1.Ce e geopol.?

1.1. Definitii
Denis Touret (specialist in drept): geopol. e stiinta umana, realista, ce are k
obiectiv sa determine kre st kracteristicile obiective ale geografiei fizice si
umane ce conditioneaza deciziile strategice ale actorilor internationali din
viata ideologik, politik si economik mondiala.
Yves Lacoste (geograf): geopol. are k obiect descrierea si explikrea
rivalitatilor de putere privind teoriile, rivalitatile nationale.
Ladis Kristof (geopolitician): geopol. are in centrul atentiei fen politice si
inceark sa le dea o interpretare geografik si, totodata, studiaza aspectele
geografice ale acestor fen. E primul analist Amerikn kre a pledat pt revenirea
term de geopolitk in 19!.
P.O Sullivan: geopol. e o disciplina universitara kre studiaza geografia
relatiilor dintre detinatorii puterii, fie k sunt sefi de state, fie organizatii
transnationale.
"it socio#politik din tarile comuniste: geopol. e o teorie, ce pretinde k politik
unui stat e determinata de pozitia sa geografik. $au geopol. e o doctrina
retrograde kre atribuie un rol principal factorilor geografici si demografici,
interpretati in mod denaturat.
Herve Coutau!egarie: geopol. e o metoda, nu acopera o realitate% geopol. si
geostrategia sunt modalitati de abordare a aceia.
"egut cred# $eopol.: stiinta interdisciplinara, la granita intre istorie,
geografie, stiinta politik si stiinte sociale, kre stabile relatia dintre
evenimentele politice si spatiul geograp&ic, precum si distribuita puterii pe
glob.
Alte def sau aprecieri#
H. %eigert: aplikrea principiilor geografice in 'ocul dorintei de putere.
&va Ta'lor: geografie politik inkrkta de emotie si, k urmare, cuprinzand,
implicit ori explicit, o c&emare la actiune.
P. Ta'lor: disciplina ce trateaza rivalitatea dintre ( mari puteri si
imperialismul k dominatie exercitata de statele puternice asupra statelor slabe.
E asociata relatiilor est#vest si imperialismului relatiilor nord#sud.
Krlo (ean: o reflective, un sistem de rationament, o conceptualizare a
spatiului, nu numai fizik ci si umana si, in acelasi timp, multidimensionala.
Paul Claval: ia in considerare totalitatea preocuparilor actorilor prezenti pe
scena internat. si e interesata de klculele unora si de ceea ce ii impinge sa
actioneze. E sensibila la eterogenitatea spatiului, cond naturale, istorie, religie,
etnie. E interesata de obiectivele ce vizeaza cooperarea sau destinderea
relatiilor, dar si de utilizarea fortei sau de 'ocurile viclene.
C)ristian Daudel: se construie desc&izandu#se problematicilor contemporane
si de amploare mondiala.
*on Conea: viata politik planetara conditionata si explikte prin geografie.
Sergiu Tamas: analiza geopol. ofera temeiuri pt o interpretare ce poate
fundamenta strategii adecvate in raport cu oportunitatile sau amenintarile ce
privesc un stat.
1.+. Precursorii geopoliticii# dupa constiinta nationala apare constiinta
spatiului.
,riedric) -at.el /101112314# unul dintre cei m mari geografi ai lumii,
fondator de scoala georgafik si inspirator al geopoliticii. A fost un nationalist
infokt(a fost in "iga )angermanik si in )*"), sustinator al
colonialismului(fondator al +omitetului +olonial). A fost constient k Anglia si
,r aveau avanta' in fata -ermaniei in impartirea puterii maritime si a
preconizat alianta -erm cu Asia si in special cu tarile din extremul
orient(./asa s#a intamplat).
E considerat precursorul geopolitcii datorita lucrarii din 1025 6$eografie
Politi789 in kre pune practic bazele geopolitcii. Elaboreaza teoria
statului(.organism kre reune o fractiune o umanitatii intr#o fractiune a
teritoriului planetei). $tatul e un organism kre depinde de spatiu /raum49
po.itie/lage4 si granite/gren.en4, kre raportate la organism statal, devin
kracteristici politico#geografice. 0ntroduce term Le:ensraum /spatiu vital4 1
speculat atat de mult de 2itler, incepand c&iar cu a sa 6;ein Kampf8 /12<<4.
-atiunea e=pansionista# in 6Cu privire la legile e=pansiunii spatiale ale
Statelor89 in kre enunta 5 legi universale# crerea spatial a statelor merge in
tandem cu dezv culturii acestora% extinderea statelor se desf in parallel cu
intarirea alor diverse manifestari ale dezvoltarii acestora, cum ar fi puterea
economik si comerciala sau ideologia% statele se extind de obicei incorporand
sau asimiland entitati statale de mik importanta% frontiera e un organism viu%
in intregul proces de expansiune spatial prevaleaza o logik geografik% orice
stat are tendinta naturala de a se extinde dak la periferia sa se afla o civilizatie
inferioara% tendinta generala de asimilare sau de absorbtie a natiunilor mai
slabe provoak amplifikrea akpararii de noi teritorii, in kdrul unei miskri kre
intr#un fel se autoalimenteaza.
0n 3-erm, introducere in stiinta patriei4 1595, abordeaza conceptul
3;itteleuropa8 &uropa Centrala# e un spatiu geografic variabil unitar, ce
cuprinde in proportii aprox egale toate formele de relief.
Paul >idal de la !lac)e /101?12104: fondatorul scolii franceze de geografie
umana @ parintele intelectual al al geopoliticii france.e ( 6ves "acoste il
considera pe Elisee 7eclus). $tudiul 6$eografia politi7 apropos de scrierile
dlui -at.el8 in 1020, unde de fapt isi propune propriul sau punct de vedere.
8rtea 6,r de est8 A prima lucrare de geopol. din ,rB 'ustifik apartenenta
Alsaciei si "orenei la ,r. +onsidera geografia politik k parte a geografiei
umane.
Cl:ert Demageon /105+12134# nu sa considerat geopolitician si s#a opus
violent ideii de geopol., pe kre o consid o idee pur germana, dar exprima o
conceptie geopol.. 0n 6Declinul &uropei8 19(!, apreciaza k pozitia
dominanta e europei in lume se apropie de sf, acesta fiind efectul inaltarii
SDC la o po.itie )egemoni7, iar crerea (aponiei./putere regionala
dominanta in &=tremul Orient. +onsidera k pozitia Europei in lume e pusa in
pericol si de ascensiunea islamului militant. )ropune termeni precum:
comunitatea europeana9 statele unite ale europei.
Kmille >allau= /1053121?4# primul france. kre a scris o krte cuprinzatoare
in dom $eografiei Politice 3$olul si statul4 1911, in kre examineaza
conceptele lui 7atzel raum(spatiu) si lage (pozitie), dem imp acestora in
explikrea naturii statului. C criti7t teoria si in special determinismul lui
-at.el. )t el, crerea statului e un proces de subordonare a partilor intregului si
controlul tendintelor centrifuge% analizeaza nasterea si prabusirea statelor
imperial, precum si kuzele declinului. 9ponent al expansionismului% impotriva
fen practikt de ,r in Afrik si 7us in Asia. A fost acuzat de "ucien ,ebvre de
prea mult pangermanism in 19(1.
1.<. Scurt istoric al geopoliticii#
*ntemeietor# -a.tel% a fol termenul de geografie politik in lucrarea omonima
din 1025% vorbe despre spatiul vital /Le:ensraum). +el kre a fol prima oara
term de geopol. 1022/intro conferinta apoi in scris in 12334 e suede.ul
-udolf KEellen# a scris 3$tatul k forma de viata4 191: in kre sustine k geopol.
e stiinta despre stat k o creatie spatiala, k un organism geografic.
-udolf KEellen (15;#19((): suedez. "ucrarile sale pe +teme: 1. crearea unui
sist de analiza a vietii statelor k organism vii% (.analiza variatelor forme de
guvernare a statelor. "ucrari principale: 3<arile puteri4 19!=, a (a editie
1911% 3<arile puteri contemporane4 191;% 3<arile puteri si criza mondiala4
19(!. $e remark 6Statul 7 forma de viata8, ; editii 191:#19(;, in kre def
geopol. drept 3stiinta kre studiaza statul k organism geografic, asa cum acesta
se manifesta in spatiu4. 8'ellen nume cele 6? fete ale fiintei8 statului:
tara(7eic&), neam (>olk), economia tarii (7eic&&aus&alt), structura sociala
(-esellsc&aft) si guvernamant ($taatsregiment). 0nterdependenta acestor
=fact asigura aspectul organic si integritatea statului. "aitmotivul lui: statul e
o forma de viata% statul traie, e un org viu. )rimul element constitutiv al
statului e poporulFpopulatia (reunire a generatiilor, un produs al naturii)
Karl &rnst Haus)ofer /10G2121G4 # nascut la <unc&en,va urma o stralucita
kriera militara.va fi desemnat k atasat militar in ?aponia (19!5#191!),publiknd
si o krte dspr ac tara.0si da demisia din armata in 1919 si devine primul
profesor de geopoliti7 din lume,la univ din <unc&en,unde creeaza o ktedra
de spec si o revista(@eitsc&rifts fur -eopolitikA7evista de geop,19(;#19;;),dar
mai ales o adev scoala de geop.Bef geop k: Cstiinta dspr formele d viata pol in
spatiile d viata nat,c se straduie sa inteleaga dependenta lor geogr si
conditionarea lor de#a lungul miskrii ist4.E atras in cercul lui Hitler dat
lucrarilor sale si va spri'ini unele act ale lui 2itler.;erite# crearea term pan-
idei,distinge pan#configuratii,semnalarea opzitiei ireductibile dintre geop rusa
si amerikna.Teoria geopol e axata p rel Corganik4 c ar exista intre terit si pop
kre il locuie.>a avea o soarta trista:nu mai e primit d 2itler din 19D:,dat
reticentelor sale priv pol germ de est,apoi va fi executat pt k participa la
faimosul Ccomplot al generalilor4((! iulie 19;;),trimis in lagar d amerikni
unde se sinucide impreuna E sotia in 19;.
Clfred T)a'er ;a)an /101312114# 9fiter d marina,a' la cel mai inalt grad
in dom,va dezv teoria puterii maritime. >a avea o put infl asupra pol ext
promovate de pres amerikni Filiam <c8inleG si H&eodore
7oosevelt.Doctrina sa era centrata pe#asoc cu put navala britanik pt
impartirea controlului marilor%det -erm sa se margineask la rolul sau
continental si opunerea la pretentiile 7eic&#ului de stap asupra
marilor%punerea la pct a unei aparari coord a europ si americ dest sa 'uguleze
ambitiile asiatice.Cprecia drept o:lig < elem#crearea de pct d
spri'in:porturi,baze militare%poz solide in stramtori si p princ ki maritim%sa
dispui d o flota marit prez pe tot si kpab sa transporte rapid marfuri si oameni
in pct strategice dp glob.
Halford (.;acKinder /10G112154# Edukt la 9xford,va deveni membru
marknt al renum 7oGal -eograp&ikl $ocietG si fondator al 9xford $c&ool of
-eograp&G,dir al faimoasei "ondon $c&ool of Economics and )olitikl
$ciences,membru al )arlam Iritanic timp d 1( ani.A avut rangul d amiral al
flotei britanice.A dezv teoria puterii terestre sau teoria heartlandului.
,ormula sa:4+ine detine Europa de Est detine 0nima "umiiA+n detine 0nima
"umii domina 0nsula <ondialaA+n domina 0nsula <ondiala domina
"umea4.)ivotul pol mond e &urasia9p kre put marit nu reusea sa o supuna,iar
inima sa intima e -us.El prefigura Pactul -i::entrop;olotiv din aug
12<2.potrivit lui <ac8inder,&eartland#ul,resp 7us,era inexpugnabil,fiind
prote'at de o centura d obstacole nat ($iberia,lantul m#tilor 2imalaGa,Besertul
-obi,)od Hibet),centura num inner crescent coastlands /cornulFsemicercul
interior4.,dincolo de kre se desf coastlands /terit litorale4 ,resp Europa de
>,9r <i'l,Asia de $ si Asia d E,iar mai departe un corn insular kre includea <
Irit,?aponia,$ua.
"ic)olas (o)n Sp'7man /102<12104 # lanseaza teoria rimland-ului-
bordura maritima sau Cinelul4 form din tarile cu iesire la mare,kre
incon'oara din cele mai multe parti C&eartland#ul4 continental,constituind o
zona intermediara intre ac si marile periferice.)ivotul nu mai e 7us,ci
-imlandul.El modif astfel formula lui <ac8inder afirmand: C+n domina
7imlandul,domina Eurasia.+n domina Eurasia,tine in mainile sale destinul
lumii.4
Bupa al 00#lea 7azb <ondial si pn la kderea reg comuniste din Europa d Est,
geopol. a fost total inter.isa din kuza conotatiilor neg dob in -erm nazista.
1.1. -evenirea $eopoliticii in actualitate.
A revenit in atentie dupa evenim din Europa de Est intre anii 1959#1991,la inc
gratie mass#mediei,kre a descop in conceptele geopolitice un pct d spri'in f
imp in explikrea a ceea c se int in lume."a ac au contrib si o serie d fen ale sec
JJ:4pacea rece4(suspiciunea si contrapunerea dintre $KA in princ si
7us)%lumea bipolara (>#EA$KA#K7$$),a dev pt o vreme unipolara($KA#
superput,&egemonul mond)%sferele d infl ce au dom lumea o vreme
indelungata nu au disparut odata cu Ckderea cortinii de fier4%confl kre pareau k
au disp,s#au accentuat si diversifikt.
0nainte de evenim din 1959#1991,revenirea geopol s#a fct totusi simtita
indeosebi in ,r,duknd la constr celei mai put scoli geopol actuale,cu
reprezentanti cum st : )aul +laval,<ic&el ,ouc&er,,rancois H&ual,)askl
"arot,etc.7evenirea prefixului Cgeo4 e un fenc u totul remarkbil al anilor L5!.
7evenirea in forta a geopol are la baza ( motive# declinul ideologiilor in
general si al marxismului in special,kre nu mai puteau oferi expliktii credibile
ale evenim%traim intr#o lume f complexa in kre totul e complikt,in kre imag st
distorsionate si k urm,e nevoie de o anum logik pt a le descifra.
,rancois T)ual sustine k geopol ne invata sa descifram actualitatea.)otrivit
lui,geopol actioneaza p D directii# 1.constr tabloul fortelor prez p o scena
fata,a celor ce decid utiliz lor si a curentelor sau fact kre le infl% (.repereaza
tintele profunde ale actorilor si exploateaza filosofiile sau ideologiile p kre le
legitimeaza%D.arata modul in kre mi'l fiekruia st apl prin geostrategii
concepute pt a se apropia de scopurile fixate,tinand cont de reactiile
preevizibile ale celorlalti protagonisti.
+.1. PDT&-&;C-& PDT&-&SDP&-PDT&-&
Definitii
)utere: stat, tara
<are putere, mari puteri: statele cele mai bogate, cele mai influente
$uperputere: putere foarte mare. $tat a krui importanta politik, militara,
economik e preponderenta.
Putere: fenomen social fundamental kre consta in kpacitatea de a lua decizii
si a asigura indeplinirea lor prin utilizarea diferitelor mi'loace de persuasiune
si constrangere% puterea se exprima printr#o relatie asimetrik (conducere#
supunere sau dominare#suborodonare) intre factorii la nivelul krora ea se
manifesta. )t unii analisti putere.influenta, 7obert Ba&l considerand k
3)uterea lui A asupra lui I e kpacitatea lui A de a obtine k I sa fak ceva ce n#
ar fi facut fara interventia lui A4.
Putere politi7 (forma a puterii sociale): 3include puterea suverana a statului si
se manifesta prin utilizarea celorlalte puteri (economik, militara etc) drept
baza si instrumente ale sale in conformitate cu telurile ktre kre tinde. )uterea
politik isi datoreaza in buna masura atat fundamentul, kt si instrum sale puterii
economice.
