Analiza pietei

Conceptul de piata. Diversitatea pietelor

Aparitia si dezvoltarea economiei de schimb (de marfuri) este indisolubil legata de

categoria economica „piata”. Piata a constituit puntea de legatura intre productie si consum,
intre producatorii si consumatorii autonomizati.

Piata s-a extins si diversificat in concordanta directa cu dezvoltarea factorilor de

productie, cu cresterea productivitatii si randamentului utilizarii lor. Dezvoltarea pietei a
evoluat si evolueaza concomitent in trei directii strans legate intre ele.

Aparitia si dezvoltarea economiei de schimb (de marfuri) este indisolubil legata de

categoria economica „piata”. Piata a constituit puntea de legatura intre productie si consum,
intre producatorii si consumatorii autonomizati.

Piata s-a extins si diversificat in concordanta directa cu dezvoltarea factorilor de

productie, cu cresterea productivitatii si randamentului utilizarii lor. Dezvoltarea pietei a
evoluat si evolueaza concomitent in trei directii strans legate intre ele:

- in spatiu, prin extinderea tranzactiilor care au loc pe piata la spatii teritoriale

tot mai mari

- cresterea cantitatii de bunuri economice ce constituie obiect al vanzarii-

cumpararii

- diversificarea structurii bunurilor destinate schimbului, ca urmare a adancirii

diviziunii sociale a muncii si a progresului stiintifico-tehnic

In general sunt acceptate urmatoarele elemente fundamentale care caracterizeaza

piata:

- este un spatiu economico-geografic in care isi desfasoara activitatea economica

si actioneaza agentii economici;

- locul de manifestare si intalnire a cererii cu oferta de bunuri si servicii;

- locul de intalnire a cumparatorilor si vanzatorilor;

- locul de incheiere a tranzactiilor economice, a actelor de vanzare-cumparare a

caror obiect il reprezinta marfurile;

- locul de formare a pretului

 - cadrul de manifestare a concurentei, care indeplineste rolul de regulator

- are un accentuat caracter impersonal

Sintetizand cele de mai sus se poate spune ca piata reprezinta un spatiu

geoeconomic unde se intalnesc si se confrunta agentii economici si bunurile lor, adica oferta
si cererea, un subsistem de afaceri economice de schimb si de relatii economice, o retea de
comunicatii, un ordinator social care, prin intermediul parghiilor din care se compune,
regleaza diviziunea muncii, coordoneaza orientarile actorilor economici si asigura echilibrul
intre oferta si cerere.

Piata este o realitate deosebit de diversa si diversificata. In teoria economica se

intalnesc mai multe criterii de clasificare a pietelor. Le vom prezenta pe cele mai
reprezentative:

a) dupa cadrul de desfasurare:

- piete interne – locale, regionale, nationale;

- piete externe – internationale

b) dupa natura bunurilor ce formeaza obiectul tranzactiilor:

- piata bunurilor si serviciilor de consum final

- piata factorilor de productie

- piata financiar-valutara

c) dupa modul de functionare a diferitelor piete:

- piete unde nu este necesara intalnirea fizica a ofertantului cu clientul

- piete concentrate, centralizate (bursele, pietele en gros) - piete

dispersate, descentralizate (piete en detail)

d) dupa forma concurentei:

- piata cu concurenta perfecta

- piata cu concurenta imperfecta

e) dupa timpul in care se transfera obiectul schimbului:

 - piata la vedere, cand livrarea bunurilor se face pe loc, sau in cel mult 48 de ore
de la incheierea contractului

- piata la termen, cand livrarea bunurilor are loc la o data ulterioara, convenita,
mobilul principal fiind speculatiile.

f) dupa modul de organizare:

- piete permanente

- piete periodice sau

- magazine

- hale publice

- targuri

- expozitii cu vanzare

- case de comenzi - burse, etc.

După cum reiese din denumire, un studiu de piață presupune muncă de cercetare și de
documentare. Desk Research (activitatea de documentare) este punctul de pornire în
Marketing. Dar care sunt cele mai potrivite surse pentru a obține informații relevante?

Internetul – o mină de aur

Pentru că trendul este ca informațiile să fie digitalizate, principala resursă devine Internetul.

Avantajele digitalizării datelor și a informațiilor sunt evidente: mai ușor de gestionat, mai
ușor de găsit, costuri minime de stocare și, cel mai important, informațiile sunt mai ușor de
corelat și de agregat.

