Societatea de consum,

Consumatorul și Angoasa Validării

SOCIETATEA DE CONSUM,
CONSUMATORUL ȘI ANGOASA VALIDĂRII

Cuprins

Argument....................................................................................................................................1

Introducere..................................................................................................................................2

Consumul și evoluția societății de consum.................................................................................3

Influența mass-media asupra societății de consum.....................................................................4

Statutul și angoasa validării în societatea de consum.................................................................5

Evoluția societății prin consum..................................................................................................6

Concluzii.....................................................................................................................................7

Bibliografie

Argument:
Tendința de a cumpăra obiecte nu neapărat necesare este o trăsătura a
societății din ce în ce mai pregnantă. Consumăm bunuri de lux pentru a ne
satisface nevoile fizice și psihice sau pur și simplu, pentru a-i impresiona pe
ceilalți. Construcții precum ”societate de consum”, ”statut social”, ”consum
demonstrativ”, ”statut”, ”reclame”, ”consumator” sunt din ce în ce mai des
2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

întâlnite în zilele noastre, iar această lucrare își propune să analizeze cum a
evoluat societatea de consum în ultimele secole, cu scopul de a anticipa
comportamentul actual al consumatorilor.
Lucrarea va îmbina partea teoretică cu cea de cercetare. Pentru a se putea
concluziona într-un mod rezonabil, subiectele vor fi abordate atât din perspectivă
istorică, cât și artistică, socială, filosofică, economică și psihologică. Se vor folosi
metode deductive, pe baza afirmațiilor deja existente și inductive – pe baza
cercetărilor întreprinse. Concluziile vor fi trasate pe baza metodei inductive și
anume, că societatea de consum își justifică comportamentul ca urmare a
schimbărilor continue la care trebuie să se adapteze și că ideea de a avea o imagine
bună în fața celorlalți a devenit o obsesie pentru majoritatea consumatorilor, foarte
puțini fiind aceia care se revoltă și nu vor să se supună majorității.
Societatea de consum (cu tot ceea ce implică ea: consumator, consum, statut
social, comportamentul consumatorului, factori de influență) este un subiect de
actualitate și înglobează toate domeniile vieții. Prin intermediul acestei lucrări se
dorește expunerea efectelor publicității și ale societății asupra consumatorului și
a valorilor sale, cu riscul asumat ca gradul de speculație să fie ( poate prea ) ridicat.
Societatea de consum crede mai mult în ceea ce vede, de aceea vom analiza
care sunt factorii ce îl determină pe consumator să vrea să pară a fi altfel decât
este, vom analiza motivul pentru care mass-media joacă un rol important în
educarea consumatorului să acumuleze bunuri fără să se gândească și ne
propunem să demonstrăm că un statut social bun implică atât resurse emoționale,
cât și economice și că onoarea, buna imagine reprezintă preocuparea fiecărui
individ din societate. Lucrarea va avea la baza cărți, reviste, articole publicate cu
privire la tematica abordată și surse web (webografie), dar și alte metode de
cercetare, precum chestionarul.

Cuvinte cheie: societate de consum, consumator, consum, consum

demonstrativ, statut social, publicitate, evoluție.

Introducere:

2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

Titlul lucrării, ”Societatea de consum, consumul și angoasa validării”,

expune foarte bine ideea de bază a lucarii, care coincide într-o oarecare măsură
cu ceea ce specialiștii în psihologie numesc Efectul McGurk și anume că, în
societatea de consum în care trăim, ceea ce vedem este ceea ce predomină și nu
ceea ce gândim. Altfel spus, suntem consumatori de bunuri, simboluri ale
statutului social, în mod involuntar în cea mai mare parte a timpului și judecăm
totul prin prisma a ceea ce vedem, ci nu a ce credem.
Obsesia actuală a individului social a devenit consumul, mai exact consumul
demonstrativ. Un bun este considerat demonstrativ când poate fi observat în
detaliu cu ușurință de către ceilalți, iar scopul celui care-l posedă este să epateze.
Acest bun nu este întotdeauna necesar, deși este imposibil să numim care dintre
obiecte sunt necesare și care nu – întrucât acest fapt diferă de la un individ la altul.
Din punct de vedere empiric, niciunui bun nu i se poate nega necesitatea, însă fără
unele dintre ele se poate trăi în condiții bune.
Mass-media joacă un rol foarte important în ceea ce privește educarea
societății de consum. Este greșit să gândim că un consumator își achiziționează
produse în funcție de nevoile lui: el consumă prin comparație, prin imitație sau
din manipulare mediatică. Dacă un consumator nu a fost avertizat despre utilitatea
unei mașini scumpe, a unei anumite mărci, este foarte puțin probabil ca acela să
se îndrepte spre respectiva marcă. În luarea unei decizii în ceea ce privește
consumul, imaginea mărcii respective, reacția publicului primează și nu neapărat
prețul. Prețul ridicat doar emite pretenția ca obiectul să fie bun, de calitate și mai
ales frumos.
Sunt foarte multe explicații în ceea ce privește consumul și reacția
consumatorului la acest surplus existent astăzi, iar o definiție unanim acceptată nu
există încă, din cauza multiplelor variabile ce trebuie luate în calcul, variabile care
diferă de la un consumator la altul. Principalul motiv al consumului ar putea fi
dorința de a accede la un statut social mai bun, teorie pe care o vom dezbate pe
parcursul lucrării. În egală măsură vom analiza informații precum rezultatele
consumului și factorii care au generat aceste rezultate: consumul – o reacție
normală a dezvoltării societății și/sau consumul – ca rezultat al unor factori
externi, precum angoasa statutului social sau manipularea mediatică prin strategii
de marketing bine definite.

2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

Ceea ce ne propunem în această lucrare (fără nicio trimitere către

mizantropie) este să arătăm că prin conviețuirea într-un grup social, individul
social devine preocupat de situația lui din cadrul grupului și ca urmare, începe să
consume simboluri, obiecte care să îl valideze și că toate aceste demersuri au
consecințe la nivel de evoluție a societății. În acest sens, lucrarea va fi structurată
în patru părți, fiecare analizând conceptul de consum în raport cu ceea ce îl
definește: prima parte va analiza conceptul de consum în cadrul evoluției societății
de consum, a doua își propune să evidențieze raportul consumului cu factorii de
influență, a treia va analiza efectele consumului asupra consumatorului și în final,
se vor arăta consecințele economice, culturale și psihologice ale consumului.

Consumul și evoluția societății de consum

În cadrul primei părți a lucrării vom analiza cum au evoluat societățile de-a
lungul secolelor, cu precădere în secolele XVIII, XIX și XX, care au fost
tipologiile umane și sociale ideale și cum s-a dezvoltat societatea de la societate
de consum la societate de hiperconsum. Totodată, vom încerca să facem o analiză
a impactului acestei dezvoltări asupra individului și a comportamentului și a
valorilor sale și mai ales, vom încerca să motivăm omniprezența consumului din
zilele noastre, întrucât consumul poate defini personalitatea consumatorului.
În acest sens, în funcție de obiectul consumului putem diferenția:
consumatorul care cheltuiește mulți bani pe bunuri cu scopul de a-i impresiona pe
ceilalți și de a-i fi recunoscute meritele și consumatorul care face totul din pură
inițiativă, pentru sine. În cea de a doua categorie îi putem include pe snobi – care
iubesc tot ce e la modă și pe hedoniști – cărora le plac mofturile, se definesc prin
plăcerea de a trăi frumos și bine. O a treia categorie l-ar include pe consumatorul
de simboluri materiale cu scopul de a-și asigura alegerea perfectă, atât în afaceri,
cât și în viața personală. Este cazul aceluia care are afaceri, e inteligent și vrea să
se asocieze tot cu cineva din acest mediu (fie personal, fie profesional). Acest tip
de consumator vede în ceilalți doar avantajele pe care i le-ar aduce în cazul unei
alianțe. Îl putem numi utilitarist.
Oamenii tind să fie din ce în ce mai nesatisfăcuți, iar consumul servește în
ale îndeplini nevoile. La nivel global, obiectele tind să se înmulțească și odată cu
ele crește nevoia de consum. Consumul și statutul sunt în strânsă relație, iar
2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