Puterea (brazilianul ?ose *ivaldo ?r) e unik modalit efikce cunoscuta de
societatea omeneask apta sa#i asigure perpetuarea si supravietuirea. 0n
societatea conscurentiala din ultimele sase milenii puterea reprez incununarea
altor doua mari aspiratii ale fiintei umane: bogatia si prestigiul.
Puterea internat.: concept potrivit kruia exercitarea puterii de ktre unul sau
mai multe state tinde sa indeplineask in viata international un rol analog celui
al statului in viata interna a societatii.
Politi7 in mai multele sale sensuri: a)suprastructura a sist social, incluzand
constiinta politik, relatiile politice, institutiile si org pol% b)tactik, strategia,
metodele si mi'l folosite de organelle puterii in vederea realizarii obiectivelor
fixate% c)arta de a guverna in stat% forma de organizare si cond a comunit
umane, prin kre se instituie si mentine ordinea interna si se garanteaza
securitatea externa a comunitatilor respective.
0nk din vec&i timpuri sursa politicii puterii a fost data de inegalitatea dintre
state.
8arl Beutsc& considera k 3cu kt o tara e mai mare si mai puternik, cu atat
conduktorii, elitele si adesea c&iar si populatia ei isi ridik niv aspiratiilor in
afacerile internat. Ele se vad kt mai mult predestinate sau obligate sa puna
treburile lumii in ordine sau cel putin sa le tina intr#o anumita ordine kre li se
pare lor sanatoasa.4
$tatutul marilor puteri de forte proeminente ale lumii si l#au mentinut in trecut
mai ales prin cuceriri, iar in zilele noastre prin dominatie (militara, economik,
ideologik). <arile puteri au intrat in conflict pt a#si spori ariile de influenta si
nu de putine ori au a'uns la intelegeri in privinat sferelor de influenta netinand
in niciun fel seama de statele si popoarele circumscrise de acea, de interesele
si dorintele acestora.
Statutul de mare putere a fost raportat dintotdeauna la kpacitatea de a purta
razboi, aceasta fiind o reflectare in mare parte a fortei economice. 0n decursul
timpului celor doua li s#au alaturat si altele (forta navala, detinerea armei
nucleare sau kpacitatea de a o avea rapid, putere cosmic, membru permanent
al consiliului de securitate al 9*K).
Termenul de mari puteri a fost fol pt prima data in urma cu aproape (!!ani
de ktre contele <uenster in august 151= in urma pacii de la >iena kre a markt
infrangerea lui *apoleon, vorbind despre mari puteri aliate. 7eferiarea era la
puterile kre au infrant ,r respective <area Iritanie, Austria, )7us si 7us kre
au constituit 3+oncertul European4. Hoate cele patru state membre vor devein
mari puteri, lor adaugandu#li#se pana in present si altele.
+.+. ;ari puteri in epo7 moderna
#AustriaA0mperiul Austro#Kngar 1 151=#1915
#<area Iritania 1 din 151=% 19=5#detin armei nucleare, putere cosmik,
membra a +$ al 9*K
#)7usA-erm 1 151=#19;=, put cosmic
#7usAK7$$ 1 din 151=% 19=D#detin a armei nucleare, put cosmik, membra a
+$ al 9*K
#,r 1 din 151=% 19:#detin a armei nucleare, put cosmik, membra a +$ al
9*K
#0talia 1 15:!#19;D% put cosmik
#$KA 1 din 19!!% 19=(#detin a armei nucleare, put cosmik, membra a +$ al
9*K
#?aponia 1 19!!#19;=% put cosmik
# +&ina 1 din 19;=% 19=#detin a armei nucleare, put cosmik, membra a +$ al
9*K
+.<. Structurile de putere
0n conditiile sistemului international bazat pe forta s#au manifestat in principal
( tipuri de organizare a relatiilor interstatale:
a)struct imperiala, in kre o singura entitate politik exercita controlul
dominand intreaga zona
b)struct multistatala, knd exista mai multe unitati politice, mai multe state
kre isi impart intre ele controlul zonei in kuza.
+ele doua tipuri de sisteme mondiale sunt numite de sociologul Amerikn
0mmanuel Fallerstein imperiu mondial si respectiv economii mondiale
+elor doua tipuri de struct le coresp doua tipuri de organizare a relatiilor intre
state:
#)egemonia: exist unui singur centru de putere, de regula imperiu sufficient
de puternic pt a#si impune vointa in raporturile interstatale. Ex: 0mperiul
7oman kre a impus )ax romana, 0mperiul britanic kre a impus )ax britanik si
$KA kre au impus )ax Amerikna
#ec)ili:ru de putere: exist mai multor centre de put autonome kre se
ec&ilibreaza pe arena internat k dominatie si influenta si kre asigura
functionarea sistemului interstatal. Ex: ec&ilibrul $pania#)ortugalia in urma
Hratatului de la Hordisillas (1;9;) prin kre isi imparteau sferele de influenta,
3+oncertul European4, respective &otararea cu prile'ul +ongresului de la
>iena in urma victoriei asupra ,rantei napoleoniene a celor ; put aliate (<
Irit, 7us, )7us si Austria) de a se concentra in privinta politicii europene si de
a nu incerk niciuna sa devina proeminenta fata de celelalte% ec&ilibrul dintre
$KA si K7$$ in per de dupa cel de#al Boilea 7azboi <ondial pana la
implozia Kniunii $ovietice (1991), ec&ilibrul kre a atins niv terorii, gratie
armamentului nuclear cu kre fiekre dintre ace ( mari puteri a reusit sa se
doteze.
Knii autori apreciaza k in conditiile in kre puterea si forta continua sa 'oace un
rol central in politik mondiala ec&ilibrul de putere e preferabil &egemoniei,
permitand libertate mai mare de miskre, de afirmare a tarilor mici.
Hegemonia e un concept kre inseamna primat sau conducere. 0n sistemul
internat ac conducere va fi exercitata de un &egemon, respective un stat kre
poseda kpacit necesara pt a indeplini acest rol, celelalte state din sistem
trebuind sa#si defineask relatia fata de &egemon, kre poate fi de acceptare
(consimtamantul asupra &egemonului), de opunere, de rezistenta sau de
indiferenta.
)otrivit lui -. $ilpin9 premisele e=istentei unui sistem :a.at pe )egemonie
sunt urmatoarele:
#un sistem internat e stabil dak niciun stat nu considera profitabil sa incerce
sc&imbarea sistemului
#un stat va incerk sa sc&imbe sistemul internat dak se asteapta k beneficiile sa
depaseask costurile unei astfel de tentative.
#un stat va kuta sa sc&imbe sist internat prin expansiune teritoriala, politik sa
economik, atunci knd costurile marginale ale sc&imbarii urmarite sunt egale
sau mai mari dekt beneficiile marginale.
#odata cu ec&il dintre costuri si beneficii in sc&imbarea urmarita e atins,
tendinta e k ace costuri sa creask mai rapid dekt kpacitatea economik de a
mentine statul#Euo#ul
#dak dezec&ilibrul in sistemul economic international nu e rezolvat atunci
sistemul va fi sc&imbat si se va stabili un nou ec&ilibru kre va reflecta
redistribuirea de putere
Kn alt analist, >. ,erraro apreciaza k pt a fi considerat &egemon un stat
trebuie sa satisfak D conditii:
1.kpacit de a aplik regulile sistemului% (.dorinta de a aplik regulile sist
D.anga'amentul fata de un sistem kre e perceput k fiind reciproc avanta'os de
marile puteri
Hot >. ,erraro considera k, la randul ei 7pacitatea se spriEina pe < atri:ute:
a)o economie puternik, in crere
b)dominarea unui sector te&nologic sau economic de varf
c)puterea politik sustinuta de o potentiala putere militara
Heoriile realiste si neorealiste in domeniul rel internat pun in discutie
problema instab inerente a sist si folosesc conceptul de ec&il al puterii pt a
prevedea viitoarele actiuni si mutatii pe scena mondiala. +onform unei
asemenea teorii in fata unui &egemon exista ( posibile 7i de actiuni:
ec)ili:rarea si restrictionarea. Ec&ilibrarea pp rezistenta, refuz si formarea
unei contraconcentrari de putere in cooperare cu alte state slabe. 7etragandu#
se din fata statului dominant, statele slabe se feresc de actiunea directa a
acestuia si prin constiuirea unei coalitii contrabalanseaza puterea statului
dominant. 7estrictionarea e exact opusul primei strategii, puterea statului
dominant fiind redusa prin utilizarea unui evantai de metode.
<. &=emple de puteri ;ari puteri superputeri
<.1. *mperiul -oman 1 cel mai mare imperiu al Antic&itatii, ex tipic de
&egemon. Be la mik cetate 7oma fondata pe malurile Hibrului, potrivit
traditiei de 7omulus in anul :=Di.2r., la cel mai vast si compact imperiu al
Antic&itatii (ck D,D mil km(, =!#:! mil loc), drumul n#a fost deloc lin,
formatiunea statala treknd prin mai multe faze: republik sclavagista, regalitate,
republik, principat, dominat.
A constituit una dintre cele mai unitare si durabile macroformatiuni statale din
istoria omenirii, singurul stat kre a reusit sa inglobeze intre &otarele sale toate
regiunile limitrofe <arii <editerane pe kre a transformat#o intr#o <are
0nternum. A atins apogeul expansiunii terit si al put militare in vremea
dinastiei Antoninilor (9#19(d.2)
0ntre momentele importante ale expansiunii romane se inscriu:
#cucerirea intregii )eninsule 0talice si declansarea luptei pt suprematie in
bazinul < <edit, lovindu#se de un contrakndidat puternic, 8rtagina, cu kre
poarta cele D razboaie numite punice, in final distrugand#o (1; i.2)
#obtinerea suprematiei in bazinul apusean al < <edit prin desavarsirea
cuceririi )en 0berice si a nordului Africii
#indrept atentiei ktre bazinul oriental al <edit, cucerind mai intai puternicul
stat macedonean tot in urma a D razb pe kre il transf in prov romana (1;5i.2)
apoi -recia
#ofensiva pe contin Asiatic: cucerirea regatului )ergam si transf in prov
romana (1(9i.2) a Iitiniei (:=i.2), a )ontului, $iriei si +iliciei (;#Di.2)%
Armenia, 8podocia si 0udeea devin state clientelare
#extinderea cuceririlor in vestul Europei prin inglobarea in 0mperiu a -aliei
(=5#=(i.2)
#desavarsirea &egemoniei romane in bazinul oriental, mediteranean prin
cucerirea Egiptului (D!i.2)
#ultima cucerire importanta in urma a ( raz grele (1!1#1!(, 1!=#1! d.2) a
fost Bacia transf in cea mai mare parte in provincie romana.
0mperiul 7oman a intrat in declin k urmare a unor factori variati (anar&ia
interna, accentuarea tendintelor centrifuge ale provinciilor, atacurile triburilor
barbare de la granita etc), divizandu#se in formatiunile politice cunoscute sub
numele de 0mperiul 7oman de Apus si 0mp 7oman de 7asarit.
<.+. ;area !ritanie A *mperiul !ritanic
$uprafata: (;;11!km( (locul :: pe glob)% )opulatie: !(:!!!! loc (loc (1 pe
glob)
0zolata de lumea <editeranei, principala axa de comert si civilizatie a Antic&it
si Evului <ediu, < Irit dobande din sec J>, knd Atlanticul ia locul
<editeranei, k principala zona economik, prin poz sa, un rol central devenind
prima put maritima si comerciala a lumii, stapana celui mai intins imperiu
colonial de pe glob.
Bupa o lunga perioada contradictorie markta de invazii (ale vic&ingilor,
normanzilor) sau de lupte interne (dintre factiunile nobiliare "ankster si 6ork),
e instaurat absolutismul dinastiei Hudorilor (1;5=#1!D). Kltima reprezentanta
a acei dinastii, regina Elisabeta 0 va pune bazele puterii maritime engleze si
totodata va mark ascensiunea Angliei. Hot in timpul sau prin navigatorii
,rancis Brake si Falter 7aleig& se sc&iteaza primii pasi in directia constituirii
imp colonial englez.
Brumul de la Anglia la 7egatul Knit al < Irit si 0rlandei de *ord a cuprins
mai multe etape: inclusa in 7egatul Angliei in 1(59, Hara -alilor va renunta la
autoguvernare in 1=D% $cotia se une cu Anglia in 1!D dar aceasta devine
efectiva abia in 1:!: knd e adoptata titulatura de 7egatul Knit al < Irit% in
15!1, odata cu alipirea oficiala a 0rlandei, denumirea devine 7egatul Knit al
< Irit si 0rlandei, iar in 19(: 7egatul Knit al < Irit si 0rlandei de *ord.
>ictorioasa in sec J>00 in lupta pt &egemonia maritime cu 9landa, < Irit
devine pe ( secole principala putere maritime a lumii. Bupa ce infiinteaza in
sec J>00 primele colonii pe terit Americii de * prin razb de : ani (1:=#
1:D), < Irit elimina ,r de pe contin nord#amerikn si totodata din 0ndia. "a
sf sec J>000 < Irit incepe colonizarea Australiei, pe kre o inc&eie in sec
urmator, transformand in colonie un terit de ck 5 mil km(, acelasi lucru
fakndu#l si cu *oua @eelanda. Hotodata isi extinde factoriile in Afrik,
rezervand continentul pt cuceriri in sec urmator. 0ntervine insa o sincopa:
7azboiul de 0ndep (1::=#1:5D) al celor 1D colonii amerikne (stabilite intre
1!:#1:DD pe coasta Atlanticului), datorita masurilor discriminatorii adoptate
de metropola% spri'inite de ,r si $pania, eternii rivali ai Angliei, razboiul se
inc&eie cu nasterea unui nou stat, $KA, kre va surclasa nu pe foarte mult timp
fosta metropola, preluandu#i atributele mondiale. "a randul ei, < Irit e
initiatoarea si principala organizatoare a coalitiilor indreptate impotriva
,rantei revolutionare si independente, kreia ii contesta &egemonia pe
continent.
)rin revolutia ind din sec J>000#J0J < Irit devine principala put ind a lumii
si totodata prima put coloniala de pe glob. )rin cele doua 7azb ale 9piumului,
< Irit forteaza patrunderea marfurilor sale in +&ina, ocupa Iirmania, cea mai
mare parte a <alaGsiei, in mai multe etape, reintemeiaza $ingapore si il face
colonie, transformandu#l in -ibraltarul 9rientului. Be asemenea obt controlul
8nalului $uez, ocupa +iprul, Egiptul si imparte Afrik *eagra cu ,r. "a sf
)rimului 7azb <ond < Irit avea cel mai mare imperiu colonial cunoscut
vreodata kre acoperea ck un sfert din intinderea usktului planetar.
0n anul 15:(, la zenitul puterii si gloriei, lidera kpitalismului mondial, < Irit
extragea pe 'um din productia de krbune si minereu de fier a lumii si producea
pe 'um din fonta si firele de bumbac de pe glob 1 produse kre erau simbolul
put ind. "a incep sec JJ < Irit pierde in defavoarea $KA mai intai, apoi si a
-ermaniei locul de principala put ind mondiala, apoi si in alte domenii eco.
$ec JJ e pt < Irit secolul declinului. Bupa esecul politicii munc&eneze, <
Irit (si ,r) declara la D sept 19D9 razb -ermaniei, iar in dec 19;1 si ?aponiei
luptand impotriva fortelor Axei pe fronturile din Afrik, Asia si Europa. Bupa
19;= sist colonial se destrama, < Irit kre, dupa infrangerea -erm si ?ap, era a
Da put mondiala in urma $KA si K7$$ continua sa coboare in ierar&ia marilor
puteri de pe glob.
