Universitatea din București

Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Conștientizarea vulerabilității corpului în comunitatea motoclistilor

Student:Boma Andreea

Anul : III

Specializare: Devianță si criminalitate

Introducere

Înfățișarea corpului este un lucru important, atât în spațiul social cât și în relația
individului cu stima de sine. In societatea contemporană corpul uman a căpătat o multitudine de
valori si etichete. In același timp s-au format de-a lungul timpului modele de perfecțiune ale
înfățișării corpului uman, ce au suferit modificări în paralel cu schimbarea ideologiilor ce
guvernează societatea.

Siguranța corpului si integritatea acestuia au dobândit o importanță din ce în ce mai mare

în conștiința publică. Mediatizarea accidentelor rutiere sau de muncă ce au avut ca finalitate
degradarea fizică a participanților au șocat opinia publică, acest lucru având ca efect o mulțime
de demersuri legislative si metode de influențare a opiniei publice cu scopul protejării corpului
uman.

În traficul rutier, problema accidentelor si vătămarii fizice este foarte des pusă în
discuție, atât de către cadrele legislative, cât si de participanții la trafic. Dintre cei din urmă
menționați, putem identifica o categorie ce poate fi considerată cea mai vulnerabilă din punct de
vedere al siguranței fizice, conducătorii de motociclete.

Vătamărea corpului în timpul în care individul este prezent în trafic este mult mai
probabilă în cazul conducătorilor de motociclete. Motivul evident este modul în care este
construit vehiculul, ce îi oferă conducătorului un contact mult mai mare cu mediul înconjurător,
față de un posesor de masină. Totodată prin cunoasterea comună, putem observa că, cel putin în
societatea romanească, siguranța în timpul conducerii este un lucru ce nu este luat în serios, atât
de mult cât ar trebui.

Scopul acestei cercetări este de a studia modul în care conducătorii de

motociclete constientizează vulnerabilitatea propriului corp și care sunt variabilele ce
influențează nivelul de precauție pe care acestia il au în timpul conducerii unei motociclete.
Totodata imi doresc să aflu cum este privită această pasiune de către persoanele apropiate de
conducătorii de motocicletă, ce nu fac parte din această comunitate.

Conștientizarea riscului la care se expun motociclistii este construită individual de

catre fiecare dintre acestia. Variabilele precum vârsta, experiența si istoricul vătămărilor
corporale ale motocicliștilor sunt cele mai importante în ceea ce priveste măsurile de siguranță pe
care le iau acestia. Deși în teorie, fiecare conducător de motocicletă ar trebui să cunoască care
sunt riscurile condusului imprudent si măsurile de siguranță ce trebuie luate pentru a nu fi puși în
pericol, abaterile de la regulă au o frecveneță crescută.

Întrebarile de cercetare la care doresc să găsesc răspunsul prin intermediul acestei cercetări
sunt:

 Cum abordează conducătorii de motociclete siguranța propriului corp în trafic si

care sunt temeiurile pentru comportamentul pe care îl au referitor la acest lucru?
 Care este impactul pe care îl are această pasiune asupra relaților sociale ale
motocicliștilor?

Studii si teorii existente

Riscurile la care se pot expune motocicliștii sunt multiple, iar acestea derivă dintr-o
multitudine de variabile legate de această practică. Un grup de cercetători a studiat modul în care
poziționarea pe șa și celealte elemente ce fac parte din comportamentul motociliștilor în traficul
rutier pot pune în pericol siguranța acestora. Acestia au constatat că experiența pe care o au
conducătorii de motocicletă este unul dintre factorii care influențează timpul de răspuns la starea
drumurilor. Această constatare susține faptul ca viteza, sexul, vârsta sau lipsa de concentrare
sunt cauze plauzibile ale întârzierii timpul de răspuns într-o situație de trafic. Experiențele de
călătorie ale motocicliștilor de sex feminin și de sex masculin au o corelație pozitivă cu confortul
postural perceput. Între timpul petrecut pe motocicletă de către persoanele de sex feminin si
disconfortul postural există o corelație pozitivă, în timp ce în cazul bărbaților motocicliști această
corelație este marginală.(Arunachalam,Mondal,Singh, Karmakar,2018)

Un studiu dezvoltat in Noua Zeelandă ce vizează costul social al vătămărilor în

trafic arată, de asemenea, că rănile motocicliștilor reprezintă aproximativ 32% din numărul total
al costul social vătămat. Proporția este ușor mai mare pentru principalele cauze ale
vătămării(32,4%). Ponderea motocicliștilor în costul social total al altor vătămări este de
asemenea ridicată (29,2%). Asta arată faptul că motocicliștii sunt implicați mai frecvent în
accidente rutiere și răniri, severitatea leziunilor lor este, de asemenea, mai mare.(Jagadish Guria,
1989) Acest fenomen poate fi datorat modului în care motocicleta este proiectată, conducătorul
acestui vehicul fiind mult mai expus decat persoanele ce conduc alte mijloace de transport.
Totodata un astfel de vehicul este mult mai vulnerabil prin greutatea redusă si mobilitatea pe
două roți, manevrarea direcției si stabilitatea pe drumul rutier fiind mult mai dificil de efectuat.

