Atestat

1.
Introducere
Argumentare
Tema proiectului meu ,,Ion Barbu” face parte integrantă din domeniul pregătirii mele
profesionale.În cei patru ani de studiu am abordat întreaga gamă de materii de pregătire în
domeniu însă cel mai mult ma atras această temă. În cadrul elaborării proiectului meu a
trebuit să-mi extind aria de cunostiinţe studiind bibliografia recomandată de coordonator, fapt
ce îmi permite o pregătire profesională mai bună, proiectul meu având aplicabilitate în mai
multe domenii ale IT-ului.Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi
distincte.Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor
tehnice/practice şi teoretice specifice specializării, structurarea pe capitole a acestora.În
elaborarea lucrării am folosit cunoştinţe tehnice/teoretice asimilate la diferite discipline
studiate în anii de liceu: discipline de specialitate şi laboratoare practice.
În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată.
Site-ul se adresează pasionaţilor de literatură. Acest site are ca scop informarea

oamenilor cu privire la cine a fost Ion Barbu, un scurt istoric al contribuţiilor sale dar şi un
forum pentru completări ulterioare.
Programe folosite pentru crearea site-ului
Adobe Dreamweaver
Adobe Dreamweaver (cunoscut anterior ca Macromedia Dreamweaver) este o aplicație

de dezvoltare web a companiei americane Adobe Systems, disponibilă atât pentru MS
Windows, cât și pentru Apple Mac OS. Versiunile recente includ suport pentru tehnologii web
cum ar fi CSS, JavaScript, PHP, Cold Fusion, cât și cadre ASP.
Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes încă de la sfârșitul anilor 1990 și

momentan deține aproximativ 80 % din piața editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe
variate platforme software: Mac OS, Windows, dar suportă în același timp și platforme UNIX
cu ajutorul unor emulatoare software cum ar fi Wine.
Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare

a paginilor HTML, făcând astfel posibilă crearea cu ușurință a acestora și de către utilizatorii
neexperimentați.
Unii creatori de pagini web critică aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de
dimensiuni mult mai mari decât ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcționare neperformantă
a browserelor web. Această afirmație este în mare parte adevarată deoarece paginile web
produse folosesc designul pe bază de tabel. În plus, produsul a mai fost criticat în trecut și
pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect
3
a fost mult îmbunătățit în versiunile recente. Cu toate acestea, compania Macromedia a
îmbunătățit suportul pentru tehnologia CSS precum și alte modalități de design, fără a fi
necesară folosirea designului pe bază de tabel.
Dreamweaver permite folosirea majorității browserelor instalate pe calculatorul

utilizatorului, pentru a previzualiza situl web creat. De asemenea conține și câteva utilitare
pentru administrarea siturilor, cum ar fi cele pentru a găsi și modifica un paragraf sau o linie
de cod, în întregul sit, pe baza oricăror parametri specificați de către utilizator. Cu ajutorul
panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fără a avea cunoștințe de programare.
Odată cu apariția versiunii MX, Macromedia a încorporat utilitare de generare

dinamică a conținutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date
(cum ar fi cele de tip MySQL și Microsoft Access) pentru a filtra și afișa conținutul folosind
scripturi de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) și ASP.NET, fără a avea
nevoie de o prealabilă experiență în programare.
Un aspect foarte lăudat al Dreamweaver-ului îl reprezintă arhitectura sa extensibilă.

Extensiile sunt mici programe pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei în HTML și
JavaScript) și pe care oricine le poate descărca și instala, acestea aducând un spor de
performanță și funcționalitate îmbunătățită programului. Există o comunitate de dezvoltatori
care produc aceste extensii și le publică (atât comercial cât și gratuit) pentru probleme de
dezvoltare web, de la simple efecte rollover până la soluții complete de vânzare online, în
Internet.
Cu ajutorul acestui program am creat paginile propriu-zise ale site-ului.
Logo Adobe Dreamweaver
4
Adobe Photoshop
Adobe Photoshop este un software folosit pentru editarea imaginilor digitale pe