+riza $uezului din 19= marc&eaza sf politicii offensive si imperial, iar 19:1
e anul retragerii trupelor britanice la est de $uez. 9 ultima rabufnire de orgoliu
a marii puteri colonial are loc in 195( cu okzia asa#numitului razb al
<alvinelor knd inc&eie victorioasa confruntarea cu Argentina pt insulele
,alkland din largul coastelor argentiniene.
+olaborarea stransa cu $KA ramane si dupa al (lea razb mond principiul de
baza al politicii externe britanice. Apropierea si colaborarea sunt atat de mari
inkt ramane singura tara europeana kre participa direct si nemi'locit la razb
din 0rak in (!!D.
Bupa o poz de expectative fata de procesul integrarii vest#europene, < Irit
devine la 1ian19:D membru al +omunit Eco Europene.
0n ultimele decenii ale sec JJ 7egatul Knit se confrunta cu multe dificultati
interne, problema irlandeza revine in primul planul vietii politice in 199,
odata cu izbugnirea violentei in 0rlanda de *ord. <inoritatea ktolik militeaza
pt unirea cu 7epublik 0rlanda in timp ce ma'oritatea protestanta se pronunta pt
mentinerea statutului de provincie britanik. Afirmarea nationalismelor
regionale e sanctionata prin acordarea unei largi autonomii, cu un parlament
lokl in 199: $cotiei si Harii -alilor in baza legilor privind descentralizarea
adoptate prin referendum in sept 199: $cotia si Fales, la mai 1999 se desf
in ace tinuturi primele alegeri generale urmarind constituirea adunarilor
regionale. 0n urma intrunirii noilor parlamente regionale se constituie primele
guverne lokle punandu#se bazele unui stat federal. *oile guv lokle au atributii
in domeniile eduktiei, sanatate, agricultura, protectia mediului, cultura si
partial in dom finantelor. Apararea, politik economik si cea externa raman in
atributia guvernului de la "ondra. )rocesul de pace din 0rlanda de * se doved
extreme de dificil.
"a incep mileniului D, in ciuda pierderilor si a kderilor suferite, < Irit ramane
o mare put gratie mai multor attribute: put eco, maritima, militara, nucleara,
membra permanenta a +$ al 9*K, nucleu si diri'or al +ommonMealt&ului.
7amane totodata cel mai fidel aliat al celei mai mari puteri mondiale, $KA.
<.<. ,ranta
$uprafata: =;D9= km( (locul ;5 pe glob)% )opulatia: !;(;!!! loc (locul (!
pe glob)
+ea mai intinsa tara vest europeana, si a doua k pop (la egalitatea cu <. Irit),
dupa -erm, ,r se considera cel mai vec&i stat#natiune European. A 'ukt si 'oak
un rol imp in viata internat., desi nu intotdeauna pe masura aspiratiilor sale, si
a staturii pe kre ar vrea s#o etaleze.
Iazele regatului franc sunt puse de 7egele +lovis 0 (;51#=11) din dinastia
<erovingienilor, kruia ii succede dinastia 8rolingienilor(:=1#95:). Bin
aceasta dinastie, face parte si 8rol cel <are, rege al francilor(:5#51;), kre in
urma razboaielor victorioase cu saxonii, bavarezii, arabii, avarii, slavii, etc.
large considerabil &otarele statului si e incoronat in anul 5!! la 7oma, k
0mparat al 9ccidentului.
Ascensiunea ,rantei pe scena europeana, se cristalizeaza intre sec. J00#J0>,
mai ales in timpul domniilor lui ,ilip al (#lea August si ,ilip al ;#lea cel
,rumos, knd sunt facuti primii pasi pe drumul intaririi autoritatii regale si a
centralizarii statale.
0n istoria ,rantei, si#a lasat amprenta lunga domnie a lui "udovic al 1;#lea
(1;D#1:1=), kre a instituit absolutismul regal (lui atribuindu#se faimoasa
formula 3$tatul sunt euN4). El a transformat atunci, ,r, in prima putere a
Europei.
"a sf sec al 15#lea in ,r are loc un eveniment, kre va mark istoria omenirii:
7evolutia ,ranceza (1:59#1:9;), kre, in afara de inlaturarea monar&iei
absolutiste, va desfiinta relatiile feudale, si va inaugura o noua epok in viata
omenirii.
0n 1:99 e instaurat regimul autoritar a lui *apoleon Ionaparte. -ratie
acestuia, ,r redevine cea mai mare putere a Europei, fiind c&iar pe punctul de
a deveni &egemonul continentului, dat numeroaselor razboaie victorioase ale
acestuia, impotriva Austriei, < brit, )rusiei, 7usiei si $paniei.
0nfrangerea lui Faterloo (151=),va fi doar unul dintre mom ce vor mark cel
mai contoversat sec din istoria ,rantei.
,r reuse sa isi creeze un mare imperiu colonial, al doilea k marime dupa cel
britanic (in Afrik, 0ndoc&ina si 9ceania). 0mperiul ar fi fost si mai mare dak in
15!D, *apoleon nu s#ar fi dispensat, prin vanzare ($KA pt suma modik de 1=
mil dolari), de uriasa colonie nord#amerikna "ouisiana (kre se desfasura
atunci, de la fluviul <ississippi pana la <untii $tancosi si de la -olful <exic
pana la granita cu 8nada.
0n proiectele sale geopolitice extracontinentale, ,r s#a cionit constant de
dispozitivele britanice si intr#o masura mai mik, de -erm si de 0talia.
$ecolul JJ va fi si el destul de zbucimat. Bup ace in urma )rimului 7azboi
<ondial , knd a participat de partea puterilor Antantei, a redobandit
provinciile Alsacia si "orena( pierdute in urma razboiului ,ranco#)rusac), la
inceputul celui de#al doilea razboi mondial, kpituleaza in fata -ermaniei (((
iunie 19;!), salvarea ei venind de la tanarul general +&ales de -aulle. Acesta
constituie la "ondra, +omitetul *ational ,rancez ce coordoneaza rezistenta
anti#nazista. 0n 19=9, +&ales de -aulle e ales presedinte, astfel ,r initieaza o
politik externa independenta distantandu#se de &egemonul amerikn,
retragandu#se din organismele militare *AH9 si $EAH9 si intretinand relatii
speciale cu K7$$ si +&ina.
Bupa ce procesul decolonizarii a cuprins intreaga planeta inclusiv 0mperiul
+olonial ,rancez, ,r spre deosebire de alte puteri coloniale, a initiat o politik
de asociere sau de cooperare. Asa se explik existenta B9<#urilor, H9<#urilor
si a +olectivitatilor Heritoriale. -ratie acestora, ,r poseda al doilea domeniu
maritim ai lumii (1; mil km(), dupa cel al $KA, fiind un atu geopolitic
important.
Astazi ,r e membru permanent al +onsiliului de $ecuritate 9*K (loc
contestat de unele tari), are una din cele mai puternice economii (locul ;#= pe
glob), si una dintre cele mai bine ec&ipate armate (dispunand de cea mai imp
forta de disuasiune din Europa).
Kn element esential e faptul k ,r intare si beneficiaza tot mai mult de
francofonie.
<.1. -usia
$upraf:1:!:=;!! km( (locul 1 p glob)% )opulatie: 1;D :5( !!! locuitori(locul
: p glob)
Dpvd geopolitic, 7us are o relevanta unik in lume, prin pozitia sa in kdrul
continentului euroasiatic (EK7A$0E0), la interferenta marilor civilizatii, un
stat fara anolog, kre prin kract fundamentale apartine deopotriva Europei si
Asiei. +oncomitent, din aceasta imbinare, a rezultat un spatiu etnocultural
specific, kre nu poate fi considerat in exclusivitate nici european nici asiatic.
7us serve drept 3punte4 intre cele ( 3subcontinente4, evaluare kre ar 'ustifik
dorinta de integrare in civilizatia mondiala a 7usiei dar si tendinta maskta de
expansiune% pe de alta parte ea nu e nici Europa nici Asia, ci 7us prpriu zisa,
fapt ce ar 'ustifik exceptionalismul acei puteri mondiale, tendinta promovata
indeosebi de cercurile nationaliste si extremiste.
*nceputul statal se plaseaza in secolele #9 knd slavii de rasarit populeaza
tinuturile dintre *ipru, Bvina, 9ka si >olga $uperioara.Knifikrea 7usiei are
loc intre secolele 1;#1 in 'urul <arelui +nezat al <oscovei.0n timpul
domniei cneazului <oscovei 0van al D#lea, 7us se emancipeaza definitiv de
sub dominatia mongola, 2oarda de Aur destramandu#se.0van al ;#lea cel
-roaznic ia titlul de tar, pune pazele autocratismului, include in 7us &anatele
tatare 8azan si Astra&an si inaugureaza cucerirea $iberiei.Ales tar dupa o
perioada de anar&ie interna, <i&ail 7omanov intemeiaza noua dinastie a
7omanovilor(11D#191:) si pune bazele monar&iei absolutiste, 7us devenind
totodata un imperiu multinational.$ub )etru 1 cel <are, 7us cunoaste o
remarkbila inflorire economik si se infaptuiesc ample reforme kre urmaresc
modernizarea societatii si a institutiilor dupa model vest#european.
)ersoana kre va transforma insa cu adevarat 7us intr#o mare putere va fi ...
nemtoaik $ofia#Augusta#,rederika de An&alt#@erbst ksatorita in 1:;= cu
viitorul tar )etru al D#lea, knd isi ia numele de Ekterina. Bupa ce isi inlatura
sotul de la tron, ea domne autoritar nu mai putin de D; d ani sub numele de
EkterinaAEkterina a(#a, supranumita 3+ea <are4. A contribuit la intarirea
statului si a dus o politik externa abila.0n sec 15 #19 7us poarta numeroase
razboaie victorioase impotriva 0mp 9toman, a )ersiei, participa la coalitiile
antinapoleoniene si devine, in urma +ongresului de la >iena, unul din
promotorii $fintei Aliante.
7azboiul +rimeei (15=D#15=), in kre Hurcia e aliata cu ,r si <area Iritanie,
se inc&eie cu infrangerea 7usiei, dar victoria repurtata in razboiul ruso#turc
din 15::#15:5, la kre a participat si 7omania lic&ideaza urmarile nefavorabile
ale Hratatului de )ace de la )aris(15=).
0n timpul domniei ultimului tar, *icolae al (#lea (159;#191:), 7us kre se
simte amenintata de ascensiunea -ermaniei se apropie de ,r si <area
Iritanie, creand Hripla Alianta, bloc politico#militar opus )uterilor +entrale.
"a : noimebrie 191: la )etrograd (actualul si vec&iul $ankt )etersburg)
puterea e preluata in urma unei insurectii de ktre partidul bolsevic, condus de
"enin(>ladimir 0lici Klianov "enin) kre devine primul presedinte al
guvernului sovietic (191:#19(;). 0n ciuda unei aureole create si intretinute,
acesta a recurs, in realitate, la aplikrea, pe skra larga, a violentei si a cruntei
represiuni impotriva fortelor politice de opozitie, a clerului si a intelectualilor.
"a D! decembrie 19((, se constituie K7$$(Kniunea 7epublicilor $ovietice
$ocialiste), dar proiectul bolsevic de a topi diferitele natiuni intr#o singura
natiune sovietik e sortit esecului.,iind $ecretar -eneral de $tat al )artidului
+omunist din 19((, $talin (pe numele adevarat 0osif >issarionovici
B'ugasvili, georgian de origine, nascut in 15:9) iese invingator, dupa moartea
lui "enin in apriga lupta pt putere.Bevenit stapan necontestat al destinelor
tarii, $talin trece, intre anii 19(#19(9, la realizarea industrializarii accelerate
transformand K7$$, in pragul celui Be#al (#lea 7azboi <ondial, intr#o mare
putere industriala a lumii.
0n fata ostilitatii lui 2itler, $talin inc&eie la (D august 19D9, cu -erm nazista
un pact de neagresiune(pactul 7ibbentrop#<olotov) prin al kruiprotocol
secret,Europa de Est e impartita in sferele de influenta ale celor ( mari puteri,
iar 2itler isi poate permite sa atace, la 1 septembrie 19D9, )olonia.0n virtutea
acestui pact, K7$$ ocupa, la 1: septembrie 19D9 partea de Est a )oloniei,
unele regiuni ale ,inlandiei(19;!), anexeaza cele D state Ialtice si forteaza
7omania sa ii cedeze Iasarabia si Iucovina de *ord.
Exploatand cu indemanare patriotismul poporului rus si gestionand abil
relatiile cu aliatii occidentali, $talin a defenit principalul beneficiar al marii
conflagratii.+ultul personalitatii sale atinge dupa al (#lea 7azboi <ondial cote
inimaginabile.0n fapt, sfarsitul celui Be#al (#lea 7azboi <ondial a insemnat
inaugurarea unui nou ciclu geopolitic pt K7$$, constand in principal in
recompunerea cvasicompleta a teritoriului 7usiei 0mperiale, ba c&iar marit cu
teritorii noi, formarea unui lagar socialist si in curand extinderea influentei p
alte continente.)latite cu enorme pierderi umane si distrugeri materiale,
victoria repurtata face din K7$$, dupa 19;=, o putere mondiala, kre impune
in statele est#europene, intrate in sfera sa de influenta, regimuri de tip
comunist.
7azboiul 7ece, expresie a luptei pt &egemonie intre cele ( sisteme sociale
opuse, cel kpitalist si cel comunist, marc&eaza viata politik intternationala a
intregii epoci postbelice.Bupa moartea lui $talin (19=D), noul detinator al
puterii, *ikita $erg&evici 2rusciov(19=D#19;), ii inlatura p apropiatii
vec&iului dictator, condamna, in raport secret la +ongresul al (! lea al
)+K$(19=), crimele si erorile epocii staliniste si propaga teza 3coexistentei
pasnice4 intre cele ( blocuri adverse.Hot el e cel kre provoak faimoasa 3criza a
rac&etelor4 din +uba(19() kre putea sa fie fatala intregii omeniri.
$ub "eonid 0lici Iresnev (19;#195() birocratia de partid si de stat isi
consolideaza pozitiile, ortodoxia ideologik se accentueaza, fenomenul
3stagnarii4afectand practic toate domeniile societatii sovietice si adancind
criza sistemului.K7$$ obtine rezultate spectaculoase in +ursa 0narmarilor, in
domeniul nuclear sau de cucerire a cosmosului, dar si n competitia &egemonik
cu $KA, prin extinderea propriei sfere de influenta in Asia, Afrik si c&iar in
Amerik(+uba, *ikragua).0n interior insa &ipercentralizatul sistem comunist
paralizeaza toateverigile societatii, indreptand lumea sovietik spre un colaps
inevitabil.
<i&ail $erg&evici -orbaciov devenit numarul 1 in K7$$ in 195= initiaza o
directie de radikla reformare a societatii sovietice, urmarind depasirea crizei
sistemului printr#o politik de radikla reforma(glasnost si perestroika), iar in
viata internat. prin atingerea unei reale destinderi:a contribuit la inc&eierea
7azboiului 7ece, a netezit drumul spre unifikrea -ermaniei si spre
liberalizarea Europei de Est.
0n referendumul din 1: martie 1991 ma'oritatea republicilor unioniale voteaz
pt transformarea K7$$ intr#o federatie de republici egale in drepturi cu
numele de Kniunea 7epublicilor $ovietice $uverane.Bupa transformarile
radikle din Europa de Est unde regimurile comuniste instalate dupa al (#lea
7azboi <ondial se prabusesc rand pe rand, K7$$ accepta dizolvarea 8E7((5
iunie 1991) si a Hratatului de la >arsovia(1 iulie 1991), semnand la )aris 38rta
pt o *oua Europa4 kre inc&eie formal 7azboiul 7ece si confruntarea Est#>est.
0n noiembrie 199!, 7us adopta declaratia de suveranitate,iar in alegreile
genrale din 1( iunie 1991, Ioris Eltin e ales prin vot universal presedinte al
acei republici.9data cu retragerea lui -orbaciov din functia de presedinte(p
kre a detinut#o in anii 199!#1991), K7$$, ultimul imperiu al sec (! isi
inceteaza oficial existenta la (= decembrie 1991.
