Ingrij Pac Cu Alcoolism CR PDF

Universitatea TITU MAIORESCU
Facultatea MEDICINA
Specialitatea ASISTENTA MEDICALA
LUCRARE DE LICENTA
Coordonator Stiintific: Conf. univ. dr. RADU MIHAILESCU
Absolvent: Fronie (Bejan)Adriana
Bucuresti
2010
Motto:
Dacǎ întâlneşti un alcoolic salvat, atunci întâlneşti un

erou.
În el pândeşte duşmanul adormit.
Acest om rămâne împovărat de slăbiciunea sa şi işi continuǎ
drumul printr-o lume in care se bea fǎrǎ discernământ, o lume
care nu îl înţelege şi o societate care se crede îndreptăţita in
ignoranţa ei sǎ îl privească de sus ca pe un om inferior fiindcă
îndrăzneşte sǎ înoate împotriva fluviului de alcool.
Sǎ ştii insa: El este un om EXCEPTIONAL !
Friedrich von Bodelschwingh
2
CUPRINS:
Moto
Capitolul I Introducere…………………………………………….3
Capitolul II ...........Date ştiinţifice privind alcoolismul cronic……………7
................. 3.1. Date ştiinţifice privind alcoolismul cronic………7
................ 3.2. Etiologia alcoolismului cronic...………………. 10
............... 3.3. Manifestări clinice şi morfologice……………....14
............... 3.4. Forme delirante ale alcoolismului cronic.........…16
..............3.5. Tratamentul alcoolismului cronic …...…………..21
..............3.6. Principiile de tratament………………..………...22
................ 3.7. Profilaxia secundară…………………..…………22
Capitolul III ........ Date statistice
Capitolul IV ..... Materiale şi metode de lucru…………………………27
.................... 4.1. Materiale şi mijloace de lucru…………………...27
Capitolul V Rolul asistentei în alcoolismul cronic………………..29
Capitolul VI Prezentare de caz-
..................................... Caz..1...............................................30
.....................................Caz 2.................................................47
..................................... Caz 3................................................65
Capitolul VII Concluzii……………………………………………..83
Capitolul VIII Bibliografie…………………………………………...84
3
CAPITOLUL I
1. Introducere
Noţiuni de îngrijire
Ultimii ani s-au caracterizat prin profunde transformări, care implicit s-au reflectat şi
în domeniul sănătăţii, modificându-se conceptul asupra a ceea ce trebuie să fie o asistentă
medicală.
Originea termenului de “a asista stă la baza cuvântului asistentă, dar în meseria
noastră, a asista nu înseamnă a privi ca spectator, ci a ajuta bolnavul să depăşească
momentul de criză, de a îngriji cu fapta, cu vorba, cu sufletul. Asistenta medicală
îngrijeşte persoane sănătoase de diferite vârste având rol în educaţia pentru conservarea
sănătăţii şi prevenirea bolilor, precum şi persoane bolnave pentru care îngrijirile constau în
tratarea îmbolnăvirilor, recuperarea, dacă este cazul, şi asistarea în faza terminală.
Transformări importante s-au adus şi în ceea ce priveşte acordarea îngrijirilor în
cadrul conceptului sănătate-boală. Au fost date mai multe definiţii ale sănătăţii, printre
care şi cea dată de Marie Francoise Colliere, şi anume că: „sănătatea depinde de ce se va
dezvolta sau va venii în contact cu viaţa biologică, dar ea este tot odată legată de sensul pe
care îl dă fiecare existenţei sale, raţiunii de a fi, locul sau de ne înlocuit în societate şi
rolurile sale viitoare. Ea este tot odată în legătură cu valorile şi credinţele sale care vor
pune problema alegerii între viaţă şi moarte.”
4
Deci, sănătatea poate fi denumită un triplu echilibru, ce ar putea fi reprezentat de un
triunghi echilateral în care fiecare latură reprezintă o dimensiune: dimensiunea somatică,
psihologică şi socio-culturală. Aceste dimensiuni se află într-o stare dinamică de continuă
transformare şi refacere.
Putem spune deci, că sănătatea este un continuu.
Boala reprezintă o pierdere a echilibrului. Chiar o simplă senzaţie de disconfort, o
insatisfacţie sau neplăcere poate modifica echilibrul interior. Cea care a definit un concept
propriu al îngrijirilor infirmiere este Virginia Henderson. Cadru conceptual al acesteia se
fondează pe prezenţa în orice persoană umană a unor existenţe fiziologice şi de aspiraţie
pe care ea le numeşte nevoi fundamentale.
Aceste nevoi sunt reflectate de diferite dimensiuni ale persoanei. Satisfacerea
ansamblului de nevoi permite conservarea stării de echilibru al diverselor procese
biologice, fiziologice, psihologice, socio-culturale şi spirituale. Această stare a fost
denumită „homeostazie”.
Profesiunea „de a îngriji” este una dintre cele mai vechi profesii din lume.
Activităţile ce alcătuiesc îngrijirea bolnavilor rezidă în nevoile general-valabile ale fiinţei
umane, pune în evidenţă acţiunea asistentei medicale în interpretarea acestor nevoi
multiple, în funcţie de starea particulară a pacientului căruia i se acordă îngrijiri în scop
preventiv şi curativ.
Pentru a-şi menţine un echilibru homeostatic, pacientul trebuie să atingă un nivel
minim de satisfacere a nevoilor sale.
Dacă pentru aceasta el poate răspunde de o maniera convenabilă prin acţiuni sau
comportamente adecvate pe care le îndeplineşte el însuşi, pacientul este independent.
Dacă, din cauza unei dificultăţi, pacientul nu este capabil sa îndeplinească pentru el acţiuni
adecvate care să-i permită un nivel minimal de satisfacere a nevoilor el devine dependent.
Toţi membrii echipei de îngrijire trebuie să considere persoana îngrijită ca centrul
către care converg toate activităţile şi primul lucru care contează este de a-l ajuta să-şi
recapete cât mai repede independenţa, dacă este posibil.
Nevoile privind îngrijirile sunt universale, respectul faţă de viaţă, de demnitatea
umană şi faţă de drepturile omului fac parte integrantă din îngrijirile medicale şi nu sunt
influenţate de naţionalitate, religie, culoare, vârsta, sex şi optiunile personale ale
pacientului.
5
Alcoolismul este o boală cronică caracterizată prin consumarea de băuturi alcoolice
la un nivel care afectează sănătatea fizică şi psihică, responsabilităţile sociale, familiale şi
ocupaţionale.
Deşi s-au făcut numeroase cercetări nu se cunoaşte cu exactitate care sunt cauzele
alcoolismului, dar se presupune că ar fi vorba de o predispoziţie genetică, psihologică şi
socială. Cercetătorii estimează că în lume există 62 milioane de persoane afectate de
alcool.
Îngrijirea bolnavilor cu alcoolism cronic trebuie făcută deosebit de atent prin
programe de tratament care includ atât medicamente, cât şi suport psihologic.
Pentru a obţine rezultate bune şi pentru ca bolnavii să aibă o evoluţie spre vindecare
este foarte important să se lucreze şi să se colaboreze în echipă.
Îngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care necesită cunoştinţe
tehnice şi calităţi morale deosebite.
CAPITOLUL II
3.1. Date ştiinţifice privind alcoolismul cronic
3.1.1. Terminologie, istoric
Se pare că termenul de alcool este de origine arabă, fiind compus din articolul „al” şi
cuvântul „chol”, care înseamnă praf foarte fin.
Din mijlocul secolului al XVII-lea, termenul de alcool a primit şi semnificaţia de
lichid spirtos, păstrându-şi şi sensul de materie extrem de fin divizată. Consumul de alcool
face parte integrantă din viaţa societăţii omeneşti din cele mai vechi timpuri, substanţa
fiind apreciată pentru efectele sale euforizante şi anxiolitice. Consecinţele negative ale
consumului de alcool, episodic sau cronic, atât pe plan individual, profesional cât şi socio-
familial sunt cunoscute, de asemenea de multă vreme, constituind obiectul a numeroase
cercetări o dată cu introducerea în medicină a termenului de „alcoolism” de către medicul
suedez Magnus Huss. Acelaşi medic a arătat legătura dintre alcoolism şi delerium tremens,
referindu-se pentru prima dată la unul dintre aspectele sindromului de abstinenţă.
După câţiva ani alţi doi medici au descris toate manifestările clinice ale sindromului
de abstinenţă. Au prezentat atât manifestările din plan fizic: midriaza, salivaţie abundentă,
6
nevoia imperioasă de a bea, vărsăturile, transpiraţiile abundente, mişcările fine (tremor)
apărute la început la nivelul limbi şi degetelor, generalizate apoi în tot organismul, hiper-
reflexia cât şi pe cele din plan psihic: stare de confuzie, dezorientarea temporo-spaţială,
insomniile, coşmarurile şi destul de frecvent halucinaţiile vizuale sau auditive. Cu toate
efectele negative ale consumului de alcool în viaţa personală, socio-familială, datele
epidemiologice evidenţiază un procent apreciabil de alcoolici în rândul populaţiei. Astfel
în SUA, în anul 1985 erau 10 milioane de adulţi şi 3 milioane de tineri consumatori de
băuturi alcoolice.
În Europa, şi anume în Franţa se apreciază că un sfert din populaţie este dependentă
de alcool, iar în Rusia o treime. O mare importanţă îl are aspectul medico-judiciar
deoarece o mare parte din delicte sunt comise de alcoolicii cronici. În beţia patologică,
bolnavii pot lovi, pot săvârşi agresiuni, chiar crime datorită halucinaţiilor.
Sinuciderile sunt frecvente in cadrul alcoolismului cronic.
3.1.2. Definiţie
Alcoolismul este obiceiul de a consuma alcool mai des şi mai mult decât tolerează
organismul, determinând obişnuinţa şi dorinţa irezistibilă de a repeta ingestia.
Alcoolismul a fost definit prin trei factori:

 consumul excesiv de alcool
 deteriorarea psihică progresivă
 comiterea de acte antisociale
O altă definiţie dată alcoolismului este: -consumarea frecventă a unei cantităţi

variabile de băuturi alcoolice timp mai îndelungat care determină dependenţă toxico-
maniacă şi apariţia diferitelor tulburări neuro-psihice.
Toleranţa la alcool semnifică necesitatea creşterii în timp a dozelor de substanţă
pentru realizarea aceluiaşi efect.
Opusă toleranţei este sensibilizarea care presupune realizarea stării de ebrietate la
cantităţi din ce în ce mai mici de alcool.
Dependenţa de alcool reprezintă o stare de intoxicaţie cronică caracterizată prin
nevoia imperioasă de a consuma alcool, dependenţă care poate fi atât fizică cât şi psihică.
7
Pentru dependenţă, sau mai folosit termeni ca: toxicomanie, obişnuinţa. Dependenţa
psihică este precoce şi reprezintă impulsul psihic nestăpânit de a continua consumul de
alcool pentru realizarea unei senzaţii subiective de confort, de reducere a tensiunii psihice.
Faptul că sub influenţa alcoolului apare un sentiment de satisfacţie, de relaxare, de
simplificare a unor probleme sau dificultăţi duce la dorinţa repetării consumului, rezultând
dependenţa psihică.
Modificarea funcţiilor psiho-active sub influenţa alcoolului ţine de o serie de factori
constituţionali sau educaţionali.
Dependenţa fizică este mai tardivă şi se traduce prin apariţia unui sindrom de sevraj,
atunci când a fost întrerupt sau redus brusc consumul de alcool.
În concluzie, dependenţa de alcool se caracterizează prin:
 dificultăţi în a controla comportamentul legat de consumul de alcool

cu dorinţa impulsivă de a consuma alcool.
 toleranţa crescută la alcool cu creşterea dozelor
 neglijarea responsabilităţilor socio-profesionale şi familiale în
favoarea timpului acordat preocupării şi consumării băuturilor alcoolice
 apariţia unor afecţiuni somatice: hepatice, cardiace, digestive şi ale
sistemului nervos şi afecţiuni psihice.
 apariţia stării de sevraj duce la reducerea sau încetarea bruscă,
accidentală sau voita a consumului de alcool.
3.2. Etiologia alcoolismului cronic
Numeroase teorii încearcă să explice etiologia alcoolismului referindu-se în special

la factorii genetici, bio-chimici, factorii de mediu sociali şi la cei ce ţin de tipul de
personalitate.
1. Factorii genetici
Implicaţi în determinarea răspunsului la etanol şi contribuind implicit la instalarea

consumului cronic abuziv, factorii genetici au constituit obiectul a numeroase studii.
8
Deşi incidenţa alcoolismului în familiile consumatorilor abuziv de alcool variază
considerabil, în diferitele cercetări natura familială a tulburărilor este susţinută de studii
mai recente.
Cercetările pe gemeni au oferit date extrem de variabile privind transmiterea
ereditară a „alcoolismului”.
Studiul consumului abuziv de alcool la semifraţi şi la adoptaţi susţine ideea unei
contribuţii ereditare la instalarea ingestiei excesive de alcool cu diferenţe legate de sex
afirmând posibilitatea unei transmiteri recesive X linkate, ceea ce face ca bărbaţii să fie
mai predispuşi genetic la consumul excesiv de alcool.
Luarea în considerare a factorilor genetici implicaţi în etiologia alcoolismului, a
căror pondere nu trebuie supraestimată, presupune şi menţionarea unor aspecte mai
complexe.
Astfel, un studiu efectuat în anul 1960 afirmă că deteriorarea somatică generată de
consumul abuziv de alcool ar fi în mai mare măsura determinată genetic de tendinţa
propriu zisă la consumul excesiv, iar un alt studiu din 1977 susţine ca predispoziţia către
sindromul Korsakov şi encefalopatia Wernicke se moşteneşte.
2 Factorii bio-chimici
Cercetările privind modificările bio-chimice induse de alcool la nivelul sistemului

nervos central au urmărit elucidarea unor aspecte privind toleranţa şi dependenţa la această
substanţa.
S-a emis ipoteza conform căreia, toleranţa la efectul hipnotic al alcoolului s-ar
datora rezistenţei membranei neuronale la efectul destabilizator al etanolului (etanolul
producând modificări membranare cu alterarea permeabilităţii).
3 Factorii de mediu şi psiho-sociali:
Au o contribuţie importantă în geneza alcoolismului cronic. Situaţiile psiho-

traumatizante pe care le-au trăit în copilărie, formele de privare parentala (deces, divorţ)
sunt des întâlnite în istoricul alcoolicului cronic.
Familia dezorganizată sau aparent organizată dar disfuncţională favorizează iniţierea
precoce în consumul abuziv de alcool, un rol important revenind anturajului şi prieteniilor
iar influenţele culturale de microgrup întăresc predilecţia pentru alcool.
9
Uşurinţa cu care pot fi procurate băuturile alcoolice, ca şi obiceiurile consumării în
grup şi la diferite ocazii, au un rol favorizant în consumul excesiv de alcool.
Anumite profesii pot antrena subiecţii la consum de alcool.
4. Personalitate premorbidă:
Personalitatea premorbidă a alcoolicului constituie obiectul a numeroase cercetări.