calculator, program produs și distribuit de compania americană Adobe Systems și care se se
adresează în special profesioniștilor domeniului.
Adobe Photoshop, așa cum este cunoscut astăzi, este vârful de lance al gamei de
produse software pentru editare de imagini digitale, fotografii, grafică pentru tipar, video și
Web de pe piață. Photoshop este un program cu o interfață intuitivă și care permite o
multitudine extraordinară de modificări necesare în mod curent profesioniștilor și nu numai:
editări de luminozitate și contrast, culoare, focalizare, aplicare de efecte pe imagine sau pe
zone (selecții), retușare de imagini degradate, număr arbitrar de canale de culoare, suport de
canale de culoare pe 8, 16 sau 32 biți, efecte third-party etc. Există situații specifice pentru un
profesionist în domeniu când alte pachete duc la rezultate mai rapide, însă pentru prelucrări
generale de imagine, întrucât furnizează instrumente solide, la standard industrial, Photoshop
este efectiv indispensabil.
Alături de aplicația Photoshop (ajuns la versiunea CS5), este inclusă și aplicația

ImageReady, cu un impresionant set de instrumente Web pentru optimizarea și
previzualizarea imaginilor (dinamice sau statice), prelucrarea pachetelor de imagini cu
ajutorul sistemului droplets-uri (mini-programe de tip drag and drop) și realizarea imaginilor
rollover (imagini ce își schimbă aspectul la trecerea cu mouse-ul peste), precum și pentru
realizarea de GIF-uri animate.
Cu ajutorul acestui program am realizat imaginile pe care le-am adăugat site-ului.
5
Logo Adobe Photoshop
Specificaţii tehnice
Site-ul a fost creat pe o rezoluţie de 1600x1200 de pixeli cu background, însă

containerele site-ului au dimensiuni variabile intre 780 de pixeli minim si 1260 de pixeli
lăţime maxim, ceea ce îi oferă posibilitatea de a fi văzut pe orice PC din ziua de astăzi.
Am testat site-ul pe 4 browsere diferite şi anume pe: Google Chrome, Mozila Firefox,
Tourch şi Internet Explore, acesta funcţionând pe toate însă comportându-se cel mai bine pe
Google Chrome.
Reţeaua Internet
Termenul Internet provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte

englezești: interconnected = interconectat și network = rețea.
Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ 83 % din

populația globală nu folosea Internetul .
Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, în

noiembrie 2007 rata de penetrare a Internetului în România a atins nivelul de 31,4 % din
totalul populației, estimată la 22,27 milioane de locuitori, iar numărul de conexiuni broadband
era de 1.769.300 .
Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile românești a crescut

de la 22 % la 47 %; cifrele corespunzătoare la nivelul Uniunii Europene au fost 54 % și 73 %.
În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale.

El se bazează pe specificații tehnice foarte detaliate, ca de exemplu pe așa-numitele
„protocoale de comunicație”, care descriu toate regulile și protocoalele de transmitere a
datelor în această rețea.
Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice

două calculatoare sau aparate inteligente care le implementează, sunt Internet Protocol (IP),
Transmission Control Protocol (TCP) și User Datagram Protocol (UDP).
Aceste trei protocoale reprezintă însă doar o parte din nivelul de bază al sistemului de
protocoale Internet, care mai include și protocoale de control si aplicative, cum ar fi: DNS,
PPP, SLIP, ICMP, POP3, IMAP, SMTP, HTTP, HTTPS, SSH, Telnet, FTP, LDAP, SSL,
WAP și SIP.
Din cauza multelor fuziuni dintre companiile de telefonie și cele de Internet (Internet
Service Providers, prescurtat ISP) au apărut o serie de probleme în sensul că sarcinile acestora
nu erau clar delimitate.
6
Rețeaua regională a ISP-ului este formată prin interconectarea ruterelor din diverse
orașe pe care le deservește compania. Dacă pachetul este destinat unui calculator-gazdă
deservit direct de către rețeaua ISP, pachetul va fi livrat direct lui. Altfel el este predat mai
departe operatorului (firmei) care furnizează companiei ISP servicii de comunicare prin
backbone-ul rețelei. (In engleză backbone înseamnă in general șira spinării, iar în informatică
înseamnă rețeaua de bază pentru interconectarea rețelelor). În partea superioară a acestei
ierarhii se găsesc operatorii principali de la nivelul backbone-ului rețelei, companii cum ar fi
AT&T sau SPRINT. Aceștia răspund de backbone-uri mari cu mii de rutere conectate prin
fibră optică, cu bandă largă de transfer.
Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere rapide (=