0storia 7us se desfas dupa 1991 intr#un ritm ametitor si dramatic.
)ersonalitatea kre domina viata politik e presedintele Ioris Eltin kre
orienteaza procesul de reformain directia unei economii de piata si a
pluripartidismului.
0n alegerile prezidentiale din ( martie (!!! >ladimir )utin iese victorios din
primul tur de scrutin devenind al (#lea presedinte ales al ,ederatiei 7use.)utin
e asociat de populatie cu inceputul unei noi etape istorice(unii sperand in
refacerea 3<amei 7usii4), de'a denumita in mass media 3era )utin4.8stiga la
fel de usor si alegerile din (!!; p fondul unui bilant economic pozitiv(pt
prima data d la dezmembrarea K7$$) si al sublinierii rolului pe kre 7us
trebuie sa#l 'oace din nou in lume.
"a sfarsit si, inceput de mileniu, 7us, cea mai intinsa tara a Europei si a Herrei,
a(a puter mliatra a lumii, cu un potential urias al resurselor e un stat in kutarea
unei noi identitati, cu o societate in kre totul ramane de reinventat.
<.?. $ermania
$uprafata: D=:.!(1 km
(
(locul 1 pe glob)% )opulatia: 5(.;(;.!!! (locul 1; pe
glob) 8 un paradox al istoriei, ceea ce numim -erm e un termen
folosit in mod current abia din secolul al J>#lea, iar k nume de stat doar de la
sfarsitul secolului al J0J#lea. Evident inceputurile sale dtatale sunt mult mai
vec&i, devenirea sa fiind markta de mai multe evenimente, dintre kre le#am
selectat pe cele mai importante.
Iazele sale sunt puse prin Hratatul de la >erdun (5;D), kre
sanctioneaza impartirea 0mperiului 8rolingian (statul franc) in regatul franc
occidental (,r de mai tarziu) si regatul franc oriental (devenit apoi -erm),
ultimul sub conducerea lui "udovic -ermanicul, &otarul dintre ele fiind
reprezentat, ulterior, practice de granite dintre cele doua limbi (franceza si
germana).
7egatul franc oriental adopta in secolul al J#lea, odata cu
incoronarea, la 7oma, a regelui 9tto 0 (9D#9:D) k imparat (in 9(), titlul de
0mperiul 7oman, acesta punand, prin cuceriri, bazele unui intins imperiu,
numit ulterior (secolul al J00#lea) $fantul 0mperiu 7oman de *atiune
-ermana. 0nsa faramitarea politik a -ermaniei in nenumarate principate,
dukte, comitate, cu un pronuntat grad de autonomie, va impiedik in intreg Ev
<ediu crearea unui stat german centralizat si puternic. Be exemplu, secolele
J0#J00 sunt markte de 3lupta pt investiture4, respective conflictul dintre
imaparatul german si papalitate, kre atinge apogeul in vremea lui 2enric al 0>#
lea si a papei -rigore al >00#lea (3pelerina'ul lui 2enric al 0>#lea in 1!:: la
8nossa4) si se inc&eie cu un compromise in 11(( (3+oncordatul de la
Forms4, intre imparatul 2enric al >#lea si papa 8lixt al J00#lea). "a sfarsitul
secolului al J0#lea incepe afirmarea economik si politik a oraselor germane,
kre prefigureaza construirea 2ansei in 1(5(, k o alianta comerciala si politik a
cetatilor de la <area Ialtik si <area *ordului ("Obeck, Fismar, 7ostock,
2amburg, "Oneburg, s.a.), ce devine in urmatoarele doua secole principal
putere in Europa de *ord.
)acea Mestfalik (1;5), kre inc&eie 7azboiul de D! de Ani
(115#1;5) 1 razboi intre principia protestanti din 0mperiul 7omano#
-erman, pe de#o parte, si principia ktolici si imparat, pe de alta parte, inceput
cu rascoala +e&iei impotriva dominatiei &absburgice 1 confirma faramitarea
-ermaniei in pe D!! de statulete (intre kre se afirma, totusi, Iavaria,
Irandenburg 1 viitoarea )rusie # , $axonia, 2annovra, devenite centre
independente de putere), intare puterea principilor, dar faciliteaza imixtiunea
externa. $ecolul al J>000#lea e markt, practice, de ascensiunea )rusiei si
Austriei, ambele avand acelasi obiectiv 1 &egemonia in lumeagermanik, ceea
ce nu le impiedik sa aiba uneori scopuri commune, de exemplu participarea la
coalitiile statelor europene impotriva 7evolutiei ,ranceze si, apoi, a
0mperiului napoleonian, fiind de altfel doua dintre cele patru invingatoare ale
,rantei, alaturi de <area Iritanie si 7us, victorie consemnata prin +ongresul
de la >iena (151;#151=).
Knifikrea -ermaniei e realizata, practice, 3de sus4, 3prin fier si
sange4, de ktre )7us kncelarului Iismark. 7ivalitatea dintre )7us si Austria a
culminat, de fapt, cu 7azboiul Austro#)rusac, din 15, soldat cu infrangerea
Austriei si crearea 1 dupa modelul +onfederatiei 7&inului (15!#151D),
realizata de *apoleon, dar cu mai multi membri, D; fata de 1 1 a
+onfederatiei -ermaniei de *ord, evident condusa de )7us. Krmatoarea
victorie, cea din razboiul cu ,r (15:!#15:1), inc&eie procesul de unifikre, se
proclama imperiul federal german (15 ianuarie 15:1), Fl&elm 0, rege al
)rusiei (151#1555), iar kncelarul sau prusac 9tto von Iismark (15(#159!),
artizanul de fapt al acei infaptuiri, devine primul kncelar al 0mperiului -erman
(15:1#159!).
Avantul economic de la sfarsitul secolului al J0J#lea face din
-erm prima putere industrial mai intai, apoi economik in ansamblu, a Europei
(depasind <area Iritanie kre detinea suprematia de aproape (!! de ani) si,
dupa $KA, a doua pe glob. Aceasta ascensiune economik rapida e insotia de
inaugurarea unei politici colonial, -erm simtindu#se frustrate k nu a putut
participa la cucerirea Africii sau, cum plastic s#a exprimat kncelarul Iismark,
3-erm lispsit de la impartirea kskvalului4. 0ntrand in )rimul 7azboi <ondial,
in august 191;, secondata de Austro#Kngaria, aliatul sau geopolitic natural,
3-erm aspira la o dominare a Europei, ceea ce i#ar fi permis dominarea lumii.
$trategia germane in )rimul 7azboi <ondial a ilustrat o constanta a politicii
germane: Anglia si ,r 1 mai ales 1 trebuiau sa#si restranga dimensiunea lor
mondiala 1 maritimitatea 1 si sa se indeparteze de aria geopol. naturala 1 a
-ermaniei 1 Europa de Est, )eninsula Ialknik% ace doua cerinte prealabile ar
fi trebuit sa permita -ermaniei sa devina liderul european si apoi mondial.
*umai k razboiul s#a inc&eiat cu infrangera -ermaniei. 0ar
izbucnirea revolutiei (D noiembrie 1915), kre abole monar&ia si proclama, sase
zile mai tarziu, republik (cosnfintita prin +onstitutia adoptata la D1 iulie 1919
la Feimar), e urmata de tulburari sociale 1 proclamarea republicii sovietice la
Iremen (ianuarie#februarie 1919) si in Iavaria (aprilie#mai 1919). )rin
tratatul de la >ersailles ((5 iunie 1919), -erm pierde toate coloniile,
provinciile Alsacia si "orena (anexate in 15:1) si e obligata sa plateask
importante despagubiri de razboi. +riza dintre 19(9#19DD neteze drumul spre
putere al miskrii naziste, Adolf 2itler devenind, la D! ianuarie 19DD, kncelar al
-ermaniei. 0nstaurarea dictaturii naziste e urmata de lic&idarea libertatilor
democratice si de promovarea unei politici aggressive (crearea aliantei Ierlin
1 7oma 1 HokGo), kre duce la declansarea celui de#al Boilea 7azboi <ondial
de ktre cel de#al Hreilea 7eic& la 1 septembrie 19D9.
Kmilinta perceputa de -ermani in urma infrangerii in )rimul
7azboi <ondial (pierderea nu numai a coloniilor, dar si a unor teritorii din
Europa, plus importante reparatii financiare) a provokt dezlantuirea identitara
a national#socialismului german, kre si accede la putere in 19DD, in frunte cu
Adolf 2itler, 3Bin acel moment, -erm &itlerista a reinnodat spiritual
pangermanist si ambitiile sale geopoliticii traditionale. 9 ideologie totalitara
intemeiata pe idei rasiste nu a fost dekt vemantul unei ratiuni imperialiste
permanent aduse la zi. Ambitia de a reface spatial vital german a impisn la
ocuparea 7eananei, la anexarea Austriei, la dezmembrarea +e&oslovaciei 1 sat
creat de Anglia si ,r pt a se contrapune ambitiilor germane din est # . la
anexarea regiunii germane a sudetilor, apoi la declansarea celui de#al Boilea
7azboi <ondial.
E cunoscut faptul k Adolf 2itler, conduktorul -ermaniei, a
speculat din pin unele concept geopolitice utilizate sau lansate de scoala creata
de 8arl 2aus&ofer pt a#si 'ustifik actiunile. *u#0 mai putin adevarat k si
atitudinea celorlalte puteri europene l#au incura'at in actiunile sale. Be
exemplu, pare aproape incredibil cum, dup ace -erm ralizase, mai intai, axa
Ierlin 1 HokGo (19D), apoi axa Ierlin 1 7oma (19D:), asadar, in final, axa
Ierlin 1 7oma 1 HokGo, Kniunea $ovietik sa semneze Hratatul 7ibbentrop 1
<olotov, prin kre cele doua puteri isi imparteau practice Europa.
Borinta de extindere a sferei de influenta si de reimpartire a
lumii determina -erm sa declanseze a doua mare conflagratie din secolul JJ,
avand cunoscutul sfarsit si, mai ales, urmarile ce se resimt si astazi.
"a data de 5 mai 19;=, -erm kpituleaza neconditionat in fata
forteleor *atiunior Knite, fiind impartial de ktre invingatori 1 $KA, <area
Iitanie, K7$$ si ,r 1 in aptru zone de ocupatie. +onferinta de la )otsdam (1:
iule 19;= 1 ( august 19;=) fixeaza noile granite ale -ermaniei si traseaza
liniile politicii ale organizarii postbelicepe baza principiilor demilitarizarii,
denazifikrii, democratizarii.
Etnicii germane din +e&oslovacia, )olonia si Kngaria sunt
expulzati fortat din ace state in -erm in anii 19;=#19;. 0n conditiile
declansarii 7azboiului 7ece, k urmare a unifikrii zonelor de ocupatie
amerikna, engleza si franceza e proclamata, la : septembrie 19;9, 7epublik
,ederala -erm 9ccidentala, iar in zona sovietik e proclamata, la : octombrie
19;9, 7epublik Bemocrata -ermana (cu central la Ierlin), numita si -erm de
Est. 9rasul Ierlin, o enclave in cea din urma, pastra statutul special de
ocupatie cvadripartita.
Bin 19;9 pana in 199! poporul german traie in doua state
separate, distinct, cvasiinamice. Evoluand in conditiile economiei de piata, in
kdrul unei democratii parlamentare stabile, 7,- intra in deceniile :#5 in
primul esalon al statelor puternic industrializate din lume, dezvoltarea
postbelik fiind identifikta ineobste k 3miracolul economic vest#german4. 0n
sc&imb, 7B- se dezvolta in conditiile unei economii centralizate, edifiknd
societatea socialista dupa model sovietic si urmand consecvent o distantare,
apoi o separare pe toate planurile de celalalt stat german. Bup ace, intre 19;9
si 191, pe D,= milioane de cetateni est#germani se refugiaza in 7,-,
autoritatile comuniste construiesc in 191 @idul Ierlinului, frontier
intergermana devenind una dintre cele mai bine pazite granite din lume. 7,-
e integrate in sistemul economic, politic si militar al 9ccidentului, fiind
primita in *ato (19==) si devenind, in 19=:, membru fondator al +EE in timp
ce 7B- intra in 8E7 (19=!) Hratatul de la >arsovia (19==).
Bupa 19= si, mai ales, in timpul kncelarului FillG Irandt
(199#19:;), politik externa a 7,- se axeaza pe desc&iderea spre Est
(9stpolitik), concretizata in semnarea, in 19:!, a tratatelor cu K7$$ si
)olonia, iar in 19:( a tratatului privind normalizarea relatiilor reciproce dintre
7,- si 7B-, kre un an mai tarziu sunt admise k member 9*K.
+riza societatii est#germane se accentueaza in anii
,
5!, dekla'ul
fata de statul vest#german se adance in conditiile in kre conducerea de partid
si de stat a 7B- respinge ferm programul reformator al liderului sovietic
<i&ail -orbaciov. Bupa desc&iderea de ktrea Kngaria si de ktre +e&oslovacia,
in 1959, a granitelor lor cu Austria, sute de mii de cetateni est#germani se
refugiaza in 7,-, parallel find organizate in marile orase ale 7B-
manifestatii de masa in favoarea democratiei si libertatii. Hransformarile radikl
se succed vertiginous. "a 9 noiembrie 1959 kde 3@idul Ierlinului4 din
aceleasi motive pt kre aparuse: 3&emoragia4 de est#germani, fugind spre >est
de data aceasta prin Kngaria si +e&oslovacia.
Bupa acceptarea de ktre cele patru puteri invingatoare in 19;=
($KA, K7$$, <area Iritanie si ,r), a procesului de reunifikre si semnarea, la
1( septembrie 199!, a unui tratat prin kre renunta la toate drepturile ce le
revenisera in aceasta klitate, -erm isi redobande, la D octombrie 199! (ziua
reunifikrii) deplina suveranitate de stat. A$tfel ia nastere, in inima Europei, un
colos cu pe 5! de milioane de locuitori, totodata prima putere economik a
continentului (si a treia din lume), o tara privita, din nou, cu ingri'orare de toti
vecinii si, in primul rand de ,r si )olonia.
,r, kre spri'inea integrarea 7,- in structurile euroatlantice
tocmai pt k vedea in aceasta un mi'loc de a impiedik reconstructia geopol. a
-ermaniei, se vedea din nou vecina cu un colos demograp&ic si economic. Be
aceea s#a si opus, initial, unifikrii. "a fel )olonia, cu kre -erm a trebuit sa
semneze un tratat, in 1; noiembrie 199!, recunosknd frontier 9der#*eisse,
stabilita dupa cel de#al doilea 7azboi <ondial.
$e poate spune k atitudinea razboinik a -ermaniei nu i#a fost
deloc folositoare, nu i#a permis sa kstige teritorii pe termen lung, ba din
contra, a pierdut. $uprafata sa actual e de D=:.!(1 km
(
, fata de ;:!.(( km
(
in
19D= si =;9.!!! km
(
in 191;. A pierdut aproape (!!.!!! km
(
N 3$patiul
german a variat potrivit cu miskrile istoriei pe marea kmpie de nord ce se
intinde din ,landra la <area Ialtik. Acest spatiu reprezinta astazi nevoia
geopol. a unui popor strans intr#un stat ingustat de razboaie4.
)uterii economice, -erm, kre o vreme n#a avut dreptul sa se
inarmeze, ii adauga pe z ice trece o putere militara tot mai insemnata, armata
sa, bine instruita si ec&ipata, kreia 0 se alok anual cirk 1.=P din )0I, fiind
unul dintre pilonii Aliantei *AH9. Bak adaugam si dorinta, exprimata de
altfel, de a fi membru permanent al +onsiliului de $ecuritate 9*K, avand
spri'initori in acest sens, constatam o sporire a atributelor de a redeveni o mare
putere.
