.
Dup` 4 ore de la intrarea în tra-
seu se ajunge lâng` Lacul Gale[u,
unul dintre cele mai frumoase din
Retezat (incluzând în apreciere [i c`l-
darea în care se afl`). Ad`ugând [i
popasul de pe malul s`u, ne-a trebuit
c3 Aproape de buza C`ld`rii Pietrele; în centru, Curm`tura
Bucurei, între Vârfurile Custura Bucurei (stânga) [i Bucura II.
a or` [i jum`tate pentru a sui apoi,
continuu, pe o pant` lung` [i abrupt`
pân` în [aua de sub Vârful Mare. Din
[a, prindem c`rarea firav` care intr`
pe creasta îngust` a Por]ilor Închise,
înc` marcat` cu band` ro[ie. În unele
ghiduri traseul este definit ca închis,
din cauza periculozit`]ii sale. Pentru
turi[tii cu ceva experien]` de mers pe
munte riscurile pot fi minime printr-
o aten]ie sporit`; este vorba doar de
dificult`]i de dep`[ire a câtorva pasa-
je, nepunându-se totu[i problema
unor expuneri periculoase. Dup` ie[i-
rea din Por]ile Închise (timp necesar
o or` [i jum`tate) a urmat, la interval
de o or` (care a cuprins [i pauza de
prânz), ascensiunea P`pu[ii.
Debutul se face din Sp`l`tura
P`pu[ii, printr-un pasaj scurt de c`]`-
rare, cândva periculos, unde acum es-
te montat un cablu de o]el. Restul
urcu[ului nu ridic` probleme. Sui[ul
[i apoi coborârea de pe P`pu[a pân` în
54
ghid Mun]ii Retezat
{aua Peleaga au durat o or`. De aici, o
parte a echipajului a coborât în C`l-
darea Valea Rea [i, mai departe, pe Va-
lea Rea, urm`rind un foarte slab mar-
caj triunghi galben, dar ajutat în ori-
entare de momâi de pietre cl`dite de-
a lungul întregului traseu, pân` în Va-
lea Pietrele.
Ceilal]i am continuat suind pe
Vârful Peleaga, coborând apoi pe tra-
seul benzilor ro[ii pân` în dreptul [eii
de dup` Col]ii Pelegii. P`r`sind pote-
ca marcat`, am urcat pân` în [aua res-
pectiv`, ajungând deasupra C`ld`rii
Pietrele. Am coborât apoi razant, spre
dreapta, pentru a prinde creasta în-
gust` a Custurii Pelegii, cea care des-
parte C`ldarea Pietrele de C`ldarea
Valea Rea. O potecu]` firav` este fi-
del` liniei ei de maxim` altitudine [i
ne-a condus în [aua joas` din cap`tul
custurii, de unde urmeaz` o cre[tere
marcant` în altitudine, de aici înce-
pând Culmea Pietrele, interfluviu în-
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro
tre valea cu acela[i nume [i Valea Rea.
Pe aici trece dintr-o c`ldare în cealalt`
o potec` ciob`neasc`, slab conturat`,
cândva marcat` cu punct rosu. Urme
se mai v`d doar ici-colo. Pe o cea]`
care ne-a limitat vizibilitatea la doar
câ]iva metri, ne-am orientat cu ajuto-
rul momâilor, doar ele reu[ind s` ne
conduc` prin haosul de stânci din
C`ldarea Valea Rea (cea mai mare su-
prafa]` acoperit` de morene dintre
ghid Mun]ii Retezat
c4 Lacul Pietrele, în care se oglinde[te Vârful Bucura II.
toate cele similare din Retezat) pân` Pietrele, de[i exist` o potec` nemar-
la poteca marcat` cu triunghi galben. cat` care scurtcircuiteaz` parte din
Din {aua Peleaga pân` aici am f`cut 2 ocolul f`cut astfel. De la ultimul
ore. Marcajul triunghi galben sfâr[e[- reper temporal s-au scurs, pân` la fi-
te pe malul Pârâului Pietrele, pe care nalul traseului, 2 ore [i jum`tate.
l-am traversat f`r` punte, întâlnind pe
cel`lalt mal poteca marcat` cu tri-
unghi albastru, care urc` spre cabana
Gen]iana. Am coborât pe ea pân` ce
am întâlnit poteca triunghi ro[u, ace-
ea[i pe care am plecat diminea]` de la
55
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

c5 Curm`tura Bucurei chiar este u[or accesibil`, a[a cum

pare [i apare în fotografie. (Dominic Csudor)

c6 Privire de sub Curm`tura Bucurei spre C`ldarea Pietrele

[i Lacul Pietrele; în centrul imaginii, Culmea Stâni[oara, iar
în spate, Vârful Retezat [i cel mai seme] vârf al Culmii Lolaia
(Lolaia Sud), ocolit îns` de poteca marcat`.

56
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

c7 Lacurile Bucura (stânga) [i Bucurel;

în fundal, Muntele Sl`vei.

c8 Curm`tura Bucurei (la extremitatea stâng` a imaginii) [i

Vârful Custura Bucurei, v`zute din C`ldarea Bucura.

57
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

c9 Donjonul C`ld`rii Bucura, dar [i al întregii

cet`]i a Retezatului, Peleaga (2509 m).
c10 Lacul Ana, cu Sl`veiul în fundal; privire de
pe platforma dintre Lacurile Bucurel [i Bucura.