Internetul este un instrument, iar ca orice instrument, important este să fie folosit corect
pentru a obține cele mai bune rezultate.

Deoarece este un loc unde comunicarea se face liber și la care mulți au acces, s-ar putea ca
sursele găsite să nu fie întotdeauna de încredere. Din acest motiv, recomandăm prudență în
folosirea informațiilor care se regăsesc în mediul online.
Fără a fi exhaustivi, ne-am propus să trecem în revistă câteva din bazele de date online care,
din experiența noastră, au un vot de încredere.

Baze de Date la Nivel Național

Instituții și Agenții Guvernamentale

Institutul Național de Statistică

Cel mai cunoscut institut de cercetare din țară pune la dispoziție baze de date și metadate
din România. De la date demografice până la cifre de afaceri, raportul de import-export și
câștigul salariul mediu lunar, toate se gănistere.

Oficiul Național al Registrului Comerțului

Instituția oferă statistici oficiale referitoare la societățile comerciale din România (status
activitate, radieri, insolvență, acționariat, etc.) și informații despre legislația care guvernează
mediul de afaceri.

Agenția Națională de Administrare Fiscală

ANAF încearcă să fie din ce în ce mai transparent. În acest sens publică informații fiscale
privind companiile românești.

Asociații și ONG

Asociațiile Profesionale
De multe ori, asociațiile realizeză studii în regim propriu și oferă informații dintr-un anumit
sector al pieței.

Asociațiile Comerciale
Asociațiile Comerciale publică statistici, sondaje și rapoarte din anumite ramuri producătoare
sau comerciale.

Camerele de Comerț
Camerele de Comerț sunt organizații non-gurvernamentale care se regăsesc în marile orașe
din România. Sunt o sursă de informare excelentă când te interesează defalcarea teritorială,
dar nu numai.

Organizații pentru Protecția Consumatorilor

În România există mai multe astfel de organizații. Acestea publică sau furnizează, la cerere,
prețuri cu amănuntul și studii despre consumatori.

Platforma online.

RisCo

RisCo este un instrument online care oferă posibilitatea de a obține rapoarte despre situația
financiară și juridică a firmelor înregistrate în România.

Credit Info România

Creditinfo.ro furnizează instrumente care permit analiza riscului cu scopul de a răspunde
schimbărilor frecvente în mediul de afaceri.

Termene
Termene.ro este un tool de mare ajutor atunci când realizezi, de exemplu, analiza
concurenței. Poți verifica cine sunt asociații și administratorii unei firme și, de asemenea,
poți afla conexiunile acestora cu alte companii.

Listă Firme
Platforma oferă informații despre companiile active, asociații și acționarii acestora, cota de
participare în companii și informațiile de bilanț (cifra, profit, active, angajați).

Alte Instituții de Cercetare de Piață

Agențiile de profil publică rapoarte de piață și studii pentru anumite ramuri industriale și
efectuează studii pentru clienții individuali.

Tipuri de pieţe
Posibilitatea de a controla preţul este influenţată de natura concurenţei existente pe piaţă.
Unele organizaţii acţionează pe pieţe extrem de competitive, iar altele deţin controlul pieţei
din care fac parte. Intre aceste două extreme, există o multitudine de variaţii ale tipului de
concurenţă şi ale puterii de a stabili preţul. Totalitatea organizaţiilor care fabrică şi
comercializează acelaşi produs formează o ramură de producţie.
Diferitele ramuri sunt formate dintr-un număr variat de organizaţii, de la una sau două
(exemplu: ramura producătoare de avioane), la foarte multe (exemplu: industria uşoară).
Preţul şi nivelul producţiei unei anumite ramuri sunt stabilite prin combinarea deciziilor
individuale, pe care le ia fiecare organizaţie privind producţia proprie şi prin confruntarea
curbei rezultante a ofertei cu cea a cererii pieţei.
Pentru a inţelege cum este influenţat nivelul preţului pieţei de către mărimea şi numărul
organizaţiilor şi din ce cauză diferă atat de mult numărul organizaţiilor, care formează o
anumită ramură de producţie, economiştii studiază structura pieţei.
Structura pieţei reprezintă un sistem de clasificare care grupează firmelein funcţie de
concurenţa căreia trebuie să-i facă faţă. Ea descrie structura vanzărilor şi a
cumpărătorilor de pe piaţa respectivă.
In practică, există diferite criterii de clasificare a structurii pieţei. Unul dintre acestea il
constituie graniţele pieţei – mărimea suprafeţei in care interacţionează vanzătorii şi
cumpărătorii. Ele sunt adesea confuze şi diferă foarte mult in funcţie de natura bunurilor sau
a serviciilor. De exemplu, piaţa restaurantelor este locală, piaţa bancară este regională, piaţa
petrolului este internaţională.
Un alt criteriu de clasificare a structurii pieţei il reprezintă produsele (sau serviciile)
substituibile care intră in concurenţă pe acea piaţă. Intră magazinele alimentare in
concurenţă cu restaurantele? Dar radioul, televizorul, casetofonul, CD player-ul, video-ul şi
jocurile pe calculator? Economiştii analizează structura pieţei pentru a inţelege modul in care
furnizorii răspund cererii consumatorilor, precum şi mobilitatea cu care sunt folosite
resursele.
Cele două extreme ale structurii pieţei, frecvent folosite in aceastăanaliză, sunt:

• concurenţa perfectă
• monopolul pur .

• Capacitatea si dinamica pietei. Structura si aria pietei.

• Capacitatea pietei exprima dimensiunile cantitative ale fenomenelor de piata,
reflectand posibilitatea pietei de a absorbi un anumit produs sau serviciu, fara a lua in
consideratie preturile. Studiul capacitatii pietei necesita luarea in considerare a
urmatoarelor trei dimensiuni:
• - piata reala a unui produs, formata din consumatorul produsului respectiv;
• - piata potentiala sau posibila, formata din consumatorii relativi;
• - piata teoretica a produsului, formata din consumatorii produsului si totalitatea
neconsumatorilor.
• Capacitatea pietei poate fi caracterizata printr-o serie de indicatori globali si partiali.
• Dinamica pietei. Dimensiunile, structura si conditiile concrete de desfasurare a
fenomenelor de piata care se afla in continua schimbare. Aceasta se datoreste unor
factori, cum sunt: cresterea productiei de marfuri, cresterea veniturilor banesti ale
populatiei, politica preturilor, intensitatea consumului etc. Se poate arata ca
dimensiunile pietei se caracterizeaza printr-un anumit grad de mobilitate determinat
de actiunea factorilor mentionati anterior. Structura pietei. Pietele pot fi structurate
prin incadrarea in mai multe categorii, dupa:
• a. locul de desfasurare a actelor de vanzare-cumparare (piata interna, piata externa),
• b.in functie de obiectul vanzarii-cumpararii (piata marfurilor, piata serviciilor),
• c. dupa natura produselor (piata mijloacelor de productie, piata bunurilor de consum),
conform repartizarii teritoriale a relatiilor de vanzare-cumparare (piata urbana, piata
rurala, diferite piete locale in special pentru bunurile de consum individual),
• .dupa posibilitatile absorbtiei produsului de catre consumatori pe piata, existand astfel
o piata potential teoretica si o piata potential reala (care include ansamblul tuturor
cumparatorilor de a absorbi produsul);
• Aria pietei caracterizeaza dimensiunile spatiale ale acesteia prin cunoasterea relatiei
piata-spatiu, avand o importanta practica deosebita in fundamentarea urmatoarelor
probleme: structura ofertei si a cererii, amplasarea depozitelor, organizarea retelei de
desfacere etc. Aria pietei poate fi definita prin parametrii:
• gradul de penetratie al pietei, care exprima distributia teritoriala a actelor de piata,
fiind in functie de urmatorii factori: locul de desfacere a operatiilor de
vanzarecumparare, natura si destinatia produsului, piata interna si externa etc. Poate
fi exprimat printr-o serie de indicatori, cum sunt: repartizarea teritoriala a vanzarilor
de marfuri, densitatea retelei comerciale, gradul de solicitare a retelei comerciale etc.;
• gravitatea comerciala se refera la forta, posibilitatea sau gradul de atractie
exercitat de centrele urbane asupra consumatorilor din zonele inconjuratoare;
• gradul de solicitare a retelei comerciale, face referiri la deplasarile cumparatorilor
generate de atractia comerciala exercitata de centrele urbane sau chiar de anumite
unitati comerciale;
• imaginea intreprinderii (produsului) se refera la prestigiul, reputatia acesteia, a
produselor sau serviciilor sale, la modul cum sunt apreciate de consumatori. Poate
varia intre anumite extreme, existand uneori situatii insuficient de clare (atunci cand
intreprinderea nu este cunoscuta), datorandu-se unei intelegeri gresite privind
destinatia produselor fabricate.