Miscarea lui Tudor Vladimirescu

La inceputul sec XIX pop. Ortodoxe din Balcani (Grecia, Serbia si Romania) si-au indreptat sperantele catre Rusia. Din dorinta de
a se elibera de jugul otoman.

Contextul international care a declansat criza orientala si Congr. de la Viena a sporit influenta Rusiei in Balcani, boierii romani
indreptandu-si nemultumirea fata de guvernarea si administratia fanariota prin numeroase memorii si proiecte de reorganizare statala.

Aceasta actiune antiotomana a celor 2 princ. romanesti a coincis cu miscarea greceasca numita „Etalia” condusa de Al. Ipsilanti.
Miscarea urmarea reconstituirea Imp. Bizantin, bazandu-se pe negustorii greci, Tarul Rusiei si unii domnitori fanarioti, precum si a unui
boier oltean, T. Vladimi., conducatorul Pandurilor.

Planul va esua, deoarece intre cei 2 conducatori exista neincredere, de asemenea , T.V. afirma la 23 ian 1821 (Proclamatia de la
Pades) ca aceasta revolta e indreptata impotriva fanariotilor si boierilor mari din T.R.

In 21 martie, armata lui T.V. intra in Buc. si va conduce timp de 2 luni tara. Planul sau vast si nesistematizat, pericolul otoman si
intelegerea cu Etelistii il obliga sa paraseasca Buc. la 15 mai.

In 27 mai el va fi tradat si ucis. Revolutia lui T.V. a avut si consecinte: turcii vor repune domniile pamantene, iar problema
romaneasca si statul juridic al principatelor vor intra in atentia marilor puteri occidentale.