Sfinxul din Bucegi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Munților Bucegi, la 2216 m altitudine, măsoară 8 metri în înălțime și 12
metri în lățime.

Sfinxul din Munții Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2216 m altitudine, în județul
Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni. Originea numelui Sfinxului este datorată
asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, formarea lui fiind datorată eroziunii
eoliene (vântului). Format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi într-un timp
foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în înălțime și 12 metri
în lățime.
Din punct de vedere istoric și chiar mistic, Sfinxul este[necesită citare] reprezentarea unei divinități
supreme din timpuri pelasge. Aspectul său omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate și
putere, acest lucru fiind evidențiat prin fața proporționată, buze severe si bărbia voluntară. Pelasgii
au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost răspândite mai ales în zona Mării Egee.
Mulți istorici[cine?] merg până acolo încât spun că Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui
de pe platforma Bucegilor.[necesită citare] Acest lucru se bazează pe niște asemănări care sunt mai mult
 sau mai puțin întâmplătoare, cum ar fi faptul că Sfinxul din Bucegi are aceeași înălțime cu cel
egiptean, de la Gizeh.
Asemănarea sa cu un Sfinx (dacă este privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său), cât și
legendele și istoria locului, au făcut ca această formațiune geologică să devină o atracție turistică
importantă.
În perioada 1966-1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo, observase că Sfinxul seamănă cu chipul
principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe podișul Marcahuasi, din Peru, numit
„Monumentul Omenirii”: «Sfinxul nu reprezintă doar un singur chip, fiind înconjurat de altele, dar din
rase diferite, precum și de capul unui câine, care are rol de străjer al unei comori aflată într-o
„peșteră a tezaurului” în apropierea Omului». [1]
Se spune[cine?] că acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extratereștri, multe legende
circulând prin părțile locului în acest sens. În imediata apropiere a Sfinxului se află o anume peșteră
ce ar strânge mistere energetice deosebite.[necesită citare] Aceste mistere energetice sunt atracția multor
oameni pasionați de acest subiect. Alte zvonuri spun că tot aici ar exista o mină de uraniu, părăsită,
ce nu mai este în funcțiune din al doilea război mondial.[necesită citare]
În munții României există și alți megaliți care poartă denumirile de sfincși: Sfinxul de la
Stănișoara, Sfinxul de la Piatra Arsă, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Bănățean cunoscut
și sub denumirea de „Sfinxul de la Topleț”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții
Gutâiului[2] etc.

Cuprins

 1Originea denumirii
 2Accesul spre Sfinxul din Bucegi
 3Apariție în filme
 4Situația legală
 5Note
 6Legături externe
 7Galerie imagini

Originea denumirii[modificare | modificare sursă]

 Acest articol sau această secțiune pare să conțină cercetare originală.
Dacă textul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi
șters.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinați de această minunăție a naturii. Ca
drept dovadǎ stǎ mǎrturie cea mai veche fotografie ce are Sfinxul din Bucegi ca personaj principal.
Aceasta datează din anul 1900, cand tehnica fotografică era abia la începuturile ei. Luând aceste
lucruri în calcul, putem foarte ușor sǎ ne dǎm seama cât de importantă a fost această formațiune
pentru vizitatori, dacǎ în acele condiții în care aparatele de fotografiat cântǎreau extrem de mult, a
existat cineva interesat să o fotografieze. Aceastǎ fotografie poartǎ numele de Babele din
Caraiman. Prima denumire oficialǎ, ca și Sfinxul din Bucegi, dateazǎ din anul 1935 într-un articol al
publicației de profil a vremurilor respective ce purta numele de Buletin Alpin.
Astfel, odată ce această denumire a fost dată, a fost doar un pas pînă la a deveni oficială. A doua
numire în acest sens a megalitului a apărut în Revista „România”, inființată de profesorul Alexandru
Bădăuță(1901-1983), prozator, memorialist și eseist și unul dintre întemeietorii Oficiului Național de
Turism (în 1936), fiind deosebit de pasionat de acest subiect, a descris pentru prima oară acest
megalit și l-a denumit „Sfinxul românesc” [3].