<.G. (aponia
$uprafata: D::.5D: km
(
(locul ! pe glob)% )opulatia: 1(:.DDD.!!! locuitori
(locul 1! pe glob)
?aponia, tara $oarelui 7asare, a doua putere economik a lumii la inceputul
mileniului 000, a fost si a ramas pana astazi un kz singular in istorie. Besi unul
dintre cele mai vec&i state si, de asemenea, cu una dintre cele mai vec&i
natiuni, fiind un ar&ipelag izolat in Extremul 9rient, s#a aflat, pana la mi'locul
secolului al J0J#lea, in afara fluxului istoriei, mai mult c&ar, a refuzat cu
obstinatie, in mod deliberat, timp de mai bine de doua secole, orice contact cu
lumea exterioara (erau pedepsiti cu moartea cei krea aveau legaturi cu
strainii). 9 societate riguros ierar&izata, krea a trait pana la 'umatatea
secolului al J0J#lea in plin ev feudal, ignorata si ignorand 3lumea civilizata4.
9 tara relative mik, muntoasa in proportie de aproape 9!P, situate intr#una
dintre cele mai active zone vulknice si seismic al )acificului, lipsita de bogatii
natural si de resurse energetic 1 de unde, printer altele, lispa de interes a
9ccidentului # , grav afectata de bombardamentele celui de#al Boilea 7azboi
<ondial, a devenit in epok postbelik ilustrarea cea mai graitoare a notiunii de
3miracol economic4. <ai mult, dintr#o tara in,r si cu o economie distrusa a
a'uns la inceputul milenilui 000 la o putere economik de depase <area Iritanie
si ,r la un loc si reprezinta ;!P din forta $KA. Besi a cunoscut unele
dificultati in ultimii 1!#1= ani, unii analisti ink mai cred k in urmatorii (!#(=
de ani va depasi cea mai mare putere economik a lumii, $KA.
$ingura putere militara neoccidentala kre a reusit in timpuri
modern sa infranga o mare putere europeana (0mperiul 7us, in 19!;#19!=),
?aponia nu e astazi o putere nuclear, desi e singura tara kre a cunoscut
nemi'locit efectele bombelor atomice 1 la 2iros&ima si *agasaki ( si
respective 9 august 19;=). Besi, k si in kzul -ermaniei, i s#a interzis sa se
inarmeze dupa cel de#al Boilea 7azboi <ondial (initial fiind c&iar un
avanta'm premitandu#i sa se concentreze asupra dezvoltarii economice,
similar -ermaniei), ulterior, gratie in principal spri'inului $KA, dar si al altor
tari occidentale, kre doreau o ?aponie puternik in fata pericolului communist
in zona (+&ina, Kniunea $ovietik, +oreea de *ord s.a) i se permite crearea
unei 3forte nationale de autoaparare4 bugetul pt 3autoaparare4 a'ungand sa
reprezinte aproape 1 P din )*I, mai direct spus pe ;= de miliarde de dolari,
respectiv locul = pe globN <ai mult, desi anterior trimisese mai mult simbolic
detasamente in zone de conflict, in (!!D, premierul ?unic&iro 8oizumi se
raliaza ferm taberei amerikne cu okzia razboiului din 0rak si in ciuda unei
opinii publice ostile, decide, in decembrie (!!D, trimiterea unei forte
necombatante de 11!! militari in 0rak.
8teva elemente istorice ne a'uta sa intelegem mai bine
devenirea ?aponiei. )rin pozitia sa geografik si prin configuratia topografik,
aceasta tara a evitat, din Antic&itate si pana in epok moderna sa fie inclusa in
vreo macro#formatiune politik a Extremului 9rient sau sa fie sub'ugata de
marile puteri coloniale.
Iudismul, adoptat de printul mostenitor $&otoku, devine in =9;
religie de stat, iar in epok *ara (:1!#:9;), ?aponia se transforma intr#o
monar&ie absoluta, dupa modelul c&inez, spri'inita de un aparat birocratic
centralizat si eficient. )rin limitarea, in 119(, a autoritatii imperiale si
asumarea puterii reale de ktre shogun (comandantul militar suprem), e
inaugurata asa#numita 3epok a sogunatului4 (119(#15:) knd functia
imperiala e redusa la un simplu rol decorativ#ceremonial. Bevenit s&ogun
(1!D#1!=) 0eGasu HokugaMa restabile unitatea imperiului, muta in 1!D
kpitala la Edo (azi HokGo), iar un alt s&ogun din aceeasi familie nobiliara (kre
se va mentine la putere pana in 15:), 0emitsu (1(D#1=1), adopta, in 1D9, o
politik de autoizolare deplina a tarii. )ana in 15=;, knd eskdra nord amerikna
a comandorului <att&eM +. )errG impune, cu forta tunurilor, desc&iderea unor
porturi nipone pt navele de comert straine, orice contact cu exteriorul a ramas,
sub amenintarea pedepsei cu moartea, interzis 'aponezilor. Krmeaza
inc&eierea unor tratate inegale cu $KA, <area Iritanie (15=;), 7us, ,r,
9landa (15=5) si )7us (151). 9 revolutie obliga pe ultimul s&ogun sa depuna
puterea (9 noiembrie 15:), restabile autoritatea imparatului si inaugureaza
epok <ei'i (155#191(), perioada de rapide si radikle transformari in viata
?aponiei.
?aponia e, fara indoiala, statul kre a realizat cea mai rapida
tranzitie de pe glob de la o putere medievala la una moderna. $tructurile
feudale sunt abolite in 15:1, modernizarea statala dupa model european si
nord#amerikn, industrializarea rapida si dezvoltarea kpitalista transforma
?aponia, la inceputul secolului JJ, intr#una din marile puteri economice si
militare ale lumii, dar si promotor al unei politici externe imperialiste,
agresive. 7azboiul c&ino#'aponez din 159;#159= desc&ide epok expansiunii
teritoriale nipone din Extremul 9rient (dobandirea HaiManului si a insulelor
)en&u), interventia 7usiei si -ermaniei limitand cedarile +&inei. Acesta urma
sa fie doar inceputul politicii expansioniste 'aponeze, kre avea obiective
geopolitice precise. Astfel, victoria clara din razboiul ruso#'aponez (19!;#
19!=) ii aduce prin pacea de la )ortsmout&, <area Iritanie (= sept 19!=) nu
numai peninsula "iaodong (cu marele oras#port Art&ur, astazi "us&un), sudul
insulei $a&alin si protectoratul asupra +oreei (anexata in 191!) ci si rolul de
&egemon in Extremul 9rient. 7ol kre va spori in deceniile urmatoare:
participarea alaturi de Antanta, in )rimul 7azboi <ondial (191;#1915), ii
aduce posesiunile germane din +&ina si 9ceanul )acific, in anii 19D1#19D(
ocupa <anciuria (partea de nord#est a +&inei, cu o spurafata de cirk 1.(=!.!!!
km
(
), pe kre o transforma in Cstatul independent4, practic statul marioneta
<anc&ukuo (19D(#19;=), iar in 19D: reia cucerirea +&inei, pe kre o voia in
intregime.
0n deceniul al patrulea al secolului JJ, ?aponia devine, practic,
un stat autoritar, militarist si nationalist, kre parase in 19DD "iga *atiunilor si
se apropie de statele fasciste europene. "a (= septembrie 19D ?aponia inc&eie
cu -erm lui 2itler C)actul anticomintern4 kre, prin aderarea 0taliei lui
<ussolini la 1 noiembrie 19D: pune bazele Axei si, totodata, aliantei
agresive, Ierlin 1 7oma 1 HokGo. Hrei ani mai tarziu, )actul Hripartit, semnat
la Ierlin ((:septembrie 19;!) reglementa Cspatiul vital4 al fiekruia dintre cele
trei state semnatare (-erm, 0talia, ?aponia).
)rin atacul surpriza (desi astazi exista indoieli privind gradul
de Csurpriza) lansat asupra bazei aero#navale amerikne de la )earl 2arbour,
din ar&ipelagul 2aMaii (: decembrie 19;1), ?aponia intra in cel de#al Boilea
7azboi <ondial alaturi de puterile Axei. Hratatul de neagresiune inc&eiat la
<oscova cu K7$$ (aprilie 19;1) i#a permis ?aponiei sa#si concentreze toate
fortele pe teatrul de lupta din extremul 9rient, Asia, de $ud#Est si 9ceanul
)acific, realizand o ofensiva fulger cu rezultate spectaculoase: preia 0ndoc&ina
de la ,r, 0ndonezia de la 9landa, <alaGesia si $ingapore de la <area Iritanie,
,ilipine de la $KA. *umai k in toate teritoriile cuceritea va lasa imaginea unei
?aponii brutale, diferite de colonianismul european si amerikn.
Bupa lansarea, la august 19;=, a primei bombe atomice
asupra orasului 2iros&ima si, trei zile mai tarziu asupra orasului *agasaki,
urmate de declaratia de razboi a K7$$ (5 august 19;=), ?aponia semneaza la (
septembire 19;= actul kpitularii neconditionate in fata fortelor *atiunilor
Knite, intrand astfel sub regimul de ocupatie al trupelor nord#amerikne.
0ncetarea starii de razboi si reluarea relatiilor diplomatice cu
K7$$ (19=) nu sunt urmate, insa, pana astazi desi au existat tentative (gratie
lui -orbaciov si Eltin) de inc&eiere a unui tratat de pace din kuza disputei in
'urul insulelor 8urile de $ud, ocupate in 19;= de trupele sovietice. >ictoria
comunistilor lui <ao @edong in +&ina (19;9), razboiul din +oreea (19=!#
19=D), apoi cel din 0ndoc&ina confera ?apomiei o importanta vitala pt lumea
9ccidentala in noul context al 7azboiului 7ece, kre, mai ales prin $KA k
exponent, isi reconsidera pozitia vizavi de Hara $oarelui 7asare. Besi a oarafat
tratatul de pace si prietenie cu +&ina (19:5), relatiile celor doua tari se mentin,
practic, in beneficiul economic reciproc, in restaflandu#se in expectativa. Be
unde si remarcile unor analisti: C)erspectiva unei +&ine unite si puternice,
susceptibila de a redeveni expansionista, cosntituie obsesia absoluta a
?aponiei. Be partea sa, +&ina se ingri'oreaza de importanta ascensiune militara
a ?aponiei si se apropie de 7us. Astfel, printr#un fel de fenomen de
reciprocitate si de circulatie a ingri'orarilor 1 ?aponia 1 7us, +&ina 1 ?aponia,
$KA 1 7us # , se asista in mod progresiv si cvasiilegal la recompensarea
discreta a doua blocuri: un bloc continental opus unuia maritim4. Be altfel,
potrivit mai multor analisti, dintre toate temerile ?aponiei (dezvoltarea
spectaculoasa a +&inei in zonele litorale 1 faimoasele Czone economice
speciale4 1 reunifikrea +oreei, etc), cea mai mare ramane apropierea dintre
+&ina si 7us, de unde si consolidarea relatiei cu $KA, prin reinnoirea
tratatelor si garantiilor de securitate.
Bin deceniul sapte ?aponia devine a treia putere industriala a
lumii, apoi a doua putere economik (dupa $KA, dar inaintea -ermaniei),
prima putere exportatoare, un lider necontestat in lumea te&nologiilor de varf.
Kltimii 1!#1= ani sunt insa markti de instabilitate guvernamentala, atenuata
incepand cu aprilie (!!1 knd prim#ministru devine, in mod surprinzator, un
outsider, si anume ?unic&iro 8oizumi, un simplu membru al Bietei
()arlamentul ?aponez).
<.5. C)ina
$uprafata: 9.=:(.9!! km (locul D pe glob),populatia:1.D!!.!!!.!!! loc(locul 1
pe glob)
#+&ina ramane de#a lungul istoriei statul cel mai populat al planetei%si astazi
1A= din pop globului traie in +&ina(kt Europa,7us,$KA si ?aponia la un loc)%
#dupa 1959 ramane principalul supravietuitor al vec&iului sistem
3socialist4%)artidul +omunist#partid unic%#economie reglata de principiile
pietei kpitaliste%
#statul c&inez ia nastere in partea central#nordik a +&inei,pe cursul mi'lociu al
fluviului 2uang#2e%
#in timpul dinastiei @&ou(1!#(;9 i.2),regatul se destrama in mai multe
formatiuni statale%acum se cristalizeaza limba si scrierea ideografik si traiesc
marii ganditori fondatori de scoli filozofice,precum "ao
@i,+onfucius%procesul de unifikre e realizat in sec ;#D 0.2. de ktre statul
Qin%de la numele dinastiei Qin 1intemeiata de imparatul unifiktor($&i
2uang&i) deriva si actualul nume al tarii%in (1; 0.2. e finalizat <arele @id
+&inezesc.lung de cirk ;!!! km%din Antic&itate si pana la sf Evului
<ediu,+&ina va fi expusa invaziilor popoarelor nomade din stepele
asiatice%imparatul $&i 2uangdi initiaza o politik externa dinamik,poarta
armatele spre sud in valea fluviului 6angzi si la &otarele
septentrionale,impotriva triburilor nomazilor Jiongnu(&uni)%
#dinastia 2an((! 0.2.#((! d.2) atinge apogeul in timpul domniei imparatului
Fudi,knd imperiul se intindea din +oreea pana in Hurkestan si din <anciuria
pana in )eninsula 0ndoc&ina%confucianismul devine nu numai religia,ci si
ideologia oficiala a 0mperiului 2an%totodata,pe faimosul 3Brum al <atasii4
inflore comertul cu Asia +entrala si statele mediteraneene%dinastia Hang(15#
9!:) e urmata de o scurta perioada de faramitare politik si apoi ii urmeaza
dinastia $ung de *ord(9!#11(:)%intre 1(!:#1(:9 +&ina e cucerita de
mongoli,<arele 2an 8ubilai intemeiaza dinastia 6uan(1(:1#1D5)#Iei'ing
devine kpitala%in urma razboiului taranesc (1(5#1;=) se instaureaza dinastia
Qing(1;;#191() in timpul kreia +&ina cunoaste cea mai mare expansiune
teritoriala%
#in sec 1#1: sosesc primii europeni,navigatori si negustori
portug&ezi,olandezi,misionari iezuiti,urmati in sec 15 de
englezi,francezi%puterile coloniale inceark sa patrunda pe piata c&ineza,ceea ce
duce in 1:=: la instituirea unei politici izolationiste(inc&iderea porturilor
c&ineze,cu exceptia oraselor 8nton si <ako pt navele straine)%in prima
'umatate a sec 19 <area Iritanie,,r si apoi $ua intervin impotriva +&inei si a
izolationismului ei%
#+&ina e obligate sa isi desc&ida porturile pt marfurile europene in urma celor
doua 7azboaie ale 9piumului (15;!#15;( si 15=#15!)%
#in 19!= e fondata "iga 7evolutionara de ktre $un#6at#sen,kre milita pt o
+&ina moderna si unita%
#revolutia dintre anii 1911#191D inlatura dinastia manciuriana Qing,+&ina
proclamandu#se republik la 1 ianuaria 191(%
#urmeaza razboiul civil%$un#6at#sen(fondase in 191( primul partid politic#
-omindanul) creeaza in 19(1 un guvern a krui conducere o preia si
reorganizeaza in 19(D#19(; cu spri'inul consilierilor sovietici armata
nationala si -omindanul%aceasta,condusa de ?iang ?ies&i in per 19(;#19(5 isi
extinde autoritatea asupra a celei mai mari parti din +&ina%
#in 19(: ?iang ?ies&i rupe alianta cu )articul +omunist +&inez,kre la randul
sau creeaza in 19(: Armata 7osie +&ineza,si dupa marsul cel lung#
1(.!!!km(19D;#19D=) isi fixeaza centrul revolutuonar in provincia $&aanxi%
#in per razboiului de eliberare(19D#19;=)purtat impotriva ?aponiei,
-omindanul inc&eie un front comun anti'aponez cu )++,condus de <ao
@edong%Bupa kpitularea ?aponiei(( sept 19;=) rel dintre -omindan si )++ se
deterioreaza,noul razboi civil(19;#19;9) inc&eindu#se cu >ictoria lui <ao
@edong,a'utat de K7$$%
#la 1 oct 19;9 e proclamata la Iei'ing 7epublik )opulara +&ineza,<ao
@edong fiind ales presedinte%
#pt a mask insuccesele social#economice <ao lanseaza moda kmpaniilor:mai
intai 4a celor o suta de flori(19=:),4marele salt inainte(19=5)%
#in 19 mai declanseaza 3marea revolutie culturala4 kract prin voluntarism
extrem,cult pronuntat al personalitatii%
#in 19: moare <ao,dar cultul sau nu va inceta%
#prin experimentarea primei bombe atomice(19;) si lansarea primului satelit
artificial al )amantului(19:!) +&ina devine astfel putere nucleara si cosmik%
#un an mai tarziu,datorita $KA,isi restabile drepturile la 9*K si redevine
membru permanent al +onsiliului de $ecuritate%
#in 19:5 inc&eierea tratatului de pace si prietenie cu ?aponia,in 19:9 stab de
rel diplomatice cu $KA%in 195; Beclaratia comuna cu <area Iritanie#
prevede retrocedarea aceia din urma a 2ong#8ong#ului in iulie 199:%in dec
1999 recupereaza si <ako de la )ortugalia%
#din 19:: presedinte al +omisie <ilitare a +omitetului +entral al )artidului
+omunist +&inezRJiaoping imprima un nou curs istoriei c&ineze:renunta la
cultul personalitatii lui <ao si la dogmele maoismului,trece la modern si
eficientizarea economiei%cu okzia +ongresului *ational al )oporului din =#1=
martie 1999:intrepr private le e rezervat un loc principal,proprietatea private e
apaarat de lege,prioritatile politicii de stat sunt desc&iderea fata de strainatate%
#incepe sc&imbarea de generatie la niv partidului,guvernului si
statului,trekndu#se de la 3gerontocratie4 la oameni de varsta medie si de la
3politruci4 la te&nocrati%
#imbunatatirea rel cu $KA,prin vizita lui +linton in 1995%rezolvarea
diferendului cu 7us((!!1),primirea in 9<+(organiatia mondiala a
comertului) in (!!1,performanta de a tr un om in spatiu(1= oct (!!D)%
#element spectaculos#crere economik (intr#un ritm de 5#9Panual ,pe 9P in
anii (!!D si (!!;):de pe (! de ani cunoaste ritmuri sustinute,si#a dublat
volumul )0I#ului prin incura'area investitiilor straine,indeosebi in renumitele
3zone economice speciale4
<.0. Statele Dnite ale Cmericii
$uprafata: 9 ==! !!! km( (locul ; pe glob)% )opulatia:(9D !(: !!! loc(loc D
pe glob)
Hara imensa,kt intregul continent European,cu larga iesire la cele ( mari
oceane ale planetei()acific,Atlantic) si cu imense resurse de sol si subsol,$KA
au fost park predestinate sa domine lumea. Betine cel mai mare )0I din
lume(in 'ur de 11 !!! mld. dolari),adik e prima putere economik mondiala(ck
1AD din )0I#ul planetei). Besi reprezinta mai putin de =P din populatia
globala, ameriknii de astazi consuma S din resursele planetei, alktuind cea
mai mare piata de desfacere a globului. <oneda nationala, dolarul , ramane in
ciuda concurentei, principal valuta de sc&imb in lume. 9 tara kre si#a
sarbatorit destul de recent (!! ani de existent statala, o natiune, constituita k
nici o alta de pe glob, exclusiv din emigranti, domina astazi "umea. 0ntr#o
economie in curs de globalizare, in kre soc multinationale devin un instr de
putere, cele nord#amerikne au de'a raspandite in afara &otarelor zeci de mii de
sucursale si filial%$KA sunt totodata si prima putere militara a lumii.