consumatorul luptă pentru un anumit statut social și pentru puterea pe care o

obține prin consum. Această idee poate fi o explicație a motivului pentru care
oamenii pun accent pe bani: pentru că, pe măsură ce ei au mai mulți bani, pot să
consume mai multe simboluri ale statutului social și au mai multe beneficii, au
mai multă putere și stimă de sine mai crescută.
Obiectele, hainele mai ales, sunt făcute de așa natură încât ce este la modă
anul acesta, în anul viitor să nu mai fie la modă și să fie nevoie să se cumpere
altceva. Așadar, societatea de consum își merită numele în special din cauza
fiabilității intenționat reduse a produselor: pentru a genera în scurt timp noi
achiziții ale unui nou produs în același scop. Produsul nou va fi intenționat mai
sofisticat, pentru a seduce cumpărătorul.
Într-o asemenea cursă continuă, consumatorul nu are cum să fie liniștit dacă
va dori să țină pasul cu societatea în care trăiește. Ca o concluzie a acestei situații,
putem sublinia că pe măsură ce veniturile cresc și societatea se dezvoltă,
consumatorul nu va fi niciodată satisfăcut, întrucât nevoile și dorința lui de a
consuma cresc în concordanță cu veniturile sale. Oamenii își stabilesc întotdeauna
țeluri și pe măsură ce acele țeluri sunt îndeplinite, se trece la următoarele.

Influența mass-media asupra societății de consum

Ceea ce ne propunem să discutăm aici sunt factorii care ne influențează
comportamentul de consum. Vom analiza în cadrul acestei părți publicitatea,
psihologia reclamei și a consumatorului, dar mai ales, vom prezenta rolul mass-
media în societatea de consum, întrucât evoluția mass-media contribuie la
educarea așteptărilor oamenilor și la îndemnarea lor spre consum. Cosmopolitan
promovează încă din 1886 un stil de viață costisitor și oferă posibilitatea oricui să
studieze viețile oamenilor de rang înalt. Crearea unei legături între cei de rang
inferior și cei de rang superior a fost favorizată de evoluția radioului, a televiziunii
și a cinematografiei, care au trezit auditorului pofte nu doar prin conținut, ci și
prin reclamele propagate. Mass-media a schimbat relația dintre consumator și
vânzător în relația consumator-fabricant.
Brandurile de lux s-au dezvoltat în ultimii 20 de ani. Dacă unele branduri,
precum Ralph Laurent, au mai suferit și căderi și sunt accesibile nu numai claselor
2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

de lux, altele - precum Gucci, Hermes, Louis Vuitton - se mențin în top chiar și în
zilele noastre și sunt greu de accesat. Publicitatea este unul dintre factorii
importanți ai consumului, în general/ nu neapărat ostentativ, iar în paralel cu
dezvoltarea sa a mers și dezvoltarea consumului. Nimic nu este cumpărat înainte
de a fi văzut, promovat și validat prin publicitate. Un Aston Martin nu se vinde
niciodată singur. Se vinde la pachet cu munca întregii echipe de marketing,
publicitate și comunicare și cu imaginea posesorului că este o persoană cu un
potențial financiar greu de egalat.
Utilitatea obiectului consumat nu poate fi luată în calcul în ceea ce privește
preferințele consumatorului pentru consum, ci mai degrabă nevoie lui de a-și
dovedi statutul social. Faptul că o industrie furnizoare de bunuri se dezvoltă o dată
cu publicitatea sau cu mass media este o dovadă că noi, consumatorii, nu mai
punem la îndoială reclama produsului, ci consumăm ca atare. Dezvoltarea
internetului nu a făcut decât să ajute la răspândirea consumului: nici nu mai este
nevoie să se iasă din casă pentru a se face cumpărături sau plăți. Acestea se pot
face online. Așadar, manipularea se poate realiza și stând în casă. Orice smart TV,
smart PC, laptop sau gadget, pe lângă faptul că facilitează procesele, pot să
spioneze consumatorul și să-i furnizeze reclame de tip pop-up în funcție de
interesele sale.
Prin urmare, dezvoltarea mass-media a condus la creșterea consumului.
Publicitatea a adus consumatorului un plus de cunoaștere, i-a oferit posibilitatea
să compare obiectele cu altele și cu cât publicitatea este mai mare, cu atât obiectul
promovat este mai ademenitor pentru consumator și-n paralel, vânzările
companiilor cresc. Consumatorul are nevoie de îndrumare, iar provocarea
companiilor este să convingă consumatorul că obiectul de lux nu este un simplu
simbol al statutului social, ci și o extraordinară investiție. Consumatorului trebuie
să i se lase impresia că are nevoie de acel obiect și că achiziția făcută nu a fost un
simplu moft. Inteligența emoțională este necesară în aceste cazuri, iar companiile
mari de pe piață par să fie experte în domeniu. Ele își cunosc consumatorii și
creează conform nevoilor lor: au promoții, reduceri, reclame, logo-uri prin care
consumatorii sunt pur și simplu seduși.
Statutul și angoasa validării în societatea de consum

