Sunteți pe pagina 1din 56

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ŞTIINŢE ECONOMICE”


CATEDRA „BA, REI, TURISM”

VORNICESCU IGOR

INDUSTRIA PUBLICITĂŢII ÎN REPUBLICA MOLDOVA----


PROBLEME ŞI PERSPECTIVE

TEZА DE LICENŢĂ
363.1 – Business şi administrare

Autor:
Admis la susţinere
student gr. E41,
Şef catedră „ _________________”
(denumirea catedrei) învăţământ cu frecvenţă redusă
BURLACU NATALIA, VORNICESCU IGOR
dr. hab. în.șt.prof.ec.,univ. ________________
__________________________
(semnătura) (semnătura)
”____” _________ 2015 Conducător ştiinţific:
BURLACU NATALIA,
dr. hab. în.șt.prof.ec.,univ.
________________
(semnătura)
Chişinău 2015

2
Cuprins

ABSTRACT
................................................................................................................................................
3
ANOTATION
................................................................................................................................................
4
LISTA ABREVIERILOR
................................................................................................................................................
5
LISTA FIGURILOR
................................................................................................................................................
6
INTRODUCERE
................................................................................................................................................
7
Capitolul 1. ROLUL ŞI LOCUL INDUSTRIEI PUBLICITĂŢII ÎN BUSINESUL
DIN REPUBLICA MOLDOVA
................................................................................................................................................
9
1.1 Esenţa conceptuală a publicităţii – conţinut şi particularităţi
................................................................................................................................................
9
1.2 Evolutia dezvoltarii industriei publicitatii în Republica Moldova
................................................................................................................................................
12
Capitolul 2. ANALIZA INDUSTRIEI PUBLICITĂŢII ÎN REPUBLICA
MOLDOVA
................................................................................................................................................
18
2.1 Analiza principiilor de organizare a publicităţii în Republica Moldova
................................................................................................................................................
18
2.2 Locul şi rolul publicităţii în ’’Tgltranscompany’’ SRL în contextul pieţii
serviciilor publicitare autohtone
................................................................................................................................................
21

3
2.3 Experienţa dezvoltării industriei publicităţii în SUA, Europa, Japonia
................................................................................................................................................
27
Capitolul 3. PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI PUBLICITĂŢII ÎN
REPUBLICA MOLDOVA
................................................................................................................................................
33
3.1 Tendinţe actuale de globalizare şi impactul asupra industriei publicităţii în
Republica Moldova
................................................................................................................................................
33
3.2 Problematica adaptării şi a standartizării în publicitatea internaţională din
Republica Moldova la condiţii europene
................................................................................................................................................
36
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
................................................................................................................................................
44
BIBLIOGRAFIE
................................................................................................................................................
46
ANEXE
................................................................................................................................................
48
DECLARAŢIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII
................................................................................................................................................
51
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A TEZEI DE LICENȚĂ
................................................................................................................................................
52
FIȘA DE EVALUARE
................................................................................................................................................
53

4
ABSTRACT

Cuvinte cheie: agenţie publicitară, funcţiile manageriale, atribuţiile europene, piaţa


serviciilor publicitare, creştere economică, competitivitate.
Titlul proiectului: Industria publicităţii în Republica Moldova probleme şi perspective .
Structura proiectului: Introducere, trei capitole, Concluzii şi recomandări.
Nume, Prenume: Vornicescu Igor
Scopul şi obiectivele tezei îl constituie cercetarea pieţei serviciilor publicitare din
Republica Moldova, precum şi fundamentarea mecanismelor de perfecţionare a acesteia, în
contextul aderării la Uniunea Europeană, prin evaluarea pieţei serviciilor publicitare în RM şi
cercetarea utilizării instrumentelor manageriale performante în cadrul agenţiilor publicitare şi la
nivel naţional, luându-se în consideraţie specificul ţărilor cu economia în tranziţie.
Concluziile şi recomandările: argumentarea impactului fenomenului publicităţii asupra
creşterii economice cu specificarea ţărilor în tranziţie; argumentarea importanţei caracterului
inovaţional al serviciilor publicitare prin recurgerea la transferul tehnologic din ţările cu o bogată
experienţă în domeniu; analiza econometrică a activităţii firmelor de publicitate; fundamentarea
mecanismelor şi instrumentelor moderne pentru perfecţionarea domeniului serviciilor publicitare
în Republica Moldova armonizându-l cu cel European, în domeniul cercetat cuprinde evaluarea
şi eficientizarea managementului serviciilor publicitare asupra creşterii economice în Republica
Moldova în procesul de ajustare la standardele europene. Cercetarea a demonstrat, că
managementul publicitar eficient are o influenţă pozitivă asupra creşterii economice avînd
impact atât la nivel micro cât şi macro.
Rezultate. A fost cristalizată o viziune interdisciplinară vizând managementul serviciilor
publicitare la nivel micro şi macro, ca parte a sistemului socio- economic, fiind analizate şi noi
elemente specifice domeniului publicitar din ţările cu o economie în tranziţie,
este determinată de recomandările conţinute în lucrare, materializarea în practică a cărora
va spori calitatea şi eficienţa managementului serviciilor publicitare din Republica Moldova.
 Experienţa dezvoltării industriei publicităţii în SUA, Europa, Japonia
Metodologia cercetării. În lucrare au fost utilizate noi principii fundamentale ale
metodologiei ştiinţifice, în concordanţă cu dezvoltările tehnico-ştiinţifice – evoluţionismul,
metoda sistematică, complexă, neliniară, multiliniară, etc., dar şi metode tradiţionale – istorică,
logică, dialectică, analiză şi sinteză, inducţia şi deducţia, cercetarea de la abstract la concret,
compararea (în spaţiu şi timp) şi altele.

5
ANOTATION
The purpose and objectives of the thesis is to research advertising services market in
Moldova, as well as mechanisms to improve the substantiation, in the context of EU accession,
evaluating advertising market in Moldova and research services use performance management
tools within advertising agencies and at national, taking into account the specific countries with
economies in transition.
Conclusions and Recommendations: advertising phenomenon argumentation impact on
economic growth specifying countries in transition; argumentation importance of the innovation
of advertising services through the use of technology transfer in countries with rich experience in
the field; econometric analysis of the activity of advertisers; foundation of modern tools and
mechanisms to improve advertising services sector in Moldova harmonizing it with the European
in the field of research includes evaluation and management efficient advertising services on
economic growth in Moldova in the process of adjustment to European standards. Research has
shown that effective ad management has a positive influence on economic growth having impact
at micro and macro.
Results. It was crystallized interdisciplinary vision regarding advertising services
management at micro and macro as part of the socio-economic system being analyzed and new
elements specific to advertising in countries with economies in transition,
It is determined by the recommendations contained in the paper, materializing in practice
which will enhance the quality and efficient management of advertising services in Moldova.
• Experience developing advertising industry in the US, Europe, Japan
Research methodology. The paper used new principles were fundamental scientific
methodology, consistent with scientific and technical developments - evolutionism, systematic
method, complex, nonlinear, multiline, etc., but also traditional - historical, logical and
dialectical analysis and synthesis, induction and deduction, research abstract to concrete,
comparing (in space and time) and others.

6
LISTA ABREVIERILOR

AAP din RM - Asociaţia Agenţiilor Publicitare din Republica Moldova


AEAC - Asociaţia Europeană a Agenţiilor de Comunicare
AITT - Agenţia pentru Inovare şi Transfer Tehnologic
ANPC - Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei
AP - Agenţia publicitară
ASDCI- Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională.
EACA- Europenian Association of Communications Agencies (Asociaţia Europeană a
Agenţiilor de Comunicaţii)
FMAP - Federaţia Mondială a Agenţiilor Publicitare
FSM- Fundaţia Sorors Moldova
ICC- International Chamber of Commerce (Camera Internaţională de Comerţ)
RM- Republica Moldova
TIC- Tehnologii Informaţionale şi de Comunicaţii
UE- Uniunea Europeană
WFA- World Federation of Advertisers (Federaţia Mondială a Agenţiilor Publicitare)

7
LISTA FIGURILOR

Fig.2.1. Influenţa publicitatară aszupra deciziei de cumpărare ………………………..……….25


Fig.2.2. Influenţă de publicitate………………………………………………………...…….....25
Fig.2.3. Producători preferaţi de publicitate………………………………………………….....26
Fig.2.4. Fa Agrearea publicitații în familie………………………………………………...…....26
Fig. A 1. Creşterea în dinamică a utilizatorilor de internet pe grupuri de vârstă
în anul 2014 vs anii precedenţi pe teritoriul UE…………………………………………….…..48
Fig. A 2. Managementul procesului de implementare a tehnologiilor internet în prestarea
serviciilor publicitare…...……………………………………………………………………….49
Fig. A 3. Etapele exerciţiului de foresight în sfera publicitardin Republica Moldova …...……..50

8
INTRODUCERE

Actualitatea şi importanţa temei. În perioada actuală, caracterizată de o importanţă


particulară asociată dimensiunii economice a vieţii, comunicarea organizaţională nu mai
reprezintă un proces arbitrar; definirea mesajului ce va fi transmis spre indivizi/organizaţii
implică existenţa unor procese de planificare şi dezvoltare de strategii, realizate cu scopul
obţinerii rezultatelor dorite. Activităţile de natură economică proiectate, dezvoltate şi realizate
de indivizi şi organizaţii sunt susţinute în mare măsură şi de comunicare, aceasta fiind de altfel
o condiţie esenţială a existenţei individuale sau colective. Din această perspectivă, o
dimensiune a activităţii economice, dar şi a celei sociale şi culturale, anume demersul de
marketing îşi sprijină efortul în mare parte pe procesul de comunicare.
Cu o istorie economico-politică modernă, diferită de cea a statelor cu tradiţie în ceea ce
înseamnă demersul publicitar, Republica Moldova nu a întârziat să se înscrie însă în circuitul
pieţei de publicitate internaţională. Paşii realizaţi pe acest drum au fost mai spectaculoşi
începând cu mijlocul anilor `90, ani care marcheaz ă punctul de plecare al unei perioade de
creştere, destul de importantă, a investiţiilor publicitare. Motivaţiile unei astfel de ascensiuni
sunt legate de factorii economici, în special de dezvoltarea pieţelor de consum, care au atras
interesul marilor anunţări, proveniţi în special din afara graniţelor. Statutul de economie în
dezvoltare, ce implică o atractivitate relativ ridicată a pieţelor de consum, care sunt încă în
stadiul de formare sau pot fi considerate a fi cel puţin tinere comparativ cu cele specifice triadei
economice mondiale, reprezintă principalul argument care poate determina în viitor o accentuare
a prezenţei anunţătorilor pe piaţă şi, deci, o dezvoltare durabilă a sectorului publicitar.
Scopul tezei de licenţă. Orice acţiune sau inacţiune urmăreşte un anume scop. Deoarece
scopul este rezultatul gândit, spre a cărui atingere sunt îndreptate acţiunile, acestea, în cazul
nostru, au fost orientate spre evaluarea particularităţilor gestionării pieţei internaţionale a
publicităţii la nivel regional şi global, spre crearea fundamentului ştiinţific, corespunzător
exigenţelor actuale ale normelor ce stabilesc particularităţile gestionării pieţei internaţionale a
publicităţii la nivel regional şi global, în special de către statele membre ale Uniunii Europene.
Obiectivele propuse. Pentru realizarea scopului, am formulat următoarele obiective:
 Esenţa conceptuală a publicităţii – conţinut şi particularităţi
 Evolutia dezvoltarii industriei publicitatii în Republica Moldova
 Analiza principiilor de organizare a publicităţii în Republica Moldova

9
 Locul şi rolul publicităţii în ’’Tgltranscompany’’ SRL în contextul pieţii serviciilor
publicitare autohtone
În elucidarea subiectului propus spre investigare au fost utilizate şi alte metode de cunoaştere
ştiinţifică, cum sunt: metoda logică, care reprezintă aplicarea procedeelor analizei şi sintezei,
argumentarea pe cale deductivă; metoda comparativă, care constă în evidenţierea trăsăturilor
comune; metoda istorică, care are la bază elucidarea sensului evenimentelor trecutului, în scopul
perfecţionării mecanismelor actuale de colaborare eficiente în domeniul cercetat; metoda
cantitativă, care facilitează sistematizarea evenimentelor; metodele pedagogice şi statistice, care
au permis o cercetare riguros ştiinţifică a problematicii gestionării pieţei internaţionale a
publicităţii la nivel regional şi global.
Sintetizările teoretice se bazează pe investigaţiile economiştilor, filosofilor şi juriştilor
referitor la teoria gestionării pieţei internaţionale a publicităţii la nivel regional şi global,
cercetarea proceselor transformaţionale în Republica Moldova, elaborării economice concrete în
problemele de organizare şi gestiune la întreprinderi şi firme.
Revista literaturii de specialitate. În mod indiscutabil, drept bază teoretică şi
metodologică a investigaţiilor întreprinse au servit monografiile clasicilor şi autorilor autohtoni
în domeniul economic.
Contribuţii importante, pe plan internaţional, în studiul pieţei internaţionale a publicităţii
au adus autorii Assadi D., Blair T., Boehm B.,
Un interes deosebit, prezintă ipotezele cercetărilor ştiinţifice din Republica Moldova,
reflectate în lucrările autorilor. Chircă S., Hrişcev E., Belostecinic G.,
Atît analiza surselor bibliografice, cît şi situaţia reală în domeniu din republică
demonstrează necesitatea unui studiu ştiinţific aprofundat al acestor probleme, fapt care a şi
motivat abordarea prezentei cercetări ştiinţifice.
La fel, gradul de studiere a implementării şi dezvoltării pieţei internaţionale a publicităţii
pe plan internaţional şi naţional nu acoperă întreaga problematică faţă de cerinţele actuale.
Necesitatea perfecţionării şi eficientizării pieţei internaţionale a publicităţii în Republica
Moldova justifică determinarea alegerii temei tezei de licenţă.