Bifuzarea valorilor universale(idealuri de libertate,principiile proprietatii
individuale,democratie reprezentativa) a devenit baza ideologik a
nationalismului amerikn si conditionarea morala a tuturor interventiilor
externe ale statului.
$KA fac parte din ktegoria statelor asa#numite 3fara istorie4. 9 colonizare
sistematik e organizata in principal de ktre Anglia,intre anii 1!:#1:DD luand
fiinta pe coasta Atlanticului 1D colonii: >irginia(1!:), <assac&usetts(1(!),
*eM 2amps&ire(1(D), <arGland(1D;), +onneticut(1D=), 7&ode
0sland(1D), *eM ?erseG(1;),etc. incepand cu anul 119,pe plantatiile de
bumbac sunt adusi sclavi negri din Afrik, $KA fiind una dintre ultimele state
kre au abolit sclavia(in 155= pe intreg teritoriul).
+oloniile de pe teritoriul nord#amerikn sunt antrenate in conflictele dintre
marile puteri europene. )rin )acea de la )aris(1:D), kre inkeie razb de :
ani,mai raman doar ( stapani coloniali, Anglia(la est de <ississipi) si
$pania(la vest de fluviu). <asurile discriminatorii adoptate la "ondra, in a (#a
'umatate a secolului al J>000#lea,fata de coloniile nord#amerikne dau nastere
unei miskri commune antibritanice de emancipare,kre culmineaza in 7azboiul
de 0ndependenta(1::=#1:5D). "a ; iulie 1::, cele 1D colonii engleze adopta
Beclaratia de 0ndependenta, iar interventia in razboiul impotriva Angliei,
,rantei si $paniei inclina balanta in favoarea ameriknilor. Hrataul de pace de la
)aris(D sept 1:5D) recunoaste deplina independent a noului stat% primul de pe
teritoriul Americilor, kre se intinde aEm de la 9ceanul Atlantic la fluvial
<ississippi.
-eorge Fas&ington, conduktorul suprem al armatei in timpul 7azb. Be
0ndependenta, e ales in 1:59 k prim presedinte al tarii(pana in 1:9:). +ele (
partide politice: cel republikn,cristalizat in 'urul lui H&omas
?efferson(presedinte intre 15!1#15!9) si cel federalist, in frunte cu ?o&n A.
Adams(presedinte intre 1:9:#15!1) si -eorge Fas&ington(devenit, din, 15D!,
sub influenta lui AndreM ?ackson, presedinte intre 15(9#15D:, )artidul
Bemocrat), urmaresc, in prima 'umatate a sec al J0J#lea,aceeasi politik de
expansiune teritoriala si de dezvoltare industriala.
Expansiunea coloniala s#a facut prin D modalit: faimoasa 3colonizare a
>estului $albatic4 ce a dat nastere unei monumentale literature si filmografii,
cumpararea de teritorii("ouisiana, ,lorida, Alaska) si in urma unor
razboaie(Hexas, *eM <exico, 8lifornia, s.a.). )rin urmare $KA evolueaza de
la (,D mil km( si ; milioane de locuitori la 9,= mil km( si D!! mil
locuitori,kte numara azi. Expansiunea de la est la vest e markta de includerea
in Kniune a altor state: 8entuckG(1:9() si Hennesesse(1:9), de cumpararea
"ouisianei si a ,loridei de la $pania(1519).
)aralel cu extinderea federatiei,se adance contradictia dintre statele nordice,
kre pornisera pe klea dezv industriale si erau adversare ale sclaviei si cele
sudice, kre isi bazau economia pe munk sclavilor. Alegerea lui Abra&am
"incon, un liberal adversarG al sclaviei, k presedinte(15!#15=) are k urmare
parasirea Kniunii de ktre 1! state sudice kre au format o +onfederatie si
izbucnirea 7azboiului de $uccesiune (151#15=),razboi kre se inkeie cu
>ictoria nordului in fata sudului si cu abolirea definitive a sclaviei,nu insa si
cu integrarea in societate a populatiei de culoare.
0n deceniile kre decurg de la sf razboiului de succesiune,$KA cunosc o
dezvoltare economik exploziva, devenind, ktre 19!!, prima putere industrial si
Agricola a lumii, devansand astfel toate marile puteri europene(-erm, <area
Iritanie si ,r).
*oua pozitie economik determina k $KA sa vizeze includerea Americii
+entrale continentale si insulare, k si a 9ceanului )acific, in sfera de influenta
proprie. 0n urma razb &ispano#amerikn(april#dec 1595) anexeaza insulele
,ilipine, )uerto 7ico, -uam, isi extend controlul asupra +ubei si 0nsulelor
2aMaii, iar in 19!D devin stapane asupra zonei viitorului 8nal )anama(pct
geostrat foarte imp).
Bupa D ani de neutralitate, $KA intervin la aprilie 191: in )rimul 7azb
<ond de partea Antantei, fiind prima interventie directa a $KA in politik
continentului European, kre se transforma acum intr#o mare putere mondiala,
preluand locul detinut pana atunci de <area Iritanie. 0n epok interbelik insa,
$KA adopta o politik de 3izolationalism4 fata de problemele politicii
europene. Ioom#ul economic si remarkbila prosperitate cunoscute dpa sf 1
razb mond vor fi curmate drastic de marea criza izbucnita in 19(9, kre va
cuprinde apoi intreaga economie kpitalista mondiala.
Bupa izbucnirea celui de#al (#lea razb mondial(19D9), $KA isi proclama
neutralitatea, dar atacul 'aponez in 2aMaii(: dec 19;1) adduce statul in tabara
antifascista in timpul marii conflagratii, iar prin potentialul foarte ridikt aduce
o contributie decisive la victoria aupra Axei, participand la operatiunile de pe
fronturile din )acific, Afrik Be * si Europa. Bupa razboi, $KA spri'ina
redresarea economik a statelor europene amenintate de spectrul communist
prin lansarea 3)lanului <ars&all4(19;:), pune bazele unor aliante militare#
*AH9(19;9), A*@K$(19=1), $EAH9(19=;), +E*H9(19==)# si spri'ina
pretutindeni fortele anticomuniste.
)ericlolul unui razboi mondial, termonuclear de data aceasta, provokt de
sufoknta cursa a inarmarilor, determina $KA sa poarte, dupa disparitia lui
$talin, tratative de varf cu K7$$ la -eneva(19==), )aris(19!), >iena(191)
pt inkeierea unor acorduri kre sa duk la reducerea tensiunii international si la
dezarmare controlata. $e trece de la politik de 3rezistenta4 la cea de
3coexistent pasnik4.
)rogresul te&nologic inregistrat de $KA e ilustrat de primul satelit artificial al
)amantului de constructive proprie(D1 ian 19=5), de primul ve&icul orbital
amerikn cu om la bord((! feb 191), ambele in intarziere fata de cele similar
ale K7$$. 0n rivalitate cu K7$$, $KA isi ia revansa la (! iulie 199 prin *eil
Amstrong si EdMin Aldrin, apartinand ec&ipa'ului navetei spatiale 3Apollo#
114 kre devin primii oameni ce demark pe "una. 0n 1951 e lansata
3+olumbia4, prima naveta spatiala recuperabila, kre desc&ide o noua etapa in
cursa de exploatare a spatiului cosmic, marknd si mai mult superioritatea
Amerikna.
Beceniile :#9 ale sec JJ sunt markte de ktiva presedinti kre au facut
autoritate in plan international. <ai intai, ?o&n ,. 8ennedG(191#19D) kre a
creat un nou stil in politik Amerikna kracterizat prin flexibilitate dar si
fermitate in rezolvarea problemelor international. Apoi, 7ic&ard <.
*ixton(199#19:;), nevoit sa demisioneze in urma 3afacerii Fatergate4 kre
continua politik de destindere si normalizare a relatiilor cu statele comuniste%
?immG 8rter(19::#1951) reuse sa mediteze acordurile de pace israeliano#
egiptene inaugurand o noua etapa in 9rientul <i'lociu. )enultinul deceniu al
sec JJ e markt de republiknul 7onald 7eagan(1951#1959) kre accelereaza
dupa invazia sovietik in Afg&anistan, cursa inarmarilor, adoptand o linie dura
in relatia cu lumea comunista% lanseaza 0nitiativa $trategik Amerikna(195D)
cunoscuta drept 37azboiul $telelor4#realizarea scutului antirac&eta, kre va
determina riposte dura a sovieticilor. 0nsa dupa preluarea puterii, in 195=, in
K7$$, de ktre <i&ail -orbaciov, tot 7eagan e cel kre stabile un nou limba' cu
superputerea rivala, in urma unor intalniri bilaterale la nivel inalt. -eorge
Ius&(1959#199D) semneaza la )aris, in kdrul +onferintei pt $ecuritate
Europeana, la (1 noiembrie 199!, 8rtea pt o noua Europa, kre pune kpat
formal confruntarii E#> si obtine o victorie de prestigiu in 7azboiul din -olf
impotriva 0rakului(ian#feb 1991), prin eliberarea 8uMeitului de ktre fortele
reunite ale 9*K sub comanda Amerikna. 7azboiul imp 0rakului din (!!D, in
kre are k aliat numai <area Iritanie, se inkeie cu inlaturarea lui $addam
2ussein si kiar cu kpturarea acestuia(1D dec (!!D), dar nu si cu rezolvarea
problemelor, drumul spre liniste si democratie fiind pastrat cu multe piedici, in
principal atentate.
0n 1991 datorita dizolvarii Kniunii $ovietice,$KA devine unik superputere,
intr#o lume in kre persista numeroase conflicte si apar noi fokre de tensiune.
$KA inkeie sec JJ cu a (#a perioada de I99< economic, dupa cea dintre
anii 191#199, in timpul celui de#al (#lea mandate al lui Iill +linton(199#
(!!!). Hot in aceasta perioada, in conditiile esuarii +onferintei pt 8osovo,
$KA impreuna cu alte state membre *AH9, declanseaza operatiunile
militare(martie#iunie 1999) impotriva 0ugoslaviei, interventie neautorizata de
9*K si kre nu se inscria nici in principiile *AH9(nu fusese atakt un stat
*AH9, ci era o problema interna a statului respectiv)#motivatia gasita va fi
aceea a spri'inului umanitar pt o minoritate afectata.
0nceputul mileniului 000 nu s#a aratat de bun augur pt amerikni, atentatele
teroriste de la 11 sept (!!1 spulberand visul invulnerabilitatii 3fortaretei
Amerik4. 7eactia $KA a fost rapida. 0ntrukt atentatele au fost revendikte de
reteaua terorista Al#Qaeda, condusa de multimilionarul saudit refugiat in
Afg&anistan, 9samma bin "aden, Administratia Ius&, kre reuse sa coalizeze
pe ! de state in frontal antiterrorist, atak Afg&anistanul, dupa refuzul de
indepartare al lui bin "aden, determinand prabusirea sistemului Haliban. <ai
mult, $KA adopta o noua doctrina in planul politicii externe, radikl diferita de
cea din trecut, potrivit kreia securitatea statului nu mai poate fi realizata in
kdrul sistemului organismelor international si al aliantelor militare existente,
considerandu#se libere de orice obligatie statuata de normele unanim
recunoscute in viata internat. dpa sfarsitul celui de#al (#lea razb mond si,
totodata, indreptatite sa foloseask forta militara in lovituri preventive
impotriva orikrui stat kre spri'ina miskri tero sau intentioneaza sa produk arme
de distrugere in masa.
"a inceputul mil 000 $KA ramane prima putere economik si militara a lumii
kre va avea de infruntat concurenta KE si, in perspective, a celui mai populat
stat de pe glob si cu cea mai dinamik evolutie economik, +&ina, dar si evolutia
imprevizibila a celei de#a (#a puteri nucleare a planetei, 7us.
1. Sfere de influenta# o zona geografik in kre o putetre din zona sau din afara
zonei, de regula o mare putere, bazandu#se pe superioritatea fortelor sale
armate sip e amenintarea de a le utilize, si#a impus dreptul de a intervenmi in
politik interna si externa a statelor din zona.
Hermenul a kpatat circulatie publik in legatura cu impartirea Africii intre
puterile colonial europene la sf sec. J0J 3impartirea kskvalului4 1 Iismarck.