Accesul spre Sfinxul din Bucegi[modificare | modificare sursă]

Sfinxul în august 2017

Cea mai simplă cale de acces este cu Telecabina Bușteni – Babele, traseu ce are o lungime de
4350m, o diferență de nivel de 1235m și este străbătut în aproximativ 15 minute. Telecabina are o
capacitate de 25 persoane.
Cabana Babele este cea mai cunoscutǎ cabanǎ din zonă, ea având o capacitate de 108 locuri de
cazare. Din Busteni, drumul de acces cǎtre Sfinx este foarte ușor de parcurs, deoarece vom întâlni o
potecǎ marcatǎ cu un triunghi albastru pe văile Urlătoarea Mică și Urlǎtoarea Mare până în
apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat doar pe timp de varǎ. Cu toate acestea, în
comparație cu majoritatea regiunilor turistice montane unde avem parte de acces dificil, în ceea ce
privește Sfinxul din Bucegi, vorbim cu siguranța despre acces relativ simplu, datorită noțiunii de
platou, și anume Platoul Bucegi, unde este poziționat.

Apariție în filme[modificare | modificare sursă]

Sfinxul din Bucegi apare în filmul Dacii (1967), el fiind locul unde este jertfit Cotyso, fiul regelui
dac Decebal (87-106 d.Hr).[4] Această moarte ritualică este inspirată din informațiile
lui Herodot (c.484 - c. 425 î.Hr.) privind religia geților: trimiterea ca sol la Zamolxe a celui mai curat
dintre tineri prin aruncarea în 3 sulițe [5], istoricii neștiind dacă această jertfă se mai aplica și în timpul
lui Decebal.
În filmul Haiducii lui Șaptecai (1971), căpetenia de haiduci Anghel Șaptecai este prinsă de căpitanul
de arnăuți Mamulos și dus pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi
și Babele. În loc să-l ucidă, Mamulos îl trimite însă în Transilvania, amenințându-l că-i va ucide pe
toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară.

Situația legală[modificare | modificare sursă]

Sfinxul din Bucegi pe reversul bancnotei de 50.000 de lei, emise în anul 2000.

Din anul 2001, Sfinxul și Babele au făcut obiectul unei dispute în instanță, între județele Prahova și
Dâmbovița.[6][7]

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ Daniel Ruzo: Marcahuasi: la historia fantástica de un descubrimiento : los templos de piedra de una
humanidad desaparecida, Editorial Mundo Hispano, 1980, ISBN: 9972-33-062-1
2. ^ Sfinx al Maramureșului, descoperit de un ecologist, 8 august 2011, Evenimentul zilei, accesat la 6
august 2013
3. ^ Ing. Silviu N. Dragomir - Sfinxul din Bucegi. Legendă și adevăr despre megaliți, în Almanahul turistic,
1986, p. 121-123
4. ^ Ciprian Plăiașu, Mitul strămoșilor în „epopeea națională“: Dacii, Columna și Burebista, în "Historia",
20 decembrie 2011.
5. ^ Izvoare privind Istoria României (Editura Academiei Republicii Populare România, București, 1964),
p. 47–49.
6. ^ Babele și Sfinxul, disputate de județele Prahova și Dâmbovița, 17 decembrie 2009, Evenimentul
zilei, accesat la 6 iunie 2016
7. ^ Sfinxul și Babele, disputate în instanță de județele Prahova și Dâmbovița, 13 aprilie 2013, Ionuț
Dima, Adevărul, accesat la 6 iunie 2016

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sfinxul din Bucegi

 Sfinxul și Babele, domnul și doamnele de piatră, 14 Iulie 2008, Liviu Iolu, Evenimentul zilei
 Sanctuare din Muntii Carpati, 7 februarie 2008, Adrian Bucurescu, România liberă
 Babele și Sfinxul, disputate de județele Prahova și Dâmbovița, 17 decembrie 2009, Marius
Nica, Evenimentul zilei

Galerie imagini[modificare | modificare sursă]



Sfinxul din Munții Bucegi

Platoul Bucegi

Sfinxul din Munții Bucegi

Vedere din Telecabina catre Babele/Sfinxul



Sfinxul din Munții Bucegi