10
CAPITOLUL 1. ROLUL ŞI LOCUL INDUSTRIEI PUBLICITĂŢII ÎN BUSINESUL DIN
REPUBLICA MOLDOVA

1.1. Esenţa conceptuală a publicităţii – conţinut şi particularităţi

La momentul actual, publicitatea reprezintă o formă de manipulare, ori nimeni nu are


dreptul de a manipula. Publicitatea nu manipulează doar în formele sale, ci în însăşi substanţa ei
este o persuasiune clandestină. Originile publicităţii sunt foarte îndepărtate, iar evoluţia acesteia
este spectaculoasă. Statele Unite este ţara cu cea mai puternică industrie a reclamei. [13, p. 25].
Elementele cele mai importante din istoria publicităţii sunt marcate de aspecte ale experienţei
americane publicitare. Putem identifica trei mari perioade în istoria publicităţii: perioada
premarketing -dinainte de Antichitate până la apariţia mijloacelor de comunicare în masă;
perioada comunicării de masă - din 1800 până la jumătatea secolului XX; perioada publicităţii
ştiinţifice (bazată pe abordări structurate) – din anii ¢50 până în prezent.
O dată cu apariţia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, s-au dezvoltat şi noi forme de
reclamă. De fapt primele reclame adevărate au fost afişele şi foile volante care conţineau mesaje
publicitare. De exemplu, în Anglia, la Londra (1472), prima reclama tipărită a fost un anunţ
pentru difuzarea unei cărţi de rugăciuni, pus pe uşile bisericilor. Dar prima reclamă tipărită la
nivel de masă a apărut într-o broşură în Germania, promovând un medicament miraculos.
Ziarele au alocat reclamei secţiuni speciale. Primul ziar englezesc a apărut în 1622, dar de
abia în 1625 apare prima reclamă distribuită prin acest suport media. În 1630, la Paris, apare
agenţia publicitară sub cordonarea lui Theophraste Renaudot, director fondator al publicaţiei La
Gazette, care avea un scop umanitar, ajutând instituţiile de binefacere să se întâlnească şi să
comunice. „Un prim jurnal publicitar datorat lui Jean-Louis Albert se numea La Petite Affiche.
Prima agenţie publicitară apare la Londra, în 1812.” [17, p.145]. Britanicii schimbă rolul
agenţiei de publicitate, atribuindu-i un scop comercial.
În SUA (1704), primul anunţ, care oferea o recompensă pentru prinderea unui hoţ, a apărut
în ziarul Boston Newsletter. Mult mai târziu, tot în SUA (1844), reclama apare şi într-o revistă, în
Southern Messenger, editată o vreme de scriitorul celebru Edgar Allan Poe. “Revistele ofereau
reclamei şi alte avantaje majore: spaţiu pentru mesaje mai lungi şi mai complexe, o calitate
grafică superioară ziarelor şi posibilitatea folosirii ilustraţiei pentru potenţarea mesajului.
Progresul tehnologic în domeniul tipografic a făcut ca reclama de revistă să ajungă, treptat, sa fie
dominată de ilustraţie [11, p. 39].
La mijlocul secolului al XIX-lea se poate vorbi despre o industrie americană de reclame,
dar reclama modernă datează de la începutul secolului XX. Au fost personae importante în istoria

11
reclamei americane care au determinat dezvoltarea acesteia, ca tip de activitate promoţională. De
exemplu, Earnest Elmo Calkens de la Agenţia Bates a folosit un stil asemănător artelor plastice
pentru a atrage atenţia publicului. John E. Kennedy şi Albert Lasker (1905), „precursorii stilului
hard sell, de argumentare bazată pe aspectele concrete, cuantificabile ale produsului sau
serviciului oferit”, au pus accentul în reclame pe motivul cumpărării, pentru convingerea
consumatorilor. La polul opus se află Theodore F. MacManus, copywriter (scriitor al textului de
reclamă) al companiei General Motors, care a dezvoltat stilul soft sell- de data asta accentul e
pus pe atributele „imateriale” ale produselor/serviciilor (eleganţă, prestigiu, etc.).
După primul război mondial, Helen şi Stanley Resor de la Agenţia J. Walter Thompson au
introdus conceptul de marcă, astfel produsul/serviciul putea fi identificat, chiar daca existau
mărfuri similare pe piaţă.
În anii 80 creatorii de publicitate se bazează pe deviza: ” cumpără acum, plăteşte mai
târziu” (Russel şi Roland, 1996), luând în considerare caracteristicile psihodemografice ale
consumatorilor. La diferenţă de un deceniu avem o tendinţă de globalizare a industriei
publicitare, agenţiile de publicitate formând uriaşe reţele multinaţionale [15, p. 33].
În acest moment mesajul publicitar este foarte individualizat, se fac strategii de marketing
pentru cucerirea unui anumit tip de consumator.
În continuare vom menţiona că adepţii lui V. Packard au extins teoria pînă la definirea
publicităţii ca o formă mascată de totalitarism. Apropierea este însă forţată, căci publicitatea nu-
şi propune remodelarea fiinţei umane, nici anihilarea societăţii civile. Dacă totalitarismul se
asociază cu rigiditatea, coerciţia şi dresajul mecanic, publicitatea înseamnă, dimpotrivă,
comunicare, seducţie, ludic. Fără a-şi asuma proiecte ambiţioase de tipul omului nou, fără a
îngrădi libertatea individuală, ea stimulează nevoile umane, folosind programatic gusturile deja
existente.
Este important de menţionat că publicitatea a fost asimilată cu un factor de democraţie.
Fără a se confunda cu propaganda, ea presupune creativitate, originalitate, seducţie, chiar dacă
totul se decide la nivelul suprafeţei exterioare. Partidele politice şi statul se folosesc de această
publicitate, „publicitatea de serviciu public şi de interes general”; este vorba despre semnalizarea
rutieră, promovarea programelor de protecţie a pensionarilor, de asistenţa socială etc.
Dincolo de aspectele menţionate mai sus, publicitatea se dovedeşte de o importanţă
decisivă pentru agenţii economici, dar fără consecinţe majore pentru ceilalţi: puterea ei este
superficială, frivolă, vizînd auxiliarul şi indiferentul. Această teorie, destul de limitata, pare să
explice mai degraba incompatibilitatea dintre publicitate şi logică totalitară, decît virtuţile sale
democratice.

12
Abordata din perspectiva comunicaţională, publicitatea a generat numeroase dispute,
referitoare mai ales la valoarea informaţionala a mesajelor. Punctul de plecare l-a constituit teoria
funcţionalistă a lui Merton, care a recunoscut funcţia publicitară a comunicării de masă. Teoriile
structural-lingvistice se axează pe analiza semiologică a mesajului [15, p. 33]. Limita acestei
analize constă în faptul că sunt vizate doar semnificaţiile intenţionale, neglijîndu-se contextul
socio-cultural al comunicării şi rolul activ al receptorului, care decodifică mesajul şi instituie
propriile semnificaţii.
Jean Baudrillard în lucrarea sa, La societé de consommation, defineşte publicitatea drept
regina pseudoevenimentului: ea preia obiectul din realitate, îi elimină caracteristicile obiective
şi-l reconstruieşte ca modă, ca fapt divers spectacular. Publicităţii nu i se pot aplica, prin urmare,
categoriile adevărului şi ale falsului, căci ea nu porneşte de la un referent real. Ea se bazează pe
un alt tip de verificare, cea a cuvîntului: obiectul devine pseudoeveniment şi apoi, prin adeziunea
publicului la discursul publicitar, el se integrează în viaţa reală ca eveniment real.
Detaşîndu-ne de încercarea de a examina teoriile ce stau la baza cercetării rolului şi esenţei
publicităţii, vom spune că definiţia clasică a publicităţii o plasează în cadrul procesului de
marketing, acea „arta a crearii condiţiilor în care cumpărătorul se convinge singur să cumpere”.
Astfel, publicitatea reprezintă un complex de activităţi de promovare pe piaţă a unei idei, a
unui produs sau a unui serviciu. Printre metodele folosite în acest scop enumerăm:
 prezentarea directă,
 reclama,
 tehnica răspunsului direct,
 diferitele stimulente de vînzare, etc [7, p. 72].
Reclama reprezintă mesajul plătit de sponsor, intermediat de mijoacele de comunicare în
masă, cu funcţia de a convinge un anumit public de avantajele oferite de ideea /serviciul/
produsul promovat. Pentru a-şi atinge obiectivele, reclama trebuie să răspundă unor cerinţe
precum: captarea şi retinerea atenţiei, forţa persuasivă, memorabilitate - conţinut şi formă
şocante, menţinerea interesului receptorului - informaţiile oferite trebuie să răspundă unor
întrebări sau să ofere soluţii la problemele existente. Adecvarea mesajului la publicul-ţintă se
face prin selectarea datelor de maxim interes şi prin structurarea lor în functie de specificul de
procesare a informaţiei de către consumatorii ţintă, dar şi de mass-media folosite.
În funcţie de scopul urmărit, deosebim [18, p. 47].

13
 reclame de lansare a noilor produse/servicii/idei, care familiarizează, sensibilizează şi
stimulează curiozitatea, dorinţa de nou, prin garanţii, mărturii şi demonstraţii ce neutralizează
frica de schimbare;
 reclame de întreţinere, de cultivare a simpatiei şi a fidelităţii clientelei;
 reclame de repoziţionare, prin deplasarea imaginii spre un alt registru de
calităţi/beneficii pentru aceeaşi categorie de public, prin îmbogăţirea imaginii cu elemente noi,
complementare, pentru lărgirea clientelei, sau prin răsturnarea imaginii şi demolarea bazelor.
În continuare vom menţiona că publicitatea funcţionează atît ca fenomen economic, fiind
legată de piaţa liberă, cît şi ca fenomen cultural, vehiculînd conţinuturi simbolice prin
intermediul mass-media. Din acestă dublă structură rezultă caracterul dual al publicităţii: pe de o
parte, ea are o natură conflictuală, datorată competiţiei dintre mărci, pe de altă parte, ea trebuie
să-şi găsească o legitimitate socială, să instaureze o comunicare consensuală cu publicul, de unde
caracterul ei armonic. Un schimb veritabil presupune ideea de echivalare a cererii cu oferta, dacă
nu ideea de profit.
Alaturi de monedă, discursul valorizant al reclamei acţioneaza ca un lubrifiant economic.
Mesajul repetitiv, redundant, adaptat tuturor canalelor reuşeşte să seducă receptorul şi să-i
influenţeze comportamentul. Publicitatea îşi depăşeşte astfel funcţia economică, promovînd un
ansamblu cultural: o morală proprie, un sistem de valori, un limbaj specific.
Marketingul politic, considerat de specialişti o adaptare a comunicării de tip publicitar, are
ca scop crearea unei imagini vandabile a liderilor politici. Pentru seducerea emoţionala a
alegătorului se apelează la imagini simple, sincere, intime, care scot politicul din emfatic şi
solemn, plasîndu-l în zona show-ului şi a dezvoltării. Acestui tip de publicitate i s-a reproşat că
acţionează ca o frînă a democraţiei, mascînd problemele de fond, diluînd şi neutralizînd
conţinutul discursurilor politice, amputînd spiritul critic al populaţiei.

1.2. Evoluţia dezvoltării industriei publicităţii în Republica Moldova

Vorbind de retrospectiva pieţei publicitare din Moldova trebuie să remarcăm , că aceasta a


fost şi este determinată în mod mai mult sau mai puţin nemijlocit de întreaga evoluţie a pieţei
publicitare mondiale care are o continuitate în aspect istoric, social şi economic. Evenimentele -
cheie care marchează evoluţia pieţei publicitare la nivel internaţional, care de facto nu este decât
o etapă premergătoare şi pentru piaţa de servicii publicitare din Republica Moldova, poate fi
etapizată din punct de vedere istoric dar şi după intensitatea evenimentelor care au format şi
determinat un curs sau altul al pieţei publicitare la nivel global dar şi regional în modul următor:

14
Etapa apariţiei publicităţii incipiente (novice). Această perioadă a constituit-o perioada
anilor 1990-1998. La această fază era mai mult vorba despre o artă a prezentării produselor pe
piaţa decât publicitatea în sine. Partea creativă a publicităţii era foarte importantă, dar totodată
ruptă fiind de trăsăturile specifice a unei economii de piaţă. Agenţiile publicitare care au fost
fondate, au propriile viziuni asupra produsului publicitar bazându-se mai mult pe spiritul creativ
şi păstrând multe influenţe din stilul sovietic de gândire. Sensul activităţii lor nu-l constituia
promovarea produsului dat publicităţii pe piaţa respectivă, ci smântânirea de pe piaţă a
comercianţilor care apăreau pe piaţa în tranziţie. Această perioadă se mai caracteriza şi prin
imperfecţiunile acestui domeniu şi prin încrederea exagerată a consumatorilor şi receptivitatea
acestora la mesajele publicitare difuzate. Dacă am face o analogie cu fazele modelului clasic a lui
Ph. Kotler privind Ciclul de viaţa a produsului, publicitatea la acel moment, putem enunţa ca
anume atunci actorii pieţei publicitare au penetrat piaţa serviciilor publicitare.
Etapa de creştere a pieţei serviciilor publicitare (aa.1998-2000.). Această perioadă este
caracterizată prin creşterea calitativă dar şi extensivă a pieţei serviciilor publicitare, fiind
determinată de creşterea volumului bugetului publicitar precum şi a rolului publicităţii în
procesul de promovare a vânzărilor produsului publicitar. În ţară s-au înregistrat o creştere a
numărului agenţiilor publicitare, iar piaţa serviciilor publicitare a început să se structureze pe
tipuri media şi canalele de distribuite a publicităţii. Au apărut primele studiouri de publicitate,
media holdinguri, intermediari ai pieţei publicitare (media-byeri), etc.
Etapa maturizării pieţei publicitare. (aa. 2000-2014). În această perioadă piaţa publicitară
din RM a cunoscut o evoluţie cu fluctuaţii, agenţiile au preluat experienţa din străinătate,
implementând noi tehnologii şi tehnici. Deşi există o conlucrare intensă cu experţii din
străinătate totuşi s-a conturat un stil autohton specific, atât ce ţine de elaborarea publicităţii, cât şi
în stilul de management în cadrul agenţiei.
Noţiunea de publicitate în Republica Moldova se foloseşte în sensurile practicii
internaţionale. Noi ne vom referi la publicitate în sens de informaţie publică, cât şi în sens de gen
de activitate publicitară practicată cu scop de a obţine profit, sau ca modalitate de difuzare a
informaţiei publicitare, prin intermediul căreia agentul de publicitate exercită o influenţă
controlată asupra unui cerc nedeterminat de persoane. Legislaţia în vigoare de asemenea
defineşte aceste noţiuni.
În conformitate cu art.1 al Legii cu privire la publicitate, nr.1227-ХIII din 27.06.1997[1] se
consideră publicitate (reclamă), informaţia publică despre persoane, mărfuri (lucrări, servicii),
idei sau iniţiative (informaţie publicitară, material publicitar) menită să suscite şi să susţină
interesul public faţă de acestea, să contribuie la comercializarea lor şi să ridice prestigiul

15
producătorului. Deci, în conţinutul legal, alături de termenul "publicitate" se foloseşte şi
termenul "reclamă", între ei punându-se semnul egalităţii.
În literatura de specialitate predomină mai multe opinii, conform cărora aceste două
noţiuni se consideră identice. Se pune întrebarea nu numai despre principiul şedinţelor publice
ale instanţelor de judecată, dar şi despre accesul la informaţia despre activitatea acestor instanţe,
modul de acţiuni, timpul accesului la informaţie etc. [19].
Legislaţia în vigoare la fel pune semnul egalităţii intre aceste noţiuni. Astfel, în art.1 al
Acordului privind colaborarea statelor-membre ale Comunităţii Statelor Independente în
domeniul reglementării activităţii de reclamă din 19.12.2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.343 din 02.04.2004, [4] reclama este informaţia răspândită sub toate
formele, cu ajutorul mijloacelor de informare privind persoanele fizice şi juridice, mărfurile,
ideile şi iniţiativele, care este destinată unui număr nedefinit de consumatori şi este chemată să
formeze sau să susţină interesul faţă de persoana fizică sau juridică, marfă, idei şi iniţiativă şi de
a contribui la valorificarea mărfii, ideilor şi iniţiativelor.
Ţările membre ale Uniunii Europene cheltuiesc anual cu publicitatea aproximativ 45,4
miliarde ECU. Pe măsură ce recesiunea se apropie de sfârşit şi economiile naţionale ale ţărilor
membre se înviorează, se prognozează o creştere a cheltuielilor cu publicitatea în majoritatea
ţărilor Uniunii Europene. Sponsorii, cei care susţin financiar acţiunile de publicitate, rămân
precauţi în privinţa utilizării optime a bugetului de publicitate, astfel încât să fie atinse
obiectivele de comunicare propuse. Organizaţiile se ocupă de publicitate în diverse moduri. În
cadrul firmelor mici şi mijlocii de aceasta se poate ocupa cineva din compartimentul comercial
sau de marketing. În marile companii pot exista compartimente specializate, care să aibă drept
atribuţii stabilirea bugetului publicitar, colaborarea cu agenţii de profil şi derularea de acţiuni de
publicitate prin poştă, expoziţii cu vânzare şi alte forme de care nu se ocupă agenţiile respective.
Avantajele publicităţii în RM
Majoritatea agenţilor economici, fie ei mici sau mari, înclină să apeleze la agenţii de
publicitate pentru că acestea oferă câteva avantaje:
• Au specialişti care pot desfăşura activităţi specifice (cercetare, muncă de creaţie) în
condiţii mai bune decât personalul firmei.
• Vin cu un punct de vedere obiectiv în privinţa rezolvării problemelor unei firme, dar şi cu
ani de experienţă câştigată din colaborarea cu diverşi clienţi ce s-au aflat în situaţii diferite.
• Au o putere de cumpărare a spaţiului de publicitate mai mare decât cea a unei firme. De
asemenea, ele beneficiază de o reducere de preţ, ceea ce face ca şi cheltuielile firmei să fie mai
mici.