Se acceptă că nu există un profil unic de personalitate caracteristic alcoolicilor, ei
reprezentând o populaţie destul de eterogenă.
Totuşi personalitatea de tip instabil, insuficient maturizată din punct de vedere
afectiv, emoţional pare a fi cea mai frecventă printre alcoolici.
Trăsăturile unei personalităţi instabile asociată cu manifestări nevrotice sunt
considerate factori de risc pentru alcoolism.
Trăsăturile distincte, tendinţele depresive latente sau manifestate sunt de asemenea
menţionate de diverşi autori, tulburarea depresivă precedând consumul abuziv de alcool,
mai ales la femei.
Se pare însă că depresia este semnificativ mai frecventă la alcoolici care solicită
ajutor psihiatric, tulburarea afectivă fiind în general secundară.
Chiar şi atunci când alcoolismul este precedat de depresie nu este obligatorie
intercondiţionarea reciprocă (depresie-alcoolism).
Consumul de alcool este mai frecvent şi la cei cu personalităţi isterice sau
dimpotrivă astenici, la cei cu trăsături obsesive sau la anxioşi.
Astfel, se consideră că inadecvarea socială, introversia şi anxietatea sunt trăsăturile
cele mai comune ale personalităţii alcoolicilor.
3.2. CLASIFICAREA ALCOOLISMULUI
Cea mai răspândita este clasificarea lui Jellinek 1960, care descrie mai multe tipuri
de alcoolism specificându-le caracteristicile:
 alcoolismul alfa - presupune o dependenţă psihologică faţă de alcool

la care subiectul recurge „simptomatic” şi episodic, în situaţii de stres sau ca
urmare a unor suferinţe fizice, în scop tranchilizant şi euforizant.
10
 alcoolismul beta - presupune o perioadă îndelungată de ingestie care
are drept urmare apariţia unor complicaţii somatice (digestive, hepatice,
neurologice).
 alcoolismul gama - care se caracterizează prin apariţia dependenţei

ce obligă la creşterea progresivă a dozelor.
 alcoolismul delta - semnifică consumul continuu de alcool,

reducerea sau suprimarea lui pentru un timp foarte scurt (1 - 2 zile) ducând la
apariţia simptomatologiei de sevraj.
 alcoolismul epsilon - superpozabil cu dipsomania gravă (prin

dipsomanie înţelegându-se alternanţa unor perioade de consum abuziv cu
perioade de abstinenţă).
Unii autori contemporani propun o clasificare diferită a tipurilor de alcoolism,

descriind o formă separată a alcoolismului simptomatic în care consumul de alcool este
secundar unei tulburări nevrotice psihotice sau organice. S-a propus diferenţierea
conceptuală a alcoolismului „primar” de cel „secundar”, forme care nu se exclud ci pot
coexista la acelaşi pacient.
În cazul alcoolismului primar, accentul se pune pe patern-ul de comportament în
sine faţă de alcool, care nu este rezultatul unei tulburări afectiv cognitive sau de
personalitate, ci semnifică mai curând o paradigmă comportamentală bazată, probabil, pe
comportamente transmise genetic independent de ambianţă.
Alcoolismul secundar semnifică acelaşi comportament auto distructiv de utilizarea
exagerată a alcoolului, dar care este rezultatul unui sindrom psihopatologic major (psihoză
afectivă, schrizofrenie), al unei tulburări de personalitate sau al unui conflict nevrotic.
3.3. Manifestări clinice şi morfopatologice
11
Sindromul de sevraj
Factorul declanşator comun al acestor stări grave care survin în cursul alcoolismului
cronic este sistarea sau reducerea considerabilă, voluntară sau accidentală a ingestiei de
alcool. Din punct de vedere fiziopatologic se poate considera că sindromul de sevraj se
datorează hiperactivităţii sistemului nervos central, inhibat în prealabil de alcool.
Manifestările clinice ale sindromului de sevraj sunt:
 sindromul de abstinenţă la alcool

 delirul alcoolic subacut (predelirium tremens)
 delirium tremens
♦ Sindromul de abstinenţă la alcool
Se caracterizează prin apariţia la un interval de câteva zile (uneori chiar 24 de ore)

de la reducerea sau încetarea consumului de alcool, la un pacient care anterior a abuzat de
alcool, a unei simptomatologii care include senzaţie de disconfort nedefinit, tremor fin şi
distal al membrelor, limbii, buzelor, pleoapelor, tremurăturile putând să se accentueze
până la adevărate mioclonii.
Se notează prezenţa unor manifestări simpatotone cum ar fi o uşoară nelinişte,
transpiraţii, diaree, tahicardie însoţită uneori de valori crescute ale tensiunii arteriale.
La acestea se asociază anxietatea, insomniile, coşmarurile. Frecvent poate să apară o
simptomatologie depresivă, cu inapetenţă, dezgust pentru alcool, uneori idei de suicid.
Alteori tabloul clinic este de tip euforic pe acest fond apărând crize de iritabilitate cu
creşterea agresivităţii generatoare de conflicte.
♦ Delirul alcoolic subacut (predelirium tremens)
Tabloul clinic constă din: tremurături cu caracteristicile celor din sindromul de

abstinenţă alcoolică, delir halucinator cu halucinaţii, cel mai frecvent vizuale, dar şi
auditive, olfactive, gustative şi mai rar tactile.
12
Acest delir pare a se realiza spontan pentru a reapărea brusc cu alt conţinut tematic.
Pacientul prezintă confuzie mentală de profunzime variabilă cu dezorientare temporo-
spaţială, generând agitaţie şi anxietate.
Ca manifestări fizice prezintă: transpiraţii abundente cu deshidratare, tahicardie,
diaree şi vărsături.
♦ Delirium tremens (stare confuzo-onirică alcoolică acută)
Debutul poate fi brutal, în câteva ore.

Simptomatologia este mai intensă decât în cazul sindromului de abstinenţă şi a celui
de delir alcoolic subacut şi constă din: tremurături de intensitate mare, generalizate,cu
disartrie, tulburări de mers, tulburări de tonus muscular.
Pacientul prezintă delir confuzo-oniric, cu halucinaţii vizuale, agitaţie, tulburări
vegetative importante.
Laboratorul evidenţiază alterarea probelor biologice (probe hepatice modificate,
acidoza metabolică cu scăderea rezervei alcaline, diselectrolitemie).
13
.4. TULBURARI ALE ALCOOLISMULUI CRONIC
3.4.1. Halucinoza alcoolică acută
Unii autori contemporani o consideră o reacţie psihogenă a cărei apariţie este

condiţionată de tulburări de personalitate preexistente, alcoolul eliberând tendinţe
cenzurate în mod obişnuit.
Debutul este uneori consecutiv unui exces de alcool pe fondul unei intoxicaţii
cronice, dar există şi cazuri în care tulburările apar în condiţiile unui sevraj total sau ale
unei reduceri a ingestiei.
Clinic, primele tulburări sunt constituite de halucinaţii elementare, mai frecvent
vizuale, după care se instalează cele acustico-verbale.
Fondul afectiv este caracterizat de anxietate sau depresie.
14
3.4.2. Encefalopatiile alcoolice acute
Aceste sindroame constituie complicaţii cu caracter acut, care survin în cursul

alcoolismului cronic, unele fiind determinate de carenţe vitaminice (prin lipsa de aport sau
deficit de utilizare).
Simptomatologia clinică comună encefalopatiilor alcoolice includ:tulburari ale stării
vigile caracterizate prin stare de torpoare,obnubilare,tulburari de ”comunicare”-mutismul
fiind foarte frecvent.
La toate acestea se adaugă tulburări ale tonusului muscular.
3.4.3. Encefalopatia Gayet-Wernicke
Este cea mai frecventă complicaţie carenţială a alcoolismului.

Debutul este de obicei rapid cu cefalee, vărsături de tip central, tahicardie, tahipnee,
hipo sau hipertermie, semne neurologice constând în hipertonie musculară generalizată,
mioclonii.
Tabloul psihic constă iniţial din tulburări de memorie la care se adaugă tulburări ale
stării de conştienţă, realizând tabloul unei confuzii mentale, cu onirism şi agitaţie.
Starea e gravă şi netratată evoluează spre exitus.
3.4.4. Boala Marchiafova-Bignami
A fost considerată multă vreme drept o afecţiune rar întâlnită la populaţia din Italia,
consumatoare de vin.
Actualmente i se atribuie acestei boli o etiologie carenţială.
Debutul este în general acut, evoluând rapid şi inexorabil spre coma hipertonică cu
achinezie.
3.4.5. Pelagra alcoolică
15
Apare pe fondul unor carenţe vitaminice induse de alcool şi se manifestă printr-un
sindrom neurologic adesea izolat, caracterizat prin polineuropatie.
Se înregistrează astenie extremă, deshidratarea este evidenţiată cu tahicardie şi
modificări ale tensiunii arteriale, starea de conştienţă fiind însă păstrată.
3.4.6. Psihoza Korsakov
Descrierea completă a tabloului clinic care asociază tulburările amnezice cu

polinevrita îi aparţin lui Korsakov, care a considerat simptomatologia ca fiind de etiologie
toxică, legată în special de consumul de alcool.
Bolnavii prezintă tulburări ale memoriei de fixare şi evocare, confabulaţii,
dezorientare temporo-spaţială şi semne clinice de polinevrită.
Confabulaţiile apar în condiţiile amneziei unor evenimente trecute, bolnavii umplând
lacunele de memorie cu proiecţii imaginare ale a căror realitate sunt însă convinşi.
3.4.7. Demenţa alcoolică
Tabloul final al consumului abuziv, prelungit de alcool îl constituie deteriorarea

intelectuală progresivă, instalându-se demenţa caracterizată prin deficit amnezic şi
prosexic important, tulburări de orientare cu dezorientare temporo-spaţială şi confuzie,
deficit cognitiv sever cu dezorganizare profundă şi ireversibilă a întregului plan psihic cu
tulburări ale afectivităţii şi tulburări de comportament ce merg până la depersonalizare.
Pe lângă tulburările care apar la nivelul psihicului, consumul de alcool determină
grave tulburări organice apărând mai frecvent afecţiuni la nivelul stomacului (gastrită,
ulcer), la nivelul ficatului (hepatopatiile etilice) şi tulburări cardiovasculare.
3.4.8. Gastrita
Este consecinţa acţiunii directe a alcoolului asupra mucoasei gastrice. Au fost

distinse două forme de gastrită alcoolică.
Exista o forma subacută, dispeptică prin sensibilizarea mucoasei.
Simptomele dispeptice constau în:
♦ epigastralgii,
16
♦ greţuri,
♦ vărsături,
♦ flatulenţe,
♦ diaree.
Bolnavul prezintă limba saburală şi o halenă neplăcută.
Cea de-a doua formă este cronică, în care leziunile terminaţiilor nervoase ar sta la
originea tulburărilor care persistă şi la abstinenţi.
3.4.9. Hepatopatii etilice
Există două forme de hepatite de natură alcoolică:

♦ hepatita alcoolică acută
♦ hepatita alcoolică subacută.
Hepatita alcoolică subacută reprezintă forma anatomo-clinică care este mai tipică
pentru alcoolism.
Clinic, simptomatologia este reprezentată de:
♦ inapetenţă
♦ greţuri
♦ vărsături
♦ scădere ponderală
♦ hepatomegalie
♦ durere în loja hepatică.
Hepatita alcoolică acută apare pe fondul unui alcoolism cronic manifestându-se

clinic mai evident după un consum exagerat de alcool.
La simptomatologia de mai sus se adaugă:
♦ febra
♦ icterul
17
♦ accentuarea hepatomegaliei, cu alterarea probelor hepatice în planul
analizelor de laborator.
3.4.10. Tulburările cardiovasculare
Clinic, simptomatologia este destul de discretă la început manifestându-se cu

tahicardie, palpitaţii, tulburări de ritm, cum ar fi extrasistolele sau crize de tahicardie
paroxistică, dispnee progresivă de efort; cu timpul apar crizele de angor ce însoţesc
dispneea la eforturi tot mai mici.
Corectarea stărilor de malnutriţie, administrarea de vitamine şi minerale (calciu şi

magneziu) sunt în măsură să determine in multe cazuri o retrocedare a fenomenelor.
3.5. Tratamentul alcoolismului cronic
Tratamentul alcoolismului cronic se realizează printr-o îmbinare a psihoterapiei cu

tratamentul medicamentos, care consta în:
1. Somatotrope, care vizează ameliorarea funcţiilor ficatului, reechilibrarea
hidroelectrolitică.
2. Medicaţie de repulsie, care urmăreşte instalarea unui reflex condiţionat negativ la
ingerare de alcool.
3. Psihotrope, ce vizează corectarea tulburărilor psihice asociate consumului de
alcool
3.6. Principiile de tratament
Se realizează un tratament profilactic şi unul curativ.

Profilaxia este complexă, măsurile fiind primare şi secundare.
18
Profilaxia primară cuprinde măsurile de ordin socio-economic prin care se încearcă
educaţia tineretului în a evita consumul de alcool, tinerii fiind cei mai vulnerabili la
consumul exagerat de alcool. Acest lucru se realizează prin propagande antialcool,
incurajarea consumului băuturilor nealcoolice; se încearcă reducerea producţiei de alcool
şi obţinerea unor băuturi de bună calitate la preţuri mari.
3.7. Profilaxia secundară
Este de ordin medical şi cuprinde:
♦ depistarea în faza precoce a alcoolismului

♦ tratament obligatoriu gratuit
♦ dispensarizarea cu inserţia socială pentru a se evita recăderea.
Screeningul reprezinta modalitatea prin care se identifica indivizii cu probleme
date de alcool sau cu consecintele acestui consum fata de ceilalti indivizi care nu au
astfel de dificultati11. El presupune o utilizare rapida a unei proceduri necostisitoare atat
ca timp cat si ca modalitate de administrare. Scopul screeningului sau triajului este de a decela
si trata aceasta problema intr-un stadiu precoce inainte de debutul unei boli sau tulburari
diagnosticabile cand tratamentul ei este mult mai costisitor. In felul acesta screeningul se
deosebeste de procedurile de evaluare care sunt destinate sa explorare natura si marimea
probolemelor date de alcool si de diagnosticul clinic care este in mod obisnuit un proces mai
detaliat si intensiv cu scopul de a potrivi simptomele si semnele prezente la o categorie
diagnostica si a face un plan de tratament.
Intr-o evaluare coerenta, secventiala, a alcoolismului, screeningul
trebuie se
reprezinte prima etapa, urmand ca evaluarea specifica, identificarea
semnelor si
simptomelor consumului de alcool si formularea diagnostica sa
reprezinte etapa
ulterioara, iar evaluarea individului in vederea decelarii consecintelor somatice si
psihice ale consumului de alcool sa reprezinte etapa finala inaintea demersului therapeutic..
In domeniul alcoolismului exista trei mijloace de screening:
19
a) teste de laborator clinic care detecteaza prezenta alcoolului in aerul respirat
sau in sange sau modificarile fluidelor organismului sub influenta alcoolului (precum
dozarea enzimei gama-glutamil-transferazei);
b) examinari clinice (precum marirea de volum a ficatului, tremorul limbii sau
a mainilor, vascularizatia anormala a pielii si hiperemia conjunctivala);
c) chestionare si scale de auto-evaluare.
Din cauza costului ridicat, primele doua metode au o raspandire limitata. Astfel,
chestionarele si scalele de auto-apreciere raman principalele mijloace de screning.
Acestea au avantajul de a avea un cost scazut, o acceptanta mare si posibilitatea de a fi
aplicate de un personal cu un antrenament limitat. Studiile intreprinse au aratat ca aceste auto-
raportari asupra consumului propriu de alcool si a problemelor date de acesta au un grad
suficient de confidenta si acuratete, mai ales daca sunt culese intr-un mod adecvat.
De regula screeningul sau detectia se face in: sectorul ingrijirilor primare
(medical de medicina generala, medical de familie; camera de garda a serviciilor de
urgenta, ambulanta, etc. sectiile spitalicesti, cabinetele ambulatorii de specialitate.
Se considera ca toate persoanele care cauta ajutor medical trebuie screenizate
pentru probleme date de consumul de alcool. Daca sunt prezente probleme usoare sau
medii, o interventie scurta trebuie sa fie oferita ca mai apoi sa se observe efectul ei. Daca sunt
observate probleme severe, trebuie facuta indrumarea la tratamentul specializat.
In cele ce urmeaza se va prezenta o procedura tipica de screening a consumul de
alcool. Astfel, exista mai multi pasi caracteristici ai acestei proceduri si parcurgerea lor
intocmai asigura acuratetea depistajului.
1. Primul pas este identificarea consumului de alcool: “Consumati bauturi
alcoolice?”
Subiectul poate ocoli raspunsul sau poate nega si intervievatorul poate reformula
intrebarea sau insista. Un raspuns pozitiv face sa se treaca la al urmatorul pas.
2. Determinarea cantitatii/frecventei consumului. Pentru determinarea

standardizata a consumului s-a construit unitatea internationala standard de consum
numita si “drink”.
Conventional un drink este definit de 12 g. de alcool pur. Aceasta este echivalent
cu o sticla de bere de 330 ml, cu un pahar de vin de 200 ml sau cu un paharel (40 ml)
de
20
bautura spirtoasa de 40º. Intrebarile indicate ar fi: “In medie in cate zile din
saptamana consumati bauturi alcoolice?” si “Intr-o zi cand consumati, cata cantitate
consumati in medie?” urmand ca aceasta cantitate sa o transformati apoi in “drink-uri”.
Aceasta etapa a screeningului permite sa se determine persoanele aflate la risc.