2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

În cadrul acestei părți vom discuta despre cum se ierarhizează statutul social
în societatea de consum și de unde provine această angoasă a validării. Vom
încerca să demonstrăm că societatea forțează individul să se adapteze și să se
conformeze unor situații pe care nu întotdeauna le poate suporta cu ușurință, motiv
pentru care îi poate crea acestuia angoasă și lipsă de respect față de sine. În acest
sens, statutul se referă la poziția individului și la valoarea sa în cadrul societății,
mai ales imaginea pe care o are el în societate. Dacă în trecut li se acordau un
statut meritoriu luptătorilor sau celor născuți nobili, începând cu secolul al XVIII-
lea, statutul este în strânsă legătură cu realizările economice ale individului, motiv
pentru care concurența este mult mai acerbă, iar individul luptă chiar și cu prețul
vieții (într-un duel) pentru a-și apăra onoarea în fața celorlalți.
Promotoare ale angoasei, în ceea ce privește statutul social, sunt cu siguranță
revistele și emisiunile TV cu invitați celebri. Acolo sunt în centrul atenției cei care
au o anumită importanță, un starter a cărui mașină să o vrea și ceilalți. Invitații
vorbesc despre o vacanță de lux, o poșetă sau mai mult de atât, despre o operație
estetică, simboluri pe care ceilalți ajung să le dorească. Motivul pentru care o
geantă (un simbol) este cumpărată are ca prim scop faptul că este una validată
social și apoi, în plan secund faptul că este o geantă de lux, de la un anumit brand.
Societatea de consum apare ca o ancoră a individului lipsit de personalitate solidă
și care dorește să consume ca să iasă din mulțime. În lipsa aristocrației cu gusturi
rafinate, modelele de astăzi sunt cele intens mediatizate.
Despre obiectele materiale simboluri ale statutului social superior a vorbit
Thorstein Veblen, în cartea sa ”Teoria clasei de lux/The theory of leissure class”,
apărută în anul 1899 - în America. În această carte, Veblen ironizează consumul
lipsit de utilitarism și având ca unic scop parvenirea, dorința de demonstra un
anumit nivel social. De la el a apărut și ”efectul Veblen”, adică atunci când
consumatorul cheltuiește mai mult decât e necesar pe un produs, doar pentru a
epata și a evidenția un statut social favorabil, în condițiile în care poate achiziționa
altul la un preț redus, cu aceleași funcții.
Acest comportament de consum anormal de obiecte are la origine dorința
celor care vor să se diferențieze de clasele inferioare sau invers, dorința celor mai
puțin avuți, care consumă mai mult decât își permit pentru a demonstra că fac
parte din categoria celor superiori. De cele mai multe ori, aderenții la un anumit

2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

statut social consumă simboluri mai puțin accesibile celorlalți din dorința de a
avea exclusivitate și de a nu fi imitat.
Unul dintre motivele consumului este sentimentul mascat de inferioritate.
Individul este frustrat că nu este ca celălalt, este invidios, chinuit de gândul că
trebuie să fie mai mult decât este, motiv pentru care acumulează simboluri ale
statutului social bun, cu scopul de a se ridica în ochii celorlalți. Problema care se
impune în cazul snobului este că el nu va avea niciodată îndeajuns. Este o luptă
continuă pe care o poartă cu sine; acumulează obiecte, dar obiectele se schimbă
în permanență, se inovează și sunt întotdeauna altele. Prin urmare, câtă vreme se
va compara cu ceilalți din grupul său și obiectele se vor inova, consumatorul nu
va fi niciodată fericit, cel puțin nu pentru lungă durată.