16
• Clientul poate renunţa oricând la serviciile agenţiei sale. O agenţie va depune toate
eforturile pentru a oferi servicii foarte bune şi a-l determina pe client să mai apeleze la ea.
În Republica Moldova, legislaţia cu privire la publicitate include Constituţia Republicii
Moldova, legile şi hotărârile Parlamentului, tratatele internaţionale la care Republica Moldova
este parte, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârile şi ordonanţele Guvernului şi
alte acte normative adoptate în conformitate cu acestea.
1. În conformitate cu art.34 al Constituţiei Republicii Moldova, în tara noastră este
recunoscut dreptul la informaţie. Astfel, dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de
interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt
obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra
problemelor de interes personal. Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de
protecţie a cetăţenilor sau siguranţa naţională. Mijloacele de informare publică, de stat sau
private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice. Mijloacele de informare
publică nu sunt supuse cenzurii.
2. Legea cu privire Ia publicitate, nr.1227-XIII din 27.06.97, fiind una de bază, stabileşte
principiile generale ale activităţii în domeniul publicităţii în Republica Moldova şi reglementează
relaţiile ce apar în procesul de producere, amplasare şi difuzare a publicităţii. Articolul 3 prevede
sfera de aplicare a legii - teritorială şi asupra persoanelor. Astfel, prezenta lege se aplică pe
teritoriul Republicii Moldova în toate sferele de activitate în domeniul publicităţii, cu excepţia
publicităţii politice şi informaţiilor ce nu ţin de activitatea de întreprinzător. Sub incidenţa
prezentei legi cad persoanele fizice şi juridice, inclusiv cele străine, şi apatrizii ce desfăşoară
activitate de publicitate pe teritoriul Republicii Moldova.
3. Un al act normativ ce reglementează relaţiile de publicitate este Acordul privind
colaborarea statelor-membre ale Comunităţii Statelor Independente în domeniul
reglementării activităţii de reclamă din 19 decembrie 2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.343 din 02.04.2004. Guvernele statelor semnatare ale prezentului Acord,
denumite în continuare "Părţi", au ţinut cont de necesitatea activizării relaţiilor comerciale dintre
statele-membre ale CSI şi au luat în consideraţie importanţa reclamei ca mijloc al liberului
schimb de informaţie dintre vânzător şi consumator, ce contribuie la extinderea şi circulaţia
mărfii, lucrărilor şi serviciilor peste hotare, reieşind din sarcinile asigurării realizării Contractului
privind înfăptuirea unei politici antimonopol coordonate în cadrul CSI, din 25 ianuarie 2000 şi
Acordului privind principiile de bază ale colaborării statelor-membre ale CSI în domeniul
respectării drepturilor consumatorilor, din 25 ianuarie 2000. Totodată, au recunoscut
responsabilitatea faţă de societate şi consumator ce reiese din veridicitatea reclamei, luând în

17
consideraţie specificul pieţei de reclamă şi tradiţiile cultural-istorice ale Părţilor, având intenţia
de a contribui la dezvoltarea ulterioară a activităţii de reclamă în cadrul Comunităţii Statelor
Independente.
4. Legea cu privire la protecţia consumatorilor, nr.105 din 13.03.2003, este actul
normativ de care trebuie să se ţină cont la desfăşurarea activităţii de publicitate.
5. Este important ca realizarea activităţii de publicitate să se efectueze în conformitate cu
normele Codului civil al Republicii Moldova, care conţine prevederi legale privind actele
juridice şi contractele. După aceleaşi criterii sunt reglementate relaţiile de publicitate şi în alte
state. În Federaţia Rusă sunt adoptate acte normative ce reglementează publicitatea.
Spre deosebire de alte relaţii sociale, la relaţiile de publicitate participă mai multe subiecte,
care se împart în agenţi de publicitate şi consumatori de publicitate. Astfel, în conformitate cu
art.5 al Legii nr.1227:
1. Agenţi (furnizori, producători, difuzori) de publicitate sunt persoanele fizice şi juridice,
indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, care, prin metode artistice,
tehnice sau psihologice, prezintă public, în modul stabilit informaţia publicitară despre mărfuri
(servicii) în scopul formării cererii şi comercializării lor eficiente: - furnizor de publicitate -
persoana ce constituie sursa sau obiectul informaţiei publicitare destinate producerii, plasării şi
difuzării ulterioare a publicităţii; - producător de publicitate - persoana care conferă informaţiei
publicitare forma necesară difuzării; - difuzor de publicitate - persoana care asigură plasarea şi
difuzarea publicităţii (informaţiei publicitare) prin orice mijloc de informare; - consumator de
publicitate - beneficiarul publicităţii (informaţiei publicitare).
Agenţii de publicitate (furnizorii, producătorii, difuzorii) dispun atât de drepturi, cât şi de
obligaţii. Agenţii de publicitate sunt obligaţi să păstreze în original sau în copii întreg materialul
publicitar, inclusiv modificările operate ulterior, pe parcursul unui an din ziua ultimei difuzări a
publicităţii, cu excepţia înregistrărilor video şi audio ce urmează a fi păstrate timp de o lună din
ziua ultimei emisiuni. Articolul 25 al Legii nr.1227 prevede că producătorul şi difuzorul de
publicitate au dreptul să solicite, iar furnizorul de publicitate este obligat să confirme documentar
veridicitatea informaţiei publicitare.
În cazul în care activitatea furnizorului de publicitate e pasibilă licenţierii, la publicitatea
mărfi i corespunzătoare, precum şi a însuşi furnizorului de publicitate, ultimul este obligat să
prezinte, iar producătorul de publicitate şi difuzorul de publicitate să solicite prezentarea licenţei
respective sau a copiei acesteia, autentificate în modul stabilit.
Obligaţiile agenţilor de publicitate sunt stabilite expres în art.26 al Legii nr.1227, care
prevede obligaţia de informare despre circumstanţele care pot duce Ia încălcarea legislaţiei cu

18
privire la publicitate. Producătorul de publicitate este obligat să informeze la timp furnizorul de
publicitate asupra faptului că onorarea cerinţelor acestuia din urmă în ce priveşte producerea
publicităţii poate duce la încălcarea legislaţiei cu privire la publicitate.
În cazul în care furnizorul de publicitate, în pofida preîntâmpinărilor întemeiate făcute la
timp de către producătorul de publicitate, nu renunţă la cerinţele sale faţă de publicitate sau nu
prezintă, la solicitarea producătorului de publicitate, confirmarea documentară a autenticităţii
informaţiei destinate publicităţii, sau nu înlătură alte circumstanţe care pot face publicitatea
neadecvată, producătorul de publicitate e în drept să rezilieze, în modul stabilit, contractul şi să
ceară compensarea integrală a pierderilor, dacă contractul nu prevede altfel.
Unele obligaţii se referă la comportamentul agenţilor de publicitate. Agenţii de publicitate
sunt obligaţi, la solicitarea organului de stat care exercită reglementarea antimonopolistă, să
prezinte, în termenul stabilit, documentele autentice, explicaţiile orale sau scrise, înregistrările
video şi audio, precum şi alte informaţii necesare organului menţionat pentru a-şi exercita
împuternicirile prevăzute la art.27 al Legii nr.1227.

19
CAPITOLUL 2. ANALIZA INDUSTRIEI PUBLICITĂŢII ÎN REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Analiza principiilor de organizare şi a problmelor publicităţii în Republica


Moldova

La momentul actual, în Republica Moldova, în procesul conceperii unei acţiuni de


publicitate, agenţiile care prestează servicii de publicitate, trebuie să ţină cont şi să se respecte
trei principii de importanţă majoră pentru reuşita ei, şi anume:
Principiul selecţiei argumentelor, în virtutea căruia efectul unei acţiuni de publicitate este
condiţionat de alegerea acelei caracteristici a produsului sau serviciului care se estimează ca fiind
cea mai frapantă, cea mai convingătoare, cea mai memorabilă şi, în acelaşi timp, susceptibilă de
a declanşa actul de cumpărare. Acest principiu porneşte de la faptul că orice produs sau serviciu
posedă o serie de caracteristici, mai mult sau mai puţin importante, care pot servi drept
argumente într-o acţiune publicitară.
Principiul convergenţei mijloacelor, care impune combinarea armonioasă a tuturor
mijloacelor posibile pentru a asigura cea mai bună punere în valoare a argumentului publicitar în
prealabil selectat şi convergenţa deplină a acţiunii tuturor mijloacelor în scopul stabilit. În acest
context, este necesar ca modalităţile de expunere a argumentului publicitar ales să fie adaptate
atât fiecărui mijloc în parte, cât şi publicului vizat de acţiunea publicitară.
Principiul uniformităţii publicităţii, care porneşte, pe de o parte, de la ideea că publicitatea,
în oricare din formele ei, nu poate fi adaptată la specificul şi personalitatea fiecărui consumator
potenţial, iar pe de altă parte, de la faptul că piaţa unui produs, a unui serviciu, a unei firme etc.
este formată atât din consumatori tipici, cât şi dintr-un număr de consumatori atipici, în
consecinţă, acţiunea de publicitate trebuie concepută în aşa fel încât să acţioneze asupra
categoriilor de consumatori tipici, neglijând categoria atipicilor.

La momentul actual, încredinţarea funcţiei publicităţii unei agenţii specializate are însă şi
câteva probleme:
• Pierderea controlului total asupra activităţii respective.
• Reducerea flexibilităţii publicităţii.
• Apariţia unor conflicte în momentul în care agenţia îşi impune metodele de lucru.
• Incapacitatea clientului de a exercita un control sau o coordonare mai mare asupra
publicităţii.

20
• Creşterea costurilor pe produs prin cheltuielile cu publicitatea. În ciuda potenţialelor
probleme, majoritatea firmelor consideră că utilizarea serviciilor agenţiilor specializate le
avantajează.
Problemele utilizării publicităţii prin intermediul ziarelor constituie: ponderea foarte
mare a materialelor publicitare în totalul materialelor publicate face ca puţine reclame să fie citite
cu atenţie şi până la capăt; foarte puţini tineri citesc ziarele. Vîrsta medie a celor care citesc
ziarele este cam 45 de ani; calitatea scăzută a imaginilor. Din acest punct de vedere lucrurile au
mai evoluat însă pe ansamblu calitatea tipăririi nu permite utilizarea unor imagini deosebite;
utilizarea culorilor este limitată şi foarte scumpă.
Ca şi în cazul revistelor, în prezent există o mare varietate de tipuri de ziare, impunânduse
o selecţie atentă a acestora. Fiecare dintre aceste tipuri de ziare prezintă avantaje şi dezavantaje
de care trebuie să se ţină cont în procesul alegerii vehiculelor ce vor fi utilizate, alegerea trebuind
să fie făcută în funcţie de obiectivele propuse. O importanţă deosebită o are tirajul ziarelor,
numărul de exemplare vândute şi, mai ales, numărul cititorilor. Un exemplar este citit de regulă
de mai multe persoane, ceea ce face ca numărul total al celor care au oportunitatea de a
recepţiona mesajul să fie mai mare ca numărul de exemplare vândute. Tirajul ziarelor şi numărul
de exemplare vândute sunt certificate de către organisme independente. Numărul celor care
citesc un exemplar al ziarului este determinat prin cercetări de marketing realizate pe eşantioane
reprezentative de către întreprinderi de specialitate (în Republica Moldova de exemplu astfel de
cercetări sunt realizate de asemenea întreprinderi cum ar fi IMAS şi A.C. Nielsen).
Problemele utilizării publicităţii prin intermediul revistelor: materialele publicitare
trebuie puse la dispoziţia editurii cu o perioadă destul de mare de timp înainte de apariţia revistei
ceea ce face ca investitorul să nu poată reacţiona rapid la modificările de pe piaţă; deşi se
adresează unui public bine definit, de cele mai multe ori o revista nu este citită de majoritatea
celor care alcătuiesc segmentul ţintă din cauza preţului ridicat.
În prezent, există o mare varietate de tipuri de reviste, ceea ce impune o atentă selecţie a
tipurilor de reviste ce vor fi utilizate. Fiecare dintre aceste tipuri de reviste prezintă avantaje şi
dezavantaje de care o agenţie de publicitate trebuie să ţină cont în procesul alegerii vehiculelor
ce vor fi utilizate, alegerea trebuind să fie făcută în funcţie de obiectivele propuse. Poziţia
anunţului publicitar în cadrul revistei, de asemenea are o importanţă deosebită. Amplasarea sa
alături de articole al căror conţinut este apropiat de domeniul investitorului este mai eficientă. În
cazul revistelor creşterea reach-ului se poate realiza prin: înserarea anunţului publicitar în mai
multe numere succesive ale aceleiaşi reviste; înserarea anunţului publicitar în acelaşi număr al
mai multor reviste; citirea unui exemplar al revistei de către mai mulţi oameni. Iar creşterea