Organizația Mondială a Sănătății clasează lipsa purtării căstii de siguranță ca unul

dintre cel mai important factor ce pune în pericol siguranța în trafic a motocicliștilor. Leziunile
la nivelul capului și gâtului sunt printre principalele cauze ale decesului, vătămării grave și
invalidității în rândul utilizatorilor de vehicule pe două roți. Scopul unei căsti este de a reduce
riscul de leziuni grave ale capului si reducerea impactului forței sau a coliziunii. Riscul de rănire
a capului si fatalitatea variază de asemenea în funcție de calitatea materialului și de proporția în
care este acoperită fața. Lipsa purtării protecției corpului împotriva accidentelor de către
conducătorii de motociclete si pasagerii acestora, duce la un numar foarte mare de vătămări
corporale si decese. Rănirile suferite au tendința de a fi mai grave în rândul utilizatorilor de
vehicule pe două roți decât a ocupanților auto din cauza acestei lipse de protecţie. În plus față de
leziunile capului, extremitățile inferioare, sunt a doua cea mai frecvent vătămată parte a corpului
în rândul motocicliștilor. (World Health Organization,2017)

In domeniul siguranței în trafic exista o multitudine de cercetări desfășurate ce

au ca eșantion populatii din diverse părți ale globului. In statul Myanmar a fost facut un studiu ce
a avut ca instrument de cercetare observația neparicipativă asupra traficului din orasul
Mandalay. Datele cercetării au aratat faptul ca motocicletele ce transportau doar soferul au avut o
rată de utilizare a căștii de 71,8%, în timp ce motocicletele cu șofer și pasager au avut o utilizare
a căștii de 57,9%. În general, utilizarea căștilor a fost mai mare pentru șoferi (68,1%) decât
pentru călători (46,1%). În total, 4989 de conducători de motocicleta au făcut parte din studiu,
dintre care 1343 de sex feminin si 3646 de sex masculin. Conducătorii au fost mai des bărbați
(82%) decât femei (18%), în timp ce genul pasagerilor a fost mai echilibrat (47,8% bărbați,
52,2% femei). În general, utilizarea căștilor a fost semnificativ mai mare pentru motociliștii de
sex feminin (81,8%) decât pentru cei de sex masculin
(77,9%).(Siebert,Albers,Naing,Perego,Santikarn,2019)
 Motocicliștii cand vorbesc despre riscul la care se expun în timpul în care conduc
acest vehicul, considera că aceasta activitate este una riscantă . Multi dintre acestia au spus că
interesul față de acest lucru ar scădea, daca nu ar exista nici un risc, afirmând că partea
emotională, fiorul si riscul sunt parte din motivația de a conduce, experienta fiind o balanță între
toate aceste element.Motocicliștii au avut tendința de a observa că siguranța are o prioritate
ridicată și ca este o parte a identității lor. Acestea fiind spuse, riscurile în timpul utilizării unei
motocicletete așa cum sunt admise de motocicliștii implicați sunt în mod obișnuit accelerarea,
depășirea și angajarea la momente neadecvate. (Musselwhite, Avineri, Susilor,
Bhattachary,2011)
În contextul conducerii unui autovehicul in spațiul rutier este necesară si studierea
factorilor ce sunt implicați în precauția și siguranța conducatorilor la nivel psihologic. Un studiu
din domeniul psihologiei, a cercetat aspectele psihologice ale riscului și agresivității în rândul
motociclistilor.Rezultatele au arătat că au fost observate diferențe semnificative între motocicliști
și grupul de control în toate dimensiunile temperamentului studiate. Cum era de așteptat, un grup
de motocicliști avea o putere semnificativ mai mare de excitație, ceea ce poate indica un răspuns
mai slab la stimuli externi și, prin urmare, la necesitatea de a căuta un mijloc de stimulare mai
puternic, cum ar fi o motocicletă.
În cadrul acestei cercetări au fost observate trei tipologii de conducatori de
motocicletă. Grupul celor precauți, în care riscul fizic, social, etic și financiar a fost cuprins într-
un singur factor, putem presupune că acest grup de motocicliști va încerca să evite orice situație
care ar putea reprezenta un risc pentru sănătatea, viața sau imaginea lor socială. Cumpărarea unei
motociclete este prin urmare nu atât de mult o manifestare de a căuta un experiență extraordinară
si testarea limitelor, dar mai degraba rezultatul intereselor și pasiunii. Motocicliștii cu sindromul
Mad Max, în care factorul izolat include rezistența inhibiției și toate tipurile de agresiune
măsurate. Această constelație de caracteristici indică faptul că persoanele testate nu pot amâna
executarea unei activități sau nu o pot întrerupe o operațiune ce a fost începută deja. Aceste
acțiuni includ adesea agresiune și comportamente menite să provoace rănire. Indivizii ce fac
parte din acest grup au caracteristicile unui șofer nebun(mad driver). Aventurieri sunt cei cu
niveluri înalte ale următoarelor caracteristici: rezistența excitației, mobilitatea proceselor
nervoase, risc instrumental si dăunator sănătății.(Makarowski, Peplinska,Nowopolski,2010)
 Studii referitoare la impactul pe care il are conducerea unui autovehicul pe două
roți asupra persoanelor din rețeaua socială a conducătorilor de motocicletă nu au fost realizate
până acum. Importanța cercetării acestui lucru este data de influența pe care indivizii o au asupra
celorlalți, astfel prin analizarea opiniei celor ce nu conduc un astfel de vehicul putem corela
influența pe care o au acestia asupra măsurilor de siguranță luate de motocicliști.