Dupa Institutul de Alcoolism al Statelor Unite (National Institute on Alcohol Abuse and
Alcoholism), o persoana aflata “la risc” de a dezvolta problemele date de consumul de
alcool este: un barbat care bea mai mult de 14 drinkuri/saptamana sau mai mult de 4
drinkuri intro ocazie; o femeie care consuma mai mult de 7 drinkuri/saptamana sau mai
mult de 3 drinkuri intr-o ocazie; o persoana in varsta care bea mai mult de 7
drinkuri/saptamana sau mai mult de 1 drink intr-o ocazie.
3. Daca se vrea sa se deceleze cu finete problemele date de consumul de

alcool trebuie sa se apaleze la chestionarele sau instrumentele de screening. In capitolul
de fata vom prezenta chestionarele CAGE si AUDIT.
Chestionarul CAGE a aparut in 1974 si este cel mai folosit test in practica
medicala curenta pentru screeningul alcoolismulu. Numele lui vine de la cele patru
intrebari ale testului care contin cuvintele “Cut down” (a reduce), “Annoyed”
(suparat),“Guilty” (vinovat) si “Eye opener” (deschizatorul de ochi, adica ai nevoie de
o bautura de dimineata ca sa te trezesti) si care sunt cele patru arii explorate de test.
CAGE este un test creion-hartie si subiectul trebuie sa aleaga singur un raspuns

intre “da” si “nu”. Doua sa mai multe raspunsuri afirmative indica ca pacientul are riscul
de a avea probleme date de consumul de alcool si necesita un ajutor. Testul este indicat mai
ales in reteaua medicala primara, in cabinetul de medicina generala pentru ca este foarte usor
de aplicat, completarea lui ia in jur de 1-2 minute.
Testul CAGE
© Ati simtit vreodata ca ar trebui sa reduceri bautul?
(A) Au fost oameni suparati pe Dvs din cauza bautului?
(G) V-ati simtit vreodata vinovat din cauza bautului?
(E) Ati luat vreodata o bautura de dimineata ca sa calmati
nervii sau sa va treaca mahmureala?
In urma unui studiu multinational, Organizatia Mondiala a Sanatatii a construit si
recomandat un instrument de decelare a problemelor date de alcool format din doua
parti:The Alcohol Use Disorders Identification Test (AUDIT) si The Clinical Screening
Procedure 14,15. Chestionarul AUDIT este compus din 10 intrebari: intrebarile 1-3 masoara
21
consumul de alcool, intrebarile 4-6 comportamentul de consum, 7-8 reactiile adverse si 9-10
problemele date de alcool. Fiecare intrebare permite evaluarea ei pe o scara Likert cu 4 puncte
(de la 0 la 4) si scorul total al testului poate sa se intinda de la 0 la 40. Pentru scorul prag de 8
a fost gasit maximum de senzitivitate si specificitate, ceea ce inseamna ca dincolo de acest
scor se poate vorbi de un individ avand un consum de alcool daunator.
Chestionarul AUDIT este construit astfel incat sa poata fi folosit usor de un
personal cu diferite nivele profesionale si in diferite locuri ale ingrijirii medicale
primare (cabinete de consultatie, camera de garda, la domiciliul pacientului, in scoli, la
locul de munca, etc) sau ca test de auto-evaluare in sala de asteptare a cabinetelor
medicale.
Chestionarul poate fi usor incorporat in mai multe genuri de examinari de sanatate:
Anamneza unei consultatii medicale;
Triaj general de sanatate in vederea completarii unor formulare sau fise de sanatate, etc;
Conversatii cu scop profilactic;
Consiliere privind stilul de viata sau managementul problemelor familiale;
Test de auto-evaluare, etc.
Foarte rar se intampla ca acest chestionar sa fie privit de subiecti ca ofensator sau
ingrijorator. Experienta investigatorilor din mai multe tari indica ca intrebarile AUDIT
genereaza raspunsuri confidente indiferent de cultura, varsta sau sex.
La putinii pacienti care refuza sa vorbeasca de consumul lor de alcool sau sa
admita ca acest consum le dauneaza, sau la cei care sunt sub influenta alcoolului in
timpul consultatiei, este bine sa se amane administrarea testului pentru o intalnire
viitoare. Se pot obtine informatii despre consumul de alcool prin folosirea intrebarilor
testului la rudele, sotia/sotul sau colegii subiectului in cauza.
Pacientii tind sa raspunda foarte onest atunci cand:
• Interviul este prietenos si neamenintator; incearca sa aplici testul in cele
mai potrivite conditii;
• Scopul testului este clar legat de diagnostic sau de evaluarea globala a starii
de sanatate a pacientului;
• Pacientul nu este sub influenta alcoolului in timpul screeningului; se
impune atunci amanarea aplicarii testului;
• Informatia obtinuta este confidentiala;
- Intrebarile sunt puse astfel incat sa fie usor de inteles.
22
Se recoamnda ca testul sa fie incorporat in anamneza pacientului si intrebarile
testului sa devina parte integranta din rutina examenului clinic. Rezultatele testului
(scorul general si partial la cele trei grupe de intrebari: consum de alcool, sindrom de
dependenta si problemele date de alcool) trebuie coroborate cu alte examinari si teste
paraclinice. Aceasta depinde de cooperarea pacientului, de antrenamentul examinatorului
si de resursele disponibile pentru alte examinari. Astfel, se va cauta si semnele fizice ale
consumului abuziv de alcool precum hiperemia conjunctivala, vascularizatia anormala a
pielii, in special a pometilor fetii, tremorul mainilor si tremorul limbii, hepatomegalia si
valorile enzimei gamma-glutamil transferaza (GGT).
Un scor general de 8 sau mai mult indica un consum daunator de alcool la
subiectul testat. O interpretarea mai nuantata se poate face prin analiza scorurilor la
diferite intrebari. Astfel, un scor mare la primele trei intrebari, in absenta scorurilor
ridicate la restul intrebarilor, deceleaza un "consum hazardos de alcool", scoruri mari la
intrebarile 4, 5 si 6 sugereaza prezenta unui sindrom de dependenta la alcool, iar scoruri
mari la restul intrebarilor sugereaza un consum daunator de alcool
Tratamentul curativ este de durată şi trebuie acceptat de bolnav; acesta trebuie să fie
motivat pentru ca tratamentul să reuşească.
Tratamentul alcoolismului cuprinde:
1. Cura de sevraj şi corectarea tulburărilor metabolice

2. Cura de dezgust: tratamentul apetenţei alcoolice prin crearea unei rezistenţe faţă
de băuturile alcoolice.
3. Cura psihoterapeutică de susţinere
4. Post cura de securitate şi control
1. Cura de sevraj şi corectare a tulburărilor metabolice
Este necesară spitalizarea timp de 3 - 4 săptămâni. Bolnavul este supus unui sevraj prin
privarea de toxic brusc sau treptat.
Ritmul sevrajului poate determina sindromul de abstinenţă, chiar delirium tremens. În
cura de sevraj se va administra un tratament anticarenţial pentru evitarea sindromului de
23
abstinenţă. Acest tratament are rolul să corecteze dezechilibrele hidro-electrolitice şi
metabolice.
Tratamentul se efectuează cu hepatoprotectoare (Aspatofosrt, Mecopar, Silimarină,
Metaspar) şi vitamine din grupul B (B1, B6, B12) şi vitamina C.
Se administrează în această cură de sevraj atât soluţii alcoolizante intravenoase (i.v.) sau
per os, cât şi cantităţi mici de alcool care sunt asociate cu tranchilizante şi sedative uşoare din
clasa benzodiazepinelor, în doze mici.
Manifestările care pot apărea la unii bolnavi în cursul dezintoxicării sunt: greaţă şi
vărsături, senzaţie de rău şi slăbiciune, hiperactivitate vegetativă: tahicardie, transpiraţii,
modificări tensionale, anxietate, dispoziţie depresivă sau creşterea agresivităţii.
Când îngrijim pacientul trebuie să observăm din timp aceste simptome de dezintoxicare.
În cazuri grave se anunţă medicul.
În tratamentul stărilor de predelirium şi delirium tremens internarea se impune de
urgenţă fiind urmată de o reechilibrare hidroelectrolitică atât parenteral cât şi per os.
Tratamentul medicamentos se realizează cu neuroleptice cu efecte antihalucinatorii:
Haloperidol, Clorpromazin - în formele grave de delirium tremens sau delir alcoolic acut,
Meprobamat (400 – 800 mg. la 4 ore), Diazepam (10 mg. i.m., 20 mg. i.v. lent, 50 - 80 mg.
i.m.), în formele uşoare.
ATENTIE: Diazepamul poate determina modificări respiratorii (stop respirator). Se mai
administrează terapie hormonală cu extracte suprarenale şi insulină (30 - 60 U.I.). Pentru
corectarea tulburărilor cardiovasculare şi profilaxia unor intercurente infecţioase se
administrează: tonicardiace, Sulfat de Magneziu, HHC, antibiotice).
Tratamentul se continuă cu redresare metabolică, corectarea tulburărilor de la nivelul
ficatului cu vitamine din grupul B (B1, B6, B12) şi hepatoprotectoare (Mecopar, Aspatofort,
Silimarină, Metaspar, Tropofar).
2. Cura de dezgust
În absenţa unor insuficienţe organice (cerebrale, renale, hepatice, pulmonare, cardiace)

se începe cura de dezgust, moment în care se întrerupe administrarea neurolepticelor şi
tranchilizantelor, corectându-se la nevoie tulburările de somn.
Se urmăreşte producerea unui reflex condiţionat faţă de alcool, prin înlocuirea acestuia
cu o substanţa vomitivă sau alt drog cum ar fi: Emectina, Apomorfina, Disulfiram,
Metronidazol.
24
Apomorfina are proprietăţi vomitive centrale. Se administrează subcutanat de 5 ori pe zi,
3 zile cate 5 - 10 mg.
La 5 minute după administrarea Apomorfinei se oferă un pahar din băutura preferată, ce
va declanşa vărsătura. Această tehnică se face în faţa celorlalţi bolnavi din salon.
Contraindicaţiile Apomorfinei sunt: gastrita, afecţiunile hepatice grave, hipertensiunea
arterială, insuficienţa coronariană.
Proba se repetă până când simpla vedere a băuturii provoacă greaţa.
Disulfiramul (antialcool) este cel mai frecvent utilizat. Acţionează prin blocarea
catabolismului alcoolului în stadiul de acetaldehida. Cumularea acetaldelhidei dă o serie de
efecte secundare. Se administrează zilnic 2 tablete de Antialcool (1 tabletă are 500 mg.) timp
de 4 zile. În a cinci-a zi se administrează vitamina PP, pe lângă tabletele de Antialcool. Apoi
se începe proba care constă în ingerarea băuturii preferate în doză mică.
După 15 - 20 minute se obţine reacţia aşteptată: stare de disconfort, hiperemia feţei,
toracelui, senzaţia de căldura, palpitaţii, greţuri, vărsături, ameţeli, senzaţia de sufocare. La
nevoie se administrează analeptice cardiace şi respiratorii: Glucoza 33 %, vitaminele B 1, B6,
sedative uşoare din grupa benzodiazepinelor.
Accidentele care pot apărea sunt: crizele de epilepsie, accidentele vasculo-cerebrale,
stare confuzionala, delirum tremens, sindrom Korsakov. Contraindicaţiile antialcoolului sunt:
ciroza decompensată, hipertensiunea arterială, epilepsia, anxietata majoră.
Metronidazolul se administrează în doze crescânde prin creşterea dozei la 2 zile cu 2
tablete până se ajunge la 10 tablete şi apoi doza descreşte cu câte 2 tablete pe zi.
Contraindicaţiile lui nu sunt atât de severe şi se poate administra la cardiaci şi la cei cu
tulburări hepatice.
3. Psihoterapia
Poate să se efectueze individual, în grup sau în familie.