8uza celor mai mari conflicte (inclusive razb 1 si ( mondial) a constituit#o
politik de imaprtire si reimpartire a sferelor de infl.
Bespre impartirea zonelor de infl se pomene sin >ec&iul Hestamet, dar primul
act official e 1Hratatul de la Hordesilas 1 : iulie 1;9; impartirea zonelor intre
$pania si )ortugalia knd acea inknu erau mari puteri. Hot ce era descoperit
pana la D:! leg&e vest de +oloanele lui &ercule (str. -ibraltar) apartine
)ortugaliei (ptk ea incepuse colonizarea prin descoperirea coastelor Africii),
iar mai departe 1 $paniei. Astfel Irazilia a fost colonia portug&eza.
Bespre zonele de infl se evita sa se discute la nivel de presedinti sau guverne,
dar mai multe gafe pot fi intalnite: 7. 7eagan 1 3+iadul se afla in sfera de inf
a ,rantei4 (in timp ce raspundea la intreb ziaristilo cu privire la pozitia $KA
fata de evenimentele din +iad si la interventia unor puteri printer kre si ,r)%
Boctrina $onnenfeldt# 19: din stenograma intalnirii dintre consilierul
spectial al secretarului de stat al $KA pt Europa de Est si K7$$ cu
ambasadoriii amerikni din aceasta zona. 1 3Europa de Est se gase intre#o zona
a influentei rusesti si a intereselor sovietice4
$KA a evitat pt mult timp sa afiseze dorinta de recunoastere a infl sale in
lume, dar in timpul administratiei +linton a spus in Befense )lannig -uidance
k4existent unor actori independent pe scena international ar fi intolerabila pt k
ar constitui o sfidare la adresa &egemoniei amerikne, kre e c&eia unei ordini
international prospere si stabile4.
?. Conflict A stare conflictiala -a.:oi
+onflict (de la lat. +onflictus . soc, lovire)# neintelegere, o ciocnire de
interese. Atunci knd conf e armat, desc&is intre ( sau m multe state sau grupari
statale . razboi, dc acesta se declanseaza si se poarta intre gruparile sociale
ale aceluiasi stat 1 razboi civil.
D lanturi kuzale in originea confl:
T"upta pt resurse (cuceririle coloniale) ex, petrolul in secolell noastre
TBobandirea de locuri strategice : stramtori, knale, fluvii importante,pasuri,
trektori, cre muntoase. Ex Iosfor si Bardanee, -ibraltar, 8nalul $uez, kn
)anama.
T"upta pt o identitate colectiva
+lasifikrile razboaielor:
T7azb drepte 1 se urmare apararea impotriva unei agresiuni externe, apararea
unei oranduiri sociale noi impotriva fortelor contrarevolutionare interne sau
externe
T7azb bedrepte # de contopire a uneor teritorii apartinand altor tari, de
sub'ugare a altor popoare, de inabusire a miskrilor de eliberare nationale si
sociala.
T7azb coloniale
T7azb de eliberare nationale 1 inversul celor colonial.
T7azb de partizani 1 lupta populara impotriva unui regim politic (exemplu
0ugoslavia)
T7azb de durata 1 ce se prelungesc ani si deceniii 1 exm in Afrik, asia si
Amerik latina.
T7azb fulger 1 razboi rapid 1 ex, -erm# Ilietzkrieg
T7azb mondial 1 m multe state ale planetei.
0 7azb <ondial 1 191;#1915 contradictile dintre <arile )uteri pt reimpartirea
sferelor de influenta si dobandirea de colonii si terit straine. A inceput prin
ofensiva )uterilor +entrale (-erm, Austro#Kngaria) impotriva Antantei
(<area Iritanie, ,r, 7us) antrenand DD tari cu o populatie de pe 1 mld
locuitori ( m mult din 'umate din totalul mondial).
00 7azb <ondial 1 19D9#19;= 1 cel m mare conflict militar, politic, economic
si diplomatic :( state popul 1,: mld (5!P din total). Bezlantuit de -erm
aliata cu 0talia si ?aponia cu scopul instaurarii dominatiei lor asupra lumii, li s#
au contrapus )uterile Aliate (<area Iritanie, $KA, K7$$, ,r, ulterior alte
state precum 7omania). $e inc&eie cu >ictoria celor din urma 1 cu bilant 1 D!
mil morti, 1( mil lagare de concentrare, D= mil raniti, pagube material# 1;!!
mldU.
T7azb )revenitv# lansat de $KApt preintampinarea terorismului ex 0rak (!!D.
G. Punct geostrategic.ona geostrategi7 cele ( concepte nu isi gasesc ink
locul in nici o lucrare de referinta, fiind in fapt subintelese. +el mai adesea au
fost sau sunt in kuza stramtori, knale, pasuri, trektori, pasa'e, anumite
zakminte, unele teritorii. Atunci knd se concentreaza intr#un areal mai multe
puncte geostrat sau teritoriul de interes e de dimensiuni apreciabile, avem de#a
face cu o zona geostrategik.
Stramtorile: !osfor si Dardanele:doua stramt successive, kre despart
continentele Europa de Asia si prin kre se face legatura intre < *eagra si
<editerana, prin intermediul micilor mari <armara si Egee. Iosfor are ck D!
km lungine si intre ! si D5!! m latime e cea mai ingusta strm
intercontinental. Bardanele une < <armara cu Egee, are lungimea de 1(!,=
km si 1,D#15,= km latime. +ele doua au constituit scena a numeroase
confruntari militare:4razboiaele medice4(;5! i.&.) prin kre 0mp. )ersan
cucerea -recia% anul DD; i.&. lupta inversa a celor doua state% cucerirea
+onstantinopolului de otomani in 1;=D% razboaiele ruso#turce% 1 7azb.
<ondial, etc. in ultimele ( secole evolutia statutului international al
IosfVBard a evoluat in functie de raportul de forte dintre )uterile
9ccidentale. 0n 199D sunt lansate proiecte privind transp de petrol si gaze nat
prin stramtori din regiunea 8spicii spre 9ccident, ele sunt sustinute de 7us
dar nu si de Hurcia sub motivul poluarii 0stambulului. $i:raltar: desparte
Europa de Afrik si leaga < <editerana cu 9 Atlantic, are = km lungime si
1;#;; km latime. 0n decursul timpului a fost luata sub stapanire de numeroase
popoare sau imperii: fenicieni(9=! i.&.), krtaginezi(=:! i.&.), romani(19! i.&.),
vizigoti(;!!), spanioli(;=! i.&. asa scrie in krte..eu cred k e d.&.), arabi(:11),
din nou spanioli(1;(), britanici(1:!;). $tapanirea britanik e recunoscuta in
1:1D prin Hratatul de la Ktrec&t, Anglia transformand o stank intr#o puternik
baza militara, cu valoare strat deosebita pana in 1991, knd devine post strat
*AH9, deservit de armata britanik. ;alac7: din $#E Africii, intre peninsula
omonima si insula indoneziana $umatera, leaga 9 0ndian de 9 )acific, are ck
5!! km lungime si == km latime. +onstituie cea mai scurta ruta dintre cele
doua oceane si a fost utilizata din veki timpuri si a favorizat aparitia unor
inseminate porturi, intre kre <alackA<elaka, si, mai recent, odata cu inc sec
J0J, knd se instaleaza britanicii, $ingapore, ultimul fiind in present unul
dintre cele mai mari din lume si o adevarata plak turnata a Asiei de $#E.
Knalele# Sue.# strabate istmul omonim din *#> Africii ,legand <
<editerana cu < 7osie si 9 0ndin de cel )acific, are lungimea de 11 km(cel
mai mare din lume), latimea de :!#1(= m si adancimea minima de 1:,5 m(se
desfasoara lucrari de largire si adancire a sa), scurteaza distanata dintre
porturile celor doua oceane.+onstruit intre anii 15=5#159,intra in 15:= in
administratia 3+ompaniei 8nalului $uez4, ale krei actiuni apartineau ,rantei
si <arii Iritanii, mai tarziu participand si $KA. *ationalizarea sa de ktre
guvernul egiptean(19=) determina agresiunea esuata israeliano#franco#
britanik din oct#nov 19=, impotriva Egiptului. 0n urma confl israeliano#arab
din 19:, knalul a fost inkis, fiind redesc&is abia dupa 5 ani. Knalul Panama#
traverseaza istmul omonim din Amerik +entrala,legand oceanele
Atlantic(<area 8raibilor)si )acific(-olful )anama).Are 51,D km lungime,91#
D!!m latime maxima si 1(,= adancime minima si reprezinta cea mai scurta kle
maritime dintre Europa si )acificul de Est.8nalul a fost construit in perioada
1551#191;,lucrariile fiind incepute de ,r,continuate apoi de $ua,pt kre devine
un extreme de important punct economic si strategic(radiknd forturi,realizand
baze aeriene,zone de antrenament,plasand cirk 1!!!!de militarG etc.).Bupa
indelungate tratative,a fost retrocedat statului )anama,la D1 decembrie
1999,cu obligatia k niciodatasa nu fie inc&is circulatiei.
5. Panismul religios.
)anismul religios,fondat pe unitatea confesionala,face referire de regula la un
trecut kre o favorizeaza.+ele mai representative tipuri sunt panislamismul si
panortodoxismul.
)anislamismul,numit mai simplu 0slamism vizeaza refacerea lumii
musulmane.Are o arie mai larga dekr panarabismul.E a doua religie k nr de
adepti dupa crestinism,la aceasta contribuind si adeptii sai din tarile
nearabe,ex 0ndonezia(5:P din pop
tarii),Ianglades&(55P),*igeria(=!P),0ran(99P),Hurcia(9:P).
)anortodoxismul e ve&iculat mai ales de 7us,tara cu cel mai mare nr de
credinciosi,si de $erbia.Kltimul recesamant in 7us si Kcraina a fost efectuat in
1959 iar rezultatele nu au fost deloc multumitoare:D= mil in 7us si 1=,= in
Kcraina.8 urmare a doua tara din lume k nr de ortodoci e Etiopia cu un nr de
D; mil de adepti.A treia tara e 7omania,cu 19,5 mil la recesamantul din 199(.
0. Statulnatiune in era glo:ali.arii.
-lobalizarea#fenomen ambivalent. -lobalizarea a incura'at o explozie a
bogatiei si un ritm al progresului te&nologic pe kre nici o epok anterioara nu si
le putea imagina. Iazandu#se pe interdependenta, a contribuit la subminarea
statului#natiune k unic determinant al bunastarii unei natiuni. Altfel spus
productia e transfrontaliera, creditul e international, iar piata globala. Beci
acest fenomen e pur si simplu mondial, iar atotputernicul stat despre kre atat s#
a vb e unul dintre actori, dar nu mai e actorul principal.7ezulta o evidenta
reducere a autonomiei statului, desi cel putin deokmdata ac lucru nu e f
evident.Aspecte kre reflecta existenta acestui proces:
#natura globala a stiintei si a te&nologiei%
#marketingul global: stratg de mkt a firmelor rasp cerintelor globalizarii si
promoveaza ac proces: marci universale, cultura publicitatii%
#sist financiar mondial: economia se bazeaza pe o retea kre implik,la skra
globala,institutiile bankre si agentii pietei de kpital%
#infrastructura de comuniktii: progresul te&nic a permis perfectionarea sist de
comuniktii materiale, real unor acoperiri mass#media la skra mondiala%
#kdrul institutional mondial: o serie de organizatii de natura guvernamentala
sau neguvernamentala promoveaza dezbaterile si actiunile kre privesc
problematik globala: poluarea, criminalitatea, subdezvoltarea.
-lobalizarea # proces malefic sau beneficW )roces malefic:nesiguranta locului
de munk, subminarea sindiktelor, crerea inegalitatii veniturilor, contracte de
munk nesigure din kuza reloklizarii corporatiilor sau a filialelor
acestora,dezastrele ecologice kuzate de sporirea productiei si loklizarea ei in
tari in dezvoltate, accesntuarea traficului de arme, droguri, etc, terorismul%
)roces benefic: sudul, sau cel putin anumite tari din sud au mult de kstigat din
accesul sporit la pietele din nord, reducerea soma'ului, inflatiei etc datorita
relokrii industriilor in tari din sud, desfiintarea industriilor demodate si
inlocuirea lor cu unele noi, profitabile.
)rocesul globalizarii constituie obiectul unor critici de natura diversa:
#Iiserik react impotriva unei ideologii universaliste pe kre nu o domina, ba
c&iar mai mult o depase%
#nationalistii se tem de pierderea suveranitatii statului in favoarea unor entitati
politice superioare sau oculte%
#sindiktele isi vad amenintata pozitia si flutura spectrul perpetuarii soma'ului%
#miskrile ecologiste considera globalizarea drept un risc la adresa ec&ilibrului
planetei.
$H*#urile#piloni ai globalizarii.$e apreciaza k principalele procese kre mentin
tendinta globalizarii se manife in dom productiei si serviciilor, iar forta
promotoare fundamentala e societatea multinationala sau transnationala.
)uterea economik a $H*#urilor e impresionanta:
#productia internat. realizata in prezent de cele pe !.!!! de $H*#uri cuprinde
toate tarile si domeniile de activitate%
#vanzarile globale ale $H*#urilor repr mai mult dekt dublul exporturilor
mondiale%ele controleaza cirk ;!P din totalul activelor sectorului privat
existente la nivel mondial%
#un nr relativ mare de corporatii au vanzari anuale de bunuri si servicii kre
depasesc 1!! mdU, cum sunt <itsubis&i, -eneral <otors,,ord,0I<,etc%
#volumul cifrei de afaceri al unor corporatii depase )0I#ul multor state cu
economii avansate%
#)rimele 1!! de $H*#uri k cifra de afaceri isi au sediul central intr#o tara
dezvoltata dpdv economic, 59 dintre acea apartinand $KA,?aponia si KE.
2. Sla:irea puterii statuluinatiune
$labirea autoritatii guvernelor se datoreaza sc&imburilor te&nologice si
financiare si integrarii accelerate a economiilor nationale intr#o singura
economie de piata globala (ac fiind factorii fundam ai globalizarii).
$tatul asigura un kdru de drepturi si indatoriri legale, inauntrul krora altii
influneteaza din ce in ce mai mult rezultatele. Astfel, statele nu mai sunt
singurii 3actori4 pe scena relatiilor internationale, si nici makr cei mai
importanti. $tatele nu mai sunt nici makr actori omogeni. Ele negociaza cu
alte guverne si pe plan intern, cu constituenti sociali, pt a ramane la putere. 8
urmare, guvernele kre au o pozitie slaba nu pot actiona la fel de decisive pe
plan extern, precum un guvern solid. )ozitiile statelor in negocierile
internationale pot fi determinate de ec&ilibrul fortelor politice din interiorul
tarii.
2.1. Susan Strange a indentif 1 ipote.e kre sustin afirmatia k $H*#urile si nu
statele au a'uns sa 'oace rolul principal in determinarea cine#ia#ce in sistemul
mondial.
)rima ipoteza: statele si#au retras in mod colectiv trecuta lor participare la
proprietatea si controlul asupra industriei, serviciilor, si comertului, si c&iar
asupra indrumarii cercetarii si inovatiei te&nologice. Becizia in leg cu ce e
produs, cum, de ktre cine si unde, se indeparteaza tot mai mult de stat si se
apropie de $H* (societate transnationala)
A doua ipoteza se refera la rolul semnifiktiv 'ukt de companiile transnationale
in structurile de putere. 0nvestitiile facute de acea au contribuit mai mult dekt
programele organizatiilor internat. finantate de state la integrarea economiilor
tarilor in curs de dezvoltare, la dezvoltarea acestor state si la crerea nivelului
de trai.
A treia ipoteza: in zona relatiilor management#anga'ati, $H*#urile au a'uns sa
preia de la guverne rolul principal in rezolvarea sau cel putzin supraveg&erea
conflictelor de interese.
