Ştiţi unde

Aşaam
amfost
cunoscut...
ieri? M-a invitat
N-o să ghiciţi... Pinocchio la masă.
...doi dintre cei mai vestiţi bucătari.
Specialişti în meniuri vegetariene, ei
cunosc o mulţime de plante.

Tomatuţă şi Castravel
 Cu ajutorul lor, l-am
cunoscut pe moş
I-am povestit
Grădinel.
multeS-a
despre voi.
oferit să ne fie
ghid printre plantele
din grădina sa.
Dragii mei, am auzit că
• Fixează planta în
aţi învăţat
Foartepământ...
deja despre părţile bine ! Rădăcina.
plantelor.Transportă
Ia să vadăapa cu sărurile
moşul... minerale
Perfect, şi seva...
tulpina !
Numită şi bucătăria
Dinplantei, prepară
ea seBravo,
va forma seva...
frunza!
fructul...
Adăposteşte embrionul,
Minunat, floarea.
din care vaAşa este,
creşte sămânţa.
o nouă
plantă...
 Să vedem care sunt

 plantele de la care
consumăm rădăcina,
  rădăcini de
morcovi
( sub formă de
ţăruş)
 rădăcini de pătrunjel
( sub formă de
ţăruş)
 rădăcină de
păstârnac
( sub formă de
ţăruş)
  ridichi de lună

rădăcină

tulpină
 ridichi de iarnă

tulpină

rădăcină
 Să mergem acum spre...

 plantele de la care
consumăm tulpina:
 gulia  când sunt
proaspete şi fragede,
frunzele se pot folosi
la salate, sau pentru
sarmale;

 tulpină
îngroşată de gulie
  cartofii

tulpină
subpământeană
( bulb )
 ceapă

tulpină
subpământeană
( bulb )
  usturoi
Ştiaţi că bulbilor
de usturoi li se
mai spune
“căţei”?

tulpină bulbi
subpământeană
( bulbi )
 La sat,
usturoiul
şi ceapa se
păstrează,
peste iarnă,
împletite în
“funii”, cu
ajutorul
tulpinilor
aeriene şi al
frunzelor.
 la ceapa frunze
verde,  ceapă
usturoi şi
praz se  usturoi
consumă
şi
frunzele.
  praz

frunze

tulpină
subpământeană
Să facem câţiva paşi printre
răzoarele cu
 plante la care se
consumă frunzele:
 salată
 spanac
 frunze de
pătrunjel
 frunze de
mărar

 floare de
mărar
 varză

 frunzele de varză se adună unele

peste altele, formând căpăţâna.
 frunze de varză

 căpăţână
Straturile pe care le vedeţi
acum sunt cultivate cu
 plante de la care
consumăm fructul:
 fasolea verde;
 păstăi (teci) de fasole verde;
 în ele se formează seminţele
( boabele );
 mazăre
Teci (păstăi)
cu boabe( seminţe )
 sunt soiuri de mazăre la
care se mănâncă şi tecile,
atunci când sunt verzi;  teci de
mazăre
 dovlecei;
 dovlecei decorativi  dovleac
 castraveţi
 castraveţi
 roşii ( pătlăgele roşii, tomate)

 gogonele
( roşii necoapte)
  ardei

“dulce”

iute
 vinete
 Poate nu aţi ştiut,
dar oamenii cultivă şi

 plante de la care
consumă florile:
 conopidă

 broccoli
 Din florile de dovlecei
se face un paneu delicios,  flori de
care se serveşte ca desert. dovlecei;
 Dragii mei, ne mai
rămândedelavăzut
 plante care
consumăm ...

 sămânţa:
 seminţe de
fasole (boabe)
 seminţe
de fasole
( boabe )
 seminţe de mazăre
(boabe)
Sunt convins că
aţi fost foarte
atenţi.
Vă aştept să-mi
daţi o mână de
ajutor, în
vacanţa de
vară!
Ei, ce părere aveţi?
Aţi vrea să fiţi şi voi
grădinari..., sau
bucătari renumiţi,
ca Tomatuţă şi
Castravel? Pentru
aceasta trebuie să
puneţi în rucsacul
vostru numai
“Foarte bine”!
 Până data viitoare vă fac cadou povestea
“RIDICHEA URIAŞĂ” şi o planşă de colorat.
Nu uitaţi să mi-o arătaţi la următoarea
LA întâlnire!

REVEDERE,
COPII!
 RIDICHEA URIAŞĂ
de Savin Badea
Prelucrare după o poveste populară.

Bunicul o ridiche a pus în grădiniţă

Şi a crescut aceasta cât capul unui om –
Ba, parcă şi mai mare, cam cât o lubeniţă,
Cu frunza foarte lată şi-naltă cât un pom.
Dar într-o zi bunicul a încercat să scoată
Ridichea uriaşă cu totul din pămînt –
A apucat-o zdravăn de frunza ei cea lată
Şi trage tare moşul cu sârg şi cu avânt.
 Ridichea nu se lasă uşor să fie scoasă;
Şi moşul de îndată chemă pe babă – Foooc!
Băbuţa îl apucă pe moş, mai voinicoasă,
Şi trag, însă ridichea nu s-a clintit din loc.
Atunci chemă bunica pe mica ei nepoată.
Nepoata prinde bine pe babă de cojoc,
Iar baba înciudată trage de moş o dată
Şi moşul de ridiche, dar nu se scoate – ioc!
Nepoata, o potaie aduce mâniată:
- Ham-ham!, căţelul latră să dea un ajutor;
 Apucă de fustiţă cu botul pe nepoată,
Nepoata pe băbuţă de-acel cojoc cu flori;
Iar baba îl agaţă pe moşul de scurteică
Şi de ridiche-atârnă sărmanul de moşneag –
Degeaba trag tuspatru, ridichea nu se lasă –
Zadarnic se tot luptă – şi trag, şi trag, şi trag...
Se prinde şi-o pisică ridichea să o scoată;
Pisica de codiţă îl trage pe căţel;
Căţelul de fustiţă o trage pe nepoată,
Nepoata pe băbuţă şi baba moşul chel.
Se trage cu sforţare; echipa-i curajoasă,
Dar nu s-a smuls ridichea din loc c-un degeţel.
 Dar iată că pisica tot miorlăie voioasă :
„Aduc eu pe-un prieten, îl chem pe şoricel!”
Se prinde şoricelul de coada de pisică,
Pisica îl apucă la fel pe-acel căţel,
Căţelul pe nepoată o trage de fustiţă,
Nepoata pe băbuţă şi baba pe bunel.
Şi trag cu stăruinţă de-acea ridiche, tare:
Cu forţă, şoricelul, cât nuca-n şir unit,
Pisica şi căţelul, nepoata, mama-mare… -
Minune, chiar minune! – ridichea a ieşit!