58
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

c11, 12 Urcând spre T`ul Por]ii, întâlnim

una dintre emblemele Retezatului:
marmota alpin` (Marmota marmota).

59
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat
c13 T`ul Por]ii, în fa]a Por]ii Bucurei,
prins` între Um`rul Por]ii (dreapta) [i
Turnul Por]ii (stânga; în spatele s`u,
Judele). (Dominic Csudor)

c14 Lacul Bucura, în stânga, jos [i

Lacurile În[irate (Por]ii, Florica, Viorica,
Ana, Lia) v`zute de pe Um`rul Por]ii.

60
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

c15 T`ul Ag`]at (cu z`pad`), v`zut de sub Bucura I. În centrul

imaginii, Turnul Por]ii [i Judele; în dreapta lor, C`ld`rile Judele
[i {tirbu (în planul mai apropiat). (Dominic Csudor)
c16 Lacurile {tirbu [i Gemenele, în Rezerva]ia
[tiin]ific`; vedere de sub Bucura I.

61
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

c17 Privind spre Vârful Bucura I, dup` ce i-aam

traversat coastele vestice (în dreapta imaginii)
venind de pe Um`rul Por]ii. (Dominic Csudor) c18 Spre {aua Retezat [i Vârful Retezat
venind de sub Bucura I. (Dominic Csudor)

62
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

c19 Vedere din {aua Retezat spre C`ldarea [i Valea

Stâni[oara, str`juite pe dreapta de Culmea Stâni[oara.

c20 Impresionant` vedere oferit` de Vârful Retezat asupra zidului de incint` al C`ld`rii Bucura (în jum`tatea dreapt` a
imaginii), dominat` de Peleaga, zid spart adânc de Curm`tura Bucurei - prins` între Vârfurile Bucura II (dreapta), respectiv
Custura Bucurei. Stânga imaginii are în centru Vârful P`pu[a. Între cei doi uria[i ai Retezatului, Curm`tura Pelegii.

63
 ghid Mun]ii Retezat
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro

c21 Lolaia, v`zut` de pe Vârful Retezat.

22 Traversând marea de bolovani de pe Lolaia; în spate, Vârful Retezat.

64
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

23 Sub pragul din centrul imaginii se afl` {aua Ciurila, de unde coboar`,
spre dreapta, în Valea Stâni[oara, poteca cruce albastr`.

24 T`ul dintre Brazi.

65
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

25 Spre C`ldarea Gale[. În centrul imaginii,

P`pusa, iar în dreapta, aproape, Culmea Valea Rea.

26 Frumosul Lac Gale[.

66
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

27 Lacul Gale[, v`zut de

pe poteca ce urc` spre [aua
de sub Vârful Mare.

28 De pe aceeasi potec`,
imaginea Por]ilor Închise.

67
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

29 În [aua de sub Vârful Mare.

30 Pe creasta Por]ilor Închise;

68 în dreapta, C`ldarea Gale[.
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

31 T`ul }apului, v`zut

de pe Por]ile Închise.
32 Capre negre în C`ldarea
Gale[, sub Por]ile Închise.

69
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

33 Vedere cu Lacul Gale[,

de pe creasta Por]ile Închise.

34 Por]ile Închise, v`zute

de la ie[irea spre P`pu[a.

70
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat
35 P`pu[a, vedere dinspre
Por]ile Închise.

36 {aua de sub Capul V`ii Rele. În dreapta,

C`ldarea P`pu[a, în stânga C`ldarea Valea
Rea iar în fundal, Vârful Mare.

71
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

37 C`ldarea Valea Rea, între Culmea

Pietrele [i Culmea Valea Rea (dreapta).
Din [aua adânc` ce precede Culmea
Pietrele se formeaz` poteca ce traverseaz`
apoi întregul câmp de lespezi c`tre
Lacurile V`ii Rele. În plan îndep`rtat,
Vârful Retezat [i Culmea Lolaia.

38 Privind tot din [aua de sub Capul

V`ii Rele, ca [i în imaginea anterioar`, se
remarc` Custura Pelegii, care leag` Col]ii
Pelegii de Culmea Pietrele.

72
 ghid Mun]ii Retezat
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro

39 Pasaj dificil la
intrarea pe Vârful P`pu[a,
din Sp`l`tura P`pu[ii.

40 Privire retrospectiv` de pe
Vârful P`pu[a asupra traseului
de la Vârful Mare (în spate) la
Capul V`ii Rele.

73
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

41 Lacul P`pu[a v`zut de pe

Vârful Papu[a.

42 Privind mai marele

Retezatului, Peleaga, de pe vecinul
P`pu[a; jos, Curm`tura Pelegii.

74
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

43 Vedere a versantului vestic al

P`pu[ii, din Curm`tura Pelegii.
44 Vedere din Curm`tura Pelegii:
câ]iva dintre Col]ii Pelegii [i Custura Pelegii.

75
Natura României, nr. 37, martie 2013; www.romania-nnatura.ro ghid Mun]ii Retezat

45 Evaluare a sui[ului spre Peleaga,

din curm`tura cu acela[i nume.

46 Lacul Peleaga v`zut de sub Vârful

Peleaga; în spate, P`pu[a Mic`.

76