Are 3 forme prin care se poate realiza. Două dintre ele fiind cele mai utilizate:
♦ psihoterapia - psihoanalitică în care se identifică conţinutul inconştient,

operându-se ulterior asupra cauzelor consumului abuziv de aclool.
♦ psihoterapia – comportamental - cognitivă care are în vedere scăderea anxietăţii
căutând un mijloc pentru reducerea situaţiilor stresante,
25
(cauze ale consumului de alcool) prin modificarea paternului comportamental. Cele două
forme necesită colaborare din partea bolnavului.
4. Postcura de securitate
Este etapa de consolidare a dezalcoolizării, tratamentul urmat în spital fiind susţinut prin
supraveghere medicală şi control. După externare se continuă recuperarea psihică încercându-
se o reinserţie socio-profesională.
Ca răspuns la nevoile foştilor pacienţi s-au creat centre specializate Alcoolicii Anonimi
– în care bolnavii îşi împărtăşesc impresiile lor legate de consumul excesiv de alcool şi
efectele negative ale acestuia şi se încurajează reciproc în a continua lupta împotriva
dorinţelor care se nasc în ei referitoare la consumul de alcool.
Deviza sau moto-ul acestor centre este: ”cel mai bun ajutor pentru un alcoolic este un
alcoolic recuperat”.
Sreening
Deşi sute de teste de screening pentru alcool sunt disponibile, inclusiv unele
elaborate cu până la 100 de întrebări, testele de screening scurt cu doar câteva întrebări au
fost dezvoltate pentru a încuraja diagnostic în situaţii fundamental de urgenţă şi-health
îngrijire.
Testele nu poate fi mai scurt ca exacte sau sensibile ca cele mai lungi, dar ele
servesc şi la ecran potabilă dăunătoare sau dependenţa de alcool, care pot fi urmate de alte
evaluare în profunzime using mai multe teste elaborate.
CAGE de testare
Unul din instrumentele de screening mai vechi şi mai popular pentru abuzul de
alcool este testul CAGE, care este un scurt, de patru întrebare de testare care diagnostice
probleme cu alcoolul pe parcursul unei vieţi.
C - Aţi simţit vreodată ar trebui să reducăconsumul dvs.?
A - oameni ai deranjat de criticile dvs. de băut?
G - Aţi simţit vreodată rău sau vinovat despre dvs. de băut?
E - păhărel: Aţi avut vreodată o băutură în primul lucru dimineata la echilibru nervi
sau de a scăpa de o mahmureala?
26
Deoarece negarea insoteste de obicei, probleme abuzului de alcool, testul CAGE, la
fel ca majoritatea testelor de screening de alcool, pune întrebări despre problemele
asociate cu consumul, mai degrabă decât cantitatea de alcool consumată. Două "da"
răspunsuri la testul CAGE indică probleme cu alcoolul.
Dezavantajul testului CAGE este faptul că este cea mai precisă pentru albi, bărbaţi
de vârstă medie şi nu foarte precise pentru identificarea abuzul de alcool la persoanele în
vârstă, femeile albe, şi Africa şi americani mexican.
T-ACE Test
Testul T-ACE este, de asemenea, doar patru întrebări, inclusiv trei găsite pe testul
CAGE, dar sa dovedit a fi mai precise in diagnosticarea probleme cu alcoolul în bărbaţi şi
femei.
T - aceasta nu ţine mai mult de trei băuturi pentru a face sa te simti de mare?
A - Aţi fost vreodată deranjat de criticile oamenilor de baut dvs.?
C - Eşti încercarea de a reduce pe de băut?
E - Ai folosit vreodata alcool, un păhărel de dimineata?
Din nou, "da" răspunsuri la două dintre aceste patru întrebări este un indiciu al
abuzului de alcool este posibil sau de dependenţă.
AUDIT Test
Unul din testele cele mai precise disponibile este Alcoolul utilizare Tulburări test de
identificare (audit), care poate să fie exacte 94 la sută din timp. Este, de asemenea precisă
între etică şi grupuri de gen. Testul conţine 10 întrebări cu variante multiple, care sunt
marcate pe un sistem de puncte. Un scor de mai mult de opt indică o problemă de alcool.
Dezavantaj al testului de audit, dezvoltat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii,
este că este nevoie de mai mult timp pentru a administra şi este mai dificil de scor decât
testele mai scurt.
Cinci-Shot Chestionar
Acesta este un alt test de popular scurt care conţine cinci întrebări cu răspunsuri
multiple.Acesta este compus din două întrebări din testul de AUDIT şi trei întrebări din
testul CAGE.Testul Cinci-shot este conceput pentru a fi o formă mai scurtă de
Chestionarul de audit.
Test RAPS4
Rapid alcool Probleme ecran (Raps) solicită întrebări similare, deoarece testul
CAGE, ci dintr-o perspectivă diferită. Un răspuns "da" la testul RAPS4 indică o posibilă
27
problema abuzului de alcool, iar rezultatele au arătat a fi foarte exacte între femei şi
bărbaţi şi grupuri etnice.
Tweak de testare
Tweak este un element de testare cinci dezvoltat iniţial la ecran pentru consum de
risc în timpul sarcinii. Acesta include trei întrebări cuşcă şi solicită, de asemenea, despre
toleranta pacientului şi pene de curent.
MAST de testare
Michigan alcool de screening de testare este una dintre cele mai vechi şi de testare
cele mai precise de screening alcool disponibile. Acesta cuprinde 22 de da sau nu întrebări
cu şase răspunsuri pozitive, indicând o problemă de băut. Dezavantaj la testul MAST este
lungimea şi timpul necesar pentru scorul la un cabinet medical ocupat. Un avantaj al
acestui test este că, de asemenea, diagnostice eficient adolescenţi.
FAST Test
Testul FAST este un test de patru cauză care a fost proiectat special pentru pacienţii
trataţi în îngrijire de urgenţă sau situaţii de camera de urgenţă. Testul este rapid şi uşor de
scor, dar cercetările arată că detectează doar 90 la sută din probleme cu alcoolul care sunt
detectate cu ajutorul testului AUDIT.
Paddington Alcool Test
Paddington alcool test a fost, de asemenea, conceput pentru a fi administrat la
pacienţii trataţi pentru căderi şi accidente în camera de urgenţă. Testul conţine doar trei
întrebări şi este uşor de scor. Dezavantaj la testul PAT este faptul că pune întrebări directe
despre cat de mult alcool consuma pacientul, care pacienţii au tendinţa de a reduce la
minimum sau a refuza.
SAAST de testare
Alcoolismul auto-administrat de screening de testare (SAAST) este un test de 35 de
întrebare care pune întrebări despre pierderea pacientului de control, performanţa de locuri
de muncă, consecinţele potabilă, precum şi antecedentele familiale de alcoolism. Un
avantaj major al testului SAAST este că nu există o versiune de test care pot fi completate
de către cineva care cunoaşte pacientul, cum ar fi soţul / soţia lor.
CAPITOLUL III
28
Alcoolul in Romania
Alcoolul adolescentin:
In perioada mai-iunie 2006, la nivelul municipiului Bucuresti, a fost realizata

o ancheta pe baza de chestionar in randul elevilor din clasele IX - XII, ce a avut drept scop
determinarea consumului de alcool in randul adolescentilor.
82 % dintre liceeni au afirmat ca obisnuiesc sa bea numai la ocazii. De
asemenea, 6,8 % dintre ei au afirmat ca nu au consumat niciodata bauturi alcoolice si
numai 1,7 % s-au declarat ca fiind consumatori zilnici.
Comportamentul elevilor in ceea ce priveste consumul de alcool este similar
cu cel al familiilor din care provin, 72% dintre acestia afirmand ca in familiile lor se
consuma alcool numai la ocazii speciale (aniversari, petreceri).
Doar 2,4 % dintre subiecti au afirmat ca in familia lor nu se consuma
niciodata alcool, in timp ce 5,8 % apreciaza ca acesta este consumat zilnic.
In ceea ce priveste anturajul, peste jumatate (57,5%) dintre elevii chestionati

sustin ca doar o mica parte din grupul de prieteni consuma frecvent alcool.
Intrebati cati dintre prietenii lor se imbata frecvent, 43,6 % dintre subiecti au
raspuns ca numai cativa fac acest lucru, iar 38,6 % ca nici unul dintre prietenii lor nu
ajunge intr-o stare avansata de ebrietate.
Motivele care au stat la baza consumului de alcool au fost in principal

curiozitatea (47 %) si placerea (42%). Chestionati cu privire la destinatia banilor de
buzunar, marea majoritate (67,2 %) au declarat ca ii folosesc pentru procurarea produselor
alimentare, iar 28,7 % achizitioneaza alte produse (haine, accesorii vestimentare, carti
etc.). Numai 2,5% dintre respondenti utilizeaza banii de buzunar pentru cumpararea
bauturilor alcoolice.
România se afla printre cei mai mari consumatori de alcool din Europa, se
arata într-un raport al Institutului Britanic de studii privitoare la alcool.
29
In Romania, adultii consuma mai mult de 18,5 litri de alcool pe an, in timp
ce media in Uniunea Europeana se situeaza in jurul a 15 litri. . Respectiv, această
situaţie a sporit majorarea mortalităţii generale a populaţiei, negativ a influenţat asupra
situaţiei demografice din teritoriu, a sporit violenţa şi agresivitatea familială, suicidele etc.
Prevalenţa morbidităţii prin alcoolism cronic constituie 1276,1 (2006) comparativ cu
1292,0 (2005). Prevalenţa psihozelor alcoolice - 25,6 (2005-19,5).
Cu regret majoritatea lor se depistează tardiv cu afecţiuni somato-neurologice

grave, psihoze alcoolice, etc.
Incidenţa morbidităţii prin alcoolism cronic constituie 112,8 (2006) în

comparaţie cu 89,5 (2005).
Incidenţa prin psihoze alcoolice constituie 19,6 (2005 - 14,1).

Majoritatea oamenilor consideră că ei beau cu moderaţie şi cred că atît timp cît nu se
îmbată sau nu sînt dependenţi de alcool, nu există probleme. După datele statistice, 1
european din 4 consumă o cantitate periculoasă de spirtoase, care provoacă probleme
grave de sănătate.
Este evident, că consumul de băuturi alcoolice este un fenomen larg răspîndit

printre contingentele de populaţie, inclusiv printre persoanele de gen femenin. Populaţia
femenină din zonele urbane mai des decît din zonele rurale, conform sondajului, au
afirmat că au consumat băuturi alcoolice pe parcursul ultimei luni, respectiv 62.2, în
comparaţie cu 57,1%.
Situaţia consumului de alcool printre persoanele de gen masculin este şi mai

agravată. În fiecare zi consumă alcool conform raportării 3,8 la sută dintre bărbaţi, faţă de
0,7 la sută dintre respondenţi femei. Bărbaţii consumă alcool 1-2 ori pe săptămînă mai
frecvent decît femeile. Deci, consumul de băuturi alcoolice este mult mai frecvent printre
contingentele de bărbaţi şi respectiv afectaţi de maladiile narcologice.
Sociologii spun ca la baza consumului de alcool sta nivelul de trai scazut.
O statistica oficiala a Ministerului Sanatatii releva faptul ca 10% din populatia tarii
are probleme cu alcoolul, procent ce se afla in plina crestere.
30
Romania este una dintre putinele tarii in care birturile au clienti la 7.00 dimineta.
Potrivit studiului, în Europa, peste 25% dintre decesele înregistrate în rândul

barbatilor cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani au drept cauza consumul de alcool în
exces.
Alcoolul Economic
Cu banii cheltuiti de romani pe alcool s-ar fi putut cumpara 230.000 dintre cele mai
scumpe variante ale Daciei Logan.
De asemenea, cu aceiasi bani, s-ar putea achizitiona peste 5.700 de garsoniere la un

pret mediu. Nu in ultimul rind, piata bauturilor alcoolice valoreaza mai mult decit cea a
fondurilor de investitii mutuale, estimata la 1,7 miliarde de euro si este aproximativ la
acelasi nivel cu cea a leasingului. Iar cele 2,3 miliarde de euro inseamna 2,5% din PIB-ul
national.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul National de Statistica, pentru trimestul al

doilea al anului in curs, 5,9 % din totalul cheltuielilor lunare de consum sau gospodarie ale
unei familii, sunt alocate achizitionarii bauturilor alcoolice si a tutunului, in timp ce pentru
educatie sunt cheltuite doar 0,9 procente. Nici pe sanatate romanii nu par dispusi sa
cheltuie prea multi bani, doar 4,8 procente din totalul cheltuielilor lunare se indreapta spre
acest sector.
31
CAPITOLUL IV
4.1. Materiale şi mijloace de lucru
Materiale: pentru alcătuirea lucrării de Licenta am folosit 30 cazuri cu diagnosticul de

alcoolism cronic.
Cei 30 de subiecţi incluşi în lotCele 30 cazuri au studiate în anul 2009-2010 fost
internaţi în Clinica XVII-Toxicomani a Spitalului Cl, de Psihiatrie.ALEX.OBREGIA,
4.1.1. Metode de lucru:
1. Am discutat cu pacienţii pentru culegerea datelor privind starea de sănătate şi starea

de boală a pacienţilor în vederea stabilirii bilanţului dependenţă - independenţă.
Cu ocazia supravegherii pacienţilor şi în timpul efectuării tehnicilor de îngrijire am
discutat cu pacienţii, putând astfel să fac evaluarea stării lor, cu echipa de îngrijiri, în
timpul desfăşurării vizitelor medicale, prin discuţii cu medicul şi asistentele medicale; am citit
şi căutat date cu privire la intervenţiile delegate şi asupra evoluţiei bolii.
2. Am observat pacienţii pe tot parcursul spitalizării în ceea ce priveşte comportamentul,
atitudinea, starea generală.
3. Am purtat discuţii cu membrii familiei.
4. Am studiat documentele medicale ale pacienţilor, respectiv foaia de observaţie,
precum şi documentele examinărilor paraclinice.
5. Studiul literaturii de specialitate.
In urma studiului realizat s-au obtinut urmatoarele date:
32
Tabel cu lotul de pacienti
MEDIUL DE
PROVENIENTA
GRUPE DE VARSTA SEX NIVEL SOCIAL
60 din din
15- 25 40- 80
– mediul mediul
24 -39 59 ani şi
NR 79 rural urban Venit Venit Venit
ani ani ani peste
CRT Initiale ani M F mic mediu ridicat
1 I.I. 1 1 1 1
2 P.V. 1 1 1 1
3 R.D 1 1 1 1
4 D.V 1 1 1 1
5 A.F 1 1 1 1
6 G.E 1 1 1 1
7 S.D. 1 1 1 1
8 D.A. 1 1 1 1
9 F.M. 1 1 1 1
10 E.M. 1 1 1 1
11 B.G. 1 1 1 1
12 T.S. 1 1 1 1
13 S.T. 1 1 1 1
14 D.G. 1 1 1 1
15 I.T. 1 1 1 1
16 G.C 1 1 1 1
17 .D.P 1 1 1 1
18 R.P.M 1 1 1
19 T.I. 1 1 1
20 S.A 1 1 1 1
21 D.B 1 1 1 1
22 F.D. 1 1 1
23 M.M 1 1 1
24 C.I. 1 1 1 1
25 M.G. 1 1 1 1 1
26 R.M. 1 1 1
27 C.M. 1 1 1 1
28 S.C,. 1 1 1 1
29 H.E 1 1 1 1
30 C.G. 1 1 1 1
TOTAL A.A. 3 11 8 6 0 8 22 28 2 13 8 9
33
REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA
PE GRUPE DE VARSTA
15- 24 ani
60 – 79 ani 11%
21%
25 -39 ani
39%
40- 59 ani
29%
REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA
12 11
10
8 8
8 7
6
4 3
2 1
0
0
15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 65-74 75-84
34
REPARTITIA PE SEXE
REPARTITIA PE SEXE
30 28
25
20
15
10
5 2
0
masculin feminin
REPARTITIA PE SEXE
feminin
7%
masculin
93%
35
REPARTITIA IN FUNCTIE DE MEDIUL DE PROVENIENTA
REPARTITIA DUPA M EDIUL DE PROVENIENTA
0% din mediul
rural
27%
mediul urban
73%
REPARTITIA DUPA MEDIUL DE PROVENIENTA
25 22
20
15
8
10
0
din mediul rural mediul urban
36
REPARTITIA IN FUNCTIE DE NIVELUL SOCIO-ECONOMIC
14 13
12
10 9
8
8
0
Venit mic Venit mediu Venit ridicat
REPARTITIA IN FUNCTIE DE NIVELUL SOCIO-ECONOMIC
Venit
ridicat
30% Venit mic
43%
Venit
mediu
27%
37
Repartitia in functie de nivelul educational
studii studii
superioare elementare
30% 27%
0%
0%
studii medii
43%
Repartitia in functie de nivelul

