Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Universitatea din București

Comportamentul de consum în perioada sarbătorilor

Student : Boma
Andreea

Master : SOMP

Anul : II
 Cumpărăturile fac parte din viața noastră de zi cu zi. Nevoia de a cumpăra rezidă dintr-o
multitudine de caracteristici ale vieții noastre si a atitudinilor noastre. Deși comportamentele de
cumpărare sunt asemănătoare de la un individ la altul, principile dupa care fiecare dintre noi ne
ghidăm în momentul achizitionării unui produs sunt diferite.

Singurele achiziții ce sunt făcute fără o analiză completă a dorințelor individuale sunt
cadourile. Lucrurile materiale pe care le cumperi pentru altă persoană, dezvăluie un
comportament diferit de consum, fiecare dintre noi avand in vedere dorințele și preferințele
celorlalți.

Aproape orice resursa tangibila sau intangibila poate fi transformată într-un cadou.
Obiecte,servicii sau chiar experiențe pot fi dăruite către cei dragi. Transformarea unei resurse
într-un cadou intervine în momentul în care există o relație social între două persoane și ocazia
de a dărui. Cadourile sunt cel mai des legate de un context și acestea trebuie să respecte situația
in care este dăruit. ( Sherry, 1983) Astfel cadourile sunt alese diferit atât în funcție de
personalitatea si preferințele primitorului și totodată în funcție de context.

Cele mai multe evenimente importante din viața unui individ si totodata aniversarile
acestor evenimente sunt celebrate printr-un cadou. Însă, pentru că acest fenomen al dăruirii și
reciprocității, nu este atât de limitat s-au creat o multitudine de tradiții și sărbători ce au în
centrul atenției cadourile. Iar cea mai reprezentativă dintre acestea este Crăciunul, ce are ca punct
central de interes cadoul. Totodata povestea acestei sărbători respectând același laitmotiv, de
fiecare data, în fiecare an, în aproape fiecare gospodărie.

Astfel, Moș Crăciun și povestea cadourilor pe care le împarte în fiecare an în seara zilei
de 24 decembrie, au devenit cel mai puternic simbol publicitar transmis, ce influențează
populația globală să cheltuie sume exorbitante pentru cadourile celor dragi.

James Carrier(2004) face o descriere asupra comportamentului de consum al

americanilor în perioada sărbătorilor. Putem cu siguranță să transpunem acest lucru pe un
teritoriu socio-demografic mult mai intins. Oamenii de obicei consider cumpărăturile de Crăciun
o sarcină o sarcină apasătoare discută despre cât de greu este să găsească cadouri și se plâng
despre comercializare excesivă a cadourilor. Personal vorbit, am simtit acelasi lucru și am
discutat de nenumărate ori cu prietenii mei cât de complicat este să cumperi cadouri tuturor și
câte resurse sunt cheltuite în această perioadă. Asa începe fiecare perioadă a mea de căutare a
cadourilor de Crăciun, încep să mă plâng la începutul lunii Noiembrie până aproape de Crăciun,
motivele sunt multiple, fiind destul de extenuant să găsesti cel mai bun cadou pentru o
multitudine de personalități diferite. Anul acesta, mai mult ca niciodată am cumpărat în jur de 12
cadouri, lucru ce mi-a atins limitele răbdării și al creativității.

Privind în ansamblu acest eveniment al Crăciunului, putem spune că anumite lucruri

ce erau considerate anormale încep să prindă sens. Plangerile referitoare la munca grea depusă
pentru cumpăraturi și comercializarea în creștere a acestui eveniment, face un punct de vedere
foarte bun asupra afirmației conform căreia impersonalitatea lumii comerciale, contrazice
relațiile de familie și legăturile sociale profunde. (Carrier,2004)

Totuși, desi cumpărăturile de Crăciun par o povară foarte mare pentru fiecare individ
însărcinat cu acestă datorie, modalitățile de cumpărare sunt din ce în ce mai diverse cu fiecare an
ce trece. Noi tehnologii, platforme și interfețe de e-commerce sunt disponibile pentru utilizatori
de pretutindeni pentru a le arăta mii de pagini de produse, ce pot fi selectate și filtrate dupa bunul
plac.

Motivația hedonistică de a cumpăra este definita de evaluarea experinței

consumatorului, a beneficiilor și dezavantajelor acestora. Consumatorii pot cumpăra de fapt
experiența ce acompaniază produsul. (Close, 2012) Consider că acestă afirmație este una realistă,
prin propria experință. De o perioadă destul de lungă am început să fac comenzi online pentru
diverse lucruri materiale. Există o serie de site-uri de pe care comand aproape fiecare produs, ce
întrunesc o serie de beneficii pe care mi le doresc pe o plaformă de shopping. Marketplace-urile
și magazinele online multibrand sunt preferatele mele în materie de cumpărături pentru că pot
cumpăra din același loc obiecte diferite sau articole vestimentare ale mai multor producatori. Un
alt element important este posibilitatea folosirii cardului de credit, atât în cealaltă parte a anului,
dar mai ales în perioada Crăciunului, achiziția produselor în rate fără dobandă sunt un lucru bun,
ce nu afectează venitul lunar atât de mult.