21
frecvenţei se poate realiza prin: inserarea reclamei în mai multe numere successive ale aceleiaşi
reviste; inserarea reclamei de mai multe ori în cadrul aceluiaşi număr al revistei;etc.
Problemele utilizării publicităţii prin intermediul televiziunii le constituie: costul deosebit
de ridicat al acestui tip de publicitate; costurile înregistrează o tendinţa crescătoare, în condiţiile
în care audienta la momentul difuzării materialelor publicitare este în scădere; odată cu
inventarea telecomenzii şi-a făcut apariţia fenomenul de "zipping" (navigare), fenomen ce constă
în schimbarea postului pe perioada difuzării materialului publicitar; difuzarea unui număr mare
de materiale publicitare determina reducerea eficacităţii acestora. Consumatorul este bombardat
cu un număr mare de reclame ceea ce il determina să nu mai acorde o atenţie ridicată acestora;
mesajul transmis prin intermediul televiziunii este perisabil, daca nu este repetat are toate şansele
sa fie uitat de consumator; existenţa unui număr mare de posturi de televiziune a determinat o
creştere a concurenţei între acestea, ceea ce a determinat a scădere a auditorului.
Managementul marketingului a fost marcat de apariţia unei noi modalităţi de măsurare a
numărului de persoane care vizualizează TV. Astfel, numărul gospodăriilor care urmăresc un
anumit program de televiziune se poate determina prin utilizarea unor aparate denumite “people
meter”, aparate amplasate în gospodării ce alcătuiesc un eşantion reprezentativ pentru populaţia
analizată şi care înregistrează automat ziua şi ora la care au fost accesate canalele de televiziune.
Datorită faptului că datele oferite sunt limitate, neexistând nici o informaţie legată de
numărul celor care au urmărit programele, people meter-ele sunt utilizate în combinaţie cu un alt
instrument - jurnalul. În cadrul acestuia este înregistrat numărul celor care urmăresc programele,
precum şi informaţii legate de caracteristicile demografice ale acestora. Jurnalul poate fi folosit şi
singur, fără people meter.
Problemele utilizării publicităţii prin intermediul radioului:- mulţi ascultători folosesc
radioul ca pe un zgomot de fond, neacordându-i prea mare atenţie;- datorită faptului ca îi lipseşte
componenta vizuală, de multe ori impactul este mai redus decât în cazul utilizării altor mijloace
de publicitate; -cele mai multe posturi radio au o audienţă scăzută ceea ce face ca pentru a
transmite mesajul la un număr cît mai mare de consumatori sa fie necesară repetarea îndelungată
a acestuia; etc.
Numărul şi caracteristicile celor care asculta programele de radio se determină prin
intermediul jurnalelor completate de persoane care alcătuiesc un eşantion reprezentativ pentru
populaţia cercetată. Se consideră că o persoană a ascultat o emisiune a unui post de radio daca a
ascultat cel puţin 5 minute.

22
2.2. Locul şi rolul publicităţii în ’’Tgltranscompany’’ SRL în contextul pieţii
serviciilor publicitare autohtone

Prezentînd în cadrul acestui paragraf aspectul constitutiv şi particularităţile caracteritice ale


întreprinderii ‘’Tgltranscompany’’ SRL, vom începe cu faptul că statutul şi regulamentul de
funcţionare a întreprinderii este elaborat în conformitate cu prevederile Legii Republicii
Moldova "Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi", "Regulamentul Societăţilor economice
din Republica Moldova" aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 500 din
10.09.1991 şi Contractului de constituire al ‘’TGLTRANSCOMPANY’’ SRL.
Denumirea completă a firmei este Societatea cu Răspundere Limitată ‘’Tgltranscompany’’
SRL iar denumirea prescurtată: ‘’Tgltranscompany’’ SRL. Sediul Societăţii: Mun.Chişinău,
str.Stefan cel Mare, 202, et.6, filiala companiei Coreiene Taewoong Logistics.
După forma sa organizatorico-juridică Societatea este societate cu răspundere limitată.
Societatea poartă răspundere pentru obligaţiile sale numai in limitele patrimoniului său.
Societatea nu poartă răspundere pentru obligaţiile Asociatului. Asociatul Societăţii poartă
răspundere pentru obligaţiile Societăţii numai in limitele cotelor lor depuse la capitalul social.
Asociatul, care nu şi-a depus integral cotele, poartă răspundere pentru obligaţiile Societăţii şi cu
partea nedepusă a cotelor respective. Societatea obţine drepturile de persoană juridică din dată
înregistrării de stat în modul stabilit. Societatea dispune de bilanţ autonom şi conturi în bănci, are
ştampilă cu denumirea sa şi imaginea emblemei.
Vorbind despre scopul şi sferele de activitate ale ‘’Tgltranscompany’’ SRL, vom spune că
societatea se creează pentru desfăşurarea activităţii orientate spre obţinerea benificiului. Pentru
a-şi realiza sarcinile asumate ‘’Tgltranscompany’’ SRL va desfăşura următoarele genuri de
activitate:
 Transportul de mărfuri la nivel naţional şi internaţional;
În continuare vom menţiona că cotele de participare (aporturile) ale Asociaţilor-fondatori sînt
transmise Taewoong Logistics în termenii prevăzuţi de Contractul de constituire a Societăţii, iar
persoanele, care devin membri cu cote de participare după crearea Societăţii, le depun în modul
stabilit de adunarea generală a Societăţii.
Capitalul social poate fi completat pe contul beneficiului restant la dispoziţia Societăţii după
achitarea plăţilor în buget noilor cote de participare. Capitalul social poate fi micşorat pe contul:
 micşorării valorii certificatelor de cotă;

23
 răscumpărării de către Societate a certificatului de cotă a Asociatului retras din
componenta ei, cu anularea ulterioară a acestui certificat.
În continuare vom menţiona că Taewoong Logistics creează fondul de rezervă în mărimea de
15% din Capitalul social. Fondul de rezervă se creează prin prelevări anuale din beneficiu până
se atinge cuantumul prevăzut. Mărimea prelevărilor anuale este stabilită de către adunarea
generală a Asociaţilor, dar nu poate constitui mai puţin de 5% din suma beneficiului net.
Asociaţii pot depune cote suplimentare la aport pentru acoperirea pierderiior suportate de
Societate sau în cazul în care temporar sînt necesare asemenea cote. Cota suplimentară nu
majorează aportul Asociatului la Capitalul social. Plata cotelor suplimentare se efectuează
proporţional cu aporturile la Capitalul social. Decizia privind depunerea cotelor suplimentare şi
valoarea acestora este adoptată de adunarea generală prin votul unanim a Asociaţilor; cu privire
la modul şi termenele de depunere cu majoritatea de 3/4 din voturile Asociaţilor.
Organele de conducere ale Taewoong Logistics sunt:
 Adunarea generală al Asociaţilor;
 Directorul;
 Comisia de cenzori sau cenzorul, numit in continuare "Cenzor".
Vorbind iniţial despre adunarea generală, vom spune că de competenţa ei sunt următoarele
atribuţii:
 modificarea Statutului, majorarea sau diminuarea Capitalului social;
 aprobarea raportului şi bilanţului anual, repartizarea beneficiului;
 alegerea şi revocarea Directorului;
 alegerea şi revocarea Cenzorului;
 aprobarea modului de remunerare a muncii şi a salariilor tarifare ale Directorului şi
Cenzorului;
 excluderea Asociatului din Societate;
 aprobarea contractelor, încheiate pe sume ce depăşesc de 1/4 ori Capitalul social,
precum şi a contractelor încheiate între Societate şi Asociaţii ei;
 aprobarea deciziilor cu privire la răspunderea materială a Directorului şi Cenzorului;
 organizarea şi lichidarea Societăţii.
La aprobarea deciziilor în cadrul adunării generale sau fără convocarea adunării generale
Asociaţii posedă numărul de voturi proporţional cu valoarea certificatelor de cotă, conform
principiului: "un procent din Capitalul social - un vot". Deciziile în orice probleme se adoptă cu
majoritatea simplă de voturi, cu excepţia problemelor expuse în subpunctele 1,2,6,9 ale punctului

24
6.1. Pentru adoptarea deciziei privind aceste probleme se cere o majoritate de 3/4 din numărul
total de voturi al Asociaţilor. Dacă numărul Asociaţilor e mai mic de 3 şi aporturile acestora sînt
egale, problema va fi adoptată numai cu acordul tuturor Asociaţilor Societăţii.
Adunările pot fi anuale şi extraordinare. Adunările anuale se convoacă în modul stabilit de
legislaţie. Adunarea extraordinară poate fi convocată la cererea: Directorului, dacă aceasta o cer
interesele Societăţii în ansamblu; Cenzorului; asociaţilor care posedă în ansamblu mai mult de
10% de voturi. Dacă în decursul a 8 zile Directorul n-a îndeplinit cerinţa dată, Asociaţii sînt în
drept să convoace singuri Adunarea.
Compania Taewoong Logistics folose;te următoarele tipuri de publicitate:
Publicitatea de convingere. Una dintre formele necesare în economia de piaţă
concurenţială este publicitatea de convingere, care devine tot mai importantă pe măsură ce
concurenţa se intensifică. În această situaţie, obiectivul firmei care se ocupă cu un acest gen de
servicii este acela de a crea o cerere selectivă. De pildă, când aparatele cu CD au fost acceptate
de marea masă a consumatorilor,Sony a încercat să-i convingă pe aceştia că marca sa oferea cel
mai bun raport calitate-preţ. Publicitatea de convingere s-a transformat parţial în publicitate
comparativă, prin care o firmă îşi compară direct sau indirect produsul cu unul sau mai multe
produse ale altor firme.
Publicitatea de reamintire. O altă formă necesară a publicităţii este publicitatea de
reamintire, care este importantă pentru produsele ajunse în etapa de maturitate, pentru că ea
menţine interesul consumatorilor faţă de produs. Reclamele costisitoare difuzate, de exemplu,
privind Berea Chişinău Ia televiziune au scopul de a reaminti oamenilor despre existenţa sa, nu
doar de a-i informa sau convinge.
Pentru realizarea publicităţii se folosesc diferite forme care sunt reglementate de legislaţia
în vigoare a Republicii Moldova. Astfel, deosebim: publicitatea Ia radio şi televiziune;
publicitatea în presa periodica; publicitatea în serviciile cinematografice, video, informaţionale,
precum şi cu folosirea reţelelor telefonice, telegrafice, telex; publicitatea exterioară - amenajarea
locurilor de comerţ şi de prestări de servicii; publicitatea pe mijloacele de transport şi pe
trimiterile poştale; publicitatea socială.
Una dintre cele mai frecvente şi efective este publicitatea la radio şi televiziune.
Televiziunea apare încă din anii '40, însă din cauza preţurilor ridicate la televizoare şi a
numărului redus de canale TV, ea nu s-a impus imediat. 10 ani mai târziu însă, televiziunea
surclasase deja radioul. Tonul publicităţii de asemenea s-a schimbat. Nu se mai prezentau doar
avantajele produsului promovat, ci se încerca şi crearea imaginii sale.

25
O altă modalitate de realizare a publicităţii în contextual promovării produselor
‘’Tgltranscompany’’ SRL, este publicitatea în presa periodică. În conformitate cu art.14 al Legii
citate, publicitatea în publicaţiile periodice finanţate de la bugetul de stat, altele decât cele
specializate în informaţii şi materiale cu caracter publicitar, nu trebuie să depăşească 30% din
volumul unui număr al ediţiei. Articolul 15 al Legii nr.1227 prevede posibilitatea realizării
publicităţii în serviciile cinematografice, video, informaţionale, precum şi cu folosirea reţelelor
telefonice, telegrafice, telex.
Difuzarea operelor audiovizuale, cum sunt filmele cinematografice, cu excepţia serialelor,
emisiunilor de divertisment şi documentarelor, ce au o durată mai mare de 45 de minute, poate fi
întreruptă o singură dată după fiecare perioadă de 45 de minute. O nouă întrerupere este permisă
dacă durata programului este cu cel puţin 20 de minute mai mare decât două sau mai multe
perioade complete de 45 de minute. Informaţia publicitară prin telefon poate fi oferită numai
după comunicarea datelor solicitate de abonat. Informaţia publicitară în cadrul serviciilor
informaţionale contra plată prin telefon, reţele computerizate şi de altă natură se oferă abonatului
numai cu acordul acestuia. Costul unei atare informaţii nu se include în costul informaţiilor
solicitate de abonat.
Utilizarea pentru difuzarea publicităţii a liniilor telefonice gratuite ale poliţiei, ale
serviciilor de urgenţă medicală şi de pompieri, ale altor linii de ajutor urgent este interzisă.
Publicitatea prin telex, teletaip, prin mijloace de telecomunicaţie prin facsimil şi prin alte
telecomunicaţii electronice este interzisă, cu excepţia cazului în care se face o solicitare specială.
Publicitatea exterioară. Publicitatea exterioară se realizează prin sisteme de comunicare
vizuală ce includ afişe, panouri, standuri, instalaţii şi construcţii (situate separat sau pe pereţii şi
acoperişurile clădirilor), firme tridimensionale, firme luminoase, tablouri suspendate
electromecanice şi electronice, alte mijloace tehnice.
În final vom menţiona că în luna martie 2015, avand ca scop aflarea rolului publicităţii
asupra deciziei de cumpărare la nivelul angajaţilor ‘’Tgltranscompany’’ SRL, am efectuat un
sondaj în cadrul companiei ‘’Tgltranscompany’’ SRL, unde au fost chestionaţi angajaţii. Astfel,
am obţinut următorul tablou.

1. Influenţează publicitatea aszupra deciziei de cumpărare?


o Da
o Nu
o Companiile internaţionale.

26
Fig.2.1. Influenţa publicitatară aszupra deciziei de cumpărare elaborat de autor
Rezultatele primei forme de întrebări adresată celor 101 cumpărători au arătat că ponderea
celor asupra cărora influenţează publicitatea este de 91 % în raportul cu cei asupra cărora nu
influenţează, fiind de 9 %.