educational
15
10
13
8 9
5
0
studii studii medii studii
elementare superioare
38
4.1.2. Educaţia bolnavului:
1. Evitarea consumului de alcool atunci când devin agresivi deoarece sub influenţa
alcoolului pot interpreta greşit o remarcă sau un gest.
2. Atitudinea de a spune NU grupului de apartenenţă şi adoptarea unui comportament
prin care să fie acceptat de grup fără să consume alcool.
3. Informarea pacientului despre efectele negative şi consecinţele alcoolului din punct de
vedere social.
4. Învăţarea pacientului de a nu deveni „sclav” propriilor slăbiciuni legate de consumul
de alcool.
5. Încercarea de a-şi rezolva problema fără a crede că alcoolul l-ar ajuta în găsirea unor
soluţii sau că ar avea un efect relaxant asupra lui.
6. Convingerea pacientului că alcoolul este una dintre slăbiciunile care prin voinţă poate
fi înlăturată din viaţa sa.
7. Înlocuirea acestei substanţe cu o altă substanţă (suc, ceai) care nu au efect negativ
asupra persoanei sale.
8. Redarea unor exemple negative care după consumul de alcool au ajuns într-o stare
critică.
CAPITOLUL V
5.1Rolul asistentei mediacale în alcolismul cronic
 Primeşte bolnavii internaţi şi ajută la acomodarea lor pe secţie.
39
 Participă la vizita medicală şi execută indicaţiile medicilor cu privire la
tratamentul, regimul alimentar şi igienă,insoteste pacientii la investigatii.
 Supraveghează în permanenţă starea bolnavilor şi informează medicul

asupra oricăror modificări în evoluţia bolnavilor.
 Răspunde prompt la solicitările bolnavilor.
 Ajuta bolnavii la păstrarea igienei corporale.
 Culege informaţii de la aparţinători, în lipsa medicului în vederea

completării anamnezei.
 Participă la toate acţiunile, activităţile psiho-ergo-terapeutice din secţie.
 Exercită orice altă sarcină primită din partea conducerii unităţii.
CAPITOLUL VI
PREZENTARE DE CAZURI
Caz numărul 1
Nume şi prenume:P.V.
Vârstă: 41 ani
Sex: masculin
Ocupaţia: portar
40
Naţionalitatea: română
Religia: ortodox
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu are
Comportamente: fumător 15 - 20 ţigări/zi, consumator de alcool, neagă consumul de

droguri.
Diagnostic de internare: Etilism cronic
Motivele internarii:
 Iritabilitate
 Transpiraţii
 Agresivitate
 Agitaţie psihomotorie.
Antecente heredocolaterale, fiziologice şi patologice:

 bolile primei copilării, internat în urmă cu 5 ani cu diagnosticul de ulcer
duodenal.
Condiţii de viaţă şi muncă:

 locuieşte cu familia sa, soţia şi un fiu, într-un apartament cu două camere.
Istoricul bolii:
Pacient de 41 de ani, cunoscut secţiei noastre de acum 4 ani când a fost internat pentru o
tulburare afectivă mixtă pe fond toxico-carenţial. Domnul P.V. afirmă că ingeră băuturi alcoolice
de mai mulţi ani, prima internare fiind în anul 2000, de când se internează anual pentru tratament.
A încercat să renunţe la aclool, dar de 6 luni a reânceput să consume băuturi alcoolice tari,
ajungând la 1 litru pe zi. De asemenea se alimentează puţin, afirmă că are repulsie faţă de
alimente pentru că îi provoacă greaţă şi îi irită stomacul. În ultima săptămână acuză insomnii, este
agitat psihomotor, faciesul este congestionat.
41
În familie se ceartă cu soţia şi îşi agresează fiul, motiv pentru care este adus pentru internare
cu Ambulanţa, fiind însoţit de soţie.
Se internează pentru tratament de specialitate.
Examen de boli interne:
Clinic: gingivoragii la periaj
Obiectiv: examen clinic în limite normale
Biologic: ficat mărit de volum
Citoliză uşoară, trombocitopenie uşoară, anemie uşoară normocromă
Diagnosticul: steatoză hepatică toxică, anemie uşoară
Recomandări: Esenţiale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luni
Acid folic 1 comprimat pe zi 3 luni
Examen psihologic:
Buletin de examinare
Consultări: dizarmonic ansamblul structural în contextul toxicofiliei etanolice. Actualmente
dispoziţie depresivă severă cu nivelul de anxietate severă (după scara Beck) cu nivel de anxietate
severă (scara STAI).
 dificultăţi adaptive socio-profesionale şi familiale
 toleranţa scăzută la frustrare cu marcate tendinţe de interpretare, izolare de
societate, trăirea dureroasă a solitudinii.
 multiple preocupări hipocondriac-cenestapate şi tendinţe psihastene.
 inabilităţi în gestionarea conflictelor cu gânduri de inutilitate existenţială,
fără idei suicidare. Tendinţa de a amplifica importanţa evenimentelor negative.
Examen psihiatric:
Facies cu note triste, mimică şi gestică hipomobile.
Discretă dizartrie, tremor al membrelor superioare, consum etanolic abuziv în antecedente
psihiatrice sau confuzii onirice, neagă sevraje complicate. Anxietate marcată, dificultăţi de
controlare, dismnezii de fixare şi evocare disproxexie, randament util diminuat. Labilitate
emoţională toleranţă scăzută, la frustrare cu crize de scurt circuit.
Tulburări hipnice mixte, apetit mult redus cu scădere în greutate
Consult neurologic:
Subiectiv: pacient cunoscut cu un consum cronic etanolic, se prezintă pentru crampe ale
musculaturii moletului drept.
42
Obiectiv neurologic: limitarea, MAS lombare Lasegie negativ bilateral durere la 700.
Dismetrie la probele de coordonare ale membrelor inferioare.
ROT achiliene abolite bilateral.
Diagnostic: polineuropatie senzitivo-motorie a membrelor inferioare pe fond toxic carenţial.
Sindrom cerebelos.
Recomandări: Magne B6, 3 x 1 pe zi alternând cu Cal-C-Vita 1 – 0 - 1
Milgamma N 1 – 1 - 1 alternativ cu Thiogamma 600 mg. 1 – 0 - 0
Arcoxia 90 mg. 1 – 0 - 0 - 5 zile
Omeram 20 mg. 1 – 0 - 0 - 5 zile
Egilok 25 mg. 1 – 0 - 1 - 5 zile
Ecografie:
Ficat cu reflectivitate crescută, difuz inomogen cu diametru: lob drept 162 mm., lob stâng
92 mm., lob caudat 35 mm., Vena Portă = 13 mm.
Colecist transonic, splină de 125 mm ax lung, rinichi – aspect e c o g r a f i c normal
Pancreas inabordabil.
Examinări de laborator
LOW NORMAL HIGH UNITS REFERENCE RANGE

Glucoză 91 mg/d/ 70 – 118
Uree 34 mg/d/ 15 - 55
Creatinină 0,8 mg/d/ 0,5 - 1,5
Colesterol 164 mg/d/ 140 - 240
Trigliceride 145 mg/d/ 50 – 180
G:P:T: 44 I.U/ | 6 –50
G.O.T. 50 I.U/ | 8 – 42
G.G.T. 41 I.U/ | 6 - 40
CALCULATED VALUES RESULTS UNITS
Lipide  604 mg/dl
43
TEST RESULT
WBC 5,4 k/UL 4.8-9.0 k/UL
LYM 1.1 R2 20.1%L 1.5-2.8{21.0-33.0%L
*MID 0.3 4.9%M 0.3-0.7{4.0-8.0% M
GRAN 4.1 75.0%G 3.0-5.5{59.0-700%G
RBC 3.91 M/UL 4.50-5.80 M/UL
HGB 12.4 g/dl 13.3-17.9g/dl
HCT 35.1 40.0-51.0%
MCV 89.8 TL 82.0-94.0fl
MCH 31.7 pg 26.0-32.0 pg
MCHC 35.3 g/dl 31.0-36.0g/dl
RDW 13.7% 11.5-14.5%
PLT 106 K/UL 140-350 K/UL
MPV 10.5 TL 7.8-10.8 fl
VSH 1h 25 mm/ ora
2h 50 mm/ ora
ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE
1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

La internare nu prezintă probleme. Toracele este normal conformat.
Respiraţiile sunt de tip costal inferior. Are 16 – 18 respiraţii pe minut dar după 2 zile de
tratament şi abstinenţă de alcool, pacientul intră în stare de sevraj etanolic, care cuprinde în
tabloul clinic polipnee. Zgomotele cardiace sunt clare, bine bătute. TA = 110/70 mmHg, P =
100/min.
44
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata:
Pacientul consumă în jur de 1 litru de băuturi tari, alimentarea fiind foarte deficitară, lucru
care se observă din greutatea sa corporală. La cei 1,88 cm ai săi şi vârsta de 40 de ani, pacientul
cântăreşte doar 70 kg.
Are 3 mese pe zi.
Preferinţe: sucuri, fructe.
3. Nevoia de a elimina:
Pacientul la internare nu prezintă dificultate de a micţiona şi defeca.
Odată cu intrarea lui în sevraj etanolic la aceste forme de eliminare se adaugă şi diaforeza,
pierderi patologice prin polipnee şi cele din perioada febrilă (pacientul având o temperatură de
38,30 C).
4 Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură:
Pacientul prezintă dureri la nivelul aparatului locomotor, mişcări necoordonate la nivelul
mâinilor şi picioarelor din cauza sindromului de sevraj.
Sistemul muscular: normal clinic.
Sistemul osteo-articular: integru, mobil, nedureros.
5. Nevoia de a dormi şi de a se odihni:
Somn redus, prezintă insomnii. Pe timpul zilei este agitat din cauza oboselii accentuate fiind
liniştit sub doza de neuroleptice şi tranchilizante.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca:
Pacientul este ajutat în satisfacerea nevoii de către cadrele medicale şi aparţinători.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:
În timpul sevrajului temperatura corpului a fost de 38,30 C. Se încearcă o scădere a acesteia
prin administrarea de antibiotice injectabile si supozitoare antitermice.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit şi de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele:
Pe tot parcursul internării, pacientul a fost ajutat în satisfacerea acestei nevoi din pricina
transpiraţiei existând riscul apariţiei escarei.
Tegumente şi mucoase umede, colorate, unghii hipocratice. Piele umedă.
9. Nevoia de a evita pericolele:
Pe tot parcursul sindromului de sevraj, pacientul prezintă halucinaţii şi este confuz,
iritabilitate şi agitaţie psihomotorie, ceea ce duce la afectarea integrităţii fizice.
10 .Nevoia de a comunica:
45
În timpul perioadei de sevraj, pacientul nu era comunicativ şi sociabil, prezentă dezorientare
temporo-spaţială. Era agitat şi iritabil în prezenţa apropiaţilor şi cadrelor medicale.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri:
Pacientul a declarat că se simte frustrat datorită sentimentului de inutilitate pe care îl
trăieşte.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:
Pacientul este satisfăcut de munca sa, dar din cauza bolii sale nu-şi mai poate realiza
sarcinile impuse de locul de muncă.
13. Nevoia de a se recreea:
Pacientului îi place să citească, acum nu mai este capabil din cauza lipsei de atenţie,
tulburărilor de gândire şi memorie. În spital vizionează programele TV şi ascultă radio.
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea:
Probleme:
1. Dezechilibru nutriţional, hidro-electrolitic şi acido-bazic legat de sevrajul etilic manifestat

prin: greţuri, scădere ponderală, deprinderi alimentare deficitare.
2. Alterarea respiraţiei din cauza stării de agitaţie psiho-motorie manifestată prin dispnee de
tip polipneic (25 - 30 respiraţii/min.)
3. Alterarea somnului din cauza orelor puţine de somn manifestată prin insomnie, agitaţie în
timpul zilei şi a consumului abuziv de alcool.
4. Hipertermie din cauza stării de sevraj manifestată prin febră moderată, 38,30 C.
5. Lipsa autonomiei în acordarea îngrijirilor igienei din cauza stării de agitaţie psiho-
motorie manifestată prin necoordonarea mişcărilor.
6. Alterarea comunicării la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaţiei

psihomotorii manifestată prin: halucinaţii, anxietate, dezorientare temporo-spaţială.
7. Insuficiente cunoştinţe despre boala.
46
8. Anxietate. Dispoziţie depresivă, randamentul util diminuat, scăderea interesului şi a
plăcerii.
9.Diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene datorita consumului de
alcool
10.Deficit de autoingrijire datorita folosirii alcoolului si datorita agitatiei psihomotorii
Manifestari de dependenta(semne si simptome)
-tulburari ale starii de constienta in perioada sevrajului
-tulburari de gandire(sentiment de vinovatie )
-tulburari de memorie
-tulburari ale dispozitiei(depresie)
-tulburari afective)
-tulburari de vointa(activitati nefinalizate0
-tulburari de activitate(agitatie psihomotorie

-tulburari de comunicare(verbala sau scrisa)
-tulburari de comportament instinctual(diminuarea instinctului alimentar)
-tulburariorganice(creier,ficat,)
Interventii delegate
-Pacientului i se recoltează probele biochimice
indicate de medic.
-i se administreaza ,zilnic, (la indicatia medicului) lichide,medicamente