Evoluția societății prin consum

Societatea de consum are și meritele sale, merite pe care le vom dezbate în
cadrul acestei părți a lucrării. Pe lângă progresul material, societatea de consum a
determinat evoluția tehnologică și industrială ca urmare a răspunsului la nevoilor
societății și totodată, a dus la dezvoltarea artei. De-a lungul conturării societății
de consum, apar opere literare precum tragedia sau chiar comedia, care pun în
prim-plan, sub diverse forme, moravurile societății.
Tot ca reacție a societății de consum apar picturi de genul celor Vanitas, prin
care se încearcă semnalarea că societatea a ajuns să fie guvernată de bani și se fac
remarcați pictori, precum Jean-Baptiste-Siméon Chardin, care pictează ”Masă
pentru un convalescent”- (1746), cu scopul de a îndruma către corectarea unui set
de concepții snoabe și a atrage atenția la ceea ce trebuie apreciat. Consumul a dus
la dezvoltarea unor subculturi, precum Boemia, care au dorit să arate că societatea
s-a îndepărtat de natura sa. Aceste subculturi aduc artele, literatura și eseul în
rândul celorlalte modele demne de urmat, cum sunt avocatura, știința sau
antreprenoriatul.
Economia se bucură cel mai mult de pe urma libertății tuturor de a adera la
un statut social foarte bun. În zilele noastre, se remarcă accesul facil la credite de
consum, la magazine de lux; au apărut din ce în ce mai multe kitsch-uri, gadgeturi
– simboluri care ne duc cu gândul la existența unui consum accentuat, la un
2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

consum demonstrativ și la preocuparea pentru avere și statut social. Majoritatea

oamenilor au ca principal motiv preocuparea asupra părerii altora sau vor să fie
mai mult decât sunt. În acest sens, discursurile motivaționale sunt energizante și
motivante, dar și cauze ale anxietății sociale: îi aduc aminte individului că ar fi
trebuit să fie mai mult decât e și că nu trebuie să se mulțumească cu puțin.
Generația tânără consumă foarte mult, dar din veniturile celorlalți. Tinerii
sunt consumatori prin delegație. Datorită lor se demonstrează potențialul
financiar al părinților sau al bunicilor. Tinerii au înțeles că reacția celorlalți
depinde de imagine și astfel, în paralel, părinții copiilor competitivi sunt cei mari
consumatori. Indirect, tinerii ajută la dezvoltarea economiei, deși nu cunosc
valoarea banului, dar o știu pe aceea a importanței imaginii, a statutului - sunt
mult mai interesați decât părinții și bunicii lor să consume demonstrativ.
Prin urmare, dezvoltarea consumului demonstrativ poate fi explicată prin
existența supraconsumului de simboluri ale statutului social achiziționate prin
credite. Problema care intervine în această situație este că persoanele cu venituri
mari – marii consumatori - ajung să facă credite doar în condițiile în care veniturile
lor nu mai pot acoperi cheltuielile sau doar pentru afacerile lor. Creditele sunt
pentru această categorie de consumatori un fel de sprijin în susținerea financiară,
până ce finanțele lor se echilibrează. La polul opus, micii consumatori fac credite
pe care de abia le pot acoperi sau mai rău, nu le mai pot acoperi deloc. Personajul
central feminin, ”Doamna Bovary”, din cartea lui Gustave Flaubert publicată în
anul 1857 a ajuns până la a se sinucide din cauza unei fraude bancare, ca urmare
a nevoii ei compulsive de a face cumpărături. Acesta fiind doar un singur exemplu
dintre multe altele, din care ar reieși faptul că individul duce la extrem nevoia de
a demonstra și de a se simți validat și că încă din cele mai vechi timpuri,
consumatorii își pun dorințele înaintea nevoilor.

Concluzii
Chiar dacă cu toții tindem să criticăm acest tip de consum: consumul de
dragul de a epata, supraconsumul – acesta nu este neapărat întotdeauna ceva rău.
2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