2. Dacă DA, de câte ori ai sesizat această influenţă?

a. Niciodată
b. De 2- 3 ori pe săptămână
c. Zilnic sau aproape zilnic

Fig.2.2. Influenţa publicitații elaborat de autor


3. Ai producători preferaţi de publicitate? Dacă DA, care?
o Alţi producători

27
Fig.2.3. Producători preferaţi de publicitate [elaborat de autor]

4. În familia ta se agrează publicitatea?

a) Zilnic
b) De 2-3 ori pe săptămână
c) Numai la ocazii speciale
d) Niciodată

Fig.2.4. Agrearea publicitații în familie elaborat de autor

28
2.3. Experienţa dezvoltării industriei publicităţii în SUA, Europa, Japonia

După cum era uşor de anticipat, principalele zone care se detaşează, printr-un volum
însemnat de investiţii, sunt cele caracterizate de un nivel ridicat al dezvoltării economice.
America de Nord, Europa de Vest şi Asia-Pacific deţin ponderile cele mai ridicate în această
privinţă, iar sumele absolute investite în aceast ă industrie reflectă acel potenţial economic mai
sus menţionat. Împreună, aceste trei zone au atras şi se presupune că vor atrage, în această
perioadă de cinci ani (2007-2011), peste 90% din investiţiile făcute în publicitate, iar volumul
brut al acestora depăşeşte cu mult nivelul înregistrat în celelalte regiuni. America de Nord se
detaşează din acest grup fruntaş prin ponderea medie de aproape 45% din totalul cheltuielile
realizate pe cei cinci ani la nivel internaţional, şi, de asemenea, cu un volum impresionant, de
ordinul miliardelor USD, al cheltuielilor realizate.
În general, investiţiile în publicitate din pieţele în curs de dezvoltare continuă să crească cu
mult mai rapid decât cele dezvoltate, susţinute de creşterea economică mai pronunţată. Este
preconizată creşterea Americii de Nord cu o medie de 3,3% pe an între 2010 şi 2015, iar a
Europei de Vest cu 2,8%. Criza de datorii constantă a Zonei Euro periferice a deteriorat
încrederea advertiserilor în perspectivele de creştere pe termen lung ale Europei de Vest. [22]
La fel, vom menţiona în continuare că potrivit analiştilor, 2012 va fi un an de creştere pe
plan mondial pentru că va beneficia de desfăşurarea Jocurilor Olimpice din Marea Britanie,
Campionatul European de Fotbal din Polonia & Ucraina şi de alegerile prezidenţiale din Statele
Unite. Rata de creştere va fi totodată amplificată de revenirea Japoniei după cutremurul din
martie, care a perturbat în mod sever media şi publicitatea anul acesta. Se estimează că efectul
acestor evenimente va aduce în 2012 un consum adiţional global de 6,2 miliarde $ pieţei de
publicitate, iar revenirea Japoniei un altul de 0,8 miliarde $.
Analiştii se aşteaptă ca Japonia să crească cu o medie de doar 1,1% pe an, după o cădere
masivă în 2011, urmată de o recuperare a terenului pierdut în următorii doi ani. În mod
contrastant, se estimează evoluţia Americii Latine cu 7,1% pe an între 2010 şi 2015, a Asiei
Pacific (cu excluderea Japoniei) cu 10,1%, iar a Europei Centrale şi de Est cu 10,4%. Pe acest
ultim eşalon, creşterea va fi de 8,9% în 2011 şi de 11,1% în 2012.
O excepţie a acestei creşteri este înregistrată de Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, unde
turbulenţele din sfera politicului au dislocat producţia şi distribuţia media şi i-au făcut pe
advertiseri prudenţi la atragerea atenţiei negative.

29
Per total, este preconizat că pieţele în curs de dezvoltare – aici fiind incluse toate pieţele
aflate în afara Americii de Nord, Europei de Vest şi Japoniei – îşi vor creşte cota din piaţa
globala de la 31% în 2010 la 34.9% în 2015.
China este la momentul actual cea de-a treia piaţă de publicitate a lumii, ajungând din urmă
Japonia plasată pe locul 2. În 2005, China reprezenta 23% din proporţiile Japoniei, în 2010
ajunsese la 57%, iar în 2015 preconizăm a atinge cota de 82%. Brazilia, pe locul 6, este mult mai
aproape de Marea Britanie: 81% din volumul Marii Britanii în 2010, urmând să ajungă la 89% în
2015. Rusia, care în 2010 se situa pe locul 13, se va plasa pe locul 10 în 2015.
În continuare vom menţiona că în condiţiile crizei financiare mondiale, în mai multe ţări,
un impact important a fost simţit şi în sfera serviciilor publicitare. De exemplu, în România, o
dată cu scăderea vânzărilor, sau mai bine spus, odată cu micşorarea ratelor de creştere, multe
companii au început reducerea costurilor. Una dintre primele victime ale acestui proces este
bugetul de marketing. La mijlocul anului 2009, cheltuielile de publicitate înregistrate de
producătorii de bere a scăzut cu două treimi. Un sondaj recent administrat în rândul membrilor
Uniunii Agenţiilor de Publicitate din România arată o scădere cu 5 - 10% a bugetelor de
marketing pentru 2010. Acest rezultat este în conformitate cu rezultatele studiilor întreprinse în
SUA. Aceste studii arată o corelaţie de 1 la 3 între scăderea PIB şi micşorarea cheltuielilor de
publicitate (o scădere a PIB cu 1 % conduce la o scădere de 3% a cheltuielilor de publicitate).
Pare mai uşor pentru companii şi e de înţeles să reducă bugetele de marketing decât să treacă la
disponibilizarea angajaţilor sau la încheierea unor combinaţii piaţă –produs (PMC) neprofitabile.
Deşi efectele acestei strategii sunt benefice pe termen scurt, datorită reducerii costurilor, pe
termen mediu şi lung, ea poate devein periculoasă, conducând la scăderea cotei de piaţă, a puterii
brandului şi, implicit, a vânzărilor.
Un clasament al investiţiilor în serviciile publicitare la nivel mondial, efectuat de către
Compania Nielsen Media Research ne arată că în 2010 faţă de 2009 au fost semnalate reduceri.
După cum ne-am referit, cheltuielile pentru servicii publicitare, dar şi de marketing în
general pe motoarele de căutare au evoluat cu 14,9% în 2009, la 12,3 miliarde de dolari SUA.
Investiţiile on-line au continuat, în 2009, să fie o investiţie solidă pentru advertiseri, piaţa
publicitara cunoscând o creştere a utilizării reclamelor multiculturale, în timp ce media
tradiţionale şi-au continuat declinul, potrivit mai multor analişti în domeniu.
În acelaşi context, mai mulţi analişti americani au constatat că cheltuielile pentru reclame
video on-line au evoluat în direcţie contrară crizei economice, urmând în continuare să crească
cu 45%, ajungând la circa 850 de milioane de dolari în Statele Unite. Acest pronostic are drept
argumente că aceasta creştere este sprijinita de evoluţia numărului de conţinuturi video

30
profesioniste publicate on-line, provenite în special de la reţelele TV, care creează o bază viabila
pentru marketerii diverselor branduri. În plus deşi majoritatea advertiserilor îşi majorează cu
atenţie bugetele, ei au nevoie în continuare sa ajungă la audienţele on-line şi să aibă un impact
asupra lor cu mesajele transmise.
De asemenea, constatăm, că cheltuielile pentru marketing pe motoarele de căutare vor
evolua cu 14,9% în următorii ani la circa 12,3 miliarde de dolari, ceea ce demonstrează ca
marketingul, inclusiv şi publicitatea electroni, că pe motoarele de căutare nu este afectat de
recesiune, ci rezistent la aceasta. Motivele ar fi ca acţiunile pe motoarele de căutare sunt
măsurabile, ceea ce garantează păstrarea sau majorarea bugetelor alocate, în condiţiile în care
advertiserii caută modalităţi sigure şi eficiente pentru a combate temerile generate de criza
economică.
În continuare vom menţiona că la momentul actual, tot mai mult şi mai mult se impune
piaţa internaţională de publicitate on-line. Aproximativ 240 milioane de oameni din toata
lumea au acces la World Wide Web (www). Indiferent de obiectul de activitate in care se afla
cineva, nu se pot ignora 240 milioane de oameni. Pentru ca cineva sa faca parte din aceasta
comunitate si pentru a arăta că este interesat să ofere produsele şi serviciile sale, trebuie să se afle
pe Internet pentru ei.
Recent, odată cu cresterea accesibilităţii la Internet, EC (electronic commerce) a captat
interesul consumatorilor individuali şi al societatilor comerciale de orice mărime şi preocupări.
În sensul dat, revoluţia e-Business se desfăşoară acum şi aici (adică oriunde pe întregul glob);
întreaga lume este conectată; multe dintre firmele mici pot deveni liderii de mâine ai pieţei
globale; întreaga lume va beneficia de orice cuvânt care are adăugat un e. Domeniul marelui „e”
este atât de vast şi atât de schimbător, încât informaţiile care se vehiculează despre el devin
premiate de la o zi la alta [12, p. 12]. Apare o nouă economie căreia i se atribuie diferite nume, în
încercarea de a fi surprins generatorul schimbării: economie digitală, economie „conectată”,
economie a informaţiei, economie Internet.
R. Clarke consideră electronice orice afaceri efectuate cu ajutorul mijloacelor electronice.
În acest sens la afaceri electronice se referă asemenea activităţi ca: comerţul electronic,
instruirea la distanţă, bibliotecile virtuale, muzeele virtuale, excursiile virtuale ş. a.
Afacere electronică, conform Census Bureau al SUA, este orice proces efectuat de o
organizaţie de afaceri (unitate economică forprofit, guvernamentală sau nonprofit) prin reţele
mediate de calculator. La asemenea procese se referă procesele de afaceri orientate spre
fabricaţie (comandă, procurare, stocare, procesare a plăţilor şi alte interacţiuni electronice cu
furnizorii, gestionare a fabricaţiei), consumatori (marketing, vânzări electronice, procesare a

31
comenzilor şi a plăţilor consumatorilor, de gestiune în domeniu) şi gestionare (serviciile
automatizate privind salariaţii, instruirea etc.).
Totodată, în reţea mediată de calculator se consideră ansamblul dispozitivelor
interconectate electronic care comunică interactiv prin intermediul unei reţele de canale. Pot fi
interconectate diverse dispozitive electronice, inclusiv: calculatoare; telefoane mobile cu
facilităţi de acces la Internet, asistenţi informatici personali, web TV. Totuşi, nu se prevede,
posibilitatea folosirii în calitate de unităţi de acces a dispozitivelor neelectronice, cum ar fi
aparatele de telefon ordinare ş. a. Deşi este cunoscut că în sistemele cu recunoaştere a vocii, ca
dispozitive de intrare/ieşire a informaţiei pot fi folosite şi telefoanele ordinare. Mai mult ca atât,
telefoanele ordinare chiar se folosesc, de exemplu, pentru procurări electronice prin sisteme
telefonice interactive (sistemul 1-900 în SUA ş. a.).
În continuare vom menţiona că E-business se traduce în limba română prin "afacere
electronică" şi se referă la organizarea tranzacţiilor, comunicaţiilor şi informaţiilor, precum şi la
planificarea şi controlul unei afaceri, folosind întregul potenţial al tehnologiei informaţiei.
Termenul de "e-business" a fost utilizat pentru prima dată de IBM pentru a defini utilizarea
tehnologiilor Internet pentru îmbunătăţirea şi transformarea proceselor cheie dintr-o afacere. În
definişia dată de IBM, e-business reprezintă o modalitate de "acces securizat, flexibil şi integrat
pentru desfăşurarea diferitelor afaceri prin combinarea proceselor şi sistemelor care execută
operaţii de bază ale afacerilor cu cele ce fac posibilă găsirea informaţiilor pe Internet".
E-business reprezintă un nou mod de a face afaceri, un nou mod de a folosi tehnologia şi
un nou mod de creea companii [9, p. 55]. Nu mai este niciun secret pentru nimeni că internetul a
revoluţionat lumea afacerilor care este în permanenţă schimbare încercând să se adapteze la
nevoile pieţei digitale. În condiţiile în care Internetul a devenit parte integrantă din societatea
statelor dezvoltate, acest mediu nou nu putea să scape atenţiei comercianţilor. Creat iniţial pentru
schimbul de informaţii şi pentru poşta electronică, el a devenit cel mai dinamic mediu de afaceri.
Cele mai importante avantaje ale dezvoltării unei afaceri electronice sunt:
 Oportunitatea de a vinde şi de a face cunoscute propriile produse la nivel global.
 Comunicarea cu furnizorii şi clienţii firmei implică un nivel redus al costurilor şi este
mult mai eficientă.
 Pentru a începe o afacere online de succes, comparativ cu o afacere tradiţională, ai nevoie
de o investiţie minimă.
E-business reprezintă mai degrabă o strategie în ceea ce priveşte modul de a face afaceri,
cea mai importantă componentă a sa fiind e-commerce (comerţul electronic). Comerţul online (e-
commerce) reprezintă vânzarea de produse şi/sau servicii prin intermediul internetului. Nu

32
trebuie înţeles că afacerile online se limitează doar la vânzarea diverselor produse şi/sau servicii
cu ajutorul internetului. O afacere electronică înseamnă mult mai mult. Presupune menţinerea
contactelor cu furnizorii, cu posibilii parteneri de afaceri, dar şi cu clienţii, promovarea
produselor şi/sau serviciilor oferite etc., toate folosind mijloacele electronice, cel mai răspândit
fiind poşta electronică (e-mailul).
Comerţul online reprezintă o nouă metodă de a face afaceri, fie că este vorba despre
extinderea, pe internet, a unei afaceri existente sau de începere a unei afaceri doar în mediul
virtual. Acest tip de afacere atrage din ce în ce mai mulţi adepţi, foarte mulţi constientizând
faptul că acesta este comerţul viitorului.
Deşi comerţul online ca şi cel offline are la bază productivitatea şi profesionalismul de care
trebuie să dea dovadă echipa care conduce afacerea, pe lângă acestea dezvoltarea unei afaceri
prin intermediul Internetului (un e-business) presupune familiarizarea cu câteva particulăritaţi.
Astfel în cazul comerţului electronic competiţia este mult mai dură, punându-se accentul foarte
mult pe inovare.
În continuare vom menţiona că cu tehnologiile avansate disponibile acum, se vorbeste tot
mai des de Economia Digitală (DE - Digital Economy).
Odata cu creşterea exponentiala a popularităţii Webului - instrument primordial de utilizare
a Internetului - o activitate din ce în ce mai profitabila a început să fie exploatata de catre un
numar crescînd de companii: publicitatea şi marketingul electronic, instrumente ce ofera
posibilitati enorme la un cost minimal.
Cu mai mult de 30 milioane de utilizatori in toată lumea şi o rată de creştere a numărului
de utilizatori de 10-15% pe lună, activitatea de marketing pe Internet devine mult mai uşoară
decit cea prin metodele clasice. Dacă se ia in consideraţie faptul că o campanie tipică de
marketing determină o rată de răspuns de cel puţin 2%, teoretic rezultă un număr de răspunsuri
pe Internet de căteva mii, cel puţin.
Din ce in ce mai multe intreprinderi - din toate sectoarele economice - încep să realizeze
potentialul enorm al noului mediu de comunicatie electronica, Internetul. Pentru a avea acces la
un auditoriu de cateva milioane de "spectatori" - si potentiali clienti – marile reţele de televiziune
ofera preturi de ordinul zecilor sau sutelor de mii de dolari pentru spoturi publicitare de 30 de
secunde; pentru a atinge o asemenea audienta, doar giganti ca IBM, Coca Cola sau Ford isi
puteau permite campanii publicitare de milioane de dolari. Insă prin Internet, orice companie işi
poate asigura o prezenta neîntreruptă, 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, pentru preţuri
incomparabil inferioare. În plus, prin aceasta prezenta permanentă, compania îşi asigură un
serviciu de suport şi informare continuu, rapid şi eficace către clienţi

33
IAB a anuntat datele pentru piata de publicitate online din SUA, 31 miliarde USD, in
crestere cu 22% faţă de 2010. Cresterea vine din search, 27% adica $14.8 miliarde, şi display,
35% adică $11.1 miliarde. Procentual cresterea cea mai mare o are mobile-ul, 149% dar doar
$1.6 miliarde in timp ce publicitatea video a atins $1.8 miliarde. Google a avut în 2011 venituri
totale de $37.9 miliarde din care advertisingul reprezinta $36.5 miliarde. Cam 52-54% sunt
generate international ceea ce inseamna ca in SUA, Google a generat in jur de 16 miliarde USD
[21].