Se vor corecta carenţele vitaminice
47
ora 800
Glucoză 5% - 500 ml
Diazepam 1 f. i.m.
B1 2 f. i.m., B6 1 f. i.m.
Aspatofort 2 f. perfuzabil.
Imodium 1 tb.
ora 1400
Soluţie perfuzabilă
500 ml. 0,9%
Diazepam 1 f. 10 mg. - i.m.
Tiapridal 1 f. 10 mg. – i.m.
ora 2200
Tiapridal 1 f. i.m.
Diazepam 1 f. i.m.
Ziua a 11 – 15
ora 800
Carmabazepină 200 mg. 2 tb.
Diazepam 1 f. i.m.
Tiapridal 1 f. i.m.
Silimarină 2 tb.
Ora 1400
Ora 22
Silimarină 2 tb.
Tiapridal 1 f. i.m.,
Diazepam 1f. i.m.
48
Probleme Obiective Intervenţii autonome si delegate Evaluare
1. Dezechilibru Pacientul va fi . Pacientul după
nutriţional reechilibrat - hidratarea bolnavului cu 3 zile de tratament
hidro-electrolitic hidro-electrolitic si 2.000 ml/24 ore.Se ofera pacientului cu atiemetice nu mai
şi acido-bazic legat acidobazic alimente si lichide la intervale scurte prezintă greţuri şi
de sevrajul etilic în primele 7 zile şi de timp. Pacientului i se administrează
vărsături.
manifestat pe tot parcursul parenteral 1000ml /zi. După 4 zile
prin: greţuri, internării prin - am administrat pacientului cele 3 pacientul
mese prezintă
vărsături, dietă adecvată. pe zi tegumentele elastice
scădere ponderală, Pacientul şi multe lichide dulci fără excitante care confirmă o
deprinderi alimentare va fi echilibrat hidratare adecvată.
deficitare. nutriţional Zilnic este masurata si notata ingestia si
Transpiraţii profunde începând din eliminarea
scaune diareice. prima zi de I= 188 cm.
Pacientul prezintă internare G = 70kg.
greţuri, Se măsoară funcţiile vitale de două ori pe
timp de 3 zile, zi
prelungindu-se - dimineaţa şi seara.
pe tot parcursul TA = 110/80 mmHg
internării. P =80 pulsaţii/min., T=38,30 C
Temperatura seara = 380 C
Respiraţia = 16 – 18 respiraţii/min.
Diureza = 1.200 ml
s-a pus sondă vezicală şi am

măsurat cantitatea de urină pe
24 de ore.
44
-pacientului i se recoltează probele biochimice
indicate de medic.
2. Alterarea pacientul va Pacientul să inspire profund pe nas şi să expire Ziua 2
respiraţiei din cauza stării avea 16 - 18 pe gură. să respire normal, amplu,rar, - se continuă
de agitaţie psiho-motorie resp/min şi nu va Poziţia pacientului în pat va fi reechilibrarea
manifestată prin dispnee prezenta semişezândă pentru a uşura respiraţia. pacientului
de tip polipneic 25 - 30 dispnee peste
respiraţii/minut 24 de ore.
45
Se administreazamedicamentele
3 Alterarea - asigurarea unui somn Ziua a3a
prescrisesedemedic
somnului din cauza orelor corespunzător din punct de - pacientul creşte
(sedative,somnifere)si se urmareste
puţine de somn vedere calitativ şi cantitativ în greutate cu
efectul produs de acestea
manifestată prin aproximativ 300 – 500
insomnie, agitaţie în g/zi, îi revine pofta de
Asigurarea unui somn corespunzator din
timpul zilei mâncare şi dispar
punct de vedere calitativ si cantitativ
scaunele diareice.
.asigurarea unei camere linistite lipsita de
- pacientul este
excitanti,temperatura optima,posibilitati
mai puţin agitat în
de semiobscuritate
timpul zilei
Se incearca reducerea zgomotului
- se îmbunătăţeşte
spitalicesc
durata şi calitatea
somnului
4. Hipertermie din pacientul va avea Hidratarea pacientului pentru a Ziua 4
cauza stării de temperatura corporală înlocui pierderile de lichide prin - după 72 ore
sevraj manifestată prin normală după 72 ore. transpiraţie temperatura corpului a
febră moderată 38,30C -pacientul sa fie Administrarea de antitermice la ajuns la valoarea
echilibrat indicatia medicului normală
hidroelectrolitic -schimba la nevoie lenjeria de pat
Pacientul sa aiba o stare si corp
de bine fizic si psihic -calculeaza bilantul ingesta-excreta pe
24de ore
- am aplicat comprese reci pe
frunte
46
-aeriseste incaperea
Probleme Obiective Intervenţii autonome .Evaluare
47
5. Lipsa autonomiei - pacientul va - pacientul va face duş în fiecare Pe tot parcursul
în acordarea îngrijirilor avea dimineaţă ajutat de cadrele medicale şi internării pacientul nu a
igienice din cauza stării de tegumente şi aparţinători prezentat escare, iar
agitaţie psiho-motorie mucoase integre pe tot - pacientul va avea o tegumentele au rămas
manifestată prin parcursul internării, va îmbrăcăminte lejeră curate şi integre.
necoordonarea mişcărilor. fi capabil să-şi acorde - lenjeria de corp şi de pat este Pacientul
îngrijiri igienice schimbată cât mai des participă la efectuarea
autonome peste 10 zile. - lenjeria de pat este bine întinsă autoîngrijirilor.
pentru a nu leza tegumentele Pacientul este
Explic pacientului nevoia de a-şi capabil să-şi efectueze
schimba poziţia în pat cât mai des. îngrijirile igienice şi să
se îmbrace singur.
6. Alterarea comunicării la -vizeaza linistirea -asigurarea microclimatului
nivelul senzorial, pacientului corespunzator(sa ofere siguranta,contact
intelectual, afectiv din -diminuarea cu realitatea
cauza agitaţiei manifestarilor -utilizarea comunicarii terapeutice
psihomotorii manifestată comportamentale -orientarea permanenta in timp si
prin: halucinaţii, -prevenirea spatiu
anxietate, dezorientare accidntarilor -supravegherea atenta a
temporo-spaţială. pacientului pentru a observa aparitia
unor modificari de comportament sau
48
modificari fiziologice

-utilizarea comunicarii terapeutice
Anxietate. -linistirea -mesajul verbal sa fie clar
Dispoziţie depresivă, pacientului -pacientul sa fie ascultat atent,sa
randamentul util diminuat, –redobandirea fie lasat sa –si exprime sentimentele
scăderea interesului şi a plăcerii.
interesului pentru -sa fie incurajat pentru
desfasurarea unor comunicarea cu altii(familie ,ceilalti
activitati pacienti)
-reluarea -stimularea pacientului
relatiilor interpersonale in efectuarea unor activitati
49
Sub tratamentul specific, vitamine şi anxiolitice, evoluţia pacientului este favorabilă,
externându-se după 18 zile, cu recomandările: continuă tratamentul efectuat, întreruperea
definitivă a consumului de alcool, dispensarizare psihiatrică teritorială.
EPICRIZA
Pacient în vârstă de 41 de ani, cu antecedente psihiatrice, se internează pentru nelinişte

psiho-motorie, transpiraţii, tremor al extremităţilor, tahicardie, iritabilitate, greţuri, vărsături,
insomnii mixte.
Se externează cu indicaţiile:
- psiho-igienă
- interzicerea consumului de alcool
- evitarea psiho-traumelor
Continuarea tratamentului cu:

Coaxil 1 – 1 - 1 minim 3 luni
Carmabazepină 200 mg. 1 – 1 - 1 tb./zi 1 an
Viplex 1 - 1 - 1 cps./zi 1 lună
Antalcoplant 20 - 0 - 0 pic./zi, 1 an
Educaţia pacientului:
1. Informaţii privind consecinţele sociale şi de sănătate, de scurtă durată şi de lungă durată

ale consumului de alcool.
50
2. Formarea unor valori şi atitudini pozitive faţă de un stil de viaţă sănătos. Exemplu de
pacienţi alcoolici, care s-au lăsat şi au avut un stil de viaţă normal.
3. Discutarea şi analizarea rolului influenţei grupului, a familiei şi a mass-mediei în

formarea şi menţinerea atitudinii faţă de alcool.
Încercarea de a intra într-un grup, în care consumul de alcool nu este una din privilegiile
grupului (Alcoolicii Anonimii).
4. Discutarea modului în care alcoolul poate diminua performanţele şcolare, profesionale.

Discuţia se bazează pe rolul negativ pe care îl are alcoolul în viaţa profesională şi
decăderea, lipsa de respect din partea colegilor.
5. Dezvoltarea deprinderilor de severitate şi de a face faţă presiunii grupului (deprinderea

de a spune NU)
Să nu se lase influenţat de membrii grupului care consumă alcool şi de a fi stăpân pe sine.
6. Dezvoltarea abilităţilor de luare a deciziilor, de gândire critică şi management a

stresului.
Trebuie să-şi dea seama de rolul negativ pe care la avut asupra sa şi gândirii sale.
7. Desfăşurarea de activităţi de recreere sănătoase cum sunt: sportul, muzica, artele

plastice, activităţi de club.
Îndrumarea pacientului spre anumite hobby-uri sau activităţi recreative cu care să-şi ocupe
timpul.
Evitarea grupului în care se consumă alcool în timpul liber sau întâlniri de grup.
51
Caz numărul 2
Nume şi prenume: R.D.

Vârstă: 54 ani
Sex: masculin
Ocupaţia: pensionar
Religia: ortodox
Alergii: nu prezintă
Proteze: nu are
Comportamente: fumător 20 ţigări/zi, consumator de alcool, neagă consumul de droguri.
Motivele internării:
 Iritabilitate
 Transpiraţii
 Agresivitate

 bolile primei copilării, internat ulterior cu boli de ulcer.
 locuieşte cu familia sa, soţia şi doi copii, într-un apartament cu două
camere.
Istoricul bolii:
tulburare afectivă mixtă pe fond toxico-cavenţial.
52
Domnul R.D. afirmă că ingeră băuturi alcoolice de mai mulţi ani, prima internare fiind în
anul 2006, de când se internează anual pentru tratament. A încercat să renunţe la aclool, dar de 6
luni a reînceput să consume băuturi alcoolice tari, ajungând la 1 litru pe zi. De asemenea se
alimentează puţin, afirmă că are repulsie faţă de alimente pentru că îi provoacă greaţă şi îi irită
stomacul. În ultima săptămână acuză insomnii, este agitat psihomotor, faciesul este congestionat.
În familie se ceartă cu soţia şi îşi agreseazş fiul, motiv pentru care este adus pentru
internare cu Ambulanţa, fiind însoţit de soţie.
Se interneaza pentru tratament de specialitate.

Biologic: ficat mărit de volum. Citoliză uşoară, trombocitopenie usoară, anemie usoară
normocromă.
Recomandări: Esentiale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luni
Acid folic 1 comprimat pe zi 3 luni
Examen psihologic:
Buletin de examinare:
Consultări: dizarmonic ansamblul structural în contextul toxicofiliei etanolice.

Actualmente dispoziţie depresivă severă cu nivelul de anxietate severă (după scara Beck) cu
nivel de anxietate severă (scara STAI).
 toleranţă scăzută la frustrare cu marcate tendinţe de interpretare, izolare de
53
Examen psihiatric:

psihiatrice sau confuzii onirice, neagă sevraje complicate. Anxietate marcată, dificultăţi de
Tulburări hipnice mixte, apetit mult redus cu scădere în greutate.
Consult neurologic:
musculaturii moletului drept.
Diagnostic: polineuropatie senzivo-motorie a membrelor inferioare pe fond toxic casenţial.
Sindrom cerebelos.
Recomandări: Magne B6, 3 x 1 pe zi alterând cu Cal-C-Vita 1 – 0 – 1, Milgamma N 1 – 1 -
1 alternativ cu Thiogamma 600 mg. 1 – 0 – 0, Arcoxia 90 mg. 1 – 0 - 0 - 5 zile, Omeram 20 mg.
1 – 0 - 0 - 5 zile, Egilok 25 mg. 1 -0 - 1 - 5 zile
Ecografie
92 mm., lob caudat 35 mm., Vena portă =13 mm., Colecist transonic, splină de 125 mm. ax lung,
rinichi ecografic normal, Pancreas inabordabil.
54

Uree 34 mg/d/ 15 - 55
G:P:T: 44 I.U/ | 6 –50
G.O.T. 50 I.U/ | 8 – 42
G.G.T. 41 I.U/ | 6 - 40

TEST RESULT
WBC 5,4 k/UL 4.8-9.0 k/UL
LYM 1.1 R2 20.1%L 1.5-2.8{21.0-33.0%L
*MID 0.3 4.9%M 0.3-0.7{4.0-8.0% M
GRAN 4.1 75.0%G 3.0-5.5{59.0-700%G
RBC 3.91 M/UL 4.50-5.80 M/UL

HGB 12.4 g/dl 13.3-17.9g/dl
HCT 35.1 40.0-51.0%
MCV 89.8 TL 82.0-94.0fl
MCH 31.7 pg 26.0-32.0 pg
MCHC 35.3 g/dl 31.0-36.0g/dl
RDW 13.7% 11.5-14.5%
PLT 106 K/UL 140-350 K/UL
MPV 10.5 TL 7.8-10.8 fl
VSH 1h 25mm/ora
55
2h 50moram/
ANAMNEZA ASISTENŢEI MEDICALE PRIVIND

1. Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie:

Respiraţiile sunt de tip costal inferior. Are 16 - 18 respiraţii pe minut, dar după 2 zile de
tabloul clinic polipnee. Zgomotele cardiace sunt clare, bine bătute.
care se observă din greutatea sa corporală. La cei 175 cm ai săi şi vârsta de 54 de ani, pacientul
Are 3 mese pe zi.
pierderi patologice prin polipnee şi cele din perioada febrilă (pacientul având o temperatura de
38,30C).
3 - 4 micţiuni pe zi
Diureza: 2.500 – 3.000 ml./zi
Scaun: 4 - 5 scaune pe zi.
4. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură:
56
Pacientul prezintă dureri la nivelul aparatului locomotor(crampe ale musculaturii
membrului drept), mişcări necoordonate la nivelul mâinilor şi picioarelor din cauza sindromului
de sevraj.
5. Nevoia de a dormi şi de a se odihni
Somn redus, prezintă insomnii. Pe timpul zilei este agitat din cauza oboselii accentuate
fiind liniştit sub doza de neuroleptice şi tranchilizante.
În timpul sevrajului temperatura corpului a fost de 38,3 0C. Se încearcă o scădere a acesteia
Tegumente şi mucoase umede, colorate, unghii hipocratice.
Piele umedă.
9 .Nevoia de a evita pericolele:

iritabilitate şi agitaţie psiho-motorie, ceea ce duce la afectarea integrităţii fizice.
57
10. Nevoia de a comunica:
În timpul perioadei de sevraj, pacientul nu era comunicativ şi sociabil, prezintă

dezorientare temporo-spaţialţă. Era agitat şi iritabil în prezenţa apropiaţilor şi cadrelor medicale.
Pacientul a declarat ca se simte frustrat datorită sentimentului de inutilitate pe care îl

trăieşte.
13 .Nevoia de a se recreea:

Probleme:
1. Dezechilibru nutriţional, hidro-electrolitic şi acido-bazic legat de sevrajul etilic

manifestat prin: greţuri, scădere ponderală, deprinderi alimentare deficitare.
2. Alterarea respiraţiei din cauza stării de agitaţie psiho-motorie manifestată prin dispnee
de tip polipneic (25 - 30 resp./min.).
58
3. Alterarea somnului din cauza orelor puţine de somn manifestată prin insomnie, agitaţie
în timpul zilei, şi a consumului abuziv de alcool.
4. Hipertermie din cauza stării de sevraj manifestată prin febră moderată, 38,30C.
6. Alterarea comunicării la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaţiei psiho-
motorii manifestată prin: halucinaţii, anxietate, dezorientare temporo-spaţială.
7. Insuficiente cunoştinţe despre boală.
plăcerii.

pacienţi alcoolici, care au renunţat la consumul de alcool şi au avut un stil de viaţă normal.