Prin corelarea statutului cu diverși factori sau diverse simboluri, consumatorii

sunt motivați să muncească, să își dorească să evolueze. De la natură omul este
construit să se dezvolte pentru a supraviețui, iar consumul este o luptă pentru
supraviețuire și adaptare în societate.
Faptul că omul acționează sub impulsul emoțiilor a făcut ca manipularea
mediatică asupra consumului să aibă efect, iar pentru că omul este construit să
vrea simpatia, respectul și atenția altora, nu este inedit faptul că este consumator
al simbolurilor statusului social. În zilele noastre, consumul este atât o necesitate
emoțională de satisfacere a unor nevoi, cât și un stil de viață, un drept pe care
societatea consideră că îl are ca urmare a unor libertăți dobândite. Consumul a
devenit atât de normal, încât societatea nu își mai poate da seama de intențiile
ascunse ale publicității și nici de vulgaritatea a ceea ce consumă. Principalul
promotor al consumul este Internetul, prin reclamele sale și facilitățile sale. Un alt
factor important al evoluției societății de consum este educația, care a lărgit forțele
de muncă și ca urmare, consumul.
Tehnologia este în continuă creștere, iar posibilitatea de a analiza
comportamentul consumatorului devine din ce în ce mai mare, așa că publicitatea
se va răspândi mai mult decât e deja și va deveni din ce în ce mai convingătoare.
Deciziile pe care un consumator le va lua în raport cu ceea ce consumă vor fi
influențate în egală măsură, atât de reclamele acelui obiect, de opinia altora, cât și
de posibilitățile sale financiare. Acest lucru ar putea fi evitat dacă nu s-ar mai da
credite bancare atât de ușor și ar ajuta consumatorul să facă diferența între ceea
ce își dorește și ceea ce are nevoie cu adevărat.
În concluzie, dacă privim din punct de vedere economic, societatea de
consum este un beneficiu al economiei globale, ajută la mobilitatea financiară, dar
– moral vorbind -, consumul nu trebuie să se identifice cu teama de a nu fi aprobat.
Nu este normal să se pledeze pentru renunțarea la ierarhizarea socială, întrucât
tocmai această ierarhizare ajută la evoluția societății. Prin dorința de aderare la un
anumit statut este încurajată dorința de a excela/ de a adera la un sistem comun de
valori. În ceea ce privește consumul din zilele noastre, se vorbește despre
consumul pentru sine, pentru dezvoltarea personală și ca definire a identității de
sine. Prin urmare putem afirma și că, astăzi, justificăm consumul prin nevoia

2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

individului și a societății de a se dezvolta, nu neapărat de a impresiona. Dar este,

oare, adevărat?

Bibliografie
Publicații:
ARIELY, Dan: Irațional în mod previzibil, ed. Publica: București, 2010
BARKER, Chris: Television, Globalization and Cultural Identities, ed. Open University Press: United
Kingdom, 1999
BARNARD, Malcolm: Fashion as communication, ed. Routledge, Second Edition: London and New
York, 2002
BAUDRILLARD, Jean: Societatea de consum, ed. Comunicare.ro: București, 2008
BECKER, Joshua: Living with Less: An Unexpected Key to Happiness, Paperback, ed. Group
Publishing (CO): Loveland, Colorado, 2012
BELL, David & HOLLOWS, Joanna: Ordinary Lifestyles. Popular Media, Consumption and Taste, ed.
Open University Press: United Kingdom, 2005
BENGS, Carita: Looking good: a study of genedered body ideals among young people, Umeå, Faculty
of Social Sciences Umeå University, no 21, 2000
BOWLBY, Rachel: Shopping with Freud, ed. Routledge: Abingdon, 1993
BRUCKNER, Pascal: Euforia perpetuă, ed. Trei: București, 2000
CATHELAT, Bernard: Publicitate și societate, ed. Trei: București, 2005
CHELCEA, Septimiu: Psihosociologie aplicată. Publicitatea, ed. Polirom: București, 2016
CONNOR, Steven: Cultura postmodernă, O introducere în teoriile contemporane, ed. Meridiane:
București, 1999
DE BOTTON, Alain: Statut și anxietate, ed. Vellant: București, 2015
DE TOCQUEVILLE, Alexis: Despre democrație în America, ed. Humanitas: București, 2017
DOBRESCU, Paul; BĂRGĂOANU, Alina: Mass media și societatea, ed. Comunicare.ro: București,
2012
DURKHEIM, Emile: Diviziunea muncii sociale, ed. Antet: București, 2008
FARBEY, A.D: Publicitatea eficientă. Noțiuni fundamentale, ed. Niculescu: București, 2005
GIDDENS, Anthony: Sociologie, ed. All: București, 2010
GRUNBERG, Laura (coord): Introducere în sociologia corpului. Teme, perspective și experiențe
întrupate, ed. Polirom: București, 2010
GUEGUEN, Nicolas: Psihologia consumatorului. Factorii care ne influențează comportamentul de
consum, ed. Polirom: București, 2006