34
CAPITOLUL 3. PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI PUBLICITĂŢII ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

3.1. Tendinţe actuale de globalizare şi impactul asupra industriei publicităţii în


Republica Moldova

Vorbind despre tendinţele actuale de globalizare şi impactul asupra industriei publicităţii în


Republica Moldova, vom spune că în noua eră a globalizării se dezvoltă intens publicitatea pe
Internet. În Republica Moldova, publicitatea pe Internet este unicul sector în afacerea
publicitară, care are o creştere constantă în condiţii de criză. În 2009, Internetul, pentru prima
dată a întrecut revistele din punct de vedere al cotei de piaţă, iar pe viitor va continua să-şi
consolideze poziţiile: conform prognozelor Zenith Optimedia, în 2010, cota sa va ajunge la
13,9%, în 2011 - 15,4%, în timp ce în 2012 - 17,1%. În Moldova, Internetul şi-a început
dezvoltarea intensivă din 2009.
Care este că agenţii de publicitate, tot mai mult cred în eficienţa publicităţii online, care în
timpul dezvoltării sale (primul banner a apărut încă în 1994) a evoluat de la exotică la
mainstream, fără de care nu se poate descurca niciun proiect de afaceri de succes. În Moldova, se
observă o dinamică activă de înregistrare a numelor de domenii noi pentru utilizare corporativă.
Companiile din Moldova dezvoltă în mod activ site-uri web corporative pentru afacerea lor, ceea
ce demonstrează dezvoltarea intensivă a pieţei de Internet.
Unul dintre cele mai importante evenimente ale anului 2009 a fost creşterea
popularităţii "publicităţii de căutare" (contextuală) pe Internet. Astfel, creşterea mondială a
pieţei-SEO după indici pe 2008 şi 2009 s-a ridicat la 3,5 miliarde de dolari. Avantajul publicităţii
contextuale constă în faptul că ea este imposibil de blocat (spre deosebire de bannere şi pop-up-
uri), asta o face să fie atât de eficientă. Radio, televiziunea şi presa scrisă nu pot atinge nivelul de
targeting al publicităţii contextuale online. Ediţiile electronice principale au evaluat imediat
situaţia şi s-au angajat să plaseze activ publicitatea contextuală pe paginile lor virtuale.
În Moldova, publicitatea contextuală este în fază incipientă. Agenţii de publicitate abia
încep să încerce şi să înveţe publicitatea contextuală. Pe piaţa publicitară online, publicitate
contextuală oferă Google AdWords, AdServer Totul, Direct Yandex, Begun. Principalul avantaj
al publicităţii contextuale este faptul că agenţii de publicitate plătesc pentru rezultate reale.
Costul publicităţii contextuale în Moldova este de la 0,05 USD per click. Mai multe informaţii
despre publicitatea contextuală puteţi găsi pe site-ul nostru în categoria Internet.
Redistribuirea bugetului publicităţi online creşte brusc eficienţa campaniilor de publicitate
multicanal. Asociaţia IAB a realizat un studiul, care a permis determinarea cotei optime a

35
internetului în cheltuielile publicitare. Conform experţilor, această cotă este de 10-15%. De
exemplu, McDonald's, crescând cheltuielile pe publicitatea online de la 1 la 13%, şi-a ridicat
nivelul de recunoaştere a brandului cu 8%.
O altă tendinţă de dezvoltare a pieţei de publicitate pe Internet este creşterea constantă a
publicului ţintă. Acest lucru se datorează dezvoltării continue a accesului la reţelele de internet
de mare viteză în bandă largă. În Europa şi SUA, mai mult de 30% din populaţie au acces la
internet în bandă largă, alte ţări rămân în urmă, dar demonstrează un ritm ridicat de creştere a
acestui indicator. În Moldova, conectarea la internet creşte în fiecare zi. Potrivit datelor
furnizorilor de internet, creşterea în prima jumătate a anului 2010 constituie mai mult de 50%.
Vom examina în detaliu numărul conexiunilor la internet în Moldova pe baza informaţiilor de la
furnizorii.
Creşterea continuă a numărului de conexiuni la Internet prin acces de bandă largă ne
permite să tragem concluzia că, pe lângă publicitatea contextuală, cel mai mare potenţial de
dezvoltare îl are publicitatea mass-media, ce are la bază noi tehnologii de targeting psihologic. În
Europa, mai mult de 50% din cererile pentru efectuarea campaniile de publicitate pe Internet
menţionează necesitatea utilizării unor tipuri de publicitate netradiţionale, cum ar fi Rich Media
şi MMORPG. Rich Media sunt filmuleţe-Flash interactive cu caracter publicitar, care realizează
scenariul propus de comunicare cu clientul. Nivelul veniturilor din acest segment pe piaţa
mondială în 2009 a fost de 3-3,3 miliarde dolari, cu o creştere anuală de 15-25%.
În Moldova, publicitatea mass-media online este cea mai populară printre agenţii de
publicitate. Publicitatea mass-media online este prezentată sub formă de bannere. Editorii propun
publicitate prin bannere după locaţia fizică, care, în întreaga lume, aproape nu se mai utilizează.
Cu toate acestea, pe piaţa publicitară online există posibilitatea de a plasa publicitate prin
bannere după afişări. Pentru agenţii de publicitate, acesta este cel mai eficient mod de amplasare,
care permite determinarea, cu exactitate, a numărul de afişări, clicuri, acoperirea publicului.
Publicitatea prin bannere are preţuri de dumping şi constituie 0,55 - 3 euro pe 1000 de afişări.
Preţurile medii în Europa, Rusia, România deja reprezintă mai mult de 10 de dolari pe 1000 de
afişări.
În ciuda crizei, sau poate tocmai de aceea, mai multe companii pentru a-şi creşte vânzările
şi-au mărit bugetul alocat pentru serviciile publicitare. Cei mai mari investitori în publicitate, în
primele 6 luni ale anului 2010 în Republica Moldova sunt cei din domeniul telefoniei mobile dar
şi a băuturilor alcoolice. Principala caracteristică a pieţei de publicitate din Moldova este atenţia
de care se bucură partea de media. Jucătorii nu pun încă mare preţ pe creaţie, nu căuta idei
strălucite sau execuţii originale, ci mai degrabă mult spaţiu pentru reclame.

36
Agenţiile de media le depăşesc numeric pe cele care oferă servicii de creaţie, iar afilierile
se fac tot pe partea de media. Motivele ar fi două. În primul rând, pe o piaţa tânăra cum e
Moldova, clienţii locali nu înţeleg întotdeauna de ce ar trebui să investească în creaţie. În al
doilea rând, Moldova este un “end market” pentru jucătorii internaţionali, care preferă să îşi
adapteze campaniile, mai degrabă decât să construiască altele originale. În 2007, piaţa de
publicitate din Moldova a crescut cu 56% faţă de anul precedent, până la 24,6 milioane de dolari
– o suma mi, că dacă o comparam cu cele 485 de milioane de euro, valoarea pieţei din România,
estimată de agenţia Initiative. Împărţirea pe medii este şi ea atipica. Dacă TV-ul ocupa 60,3% din
total, un procent mai mic decât media regiunii, outdoor-ul sare la 27%. În comparaţie,
publicitatea outdoor în România reprezintă doar 0,9% din total. Publicitatea printată din RM
ocupă locul trei, cu 6,5%, radioul constituie 5%, iar Internetul 0,7% (în România, print-7,6%,
radio-1,9%, Internet- 0,1%). La moment, bugetul publicitarilor se împarte între 14 posturi de
televiziune, 40 de staţii radio, dintre care majoritatea retransmit programe româneşti sau ruseşti,
trei ziare naţionale, 30 de săptămânale, şapte reviste lunare şi aproximativ 950 de afişe de tip
billboard, big board şi brandmauers. Conform, experţilor a AAPM, o privire mai nuanţată asupra
pieţei ne arată că cele 24,6 milioane de dolari trec prin conturile a trei categorii de agenţii. Prima
categorie, care rulează 60-70% din bani, e formată din agenţiile internaţionale, parte a marilor
grupuri de comunicare, prezente în Moldova. Acestea sunt Indigo Ogilvy şi mediaedge: cia
(WPP Group), Lowe, McCann Erickson, FCB şi Initiative (Interpublic Group), Starcom si Zenith
Media (Publicis) si TBWA Smart (Omnicom). O a doua categorie de agenţii, sunt cele locale,
multe şi foarte specializate: media, creaţie, branding, BTL. Acestea vor fi ţinta jucătorilor mari
care vor dori sa între pe piaţa moldovenească şi îşi vor căuta parteneri. Agenţiile de publicitate
din cea de a treia categorie sunt oarecum impropriu numite aşa. Au câte un client sau se ocupă de
promovare, tipăresc fluturaşi şi afişe.
La fel, ca în majoritatea pieţelor emergente, una dintre cele mai mari probleme ale
publicităţii din Moldova e lipsa de resurse umane. Astfel, specialiştii din RM lucrează pentru
agenţii din România sau, mai mult, din Ucraina sau Rusia.
Excelenţa în publicitate nu este încă evaluată în Moldova prin festivaluri specifice. Există,
însă, un concurs organizat de către reprezentanţii Cannes Lions din Moldova, care premiază
creativitatea. Agenţiile moldoveneşti mai înscriu lucrări la festivalurile de la Kiev şi Moscova.
Piaţa de publicitate din Moldova va creşte în continuare, atât din punct de vedere intensiv,
deoarece advertiserii investesc bugete tot mai mari, cât şi extensiv, odată cu intrarea de noi
jucători pe piaţă.

37
Cât despre tendinţele în publicitate în RM, acestea se împart între România, Rusia si
Ucraina. Deoarece. geopolitic Moldova este într-o regiune în care are acces la informaţie din
diferite zone. Există un acces liber la România ca şi o piaţă foarte dezvoltată, cu «know-how», cu
profesionalism în publicitate. Şi avem acces şi la piaţa din Rusia şi la piaţa din Ucraina care tot
ne sunt vecini şi este un alt stil.
Deja suntem intr-o etapa de trecere a bugetelor din segmentul ATL în BTL astfel se va
dezvolta în direcţia consolidării şi a unei pieţe organizate şi profesioniste, în care toţi jucătorii îşi
cunosc foarte bine domeniul în care joaca şi se unesc atunci când trebuie să atingă anumite
obiective. Împărtăşim opinia experţilor care afirmă că piaţa publicitară autohtonă, se va mişca
din mediile standard spre cele mai interactive: Internet, telefonie mobilă, deci contactele
principale vor avea loc în punctele de vânzări, BTL – relaţie directă cu consumatorii.
Un rol deosebit de important asupra vînzărilor produselor publicitare îl joacă gradul de
accepţiune şi percepere a benefeciarilor şi a celor ce asimilează mesajele publicitare. În acest
sens, tot mai mult experţii fac referinţă la scăderea încrederii în obiectivitatea mesajului
publicitar din care cauză este absolut bineventi elaborarea şi implementarea unui eventual de
exerciţiu naţional de foresight în sfera publicităţii – platformă participativă de elaborare a
cadrului strategic. În cadrul acestuia urmează a fi prezentată metodologia de identificare a unei
viziuni de dezvoltare a sferei publicitare pe termen mediu şi lung în ţara noastră, dar şi în cadrul
activităţilor preparatorii ale asocierii Republicii Moldova la diverse programe ale UE din
domeniul respectiv.

3.2. Problematica adaptării şi a standartizării în publicitatea internaţională din


Republica Moldova la condiţii europene

Vorbind în cadrul paragrafului dat despre problematica adaptării şi a standartizării în


publicitatea internaţională din Republica Moldova la condiţii europene, vom axa cercetarea din
două perspective. Prima perspectivă vizează cercetarea aspectului legilslativ al UE în domeniul
comunicării publicitare. Astfel, în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, publicitatea este
reglementată, mai mult sau mai puţin, prin diferite mijloace care constau în coduri sau legi,
practici administrative şi reglementări individuale. Formele de reglementare sunt variate, prin ele
urmărindu-se interzicerea unor orientări şi tehnici publicitare, controlul mediilor şi mesajelor, al
produselor pentru care se face publicitate, al sumelor alocate, al timpului afectat mesajelor
publicitare la televiziune, radio şi cinematograf, al participării străinilor la capitalul agenţiilor
publicitare şi al publicităţii realizate în străinătate sau în limbi străine.

38
Printre reglementările care stabilesc conduita celor implicaţi în industria publicităţii, emise
de către Consiliul European şi valabile pentru ţările membre ale Uniunii Europene regăsim mai
multe directive, dintre care se remarcă, Directiva 89/552 numită şi Directiva Televiziunea fără
Frontiere. Directiva a fost adoptată să asigure circulaţia liberă a transmisiilor televizate în
interiorul Uniunii Europene. Legile statelor membre în acest domeniu conţineau diferenţe
capabile să împiedice libera circulaţie a transmisiilor şi să suprime concurenţa. Scopul acesteia
este să desfiinţeze acele restricţii şi să coordoneze legile naţionale aplicabile prin asigurarea unor
reguli minime necesare pentru a garanta libertatea de transmisie în televiziune sau
radiodifuziune.
Al doile aspect vizează strategia Europeană a Republicii Moldova privind procesul de
armonizare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar în domeniul publicităţii. Astfel, vom
porni de la faptul că la momentul actual, doctrina comunitară şi cea naţională subliniază
necesitatea armonizării legislaţiei, punînd accentul pe cerinţa integrării ordinii juridice
comunitare în cele naţionale. Noul tip de drept, cel comunitar, nu înseamnă dispariţia ordinilor
juridice naţionale, ci adaptarea lor la o formă de cooperare modernă, eficientă economic, în
cadrul unui sistem economic şi politico-juridic integrat, în care îşi găsesc expresia ideile,
gîndirea şi acţiunea, tradiţiile şi particularităţile existente în statele candidate, viitoare state
membre.
Dreptul comunitar – ca expresie a raportului dintre unitatea şi diversitatea reglementărilor
juridice ale Continentului – evoluează în sensul consolidării normelor unitare în domeniile
examinate, fără a subaprecia normele care se menţin la nivel naţional sau chiar şi la nivel local.
Dreptul comunitar nu respinge, ci încurajează autonomia locală, în toate domeniile recunoscînd
dreptul suveran al statelor membre de a participa la adoptarea deciziilor care ţin de problemele
Uniunii [10, p. 60].
Strategia Europeană a Republicii Moldova a fost elaborată în conformitate cu Decretul
Preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin nr [3]. 957-III din 13.XI.2002 privind
instituirea Comisiei naţionale pentru integrare europeană. Acelaşi obiectiv, de elaborare a
Strategiei europene a fost formulat şi în Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 351 din 02
aprilie 2004 privind rezultatele activităţii economiei naţionale, executarea bugetului în anul 2003
şi sarcinile autorităţilor administraţiei publice pentru anul 2004. [2]
Concepţia constituie un mesaj politic şi o confirmare a opţiunii europene a Republicii
Moldova şi va servi drept călăuză în activitatea de realizare a obiectivului integrării europene,
activitate în care vor fi imlicate atît autorităţile centrale şi locale, cît şi instituţiile societăţii civile.