A patra: firmele transnationale, prin intermediu pietei, denatureaza politicile
de impozitare, precum si de alta natura ale statelor.
2.+. Statulnatiune si D&
KE:populatie D5! mil loc in (!!;%cea mai mare putere comerciala a lumii%a
doua mare putere industriala si k volum total dupa $KA%detine (!P din
comertul mondial, exporta cu !P mai mult dekt $KA si de ( ori mai mult
dekt ?aponia, importul e la acelasi nivel cu $KA si de trei ori mai mare dekt al
?aponiei.
+onstructia europeana nu desfiinteaza statul#natiune dar cere din partea
acestuia o examinare in profunzime a statutului si rolului sau. )t statele#
natiune europene, aceasta e o incerkre dificila, kre pune in discutie toate
ec&ilibrele: intre exterior si interior, intre centru si periferie, intre stat si
societate.
0n Europa se manifesta ( tendinte:#aprofundarea integrarii determinate de
globalizare si integrarea pietelor financiare%#accentuarea promovarii pietelor
internationale. A doua dilueaza semnifiktiv suveranitatile.
0n trecerea de la economia nationala la cea globala veriga intermediara e
blocul (uniunea)comerciala, kre realizeaza o integrare la nivel regional a
economiilor nationale intr#o anumita arie. )iata globala e constituita din
totalitatea blocurilor comerciale (KE, A$EA*, *A,HA).
Bupa incetarea 7azb 7ece, in Europa tendinta e aceea de integrare si pe baza
unui fundament politic, nu numai pe cel economic. Hratatul de la <aastric&t e
cel kre inceark sa creeze o punte intre Europa economik si cea politik. "a
mi'loc se afla statul natiune. Bin punct de vedere politic, pe fondul procesului
de integrare, statul national e supus unor presiuni cresknde si se redefine,
Europa luand din nou initiatik in acest sens.
2.<. "CTO si statulnatiune:
9rganizatia Hransatlanticului de nord e cel mai important pact militar de pe
glob. "a inceput avea 1( membrii. Acum are ( de membrii si a fost infiintat
in 19;9 cu scopul asigurartii securitatii statelor membre. 7eactia K7$$ a fost
inc&eierea )actului de la >arsovia. 0n 1959, disparitia )actulului de la
>arsovia prin destramarea K7$$, *AH9 se parea k si#a pierdut principala
ratiune de a fi si multi au zis k ar fi trebuit sa se destrame. A cunoscut
extindere limitata, pana in 199: cu okzia summitului de la <adrid knd au fost
invitate sa se alature aliantei D state: +e&ia, )olonia si Kngaria. "a summitul
de la )raga din noiembrie (!!( s#a cunoscut cea mai substantiala largire, fiind
invitate : state: 7omania, Estonia, "ituania, "etonia, Iulgaria, $lovacia si
$lovenia.
<entinerea *AH9 e esentiala pt conexiunea transatlantik, dar in acelasi timp,
un rol mai mare de decizie si implikre acordat statelor europene si in special
,rantei ar slu'i mai bine in scopul de autodefinire a Europei. 0mportanta
problema legata de ,r nu a fost rezolvata, pt k ,r nu mai participa active la
structurile *AH9.
-erm, ,r si <area Iritanie apartin atat la KE kt si la *AH9, sunt unele dintre
cele mai dezvoltate state ale lumii si au viziuni diferite privind viitorul KE si
*AH9, viziuni ce deriva si din modul in kre vad pastrarea rolului statului#
natiune.
0nteresul Americii in Europa e acela k KE e vazuta k principalul kp de pod
geopolitic al $KA in Eurasia, miza geostrategik a Americii pe continental
European fiind enorma. Alianta atlantik intare influenta politik si puterea
militara in Eurasia. Bin kuza k natiunile europene sunt ink dependente de
protectia $KA, orice extindere a sferei KE devine o extindere a sferei *AH9.
,ara legaturi transatlantice stranse, intaietatea $KA in Europa s#ar estompa.
7elatiile *AH9 cu celelalte state:
#state cu kre nu are nici un fel de relatii: +oreea de *, 0ran
#<A).planul de intrare in *AH9.cel mai apropiat parteneriat
#relatii speciale cu D state f imp: 7us (+onsiliul *AH9#7us),
Kcraina(+onsiliul *AH9#Kcraina), -eorgia(+onsiliul *AH9#-eorgia) cu
agende stabilite de comun accord.
13. -omania in conte=t geopolitic european si mondial
13.1. Po. geopol. a -om in decursul timpului
7om e o tara din Europa +entrala, si totodata aflata in nordul )eninsulei
Ialknice.
0n perioada de dupa cel de#al Boilea 7azboi <ondial, pana in recent de altfel,
7omania a fost plasata in Europa de Est, aceasta fiind insa o poz geopol
referitoare la tarile comuniste europene, si nu una geografik.
0n decursul timpului, 7om a fost considerata fie tara balknik, fie tara est#
europeana, fie central#europeana, ori, mai recent, k faknd parte din Europa
mediana.
Acela kre a definit cel mai bine notiunea de Europa +entrala a fost un
cunoscut geograf francez 1 Emmanuel de <artonne, un excelent cunosktor al
tarii noastre.
-ama reprezentarilor posibile ale pozitiei geografice a 7om nu se opre aici. A
aparut, mai recent, si conceptul de Europa <ediana (lansat de <ic&el
,ouc&er).
Kracteristicile &uropei ;ediane#
#o Europa a minoritatilor 1 se disting ( zone: partea de * in kre ponderea
minoritatilor e in prezent redusa datorita modifikrilor de frontiere si a
importante()olonia, Kngaria#(P), si partea de $ cu o pondere mai
ridikta(Albania 1!P, 7omania 1!,P, Iulgaria 1=P).
# o Europa a frontierelor recente si a transferurilor fortate de populatii. $e
refera la tratatele ce au inc&eiat cele ( conflagratii mondiale si la evenimentele
dintre anii 1959#199D din Europa +entrala si de Est. 0n privinta transferurilor
fortate se are in vedere o serie de tratate kre au stipulat transferuri, si mai ales
sc&imburi de pop
THratatul de la Adrianopole(191D) 1 sc&imbul reciproc de turci si bulgari, pe o
raza de 1= km fata de noua granita dintre cele ( tari
THratatul de la "aussane(19(D) 1 sc&imbul de pop intre -recia si Hurcia
T+onferinta de la )otsdam 1 mai mult de 1! mil de slavi au fost sc&imbati
contra aprox tot atatia germani.
#o Europa a Cconcurentelor religioase4, Cde o parte si de alta a limitelor de
fractura, mai durabile dekt frontierele imperiilor sau ale statelor4. (de unde
concluzia k e o CEuropa de criza4)
#o Europa Cneagra4 1 a exploatarilor de krbuni, &idrokrburi, industriilor
siderurgik, c&imik, asadar industrii poluante.
# o Europa in kre prevaleaza agricultura, in buna masura, dar cu o agricultura
neperformanta
#o Europa kre a fost organizata, timp de =! de ani in functie de interesele de
stat si de perceptiile securitatii Kniunii $ovietice, rezultand: peisa'e modelate
de reforme agrare de un anumit gen, orase create artificial in kre trebuia sa
locuiask noua clasa muncitoare, regiuni structurate in functie de necesitatile
de razboi.
13.+. Cctuala po. geopol a -omaniei
Bc poz geografik a unei tari e fixa, poz geopol. e variabila in
timp, uneori c&iar pe termen foarte scurt, in fctie de modifikrea anumitor
factori socio#econ si politici. 7om se afla plasata geopolitic la intersectia
axelor geoeconomice >est#Est (Europa 9ccidentala#$patiu Est ex#sovietic) si
*ord >est#$ud Est (-erm si Europa+entrala#Asia <ik si 9rientul Apropiat).
Hotodata, 7om se afla situata la intersectia unor axe geoeconomice in curs de
consolidare: axa marilor(<. 8spik#<. *eagra#<. <editerana) si axa fluviilor
si knalelor(7&in#<ain#Bunare), legand <. *ordului cu <. *eagra.
7om se afla, dpdv al populatiei, dar si al potentialului civil si
militar, la intersectia cercului largit al Europei +entrale(in kdrul kreia ocupa
locul ( dupa )olonia) cu cercul largit al zonei Ialknilor (pe locul D dupa
Hurcia si -recia). 8 supraf si pop se situeaza pe locul ( dupa Hurcia.
0n contextul sc&imbarilor din Europa, 7omania devine tot mai legata de
spatiul balkno# dunareano 1pontic. $i aceasta deoarece , stapanit sau numai
controlat de o mare putere# fie aceasta 0mperiul 7oman sau cel Iizantin,
0mperiul 9toman, 0mperiul 7us sau 0mperiul Austro#Kngar. $patiul balkno#
dunareano#pontic e pe kle de a 'uk el insusi un rol important in economia si
politik europeana si mondiala.
$e creaza 9+E<* (9rganizatia +ooperarii Economice in @ona <arii *egre)
1 participarea 7omaniei la aceasta organizatie regionala fiind un exemplu de
folosire inteligenta a pietelor alternative# si Ctraseul energiei kspice spre
Europa4 , traseu de kre 7omania e foarte preocupata.
13.<. -omania si drumul energiei 7spice spre &uropa
$intagme folosite pt a desemna transportul energiei kspice: CKn nou
Eldorado4, CBrumul petrolului4, CKn proiect pt mileniul 0004, Cmarea batalie
pt petrolul Asiei +entrale4.
<iza e uriasa, de ordinul multor milioane de barili pe zi, impliknd sume de
miliarde de dolari anual. 0mplinirea proiectului ar conduce la propulsarea
bazinului kspic drept primul produktor si exportator mondial de petrol si gaze
naturale, depasind 9rientul <i'lociu.
+onducte existente: Iaku 1 portul rusesc *ovorossiisk(kpacit = mil tone
anual)% Iaku 1 portul georgian $upsa (kpacit 9 mil tone anual).
*oile optiuni:
#optiunea nordik: : Iaku 1 *ovorossiisk% transportul s#ar face prin 7us, prin
marirea kpacit oleductului existent
#optiunea centrala, cu ( variante: Iaku 1 $upsa, transportul fakndu#se ktre <.
*eagra, si Iaku#Hbilisi#+eG&an, titeiul urmand sa a'unga la < <editerana
#optiunea sudik: <. 8spik 1 -olful )ersic, prin 0ran.
7omania e interesata numai de primele ( coridoare si, in kzul
celui de#al doilea, numai de prima varianta, intrukt cea de#a doua varianta si
coridorul al treilea o scot total din 'oc.
13.1. Ctuurile -omaniei#
#considerente geostrategice: cea mai mare tara din zona, are stabilitate politik
si se afla la intersectia coridoarelor economice europene Est#>est si *ord#$ud.
#E inclusa in D coridoare principale de transport paneuropean:
#0>: -erm 1 +e&ia 1 $lovacia 1 Kngaria 1 7omania 1 Iulgaria 1 Hurcia
#>00: klea navigabila Bunare 1 <ain 1 7&in
#0J: ,inlanda 1 7us 1 Ielarus 1 Kcraina 1 7ep <oldova 1 7omania 1
Iulgaria
#E singura tara din zona inclusa in ambele programe ale KE 1 H7A+E8 si
0*9-AHE 1 kre au drept tinta zakminte de petrol si gaze naturale din
regiunea kspik si kile de transport ale acestora ktre Europa +entrala si de >est.
#0nfrastructura de'a existenta acopera =P din lungimea intregului traseu, de
la +onstanta la Hrie
#0i apartine cel mai mare si mai activ port la < *eagra, +onstanta.
#Existenta unei kpacit de rafinare a petrolului (pe D! mil tone anual) kre
depase cu mult productia proprie de petrol (usor pe mil tone anual) si
necesarul intern de produse petroliere. +ea mai mare si moderna unitate de
acest fel, <idia 1 *avodari, se afla c&iar langa portul +onstanta
#7omania prezinta nu numai oferte de tranzitare a petrolului brut, ci si de
prelucrare a materiilor prime aduse din zona kspik.
11. -a.:oiul -ece (19;=#1959A91#00 razb mondial#kderea zidului Ierlinului)
.confruntare in plan strategic, ideologic, economic, militara indirecta intre
$KA si K7$$.
<omente c&eie: 19;9 se infiinteaza *AH9, reacta K7$$ fiind )actul de la
>arsovia 19==% cursa inarmarii nucleare de ambele parti% lupta economik si
lupta pt spatial cosmic% 191#construirea zidului Ierlinului% 191 8ennedG
inceark sa#l inlature pe ,idel 8stro si esueaza, 8stro cere spri'inul K7$$ kre
trimite rac&ete nucleare in +uba#se declanseaza criza rac&etelor din +uba.
Acesta e punctual culminant al 7azb 7ece, mom in kre s#ar fii putut declansa
000 7azb <ondial. Ameriknii amplasasera si ei rac'ete nucleare in Hurcia. Au
loc negocieri si se retrag rac'etele din +uba cu promisiunea K$A k nu va mai
incerk sa#l indeparteze pe 8stro. "ucrurile se klmeaza pana la -orbaciov
195;#195= kre adopta o serie de reforme. 9 nov 1959 kderea @idului
Ierlinului. Hot in 1959#kderea K7$$ si despartierea in mai multe state.
Krmeaza o perioada de unipolaritate cu un singur &egemon:K$A, kre se
termina la 11 sept (!!1.
1+. -a.:oiul din $olf in timpul lui Ius& sen. 0ntre $KA si 0rak condus se
$addam 2ussein.
<otivele izbugnirii:
#confuntarea dintre 0rak(sustinut de $KA) si 0ran (sustinut de K7$$)
#$addam a incerkt sa ocupe 8uMeitul pt rezervele de petrol in 199!. "#a
ocupat in D zile.
#$KA mai aveau k aliat in -olful )ersic si pe Arabia $audita kre nu a fost de
accord cu ocuparea 8uMeitului. $KA intervine si elibereaza 8uMeitul.
0ntervine si 9*K
1.+e e geopol.W
1.1. Befinitii
1.(. )recursorii (,riedric& 7atzel, )aul >idal de la Ilac&e, Albert
Bemageon, 8mille >allaux)
1.D. $curt istoric al geopoliticii (7udolf 8'ellen, 8arl Ernst 2aus&ofer,
Alfred H&aGer <a&an, 2alford ?.<ac8inder, *ic&olas ?o&n $pGkman)
1.;. 7evenirea geopoliticii in actualitate
(.+oncepte geopolitice
(.1. )utere#<are putere#$uperputere (Befinitii, )utere, )utere politik,
)uterea internat., )olitik, $tatutul de mare putere, Hermenul de mari puteri)
(.(. <ari puteri in epok moderna
(.D. $tructurile de putere (tipuri: struct imperiala, struct multistatala%
&egemonia% ec&ilibru de putere% premisele existentei unui sistem bazat pe
&egemonie% &egemon#conditii% kpacitatea#atribute% ki de actiuni: ec&ilibrarea
si restrictionarea)
D. Exemple de puteri # <ari puteri # superputeri
D.1. 0mperiul 7oman% D.(. <area Iritanie 1 0mperiul Iritanic% D.D. ,r% D.;.
7us% D.=. -erm% D.. ?aponia% D.:. +&ina% D.5. $tatele Knite ale Americii
;. $fere de influenta
=. +onflict 1 stare conflictiala# 7azboi
. )unct strategic#zona geostrategik ($tramtorile, 8nalele)
:. )anismul religios
5. -lobalizarea
9. $labirea puterii statului#natiune
9.1. $usan $trange # ; ipoteze
9.(. $tatul#natiune si KE
9.D. *AH9 si statul#natiune
1!. 7omania in context geopolitic european si mondial
1!.1. )oz geopol. a 7om in decursul timpului
1!.(. Actuala poz geopol a 7omaniei
1!.D. 7omania si drumul energiei kspice spre Europa
1!.;. Atuurile 7omaniei
11. 7azboiul 7ece
1(. 7azboiul din -olf