2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

HEATH, Joseph; POTTER, Andrew: Mitul contraculturii. Rebelii, consumul și capitalismul, ed.
Comunicare.ro: București, 2011
HILL, Dan: Emotionomics, ed. Publica: București, 2010
LINDSTORM, Martin: Buyology, ed. Publica: București, 2011
LIPOVETSKY, Gilles: Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum, ed. Polirom:
București, 2008
LLOSA, Mario Vargas: Civilizația spectacolului, ed. Humanitas: București, 2017
MASLOW, Abraham: Motivație și personalitate, ed. Trei: București, 2007
MORARIU, Daniela; PIZMAŞ, Diana: Comportamentul consumatorului, ed. Bibliofor: Deva, 2001
OLINS, Wally: Noul ghid de identitate, ed. Comunicare.ro: București, 2010
PETRE, Dan; ILIESCU, Dragoș: Psihologia reclamei și a consumatorului. Vol. I: Psihologia
consumatorului, ed. Comunicare.ro: București, 2012
PETRE, Dan; ILIESCU, Dragoș: Psihologia reclamei și a consumatorului. Vol. II: Psihologia reclamei,
ed. Comunicare.ro: București, 2012
PRINSTEIN, Mitch: Popular, ed. Publica: București, 2018
RASHID, Karim: Design Your Self, ed. Publica: București, 2008
RIME, Bernard: Comunicarea socială a emoțiilor, ed. Trei: București, 2008
RITZER, George: Globalizarea nimicului. Cultura consumului și paradoxurile abundenței, ed.
Humanitas: București, 2010
ROTILĂ, Viorel: Omul societății de consum. În așteptarea unei noi ideologii, ed. Institutul European:
Iași, 2011
ROUSSEAU, Jean-Jacques: Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni, ed.
Best Publishing: București, 2001
RUSSELL, Bertrand: În căutarea fericirii, ed. Humanitas: București, 2016
SIMA, Floarea: Privirea estetică, ed. Universitatea București: București, 2011
SMITH, Adam: Avuția națiunilor, ed. Publica: București, 2014
THOMPSON, Derek: Creatorii de hituri. Stiința popularității într-o lume distrată, ed. Publica:
București, 2017
VEBLEN, Thorstein: Teoria clasei de lux, ed. Publica: București, 2009
VIGARELLO, Georges: O istorie a frumuseții: corpul şi arta înfrumusețării din Renaştere până în
zilele noastre, ed. Cartier: Chișinău, 2006
WEBER, Max: Economie și societate, ed. Politica, București, 1972

Surse WEB:

2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

***Aeon. Conspicuous consumption is over. It’s all about intangibles now, republicat în 7 iunie 2017,
disponibil la: https://aeon.co/ideas/conspicuous-consumption-is-over-its-all-about-intangibles-now ,
accesat în 10 august 2018.
***Allsubjectjournal.Mahajan, Meenu: Consumerism: A Globalization Concept. International Journal
of Multidisciplinary Research and Development, publicat în anul 2015, disponibil la:
http://www.allsubjectjournal.com/archives/2015/vol2/issue9/73 , accesat în 7 iulie 2018.
***Ase. Goodwin, Neva; A. Nelson, Julie; Ackerman, Frank and Weisskopf, Thomas. Consumption
and the Consumer Society, publicat în Global Development And Environment Institute, modificat în 18
septembrie 2008, disponibil la:
http://www.ase.tufts.edu/gdae/education_materials/modules/Consumption_and_the_Consumer_Societ
y.pdf - accesat în 27 iulie 2018
***Gini-research. Income Inequality and Status Anxiety: publicat în august 2013, modificat în 1
octombrie 2013, disponibil la:
http://www.gini-research.org/system/uploads/546/original/90.pdf , accesat în 28 iulie 2018.
***Harpercollins. Schwartz, Barry. The Paradox of Choice. Why More Is Less, Revised Edition. Harper
Collins, modificat la 17 mai 2016, disponibil la:
https://www.harpercollins.com/9780062449924/the-paradox-of-choice/, accesat în data de 15 iunie
2018.
***Hrmars. Impact of Utilitarism and Hedonic Shopping Values… , publicat în mai 2013, Vol. 3, No.
5, International Journal of Academic Research in Business and Social Sciences, modificat în 13 iunie
2015, disponibil la: http://www.hrmars.com/admin/pics/1804.pdf, accesat în 16 august 2018.
***Managementmarketing. Brătucu, Gabriel și Brătucu, Tamara, Oana. Analiza sistemului de factori
care influențează comportamentul consumatorlui individual, modificat în 22 februarie 2012, disponibil
la:
http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/58.pdf , accesat în 20 august 2018.
***Mdpi. From Consumerism to the Empowerment of Consumers, publicat în 29 iunie 2010,
Sustainability 2010, 2, 1849-1868, disponibil la: www.mdpi.com/journal/sustainability/ , accesat în 5
august 2018.
***Researchgate. Nudge, Improving Decisions About Health, Wealth, and Happiness, modificat la 24
martie 2015, disponibil la:
https://www.researchgate.net/file.PostFileLoader.html?id...assetKey.pdf , accesat în 13 august 2018.
***Semanticscholar. Impact of Utilitarian and Hedonic Shopping Values on Individual’s
Perceived Benefits and Risks in Online Shopping, publicat în Vol. 7 No. 1, 2011, International
Management Review, modificat în 21 iunie 2018, disponibil la:
https://pdfs.semanticscholar.org/1461/ca52c1a69695324f8f80aba9126a444a726a.pdf , accesat în 16
august 2018.
***Wileyonlinelibrary. Angner, Erik, A Course in Behavioral Economics (Palgrave Macmillan, New
York, 2012), pp. xvii +247, modificat în 15 decembrie 2014, disponibil la:
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1111/1475-4932.12162, accesat în 19 august 2018.
2020

Mihaela Pițu
 Societatea de consum,
Consumatorul și Angoasa Validării

AJZEN, J.; FISHBEIN, M.: Understanding attitudes and predicting social behavior, ed. Prentice Hall:
New Jersey, 1980
BEHLING, Dorothy U.; WILLIAMS, Elizabeth A.: Influence of dress on perception of intelligence and
expectations of scholastic achievement. Clothing and Textiles Research Journal, 9, 1-7, 1991
BINKLEY, Sam; LITTLER, Jo: Anti-consumerism and cultural studies, special issue of Cultural
Studies, ed. Routledge: New York, 2011
BOOK, Albert, C.; SCHICK, Dennis, C.: Fundamentals of copy and layout, ed. NTC Business Book:
Illinois, 1991
CAMERER, Colin F: Behavioral game theory: Experiments on strategic interaction, ed. Princeton
University Press: New Jersey, 2003
DE CREMER, David; OOSTERWEGEL Annerieke: Collective Self-Esteem, Personal Self-Esteem, and
Collective Efficacy in In-group and Out-group Evaluations, University Press of Southampton: U.K.,
1998
ENGEL, James F.; BLACKWELL, Roger D.; KOLLOT, David T.: Consumer behavior, ed. Hinsdale:
Dryden Press, Illinois, 1978
FOWELS, Jib: Advertising and Popular Culture, ed. Sage Publications, Thousand Oaks, London, New
Delhi, 1996
HASTIE, Reid; DAWES, Robyn: Rational choice in an uncertain world: The psychology of judgment
and decision making, Sage Publications: London, 2001
HEBDIDGE, Dick: Subculture: The Meaning of Style, Routledge: London, 1979
HILTON, Matthew: Consumerism in Twentieth Century Britain: The search for a historical movement,
Cambridge University Press: United Kingdom, 2003
HOWARD, John A.; SHETH, Jagdish, N.: The theory of buyer behavior, Willey: New York, 1969
LEARS, Jackson T.J., Fables of abundence: a cultural history of advertising in America, ed. Basic
Books: New York, 1994
LIPPMANN, Walter: The Public Philosophy, ed. The New American Library: New York, 1959
PÉNINOU, Georges: Intelligence de la publicité, ed. Laffont: Paris, 1972
SCHIFFMAN, Leon G.; KANUK, Leslie, L.,: Consumer behavior, ed. Prentice Hall: New Jersey, 2007
TALCOTT, Parsons: The structure of social action, ed. The Free Press: New York, 1968
TAYLOR Kathleen: Brainwashing: the science of thought control, ed. Oxford University Press, 2006

2020

Mihaela Pițu