39
Concepţia integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană a fost aprobată la 16 septembrie
2003 şi transmisă Uniunii Europene.
Strategia Europeană a Republicii Moldova este un document intern cu privire la realizarea
Concepţiei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care are drept scop pregătirea
ţării pentru aderare în viitorul apropiat. Această strategie se bazează pe faptul că integrarea
Republicii Moldova reprezintă un interes naţional fundamental, precum şi pe cunoaşterea şi
acceptarea principiilor fundamentale ale uniunii, respectiv: principiul statului de drept şi al
respectării legii, cu stabilirea unui sistem legislativ uniform şi asigurarea protecţiei drepturilor în
baza reglementărilor comunitare; principiul respectării dreptruilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului; principiul statului social; principiul pluralismului cultural; principiul subsidiarităţii.
La elaborarea structurii Strategiei Europene a Republicii Moldova, s-a ţinut cont de
experienţa ţărilor membre sau a celor care se află în stadii diferite de aderare la UE, inclusiv a
României şi Bulgariei din imediata vecinătate. De asemenea, s-a luat în considerare faptul că
structura şi elementele de bază ale oricărei strategii de preaderare sunt definite în general de
reglementările UE care se referă la procesul de extindere. Strategia desfăşurată de preaderare
este adoptată de Comisia Europeană pentru fiecare ţară candidată, după semnarea şi intrarea în
vigoare a acordului de asociere la UE. Deşi Republica Moldova, care încă nu are un acord de
asociere semnat cu UE, are dreptul să elaboreze unilateral Strategia, iar la elaborarea ei s-a ţinut
cont de următoarele momente.
I. Elaborarea strategiei, a fost efectuată în baza analizei profunde şi obiective a evoluţiei
relaţiilor Republicii Moldova cu UE.
II. Structura strategiei, a pornit de la criteriile, cărora trebuie să le corespundă ţara
candidată la integrarea in UE. Aceste criterii, cunoscute ca criteriile de la Copenhaga, sunt:
1. Criteriul politic,
2. Criteriul economic,
3. Capacitatea de asumare a obligatiunilor de stat-membru al UE,
4.Reforma administraţiei publice.
După lansarea consultărilor asupra Planului de Acţiuni, structura Strategiei Europene a fost
modificată astfel ca să fie coordonată cu cea a planului. De asemenea s-a ţinut cont de faptul, că
Planul de Acţiuni formulează, obiectivele cooperării dintre Republica Moldova şi UE, precum şi
enumără acţiunile ce trebuiesc intreprinse pentru indeplinirea acestui scop. Perioada de
implementare a Planului este de 3 (trei) ani, ceea ce înseamnă că după expirarea aceasteia va fi
nevoie de un nou acord şi un nou plan de acţiuni sau o nouă strategie.

40
Indiferent de poziţia ulterioară a UE, faţă de Republica Moldova, acest nou document va
trebui să se bazeze pe analiza situaţiei în toate domeniile de cooperare. Acest rol îl are Strategia
Europeană, care pe măsura implementării Planului de Acţiuni va fi revizuită periodic, ceea ce va
permite ca Strategia să fie utilizată şi ca instrument de monitorizare a implementării prevederilor
planului [14, p. 21].
Strategia Europeană a Republicii Moldova include pentru fiecare domeniu de activitate
următoarele elemente de bază: [5].
 analiza cadrului legislativ al Republicii Moldova;
 analiza cadrului instituţional;
 formularea problemelor existente;
 formularea priorităţilor pe termen scurt şi mediu.
Structura aceasta este caracteristică şi pentru strategiile de asociere ale fostelor şi actualelor
ţări candidate pentru aderare la UE. Datorită structurii sale, Strategia Europeană a Republicii
Moldova permite nu numai să fie formulate sarcinile şi obiectivele de activitate, dar reprezintă şi
documentul de bază de la care poate fi pornită elaborarea Planului naţional de armonizare
legislativă, dat fiind faptul că fiecare paragraf conţine o informaţie despre cadrul legislativ in
domeniul respectiv. De asemenea, Strategia permite să se tragă concluziile necesare cu privire la
modificarea cadrului instituţional, necesar pentru integrarea Republicii Moldova în UE.
Aderarea Republicii Moldova este un proces de lungă durată. Pe parcursul acestei perioade
vor avea loc schimbări atit în situaţia internaţională, cît şi cea internă, iar, din acest motiv,
Strategia Europeană va necesita revizuiri şi adaptări permanente la zi, cu reformularea
obiectivelor pe termen scurt şi mediu.
Armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar a fost iniţiată în Republica
Moldova în anul 1999, prin implementarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC) dintre
CE şi Statele sale Membre, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte. Armonizarea
legislaţiei în cadrul acestui proiect se limitează la proiectele de acte legislative noi ce urmau a fi
elaborate.
Proiectul a creat un mecanism intern de armonizare a legislaţiei care constă din: [8, p. 21].
 un sistem de monitorizare a proiectelor de acte legislative;
 un sistem de verificare a proiectelor de acte legislative;
 un sistem de avizare a proiectelor de acte legislative.
Abilitatea autorităţilor de la Chişinău, de a transpune şi aplica acquis-ul comunitar este o
condiţie de aderare la UE, aşa cum este consfinţit în Tratatul UE, reiterat şi explicat de Consiliul

41
UE de la Copenhaga din 1993. Unul dintre prevederile aquis-ului comunitar, la care Republica
Moldova atrage o atenţie deosebită, este domeniul publicităţii.
La capitolul Protecţia drepturilor consumatorului, este înaintată ajustarea Legii cu privire la
clauzele abuzive din contractele încheiate dintre comercianţi şi consumatori la actul normative
european şi anume la Directiva Consiliului 13/93/ CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele
abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Acest act normativ are atribuţie şi la
veridicitatea mesajului publicitar difuzat care poate înşela consumatorul vis-a-vis de calităţile
produsului dat publicităţii, dar şi poate prevedea necorespunderea calităţii serviciului publicitar
prestat de un advertiser pentru un beneficiar. În acest sens, credem că ar fi oportun de a specifica,
chiar o noţiune de protecţia drepturilor consumatorului în recepţionarea mesajului publicitar
veridic.
După cum am menţionat în capitolele precedente, piaţa serviciilor publicitare a fost
dintotdeauna un domeniu pe cât de important pe atât de controversat. Cadrul legal internaţional
în acest domeniu a fost şi este în dinamică fiind determinat de evoluţia socio- culturală dar şi
politică din cadrul şi din afara statului sau comunităţii respective.
În orice stat european şi nu numai, există o Asociaţie, sau Uniune care integrează Agenţiile
publicitare din ţara respectivă. Această având drept bază uşurarea activităţii acestor Agenţii prin
organizarea de forumuri, prin mediatizarea activităţii acestora dar şi prin informarea permanentă
făcând up-date la informaţia în domeniu. Mai mult ca atât, unele din ele vin cu propuneri pentru
îmbunătăţirea cadrului legal ce reglementează piaţa serviciilor publicitare din ţara respectivă. O
Asociaţie similară există şi în RM- AAPM- care are un rol important în activitatea organizatorică
şi de imagine ale Agenţiilor Publicitare din Republica Moldova.
Urmează să ne referim la faptul , că în UE însă în afară de asemenea organizaţii apolitice şi
non-comerciale există şi o altă categorie similară dar având un alt statut juridic şi anume de stat.
Acestea din urmă, având drept scop reglementarea juridică a pieţei serviciilor publicitare din ţara
sau comunitatea respectivă. În UE activează de mai mulţi ani Asociaţia Europeană a Agenţiilor
de Comunicare (The European Association of Communications Agencies (EACA), care este o
organizaţie cu sediul la Bruxell, Belgia, şi reglementează toate organizaţiile, agenţiile ce acordă
servicii publicitare complete pe teritoriul Uniunii Europene. Această Organizaţie este abilitată să
activeze în conformitate cu aşa valori ca: adevărul, onestitatea, şi responsabilitatea conţinutului
publicitar în conformitate cu Codul de Etică al EACA. În cadrul acestui organ activează comisia
pentru reglementarea problemelor de nutriţie legate de mesajele şi conţinutul publicităţii. Aceasta
are drept scop de a înlătura riscul la care pot fi predispuse persoanele care vizionează o
publicitate cu conţinut negativ, cum ar fi riscul la obezitate, supraponderalietate şi alte boli

42
cronice. Toate spoturile publicitate derulate pe teritoriul Uniunii Europene sunt supuse
controlului riguros întru promovarea modului de viaţă sănătos, atât fizic cât şi psihic.
În vederea bunei reglementări juridice a pieţei serviciilor publicitare, au fost elaborate şi
implementate un şir de directive care conţin o mulţime de reguli şi exigenţe care interzic
publicitatea neloială cu conţinut ascuns şi care poate fi interpretată diferit. De asemenea, aici sunt
incluse o multitudine de restricţii privitor la derularea clipurilor publicitare în mass-media,
îndeosebi la TV unde copii sunt mai vulnerabil la recepţionarea mesajelor publicitare nu tocmai
benefice pentru ei.
Este remarcabil, că tot mai des în ultima vreme, se acordă o atenţie deosebită publicităţii în
domeniul alimentar, (Food Ads), astfel Camera Internaţională de Comerţ (International Chamber
of Commerce-ICC) fiind responsabilă pentru sfera alimentaţiei şi băuturilor, are fixate standarde
internaţionale bine conturate şi ancorate în legislaţia internaţională în vigoare. Aceste principii au
fost elaborate în 2005, dar au fost completate şi modificate ulterior.
Deci, aceste principii, servesc drept criterii şi norme după care se ghidează atât agenţiile
publicitare, cât şi organizaţiile, instituţiile care au tangenţe cu sfera publicităţii. În acest context,
mecanismul autoreglator (self- regulatory) se exprimă prin următoarele procese: 1. Acoperirea
integrală a sistemelor autoreglatorii (self-regulatory) a tuturor formelor de publicitate atât de
către cei care elaborează publicitatea cât şi de cei ce beneficiază de ea. 2. Asigurarea unei
susţineri, finanţări adecvate a industriei serviciilor publicitare proporţional cu cheltuielile de
publicitate în fiecare ţară. 3. Respectarea codurilor ce reglementează activitatea publicitară, care
sunt bazate pe 2 condiţii: - Să fie în corespundere cu Codurile elaborate la nivel mondial în
domeniul marketing-ului şi practicii publicitare de către Camera Internaţională de Comerţ(ICC);
- Să fie aplicabile pentru toate formele de publicitate fără excepţie.
4. Întru completarea şi dezvoltarea conţinutului Codului este binevenită recepţionarea de
sugestii şi propuneri în cadrul negocierilor părţilor interesate.
5. Soluţionarea echitabilă şi imparţială a reclamaţiilor venite din partea persoanelor
nejuridice şi neguvernamentale.
6. Administrarea şi interpretarea codurilor respective într-o manieră imparţială şi obiectivă
în cazul intervenirii unor litigii în acest domeniu de către un organism de autoreglementare
înfiinţat în acest scop.
7. Recepţionarea promptă şi eficientă la plângerilor şi reclamaţiilor survenite din partea
consumatorilor, aceştia din urmă neachitând careva costuri de procedură.
8. Furnizarea de informaţii şi asistarea în consultanţă întru formarea specialiştilor cu un
înalt grad de profesionalism conform standardelor prevăzute.

43
9. Punerea în aplicare a sancţiunilor eficiente prevăzute de lege inclusiv cu publicarea
ulterioară a deciziilor, precum şi cu corectarea şi monitorizarea în conformitate cu codurile
enunţate.
10. Contribuirea la ridicarea gradului de conştientizare eficientă a sistemului de
autoreglementare de către industria publicitară şi de către consumatori, etc.
Din 2004, aceste şi alte principii şi prevederi au fost impuse în industria publicitară din
statele-membre UE precum şi recomandate celor care au vectorul de integrare europeană cum ar
fi RM. Asociaţia Europeană a Agenţiilor de Comunicare (AEAC) consideră, că restricţionarea şi
cenzurarea extremă a publicităţii din domeniul alimentaţiei va face ca toţi cetăţenii europeni să
ţină o dietă alimentară strictă, dar se axează pe ideea că promovarea unei alimentaţii de calitate
va aduce beneficiu asupra naţiunii în a duce un mod de viaţă sănătos.
Conform prevederilor AEAC, aceasta nu are un rol de cenzurare şi restricţionare, ci este
mai degrabă unul de a impune nişte criterii, reguli în conformitate cu care trebuie să fie
conţinutul publicităţii.
La fel, este necesar de menţionat că „europenizarea” legislaţiei autohtone în domeniul
publicităţii a început într-un mod sau altul din momentul aderării Republicii Moldova la
Convenţia europeană privind televiziunea transfrontalieră intrată în vigoare pentru Republica
Moldova din 01.07.2003. Obiectul şi scopul acestei convenţii se referă la serviciile de programe
care sunt incorporate în transmisiuni. Scopul Convenţiei este de a facilita, între Părţi,
transmisiunea transfrontalieră şi retransmisiunea serviciilor de programe de televiziune.
De exemplu, Articolul 4 al Convenţiei cu titlul Libertatea de recepţionare şi de
retransmisiune: „Părţile asigură libertatea de exprimare şi de informare, conform articolului 10 al
Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale şi ele garantează
libertatea recepţionării şi nu se opun retransmisiunii pe teritoriul lor a serviciilor de programe
care sunt conforme prevederilor prezentei Convenţii”.
În opinia noastră, piaţa de publicitate şi cadrul juridic naţional, care o reglementează, este o
problemă complexă şi controversată. În procesul de aderare la UE ajustarea la aceste standarde
din punct de vedere economic, social şi juridic sunt obligatorie şi inevitabile. Sunt importante
modalităţile de ajustare la legislaţia europeană a cadrului juridic naţional cu privire la publicitate.
Deşi modificarea legislaţiei autohtone cu privire la publicitate este o activitate ce se înscrie în
Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova, la acest capitol rămâne multe de
realizat şi urmează să fie implementate principii şi prevederi teoretice. De aceea, există motivaţii
pertinente privind necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei naţionale cu privire la publicitate.