Metodologia

Intrebările de cercetare își vor găsi raspunsul prin intermediul cercetării

calitative. Subiectul abordat fiind unul ce vizează o categorie restrânsă de persoane din societate,
cercetarea si analiza datelor in amanunt dezvăluie opinii si percepții ale grupului vizat, ce nu pot
fi observate prin intermediul analizei cantitative. Tehnica de analiză sociologică pe care doresc
sa o folosesc este cea a interviului, de tip semi-strcturat.

Esantionul este format din indivizi ce folosesc motocicleta ca mijloc de

transport în Bucuresti, dar si în alte zone ale Romaniei. In ceea ce priveste intervievarea
persoanelor din afara capitalei, voi folosi ca mijloc de comunicare internetul, prin intermediul
apilcației Skype.

Totodata doresc să intervievez persoane ce au în grupul social primar, persoane ce

utilizează motocicleta. Un criteriu important in alegerea indivizilor ce vor face parte din eșantion
este lipsa legaturilor dintre persoane ce fac parte din cele doua grupuri cercetate. Răspunsurile
celor ce nu conduc o motocicletă, pot fi influențate de apropiații ce practică acest tip de
conducere în eventualitatea cunoașterii participării în cadrul cercetării a ambilor indivizi.
Bibliografie
1. Muthiah Arunachalam, Chirapriya Mondal, Gurdeep Singh, Sougata Karmakar, (2018),
Motorcycle riding posture: A review, Departament of Design, Indian Institute of
Technology, Guwati, Assam, India. (Online), Disponibil pe : < https://www-
sciencedirect-com.am.e-nformation.ro/science/article/pii/S0263224118309448> , [Accesat la
data de 11.04.2019]
2. World Health Organization, (2017), Powered two- and three-wheeler safety: a road
safety manual for decision-makers and practitioners., Tailanda, (Online), Disponibil pe
:< https://apps.who.int/iris/rest/bitstreams/1081388/retrieve>, [ Accesat la data de:
11.04.2019]
3. Felix Wilhelm Sieberta,, Deike Albersb, U Aung Naingc, Paolo Peregod, Chamaiparn
Santikarne, (2019), Patterns of motorcycle helmet use – A naturalistic observation study
in Myanmar, Accident Analysis and Prevention, (Online), Disponibil pe : < https://www-
sciencedirect-com.am.e-nformation.ro/science/article/pii/S0001457519300454>, accesat la
data de 11.04.2019]
4. Charles B.A. Musselwhitea, Erel Avineri , Yusak O. Susiloa, Darren Bhattachary (2011), Public
attitudes towards motorcyclists’ safety: A qualitative study from the United Kingdom, (Online),
Disponibil pe: < https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0001457511001710
>, [Accesat la data de : 12.04.2019]
5. Jagadish C. Guria (1989), Length of hospitalization—An indicator of social costs of
disabilities from traffic injuries , Noua Zeelandă, (Online) , Disponibil pe:
<https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/000145759090053N>, [Accesat la
data de : 12.04.2019]
6. Ryszard Makarowski, Aleksandra Peplinska, Michal Nowopolski (2010), Psychological Aspects
of Risk and Aggression among Motorcyclists – “Mad Max” Syndrome, Polish
Psyhological Bulletin, vol 41, (Online), Disponibil pe:
https://www.degruyter.com/downloadpdf/j/ppb.2010.41.issue-2/v10059-010-0010-
6/v10059-010-0010-6.pdf, [ Accesat la data de 17.04.2019]