Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Epoca scrisului/
Homo lector. Epoca tiparului
HOMO SCRIPTOR
EPOCA SCRISULUI
IMPACTUL SCRISULUI
- creează o nouă diviziune a societății
- până la apariția lui, oamenii aveau cam aceleași aptitudini comunicaționale
(puteau vorbi și asculta)
- dar scrisul și cititul nu erau accesibile oricui
→ un instrument asociat puterii
- simplifică organizarea administrativă
- facilitează apariția și menținerea imperiilor
- cu scrisul, începe cucerirea, prin comunicare, a distanței și a timpului
Scrierea creează istoria, oferind acces la trecut, la mintea/sensibilitatea celuilalt de departe:
- în timp;
- în spațiu.
„Morții vorbesc viilor, viii vorbesc celor nenăscuți.”
Scrierea permițând stocarea și transmiterea cunoștințelor
→ mintea omenească: eliberată de sarcina de a memora pentru a transmite mai departe.
→ posibilitatea progresului
reacții de respingere a scrierii
● dinspre știutorii de carte
- v. Socrate:
- scrierea – o umbră mută a vorbirii
- unui text scris nu-i poți pune întrebări suplimentare
- cuvintele pot fi scoase din context
- dăinuie după moartea autorului, care nu mai poate combate eventualele interpretări false
● dinspre neștiutorii (sau prea puțin știutorii) de carte
- uzurpatoare a tradițiilor
- instrument al unei autorități opresive
• codexul
- noua formă a cărții
- detronează treptat volumenul
→ o nouă ergonomie a lecturii
- eliberare a corpului
- apar, în timp, „dispozitivele de lectură”
HOMO LECTOR
EPOCA TIPARULUI
- impregnarea cu un sigiliu
- sau folosirea unui dispozitiv asemănător unui rulou cu simboluri gravate pentru a imprima o
imagine în lut moale
- idei vechi
- și procesul de tipărire a unei pagini întregi
(prin sculptarea literelor - inversate - pe o placă de lemn, apoi acoperirea lor cu un strat de cerneală
și presarea pe hârtie)
- cunoscut cu mult timp în urmă
Sutra diamantului – prima carte tipărită din lume
(China, anul 800 d.Hr.)