44
În vederea perfecţionării acesteia, la începutul anului 2009 a fost creat un grup de lucru
mixt compus din reprezentanţi de la CCA, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei,
Asociaţia Agenţiilor de Publicitate, precum şi experţi din rândul societăţii civile, care au trezit
interese şi la nivelul societăţii civile astfel determinând apariţia diverselor amendamente la acest
Proiect de Lege.
De asemenea, este de remarcat faptul , că au fost organizate manifestaţii în acest domeniu
cum ar fi dezbaterea publică cu genericul “Cadrul juridic naţional cu privire la publicitate:
modalităţi de ajustare la legislaţia europeană” cu susţinerea CCA şi Programul Mass-Media al
Fundaţiei Soros- Moldova (FSM) cu sprijinul financiar al Agenţiei Suedeze pentru Dezvoltare şi
Cooperare Internaţională (ASDCI).

45
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În concluzie vom menţiona următoarele:


 Publicitatea reprezintă o formă de manipulare, ori nimeni nu are dreptul de
amanipula. Publicitatea nu manipulează doar în formele sale, ci în însăşi substanţa ei
este o persuasiune clandestină;
 Publicitatea a fost asimilată cu un factor de democraţie. Fără a se confunda cu
propaganda, ea presupune creativitate, originalitate, seducţie, chiar dacă totul se
decide la nivelul suprafeţei exterioare;
 Publicitatea se dovedeşte de o importanţă decisivă pentru agenţii economici, dar fără
consecinţe majore pentru ceilalţi: puterea ei este superficială, frivolă, vizînd auxiliarul
şi indiferentul;
 Publicitatea funcţionează atît ca fenomen economic, fiind legată de piaţa liberă, cît şi
ca fenomen cultural, vehiculînd conţinuturi simbolice prin intermediul mass-media;
 Publicitatea rămîne o necesitate a timpului în care trăim, presupunînd creativitate,
originalitate, seducţie, chiar dacă totul se decide la nivelul suprafeţei exterioare;
 Ultimul deceniu a stat sub semnul globalizării activitaţii publicitare şi apariţiei unor
campanii publicitare simultane şi similare in intrega lume (pentru unele produse,
evident, altele folosind campanii diferite pentru regiuni diferite.)
 Un alt aspect important care caracterizează specificul publicitaţii din zilele noastre
este marea necesitate a ei. In condiţiile in care, fată de epocile anterioare, producţia
propriu-zisă nu mai este o mare problemă şi există numeroase companii care se pot
implica in producerea unor bunuri sau servicii, necesară şi esenţială devine
diferenţierea, in sensul situării mai bune fată de concurentă. Acesta este rolul
publicitaţii şi de aceea bugetele care se alocă sunt tot mai mari: a inceput un adevărat
război al publicitaţii intre companii care au perfecţionat produsele atat de mult incat
singura posibilitate de a iesi in fata concurenţei este strategia de comunicare,
poziţionarea şi imaginea creată.
 Marketingul internaţional apare atunci cand se identifică o oportunitate de a face
profit prin satisfacerea nevoilor utilizatorilor sau potenţialilor utilizatori ai produsului
in alte ţări ale lumii. De-a lungul istoriei umane, bunurile au fost vândute dintr-o parte
a lumii în alta, pe masura perceperii de către comercianţi a oportunitaţii de a-şi
îmbunătăţi resursele şi standardul de viaţă prin intermediul schimbului.

46
 Chiar şi firmele relativ mici fac comerţ acum cu alte ţări ale lumii. Corporaţiile
multinaţionale pot face acum comerţ cu zeci de alte ţări, asa cum faceau odată cu zeci
de localităţi. Se speră ca în anii urmatori factorii de internaţionalizare a afacerilor să
aibă chiar un impact mai mare asupra lumii comerciale.
 Promovarea reprezintă ansamblul activităţilor prin care sunt comunicate informaţii
despre produsele/serviciile unei firme, cu scopul de a convinge consumatorii să le
achiziţioneze.
 Promovarea cuprinde urmatoarele elemente: reclama, vanzările personale,
promovarea vanzărilor, marketingul direct, sponsorizarea. Firma va cauta sa obtină
maximum de eficienţă prin integrarea activitaţilor sale promoţionale şi asigurarea că
aceste elemente se completează reciproc.
 Reclama este mai mult decat un mijloc de diseminare a unor informatii cu privire la
produse. Este un sistem de comunicare primar al sistemului economic şi al culturii, in
multe privinte reclama reflectă societatea şi moravurile contemporane ale unei
anumite perioade.
 Fără reclamă, firmele nu ar fi capabile să aducă noi produse in atenţia unui număr
suficient de mare de consumatori, destul de rapid pentru a face suportabil costul
enorm al crearii, dezvoltării, producerii şi distribuirii acestor produse. Cu alte cuvinte,
reclama este atat un instrument, cat şi o cerinţă a unei economii prospere.

47
BIBLIOGRAFIE
1. Acordul privind colaborarea statelor-membre ale Comunităţii Statelor Independente în domeniul
reglementării activităţii de reclamă din 19.12.2003, aprobat prin Hotărârea Guvernului
Republicii Moldova nr.343 din 02.04.2004. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004,
nr.61-63/492
2. Decretul Presedintelui Republicii Moldova privind crearea Comisiei nationale pentru integrare
europeana, nr. 957-III din 13 noiembie 2002/Monitorul Oficial al Republicii Moldova/14
noiembrie 2002/nr. 151-153
3. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 351 din 02 aprilie 2004 privind rezultatele
activităţii economiei naţionale, executarea bugetului în anul 2003 şi sarcinile autorităţilor
administraţiei publice pentru anul 2004. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2004, nr.
1571/423
4. Legea cu privire la publicitate, nr.1227-ХIII din 27.06.1997. În Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 1997, nr.67-68/555

5. Becker G. Integrarea europeană a Republicii Moldova. Experienţa Metro în Moldova.


Cooperarea moldo-germană: exemple şi recomandări: Chişinău. Friedrich-Ebert-stiftung, 2005
6. Cojocari E. Publicitatea (reclama) şi rolul ei în dezvoltarea economiei de piaţă. În: Revista
Naţională de Drept, nr.5-6, 2010, p. 46-54
7. Daniel D, Introducere în ştiinţele comunicării. Iaşi: Polirom, 2010. 399 p.
8. Edificarea statului de drept. Materialele Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice, Chişinău:
Bons Offices, 2003, 432-446 p.
9. Marasescu Andreea O. Managementul afacerilor electronice : teza de doctorat. Bucuresti: A.S.E.,
2007. pag 55 622 p.
10. Atkinson .J - Inovatie in advertising, Bucuresti, comunicare.ro, 2006 ,320 p.
11. Underhill. P - Chemarea mall-ului, Bucuresti, Brandbuilders Grup, 2006 260 p.
12. Maziliu D. Tratat de Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Lumina Lex, 2004. 344 p.
13. Modoveanu M., Miron D. Psihologia reclamei. Publicitatea în afaceri. Bucureşti: Libra, 1995.
289 p.
14. Nastase Fl. Cercetari privind securitatea afacerilor electronice. Bucuresti: A.S.E., 2006. 471 p.
15. Nicola M. Introducere în publicitate. Bucureşti: Universitară, 2004. 420 p.
16. Osmochescu N. Aplicarea dreptului internaţional in ordinea juridică internă a Republicii
Moldova: aspecte teoretico-practice. În: Revista Naţională de Drept, nr.3/martie 2006, p. 21-28

48
17. Petre D., Mihaela N. Introducere în publicitate. Bucureşti: EuroPress Group, cursuri univeritare,
2004. 614 p.
18. Russel J. T., Lane R. W. Manual de publicitate. Bucureşti: ORIS, 2010. 322 p.
19. Teodorescu Gh., Petru B. Relaţii publice şi publicitate. Discurs. Metodă. Interpretare. Iaşi:
Editura Fundaţiei Axis, 2003. 330 p.
20. Thomas M. J. Manual de marketing. Bucureşti: CODEX, 2008. 502 p.
21. Анишина B. Пришиты гласности, открытости и транспарентности судебной власти:
проблемы теории и практики реализации. В: Мировой судья, 2006, nr.11,с.21-26
22. Ершова B., Предпринимательское право. - Москва. Юриспруденция, 2006. 722 p.

23. Nicoară O., Piata de publicitate din SUA: $31 miliarde, Google are +50%. Thursday, April 19th,
2012. http://www.orlando.ro/2012/04/19/piata-de-publicitate-din-sua-31-miliarde-google-are-50/
-(vizualizat 14.0.2015).
24. Velu I. Piaţa mondială a publicităţii creşte uşor în 2011. http://www.businesscover.ro/05-10-
2011-piata-mondiala-a-publicitatii-creste-usor-in-2011-cea-romaneasca-scade/-(vizualizat
24.04.2015).

49
Anexa1

Fig.A 1. Creşterea în dinamică a utilizatorilor de internet pe grupuri de vârstă în anul 2014 vs


anii precedenţi pe teritoriul UE

50
Anexa 2

Fig.A 2. Managementul procesului de implementare a tehnologiilor internet în prestarea


serviciilor publicitare

51
Anexa 3

Etapele exerciţiului de foresight în sfera publicitară


din Republica Moldova

Fig.A 3. Etapele exerciţiului de foresight în sfera publicitară


din Republica Moldova

52
DECLARAŢIE
PRIVIND ORIGINALITATEA CONŢINUTULUI LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Subsemntatul(a)
____________________________________________________________
absolvent(ă) al (a) Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Facultatea
_________________________________________
specialitatea____________________________ ____________________________ promoţia
___________________________, declar pe propria răspundere, că lucrarea de licenţă cu titlul:
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________
elaborată sub îndrumarea dlui/dnei
___________________________________________________,
pe care urmează să o susţin în faţa comisiei, este originală, îmi aparţine şi îmi asum conţinutul
acesteia în întregime.
Declar că nu am plagiat altă lucrare de licenţă, monografii, lucrări de specialitate, articole
etc., publicate sau postate pe internet, toate sursele bibliografice folosite la elaborarea lucrării de
licenţă fiind menţionate în conţinutul acesteia.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licenţă să fie verificată prin
orice modalitate legală pentru confirmarea originalităţii, consimţînd inclusiv la introducerea
conţinutului acesteia într-o bază de date în acest scop.

Data ________________________ Semnătură student


____________________

53
GRAFICUL CALENDARISTIC DE EXECUTARE A PROIECTULUI/TEZEI DE
LICENŢĂ
________________________________________________________
(numele şi prenumele studentului/ei)
1. Tema proiectului/tezei de licenţă ___________________________________________
______________________________________________________________________

2. Termenul limită de prezentare a proiectului/tezei de licenţă la catedră ______________


3. Etapele executării proiectului/tezei de licenţă:
Nr. Etapele executării Termen de realizare Viza de executare
(semnătura
conducătorului
ştiinţific)
1 Stabilirea obiectivelor şi aprobarea 13.04.2015
planului provizoriu al
proiectului/tezei de licenţă
2 Studierea surselor bibliografice 16.04.2015
3 Aprobarea planului 18.04.2015
4 Culegerea materialelor practice 22.04.2015
5 Elaborarea şi prezentarea capitolului 25.04.2015
1
6 Elaborarea şi prezentarea capitoului 2 28.04.2015
şi 3
7 Prezentarea variantei finale a 18.05.2015
proiectului/tezei de licenţă
8 Prezentarea proiectului/tezei de 18.05.2015
licenţă la catedră
9 Susţinerea publică a proiectului/tezei 03.06.2015
de licenţă
Student (a)_______________________________
(semnătura)
Conducător ştiinţific ______________________________
(semnătura)

54
Criterii Conducător Membrii Comisiei pentru examenul de licenţă
de evaluare ştiinţific

______________ ______________ ______________ ______________ ______________


(nume) (nume) (nume) (nume) (nume)

______________ ______________ ______________ ______________ ______________


(prenume) (prenume) (prenume) (prenume) (prenume)
1. Definirea problemei: FIŞA DE EVALUARE A PROIECTULUI/TEZEI DE
- claritatea problemei;
LICENŢĂ
- relevanţa;
- creativitatea şi originalitatea; cu tema : Industria publicităţii în Republica Moldova ---
- nivelul ştiinţific al problemei;
probleme şi perspective
- concordanţa obiectivelor şi
ipoteyelor cercetării. elaborată de Vornecescu Igor grupaE4/1, forma de studii
2. Fundamentarea teoretică:
fară fregvenţă.
- corespunderea conţinutului cu
tema de cercetare; Conducător ştiinţific dlui/dnei Burlacu Natalia, dr. hab.
- selectarea adecvată a scopului
în.șt.ec. prof. univ.,.
cercetării, teoriilor şi
metodelor;
- actualitatea şi relevanţa
literaturii consultate;
- nivelul de sintetizare a
literaturii consultate;
- nivelul abordării critice a
literaturii studiate.
3. Metodologia cercetării:
- articularea metodelor
selectate cu cele prezente în
revista literaturii; NOTĂ!!! Evaluarea se va face de către
- consistenţă în raport cu conducătorul ştiinţific pentru criteriile de evaluare de la
revista literaturii; punctul 1 pînă la punctul 8 şi de către
- relevanţa metodelor utilizate; membrii comisiei de licenţă pentru criteriile de la punctul 9
- modelele, metodele sau şi 10, conform scalei de notare a Regulamentului de
instrumentele utilizate sunt organizare a studiilor în
adecvat descrise şi motivate; învăţămîntul superior în baza Sistemului Naţional de
- identificarea Credite de Studiu aprobat prin ordinul Ministerului
problemelor/limitelor Educaţiei nr. 726 din septembrie
cercetării; 2010, prezentată la pagina 24-25 al prezentului Ghid
- atitudinea autocritică. metodic.
4. Rezultatele cercetării:
- prezentarea rezultatelor într-o Nota finală ___________________
manieră clară; ECTS – 3 credite
- rezultatele reflectă
Conducător explicaţii/soluţii referitor la
ştiinţific: problema
______________ _____________________________________________
studiată; (numele prenumele, gradul ştiinţific, titlul didactic, funcţia)
______________
- rezultatele satisfac cerinţele
(semnătu
abordării
ra) ştiinţifice.
Membrii 5. Analiza/discuţii,
Comisiei interpretarea
______________ rezultatelor:
_____________________________________________
pentru - argumentele
______________ şi concluziile (numele prenumele, gradul ştiinţific, titlul didactic, funcţia)
examenul sunt motivate şi convingătoare;
(semnătu
de licenţă: - credibilitatea
ra) rezultatelor;
- profunzimea ştiinţifică a
rezultatelor.
______________ _____________________________________________
6. ______________
Concluzii şi contribuţia (numele prenumele, gradul ştiinţific, titlul didactic, funcţia)
proprie: (semnătu
- corespunderea concluziilor cu 55
obiectivele cercetării;
- oferirea soluţiilor la
ra)

______________ _____________________________________________
______________ (numele prenumele, gradul ştiinţific, titlul didactic, funcţia)
(semnătu
ra)

______________ _____________________________________________
______________ (numele prenumele, gradul ştiinţific, titlul didactic, funcţia)
(semnătu
ra)

______________ _____________________________________________
______________ (numele prenumele, gradul ştiinţific, titlul didactic, funcţia)
(semnătu
ra)

56