Cardurile de credit sunt o metodă din ce în ce mai des folosită pentru plata bunurilor pe
care dorim să le achizitionăm. Personal, am un card de credit de la vârsta de 20 de ani, iar în
momentul acesta am chiar doua carduri de credit. Sunt metode de plată bune, dar doar daca
cunosti ce reprezintă si cum se folosesc. Recomand persoanelor din jur cardul bancar în anumite
situații, având în vedere că lucrez în domeniul bancar și totodată sunt un utilizator de card de
credit, mi se cere foarte des părerea referitor la beneficiile acestui produs. Pentru a explica acest
fenomen din rândul tinerilor, de obținere a unui card de credit bancar, Sotiropoulos și
D’Astous(2012) au desfăsurat o cercetare cantitativa , ce a avut următoarele rezultate. În medie,
participanții au obținut acces la primul lor card de credit la vârsta de 18,87 ani și au 4,18 ani de
experiență în folosirea cardul de credit. În ceea ce privește utilizarea creditului, acești tineri
consumatori adulți au avut, în medie, un limită de credit de 6.147 dolari, 2.11 carduri de credit la
dispoziția lor și au purtat un soldul cardului de credit de 944 USD.

Comportamentele indivizilor sunt într-o continuă schimbare, fiecare dintre noi

însușind noi atitudini si obiceiuri în urma evenimentelor pe care le trăim. Un eveniment ce se
întinde totodată pe o durată lungă și ce cu siguranță a schimbat comportamentele și atitudinile
unei mulțimi imense de oameni este criza pandemică. Virusul Sars-Cov2 a luat pe toata lumea
prin surprindere și ne-a “obligat” să ne schimbăm locul din care muncim, rutina zilnică și
totodată modul în care cumpărăm.

Odată cu începerea COVID-19, industria comerțului electronic observă o creștere

deosebită la nivel internațional și având în vedere că lumea se îndreaptă către o recesiune
mondială previzibilă, dezvoltarea industriei încetinește. Însă, piața asistă acum la extinderea vie a
cumpărăturilor pe internet. Industria modei, în special, se confruntă cu scăderea vânzărilor în
timpul pandemiei. Cu toate acestea, rezultatele cercetătorilor arată că există încă oportunități
pentru companii de a face vânză în industria de îmbrăcăminte în ciuda acestei situații economice
dificile. Îmbunătățind strategic prezența lor online și atrăgând pentru motivele specifice de
cumpărături ale consumatorilor, companiile de modă pot atenua scăderea vânzărilor. (Koch,
Frommeyer, Schewe, 2020)

Pandemia a adus un beneficiu foarte mari platformelor de cumpărături online din

motive clar întelese. O perioadă destul de lungă, toate centrele comerciale și magazinele au fost
închise pentru încercarea combaterii acestui virus. Acest fapt a facut ca singura posibilitate de
cumpărare a produselor dorite sa fie facută online, iar comoditatea simtita de oameni în
momentul în care au adoptat acest comportament de consum a fost factorul decisiv. Pot spune că
ma aflu în acceasi situație, fâcând totodată o introspecție asupra comportamentului meu de
consum, constat, că deși aveam posibilitea de a face cumpărăturile în magazin, în perioada
Crăciunului, am ales să fac cumpărăturile pe internet fără a mă deplasa sau a pierde timp.

Comportamentul de consum în perioada sărbătorilor poate fi anevoios și totodată o

experiență cu o încărcătură emoțională foarte mare în situația unei persoane empatice ce doreste
să ofere tuturor cea mai frumoasă surpriză. Acțiunea de căutare și cumpărare a cadourilor de
sărbători este diferită pentru fiecare consumator, atitudinile și obiceiurile fiecăruia , definește
modul în care achizitionăm obiectele dorite și cum ne raportăm la aceste evenimente.
Bibliografie:

1. Sherry. J.F., (1983) , Gift Giving in Anthropological Perspective in The Journal of

Consumers, Vol 10, Disponibil pe:
https://www.researchgate.net/publication/24098336_Gift_Giving_in_Anthropological_Pe
rspective, Accesat la data de 30/01/2021
2. Carrier J. G. , (2004) , The ritual of christmas giving in Material Culture, Disponibilă pe:
https://books.google.ro/books?
hl=en&lr=&id=LU3LiqAQA0kC&oi=fnd&pg=PA66&dq=christmas+shopping+&ots=V
UF4z9UFy6&sig=LXbCPJHQ0pJoXbadJB0JzJeccQI&redir_esc=y , Accesata la data de
01/02/2021
3. Close A.G. , (2012) , Online consumer behavior –theory and research in social media,
advertising and e-tail , Disponibil pe: https://books.google.ro/books?
id=Qi0vezD0sY0C&printsec=frontcover&dq=online+shopping+behaviour&hl=en&sa=X
&ved=2ahUKEwjc9-
WBg9HuAhUDQhUIHd07C5IQ6AEwAHoECAEQAg#v=onepage&q=shopping&f=fals
e , Accesat la data de 01/02/2021
4. Sotiropulos V., D’Astous A., (2012) , Social Networks and Credit Card Overspending
Among Young Adults Consumers în The Journal of Consumers Affairs, Disponibil pe:
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1745-6606.2012.01239.x , Accesat la
data de 04/02/2021
5. Koch J. , Frommeyer B., Schewe G., (2020) , Online Shopping Motives during Covid-19
Pandemic Crisis – Lessons from the Crisis , Disponibil pe: https://www.mdpi.com/2071-
1050/12/24/10247 , Accesat in data de 05/02/2020