Încercarea de a intra într-un grup, în care consumul de alcool nu este unul din privilegiile
grupului(Alcolicii Anonimi).


de a spune NU)
59
stresului.

timpul.
60
Probleme Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate Evaluare
2. Alterarea - pacientul va avea Ziua 2 Ziua 2 ora 8 După 24 ore
1. dezechilibru Pacientul prezintă Intervenţiile autonome pe 3 zile. Ziua 01 Pacientul după
respiraţiei din cauza 16 - 18 respiraţii/min. Am administrat la indicatia Glucoza 5%-500ml pacientul are respiraţia
nutriţional greţuri, timp de Ziua 01 ora 8 3 zile de tratament
stării de agitaţie psiho- si nu va prezenta medicului: Diazepam 1f. i.m. amelioratăi
hidroelectrolitic 3 zile, Am recoltat probele şi biochimice Glucoză 5 % - 500ml cu atiemetice nu mai
motorie manifestată dispnee peste Paracetamol B1 f2 i.m.
şi acido-bazic legat prelungindu-se la indicaţia medicului. Diazepam 1 f. i.m. prezintă greţuri şi
prin dispnee de tip 24 de ore. Algocalmin 3 x 1 tb./zi B6 f1 i.m.
de sevrajul etilic pe tot parcursul -am măsurat înălţimea şi greutatea B1 f. 2 i.m. vărsături.
polipneic 25 - 30 Temperatura: 37,20C Aspatofort 2f
manifestat internării. pacientului. 175 cm. G= 68kg. B6 f. 1 i.m. După 4 zile
respiraţii/min 37,90C perfuzabil.
prin: greţuri, vărsături, Pacientul va fi - am însoţit pacientul la serviciul de Aspatofort 2 f. perfuzabil. pacientul prezintă
Puls = 72 Imodium 1tb
scădere ponderală, reechilibrat imagistică pentru a se face . tegumentele
TA = 110/80 mmHg
deprinderi alimentare hidroelectrolitic şi ecografie de organe abdominale şi elastice care
Diureza = 2.000 ml Ora 4
deficitare. acidobazic un Rx pulmonar. ora 14 confirmă o
- am hidratat bolnavul cu 2 litri de lichide Solutie perfuzabila
Transpiraţii profunde în primele 7 zile şi Am măsurat funcţiile vitale: Soluţie perfuzabilă hidratare adecvată.
pe zi, sucuri, compoturi, ceai 500ml. 0,9%
. pe tot parcursul TA = 110/80 mmHg 500 ml. 0,9%
Bolnavul a servit cele 3 mese pe zi Diazepam 1f. 10mg-
internării prin P = 80 pulsaţii/min. Diazepam 1 f. 10 mg - i.m.
- am administrat lichide dulci, i.m.
dietă adecvată. T = 38,30C Tiapridal 1 f.10 mg – i.m.
sucuri, compoturi, câte două pahare de Tiapridal 1f. 10mg-i.m.
Pacientul Temperatura seara = 380C
cinci ori pe zi în prezenţa mea.
va fi echilibrat Respiraţia = 22 – 30 respiraţii/min. ora 22
Ora 22
nutriţional Diureza = 1.200 ml Tiapridal 1 f. i.m.
Tiapridal 1f im
începând din prima - am pus sondă vezicală şi am Diazepam 1 f. i.m.
Diazepam 1f i.m.
zi de internare măsurat cantitatea de urină pe 24 de ore. Diazepamul se
Paracetamol administrează separat i.m.
Algocalmin 3 x 1 tb./zi
- am hidratat bolnavul cu 2 litri de lichide
61
pe zi
62
Probleme Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
3 - asigurarea unui somn Ziua a 3-a Ziua 3-a - pacientul creşte în
Alterarea corespunzător din punct de Am administrat la indicatia ora 8 greutate cu aproximativ
somnului vedere calitativ şi cantitativ medicului: Glucoză 5% - 500 ml 300 –500 g./zi, îi revine
din cauza Paracetamol Diazepam 1 f. i.m. pofta de mâncare şi dispar
orelor Algocalmin 3 x 1 tb./zi B1 f. 2 i.m., B6 f. 1 i.m. scaunele diareice.
puţine de Temperatura: 37,20C Aspatofort 2 f. perfuzabil. - pacientul este mai
somn 37,80C ora 14 puţin agitat în timpul zilei
manifestată Puls = 70 Soluţie perfuzabilă 500 ml. 0,9% - se îmbunătăţeşte
prin TA = 110/80 mmHg Diazepam 1 f. 10 mg. - i.m. durata şi calitatea somnului
insomnie, Diureza = 2.000 ml. Tiapridal 1 f.10 mg. – i.m.
agitaţie îin ora 22
timpul zilei Tiapridal 1 f. i.m.
Diazepam 1 f. i.m.
4. - pacientul va avea Ziua 4 - după 72 ore
Hipertermie temperatura corporală normală ora 8 temperatura corpului a
din cauza după 72 ore. Glucoza 5% - 500 ml. ajuns la valoarea normală
stării de sevraj Diazepam 1 f. i.m.
manifestată B1 f 2 i.m., B6 f 1 i.m.
prin febră Aspatofort 2 f. perfuzabil
moderată ora 14
38,30C Soluţie perfuzabilă 500 ml. 0,9%
Diazepam 1 f. 10 mg. - i.m.
Tiapridal 1 f.10 mg. –i.m.
ora 22
63 Tiapridal 1 f. i.m.,
Diazepam 1 f. i.m.
5. Lipsa - pacientul va avea - am hidratat bolnavul Ziua 5 - 7 Pe tot parcursul
autonomiei în acordarea tegumente şi mucoase cu 2 litri de lichide pe zi, ora8 internării pacientul nu a
îngrijirilor igienice din integre pe tot parcursul sucuri necarbogazoase, Glucoză 5% - 500 ml prezentat escare, iar
cauza stării de agitaţie internării, va fi capabil să-şi compoturi, ceai. Diazepam 1 f. i.m. tegumentele au rămas
psiho-motorie acorde îngrijiri igienice - bolnavul a servit B1 f. 2 i.m. curate şi integre.
manifestată prin autonome peste 10 zile. cele 3 mese B6 f. 1 i.m. Pacientul
necoordonare a - pacientul va fi pus în Aspatofort 2 f. perfuzabil. participă la efectuarea
mişcărilor. poziţie semişezândă cu autoîngrijirilor.
capul într-o parte. ora 14 Pacientul este
Am protejat lenjeria Soluţie perfuzabilă capabil să-şi efectueze
de corp şi pat cu muşama şi 500 ml. 0,9% îngrijirile igienice şi să
aleză. Pacientul să inspire Diazepam 1 f. 10 mg. - i.m.se îmbrace singur.
profund pe nas şi să expire Tiapridal 1 f.100 mg. – i.m.
pe gură.
- am administrat ora 22
lichide dulci, sucuri, Tiapridal 1 f. i.m.
compoturi, câte două pahare Diazepam 1 f. i.m.
de cinci ori pe zi în prezenţa
mea.
64
Totalul de lichide administrate este de 3.000ml/24 ore Ziua 8 - 10
- am administrat pacientului cele 3 mese pe zi şi multe ora 8
lichide dulci ex: fără excitante Glucoză 5% - 500 ml.
- încerc să-i explic pacientului să respire normal, Diazepam 1 f. i.m.
amplu, rar, inspiraţia să se realizeze pe nas, B1 f. 2 i.m., B6 f. 1 i.m.
iar expiraţia pe gură. Tiapridal 1 f. i.m.
Poziţia pacientului în pat va fi semişezândă pentru Silimarină 2 tb.
a uşura respiraţia. ora 14
Îi explic să respire profund pe nas folosindu-şi Soluţie perfuzabilă 500 ml. 0,9%
capacitatea pulmonară. Silimarină 2 tb.
ora 20
Silimarină 2 tb.
ora 22
Diazepam 1 f. i.m.
Am aerisit salonul ori de câte ori a fost posibil Ziua a 11 - 15
Se măsoară funcţiile vitale de două ori pe zi ora 8
-dimineaţa şi seara. Carmabazepină 200 mg. 2 tb.
Am creat condiţii de mediu necesare unui somn Diazepam 1 f. i.m.
odihnitor şi liniştit, am aerisit salonul, am Tiapridal 1 f. i.m.
schimbat lenjeria de pat, am creat o temperatură Silimarină 2 tb.
optimă. ora 14
I-am oferit înainte de culcare o cană de ceai de Silimarină 2 tb.
tei fierbinte. ora 22
65
Diazepam 1 f. i.m.
Epicriza

insomnii mixte.
- psiho-igiena

Coaxil 1 - 1 - 1 minim 3 luni
Camabazepină 200 mg 1 - 1 - 1 tb./zi 1 an
Se revine la control medical după 2 luni (sau o lună).
Caz numărul 3
Nume şi prenume: D.V
71
Vârstă: 56 ani
Sex: masculin
Ocupaţia: instalator
Religia: ortodox
Alergii: nu prezintă
Proteze: nu are
Comportamente: consumator de alcool, neagă consumul de droguri.
Motivele internării:
 Iritabilitate
 Transpiraţii
 Agresivitate

 bolile primei copilării, internat în urmă cu 3 ani cu diagnosticul de ulcer
duodenal.
 locuieşte cu familia sa, soţia şi fiica, într-un apartament cu trei camere.
Istoricul bolii:
tulburare afectivă mixtă pe fond toxico-cavenţial.
Domnul D.V. afirmă că ingeră băuturi alcoolice de mai mulţi ani, prima internare fiind în
anul 2000, de când se internează anual pentru tratament. A încercat să renunţe la aclool, dar de 6
luni a reînceput să consume băuturi alcoolice tari, ajungând la 1 litru pe zi. De asemenea se
72
alimentează puţin, afirmă că are repulsie faţă de alimente pentru că îi provoacă greaţă şi îi irită
stomacul. În ultima săptămână acuză insomnii, este agitat psihomotor, faciesul este congestionat.
În familie se ceartă cu soţia şi îşi agreseaza fiica, motiv pentru care este adus pentru
internare cu Ambulanţa, fiind însoţit de soţie.
Se interneaza pentru tratament de specialitate.

Biologic: ficat mărit de volum. Citoliză uşoară, trombocitopenie usoară, anemie usoară
normocromă.
Recomandări: Esentiale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luni
Acid folic 1 com primat pe zi 3 luni
Examen psihologic:
Buletin de examinare:
Consultări: dizarmonic ansamblul structural în contextul toxicofiliei etanolice.
Actualmente dispoziţie depresivă severă cu nivelul de anxietate severă (după scara Beck) cu
nivel de anxietate severă (scara STAI).
 toleranţă scăzută la frustrare cu marcate tendinţe de interpretare, izolare de
Examen psihiatric:
psihiatrice sau confuzo unirice, neagă sevraje complicate. Anxietate marcată, dificultăţi de
73
Tulburări hipnice mixte, apetit mult redus cu scădere în greutate.
Consult neurologic:
musculaturii gambelor.
Diagnostic: polineuropatie senzivo-motorie a membrelor inferioare pe fond toxic casenţial.
Sindrom cerebelos.
Recomandări: Magne B6, 3 x 1 pe zi alterând cu Cal-C-Vita 1 – 0 – 1, Milgamma N 1 – 1 -
1 alternativ cu Thiogamma 600 mg. 1 – 0 – 0, Arcoxia 90 mg. 1 – 0 - 0 - 5 zile, Omeram 20 mg.
1 – 0 - 0 - 5 zile, Egilok 25 mg. 1 -0 - 1 - 5 zile
Ecografie
92 mm., lob caudat 35 mm., Vena portă =13 mm., Colecist transonic, splină de 125 mm. ax lung,
rinichi ecografic normal, Pancreas inabordabil.

Uree 34 mg/d/ 15 - 55
G:P:T: 44 I.U/ | 6 –50
G.O.T. 50 I.U/ | 8 – 42
G.G.T. 41 I.U/ | 6 - 40
74
TEST RESULT
WBC 5,4 k/UL 4.8-9.0 k/UL
LYM 1.1 R2 20.1%L 1.5-2.8{21.0-33.0%L
*MID 0.3 4.9%M 0.3-0.7{4.0-8.0% M
GRAN 4.1 75.0%G 3.0-5.5{59.0-700%G
RBC 3.91 M/UL 4.50-5.80 M/UL

HGB 12.4 g/dl 13.3-17.9g/dl
HCT 35.1 40.0-51.0%
MCV 89.8 TL 82.0-94.0fl
MCH 31.7 pg 26.0-32.0 pg
MCHC 35.3 g/dl 31.0-36.0g/dl
RDW 13.7% 11.5-14.5%
PLT 106 K/UL 140-350 K/UL
MPV 10.5 TL 7.8-10.8 fl
VSH 1h 25mm/ora
2h 50mm/ora
ANAMNEZA ASISTENŢEI MEDICALE PRIVIND

75
1. Nevoia de a respira şi a avea o buna circulaţie:

Respiraţiile sunt de tip costal inferior. Are 16 - 18 respiraţii pe minut, dar după 2 zile de
tabloul clinic polipnee. Zgomotele cardiace sunt clare, bine bătute.
care se observă din greutatea sa corporală. La cei 178 cm ai săi şi vârsta de 56 de ani, pacientul
Are 3 mese pe zi.

pierderi patologice prin polipnee şi cele din perioada febrilă (pacientul având o temperatura de
38,30C).
3 - 4 micţiuni pe zi
Diureza: 2.500 – 3.000 ml./zi
Scaun: 4 - 5 scaune pe zi.
4. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură:
Pacientul prezintă dureri la nivelul aparatului locomotor(musculatura gambelor), mişcări

necoordonate la nivelul mâinilor şi picioarelor din cauza sindromului de sevraj.
76
5. Nevoia de a dormi şi de a se odihni
Somn redus, prezintă insomnii. Pe timpul zilei este agitat din cauza oboselii accentuate
fiind liniştit sub doza de neuroleptice şi tranchilizante.
În timpul sevrajului temperatura corpului a fost de 38,30C. Se încearcă o scădere a acesteia

Tegumente şi mucoase umede, colorate, unghii hipocratice.
Piele umedă.
9 .Nevoia de a evita pericolele:

iritabilitate şi agitaţie psiho-motorie, ceea ce duce la afectarea integrităţii fizice.
10. Nevoia de a comunica:
În timpul perioadei de sevraj, pacientul nu era comunicativ şi sociabil, prezintă

dezorientare temporo-spaţialţă. Era agitat şi iritabil în prezenţa apropiaţilor şi cadrelor medicale.
77
Pacientul a declarat ca se simte frustrat datorită sentimentului de inutilitate pe care îl

trăieşte.
13 .Nevoia de a se recreea:

Probleme:
1. Dezechilibru nutriţional, hidro-electrolitic şi acido-bazic legat de sevrajul etilic

manifestat prin: greţuri, scădere ponderală, deprinderi alimentare deficitare.
2. Alterarea respiraţiei din cauza stării de agitaţie psiho-motorie manifestată prin dispnee
de tip polipneic (25 - 30 resp./min.).
3. Alterarea somnului din cauza orelor puţine de somn manifestată prin insomnie, agitaţie
în timpul zilei, şi a consumului abuziv de alcool.
4. Hipertermie din cauza stării de sevraj manifestată prin febră moderată, 38,30C.
78
6. Alterarea comunicării la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaţiei psiho-
motorii manifestată prin: halucinaţii, anxietate, dezorientare temporo-spaţială.
7. Insuficiente cunoştinţe despre boală.
plăcerii.

pacienţi alcoolici, care au renunţat la consumul de alcool şi au avut un stil de viaţă normal.

