„Ascultă. Uneori ce contează mai mult decât cadourile e să le asculți poveștile .

În loc să fii
singurul care vorbește, ascultă-i și pe ceilalți. Pe cei care au ceva de zis, și pe cei din afara
bulei tale. Cei care văd lucrurile altfel și fac lucrurile altfel. Pe cei care au nevoie să fie
ascultați. Crăciunul acesta, hai să oferim un cadou ce nu poate fi cumpărat. Să vorbim un pic
mai puțin și să ascultăm un pic mai mult. #FiiTuMosu”
1

 Tipurile de strategii persuasive (Newsom & Carrell, 2004, pp. 63-65): strategia stimul-
reacție, strategia motivațională.
 Ierarhia necesităților (Maslow, apud Newsom & Carrell, 2004, pp. 65): nevoile
sociale.
 Ierarhia valorilor (Rokeach, apud Newsom & Carrell, 2004, pp. 66-67): valori derivate
 Mesaj și receptor – Patos (Curs 5)
 Autopersuasiunea (Newsom, VanSlyke Turk, Kruckeberg, 2010, pp. 184-187):
consecvența, sugerarea acțiunii, familiaritatea și încrederea, claritatea.

1) Tipurile de strategii persuasive.

a) Strategia stimul-reacție. De-a lungul timpului, Coca-Cola și-a făcut un „trademark” cu

reclama anuală de Crăciun. Atunci când ne gândim la Crăciun, automat ne gândim și la
reclama de la Coca-Cola cu tirul și jingle-ul „Sărbătorile vin, sărbătorile vin”. Astfel,
compania a abordat strategia stimul-reacție pentru a-și motiva publicul să le asculte
mesajul. Publicul este obișnuit ca în fiecare an, în preajmă de Crăciun, să vadă la

1
https://www.youtube.com/watch?v=YZAWkUBo9MU&list=PLCIVZWq1FAweXvzw8a8KydN6eYStd6S0z,
accesat la 3 decembrie 2019
 televizor sau pe internet reclama de la Coca-Cola cu tematica specifică, și, astfel, atenția
lor este captată ușor.
b) Strategia motivațională. În cazul de față, singura necesitate care va motiva oamenii să
asculte mesajul și să-l și pună în aplicare, este necesitatea socială (regăsită în ierarhia
stabilită de Maslow). Relațiile interpersonale depind de socializare, fiind un element
extrem de important în viețile noastre de zi cu zi. Dat fiind acest fapt, Coca-Cola a pornit
campania #FiiTuMosu pentru a-și motiva publicul să fie mai empatici și să îi asculte mai
mult pe cei din jurul lor: „Crăciunul acesta, hai să oferim un cadou ce nu poate fi
cumpărat. Să vorbim un pic mai puțin și să ascultăm un pic mai mult.”.

2) Valori

a) Valoarea derivată

Cu ajutorul valorii derivate, Coca-Cola are cele mai mari șanse să-și convingă publicul să
ia parte la campania lor de anul acesta. Fiind o sursă de încredere, mesajul vizează valorile
derivate ale publicului, aceștia fiind mai ușor de influențat. Aceste valori apar din
interacțiunea indirectă a publicului cu sursa.

3) Mesaj și receptor – Patos.

 Valența pozitivă: În campania #FiiTuMosu, Coca-Cola folosește un mesaj care

apelează la sentimente de dragoste (compasiune, empatie, chiar și armonie în
familie): „Ascultă. […] Pe cei care au nevoie să fie ascultați.”.

4) Autopersuasiunea

a) Consecvența: clienții fideli au tendința să ia parte la proiectele sau campaniile

companiei respective mai mult decât un public inactiv.
b) Sugerarea acțiunii: publicul va susține ideea campaniei, acțiunea propusă fiind
chiar de promotorul lor: „Ascultă. […] În loc să fii singurul care vorbește, ascultă-i
și pe ceilalți.”
c) Familiaritatea și încrederea: Oamenii vor accepta idei de la surse în care au
încredere.
d) Claritatea: Mesajul campaniei este clar, astfel semnificația ideii este persuasivă.
Bibliografie:

1) Newsom, Doug & Carrell, Bob (2004), Redactarea materialelor de relații publice.
Polirom
2) Newsom, Doug, VanSlyke Turk, Judy, Kruckeberg, Dean (2010). Totul despre
relațiile publice. Polirom.
3) Curs nr. 5

Ioana Matache

Publicitate, anul 1, grupa 2.