Încercarea de a intra într-un grup, în care consumul de alcool nu este unul din privilegiile
grupului (Alcoolicii Anonimi).


de a spune NU)
stresului.
79
timpul.
80
1. dezechilibru Pacientul prezintă Intervenţiile autonome pe 3 zile. Ziu a 01 Pacientul după
nutriţional greţuri, timp de Ziua 01 ora 8 3 zile de tratament
hidroelectrolitic 3 zile, Am recoltat probele şi biochimice Glucoză 5 % - 500ml cu atiemetice nu mai
şi acido-bazic legat prelungindu-se la indicaţia medicului. Diazepam 1 f. i.m. prezintă greţuri şi
de sevrajul etilic pe tot parcursul -am măsurat înălţimea şi greutatea B1 f. 2 i.m. vărsături.
manifestat internării. pacientului. 178 cm. G= 74kg. B6 f. 1 i.m. După 4 zile
prin: greţuri, vărsături, Pacientul va fi - am însoţit pacientul la serviciul Aspatofort 2 f. perfuzabil. pacientul prezintă
scădere ponderală, reechilibrat de Imodium 1 tb. 2 - 3 zile. tegumentele
deprinderi alimentare hidroelectrolitic şi imagistică pentru a se face elastice care
deficitare. acidobazic ecografie de organe abdominale şi ora 14 confirmă o
Transpiraţii profunde în primele 7 zile şi un Rx pulmonar. Soluţie perfuzabilă hidratare adecvată
scaune diareice. pe tot parcursul Am măsurat funcţiile vitale: 500 ml. 0,9%
internării prin TA = 110/80 mmHg Diazepam 1 f. 10 mg - i.m.
dietă adecvată. P = 80 pulsaţii/min. Tiapridal 1 f.10 mg – i.m.
Pacientul T = 38,30C
va fi echilibrat Temperatura seara = 380C ora 22
nutriţional Respiraţia = 22 – 30 Tiapridal 1 f. i.m.
începând din prima
respiraţii/min. Diazepam 1 f. i.m.
zi de Diureza = 1.200 ml Diazepamul se
internare - am pus sondă vezicală şi am administrează separat i.m.
81
măsurat cantitatea de urină pe 24
de ore.
Paracetamol
Algocalmin 3 x 1 tb./zi
- am hidratat bolnavul cu 2 litri de
lichide
pe zi
82
2. Alterarea - pacientul va avea Ziua 2 Ziua 2 ora 8 După 24 ore
respiraţiei din cauza 16 - 18 respiraţii/min. Am administrat la Glucoza5%-500ml pacientul are respiraţia
stării de agitaţie si nu va prezenta indicatia medicului: Diazepam 1f. i.m. amelioratăi
psiho-motorie dispnee peste 24 Paracetamol B1 f2 i.m.
manifestată prin de ore. Algocalmin 3 x 1 tb./zi B6 f1 i.m.
dispnee de tip Temperatura: 37,20C Aspatofort 2f perfuzabil.
polipneic 25 - 30 37,90C Imodium 1tb
respiraţii/min Puls = 72
TA = 110/80 mmHg Ora 14
Diureza = 2.000 ml Solutie perfuzabila
- am hidratat bolnavul cu 2 litri 500ml. 0,9%
de lichide Diazepam 1f 10mg- i.m.
pe zi, sucuri, compoturi, ceai Tiapridal 1 f.10mg-im
Bolnavul a servit cele 3 mese pe
zi Ora 22
- am administrat lichide Tiapridal 1f im
dulci, sucuri, compoturi, câte Diazepam 1f i.m
două pahare de cinci ori pe zi în
prezenţa mea.
83
84
Probleme Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare
3 - asigurarea unui somn Ziua a 3-a Ziua 3-a - pacientul creşte în
Alterarea corespunzător din punct de Am administrat la indiactia ora 8 greutate cu aproximativ
somnului vedere calitativ şi cantitativ medicului Glucoză 5% - 500 ml 300 –500 g./zi, îi revine
din cauza Paracetamol Diazepam 1 f. i.m. pofta de mâncare şi dispar
orelor Algocalmin 3 x 1 tb./zi B1 f. 2 i.m., B6 f. 1 i.m.scaunele diareice.
puţine de Temperatura: 37,20C Aspatofort 2 f. perfuzabil. - pacientul este mai
somn 37,80C Imodium 1tb. puţin agitat în timpul zilei
manifestată Puls = 70 ora 14 - se îmbunătăţeşte
prin TA = 110/80 mmHg Soluţie perfuzabilă 500
durata
ml. şi calitatea
insomnie, Diureza = 2.000 ml. 0,9% somnului
agitaţie îin Diazepam 1 f. 10 mg. -
timpul zilei i.m.
Tiapridal 1 f.10 mg. – i.m.
ora 22
Tiapridal 1 f. i.m.
Diazepam 1 f. i.m.
4. - pacientul va avea Ziua 4 - după 72 ore
Hipertermie temperatura corporală normală ora 8 temperatura corpului a
din cauza după 72 ore. Glucoza 5% - 500 ml. ajuns la valoarea normală
stării de sevraj Diazepam 1 f. i.m.
manifestată B1 f 2 i.m., B6 f 1 i.m.
prin febră Aspatofort 2 f. perfuzabil
moderată ora 14
38,30C Soluţie perfuzabilă 500 ml.
0,9%
Diazepam 1 f. 10 mg. -
i.m.
85 Tiapridal 1 f.10 mg. –i.m.
ora 22
5. Lipsa - pacientul - am hidratat bolnavul cu 2 Ziua 5 - 7 Pe tot parcursul
autonomiei în va avea tegumente litri de lichide pe zi, sucuri ora8 internării pacientul nu a
acordarea şi mucoase integre necarbogazoase, compoturi, ceai. Glucoză 5% - 500 ml prezentat escare, iar
îngrijirilor pe tot parcursul - bolnavul a servit cele 3 Diazepam 1 f. i.m. tegumentele au rămas
igienice din internării, va fi mese B1 f. 2 i.m. curate şi integre.
cauza stării de capabil să-şi - pacientul va fi pus în B6 f. 1 i.m. Pacientul participă la
agitaţie psiho- acorde îngrijiri poziţie semişezândă cu capul Aspatofort 2 f. perfuzabil. efectuarea autoîngrijirilor.
motorie igienice autonome într-o parte. Pacientul este capabil
manifestată prin peste 10 zile. Am protejat lenjeria de ora 14 să-şi efectueze îngrijirile
necoordonare a corp şi pat cu muşama şi aleză. Soluţie perfuzabilă igienice şi să se îmbrace
mişcărilor. Pacientul să inspire profund pe 500 ml. 0,9% singur.
nas şi să expire pe gură. Diazepam 1 f. 10 mg. - i.m.
- am administrat lichide Tiapridal 1 f.100 mg. – i.m.
dulci, sucuri, compoturi, câte
două pahare de cinci ori pe zi în ora 22
prezenţa mea. Tiapridal 1 f. i.m.
Diazepam 1 f. i.m.
86
87
Probleme Obiective Intervenţii autonome Intervenţii delegate
Totalul de lichide administrate este de 3.000ml/24 ore Ziua 8 - 10
- am administrat pacientului cele 3 mese pe zi şi multe ora 8
lichide dulci ex: fără excitante Glucoză 5% - 500 ml.
- încerc să-i explic pacientului să respire normal, Diazepam 1 f. i.m.
amplu, rar, inspiraţia să se realizeze pe nas, B1 f. 2 i.m., B6 f. 1 i.m.
iar expiraţia pe gură. Tiapridal 1 f. i.m.
Poziţia pacientului în pat va fi semişezândă pentru Silimarină 2 tb.
a uşura respiraţia. ora 14
Îi explic să respire profund pe nas folosindu-şi Soluţie perfuzabilă 500 ml. 0,9%
capacitatea pulmonară. Silimarină 2 tb.
ora 20
Silimarină 2 tb.
ora 22
Diazepam 1 f. i.m.
Am aerisit salonul ori de câte ori a fost posibil Ziua a 11 - 15
Se măsoară funcţiile vitale de două ori pe zi ora 8
-dimineaţa şi seara. Carmabazepină 200 mg. 2 tb.
Am creat condiţii de mediu necesare unui somn Diazepam 1 f. i.m.
odihnitor şi liniştit, am aerisit salonul, am Tiapridal 1 f. i.m.
schimbat lenjeria de pat, am creat o temperatură Silimarină 2 tb.
optimă. ora 14
I-am oferit înainte de culcare o cană de ceai de Silimarină 2 tb.
tei fierbinte. ora 22
88
Diazepam 1 f. i.m.
Am aerisit salonul şi am asigurat o Ziua a 16 - 21 Pacientul este
temperatură optimă 20 – 220C ora 8 echilibrat volemic şi
- pacientul va avea o îmbrăcăminte lejeră Carmabazepină 200 mg. 1 tb. nutriţional.
- am aplicat comprese reci pe frunte Silimarină 1 tb. Are o stare
- pacientul va face duş în fiecare dimineaţă acceptabilă pe plan
ajutat de cadrele medicale şi aparţinători ora 14 fizic şi psihic.
- lenjeria de corp şi de pat este schimbată Silimarină 2 tb.
cât mai des
- lenjeria de pat este bine întinsă pentru a nu ora 22
leza tegumentele Carmabazepină 200 mg. 1 tb.
Explic pacientului nevoia de a-şi schimba Tiapridal 1 f. i.m.,
poziţia în pat cât mai des. Diazepam 1 f. i.m.
89
90
Epicriza

insomnii mixte.
- psiho-igiena

Coaxil 1 - 1 - 1 minim 3 luni
Camabazepină 200 mg 1 - 1 - 1 tb./zi 1 an
Se revine la control medical după 2 luni (sau o lună).
CAPITOLUL VII
Concluzii
A vindeca sau cel puţin a uşura suferinţa a fost din totdeauna scopul practicilor
medicale. Atenţia acordată de către asistenta medicală este foarte importantă, dacă ne gândim
că patul constituie universul restrâns al bolnavului, timp de zile, uneori săptămâni. Ea trebuie
să intre în „pielea bolnavului” pentru a înţelege nu numai ce vrea acesta, ci şi care sunt
nevoile sale, pentru a-l menţine în viaţă şi pentru a-l ajuta să-şi recâştige încrederea.
Bolnavul care solicită asistenţă medicală îşi încredinţează sănătatea şi uneori viaţa în
mâinile celor ce-l îngrijesc.
Responsabilitatea noastră este de a-i asigura sprijinul de care are nevoie pentru a face o
alegere în mod raţional. Scopul îngrijirilor este de a reda pacientului o stare de bine, de
independenţă în desfăşurarea activităţilor cotidiene şi pregătirea pentru reintegrarea familială
şi profesională a pacientului. Educaţia sanitară a întregii populaţii pentru prevenirea efectelor
dăunătoare ale alcoolului asupra stării de sănătate, deoarece este mai bine şi mai puţin
costisitor să previi decât să tratezi.
Asistenţa, ca membru al echipei de îngrijire, participă la îngrijirea bolnavilor în diferite
faze ale bolilor, atât în spital cât şi în comunitate. Asistenta medicala ieşind din spital, din
casa unui bolnav bătrân, va simţi mulţumirea sufletească că a reuşit să-şi pună pregătirea şi
pasiunea în folosul omului şi a vieţii, şi cea mai nobilă răsplata pentru activitatea desfăşurată
este convingerea că este de folos semenilor.
CAPITOLUL VIII
BIBLIOGRAFIE
1. Albert
1. V. Beliş – „Aspecte toxicologice-clinice şi medico legale în etilism” Ed. Medicală,
Bucureşti, 1982.
2. Dr. C. Stavros – „Droguri concomitente cu alcoolul, tutunul, cafeaua” Ed. Medicală,

Bucureşti, 1992.
3. L. Titircă – „Ghid de nursing” Ed. Viaţa Medicală, 1992.

4. V. Predescu – „Psihiatrie” Ed. Medicală, Bucureşti, 1976.
5. L. Titircă – „Urgenţe medico-chirurgicale” Ed. Medicală, Bucureşti, 2000.

Ingrij Pac Cu Alcoolism CR PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrij Pac Cu Alcoolism CR PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea TITU MAIORESCU

Coordonator Stiintific: Conf. univ. dr. RADU MIHAILESCU

Absolvent: Fronie (Bejan)Adriana

Dacǎ întâlneşti un alcoolic salvat, atunci întâlneşti un

Friedrich von Bodelschwingh

3.1. Date ştiinţifice privind alcoolismul cronic

3.1.1. Terminologie, istoric

Alcoolismul a fost definit prin trei factori:

O altă definiţie dată alcoolismului este: -consumarea frecventă a unei cantităţi

 dificultăţi în a controla comportamentul legat de consumul de alcool

3.2. Etiologia alcoolismului cronic

Numeroase teorii încearcă să explice etiologia alcoolismului referindu-se în special

Implicaţi în determinarea răspunsului la etanol şi contribuind implicit la instalarea

Cercetările privind modificările bio-chimice induse de alcool la nivelul sistemului

3 Factorii de mediu şi psiho-sociali:

Au o contribuţie importantă în geneza alcoolismului cronic. Situaţiile psiho-

Personalitatea premorbidă a alcoolicului constituie obiectul a numeroase cercetări.

3.2. CLASIFICAREA ALCOOLISMULUI

 alcoolismul alfa - presupune o dependenţă psihologică faţă de alcool

 alcoolismul gama - care se caracterizează prin apariţia dependenţei

 alcoolismul delta - semnifică consumul continuu de alcool,

 alcoolismul epsilon - superpozabil cu dipsomania gravă (prin

Unii autori contemporani propun o clasificare diferită a tipurilor de alcoolism,

3.3. Manifestări clinice şi morfopatologice

 sindromul de abstinenţă la alcool

♦ Sindromul de abstinenţă la alcool

Se caracterizează prin apariţia la un interval de câteva zile (uneori chiar 24 de ore)

♦ Delirul alcoolic subacut (predelirium tremens)

Tabloul clinic constă din: tremurături cu caracteristicile celor din sindromul de

♦ Delirium tremens (stare confuzo-onirică alcoolică acută)

Debutul poate fi brutal, în câteva ore.

3.4.1. Halucinoza alcoolică acută

Unii autori contemporani o consideră o reacţie psihogenă a cărei apariţie este

Aceste sindroame constituie complicaţii cu caracter acut, care survin în cursul

3.4.3. Encefalopatia Gayet-Wernicke

Este cea mai frecventă complicaţie carenţială a alcoolismului.

3.4.4. Boala Marchiafova-Bignami

3.4.5. Pelagra alcoolică

3.4.6. Psihoza Korsakov

Descrierea completă a tabloului clinic care asociază tulburările amnezice cu

3.4.7. Demenţa alcoolică

Tabloul final al consumului abuziv, prelungit de alcool îl constituie deteriorarea

Este consecinţa acţiunii directe a alcoolului asupra mucoasei gastrice. Au fost

3.4.9. Hepatopatii etilice

Există două forme de hepatite de natură alcoolică:

Clinic, simptomatologia este reprezentată de:

Hepatita alcoolică acută apare pe fondul unui alcoolism cronic manifestându-se

3.4.10. Tulburările cardiovasculare

Clinic, simptomatologia este destul de discretă la început manifestându-se cu

Corectarea stărilor de malnutriţie, administrarea de vitamine şi minerale (calciu şi

3.5. Tratamentul alcoolismului cronic

Tratamentul alcoolismului cronic se realizează printr-o îmbinare a psihoterapiei cu

3.6. Principiile de tratament

Se realizează un tratament profilactic şi unul curativ.

3.7. Profilaxia secundară

Este de ordin medical şi cuprinde:

♦ depistarea în faza precoce a alcoolismului

2. Determinarea cantitatii/frecventei consumului. Pentru determinarea

Aceasta etapa a screeningului permite sa se determine persoanele aflate la risc.

3. Daca se vrea sa se deceleze cu finete problemele date de consumul de

CAGE este un test creion-hartie si subiectul trebuie sa aleaga singur un raspuns

Tratamentul alcoolismului cuprinde:

1. Cura de sevraj şi corectarea tulburărilor metabolice