multe servere, situate eventual în aceeași sală sau clădire), conectate direct la backbone.
Operatorii încurajază pe clienții lor să folosească această conectare directă prin închirierea de
spațiu în rack-uri = dulapuri speciale standardizate pentru echipamentul clientului, care se află
în aceeași cameră cu ruterul, conducând la conexiuni scurte și rapide între fermele de servere
și backbone-ul rețelei.
Dacă un pachet trimis în backbone este destinat unui ISP sau unei companii deservite
de aceeași coloană, el este transmis celui mai apropiat ruter. Pentru a permite pachetelor să
treacă dintr-un backbone în altul, acestea sunt conectate în NAP-uri (Network Access Point).
În principiu un NAP este o sală plină cu rutere, cel puțin unul pentru fiecare backbone
conectat. O rețea locală conectează toate aceste rutere astfel încât pachetele să poată fi
retransmise rapid din orice coloană în orice alta. În afară de conectarea în NAP-uri, backbone-
urile de dimensiuni mari au numeroase conexiuni directe între ruterele lor, tehnică numită
conectare privată (private peering).
Unul dintre paradoxurile Internetului este acela că ISP-urile, care se află în competiție
între ele pentru câștigarea de clienți, cooperează în realizarea de conectări private și
întreținerea Internetului.
Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:
Intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internetului,

dar cu acces restrâns - de exemplu intranetul sau intraneturile unei companii particulare, la
care primesc acces numai angajații companiei. Intraneturile sunt de obicei separate de
Internet.
Extranet: un intranet particular al unei companii, la care însă au acces (măcar parțial)
și anumite persoane sau grupe externe autorizate din alte companii, ca de exemplu de la firme
furnizoare sau firme cliente. Accesul la extraneturi are loc de obicei prin intermediul
Internetului.
7
HTML
HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru

crearea paginilor web ce pot fi afișate într-un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai
degrabă prezentarea informațiilor – paragrafe, fonturi, tabele ș.a.m.d. – decât descrierea
semanticii documentului.
Specificațiile HTML sunt dictate de World Wide Web Consortium (W3C).
HTML este prescurtarea de la Hyper Text Mark-up Language si este codul care sta la
baza paginilor web. Paginile HTML sunt formate din etichete sau tag-uri și au extensia .html
sau .htm .În marea lor majoritate aceste etichete sunt pereche, una de deschidere <eticheta> și
alta de închidere </eticheta>, mai există și cazuri în care nu se închid, atunci se folosește
<eticheta /> browserul interpretează aceste etichete afișând rezultatul pe ecran. HTML-ul nu
este un limbaj case sensitiv (nu face deosebirea între litere mici și mari). Pagina principala a
unui domeniu este fisierul index.html respectiv index.htm Această pagină este setată a fi
afișată automat la vizitarea unui domeniu. De exemplu la vizitarea domeniului www.nume.ro
este afișată pagina www.nume.ro/index.html.
Unele etichete permit utilizarea de atribute care pot avea anumite valori: <eticheta
atribut="valoare"> ... </eticheta>
HTML 5
<!DOCTYPE HTML>
Toate paginile HTML încep și se termină cu etichetele <html> și </html>. În interiorul

acestor etichete găsim perechile <head>, </head> și <body>, </body>.
head conține titlul paginii între etichetele <title> și </title>, descrieri de tip <meta>,
stiluri pentru formatarea textului, scripturi și linkuri către fisiere externe (de exemplu
scripturi, fișiere de tip CSS sau favicon).
Etichetele de tip meta conțin cuvinte cheie, descrierea paginii, date despre autor,
informații utile motoarelor de căutare și au următorul format: <META NAME="nume"
CONTENT="continut">
Exemplu: link către un fisier extern CSS: <link rel="stylesheet" type="text/css"

href="css.css">
body găzduiește practic toate etichetele afișate de browser pe ecran.
Exemplu: o pagină HTML cu titlul Exemplu iar conținutul Conținut pagină
<html> <head> <title>Titlu</title> </head> <body> Continut pagina </body> </html>

Și în HTML poate fi introdus un comentariu, care bineînțeles nu va fi afișat de browser.
8
Elementele de marcare:
-Marcare structurală. Descrie scopul unui text. De exemplu:
<h1>Fotbal</h1>
Direcționeaza browserul pentru a reda "Fotbal" ca pe cel mai important titlu. Marcarea
structurală nu are un anumit stil predefinit, dar cele mai multe browsere web au standardizat
modul în care acestea sunt afișate. De exemplu, titlurile importante (h1, h2, etc.) sunt aldine și
mai mari decât restul textului.De notat că "h1" este folosit doar o singură dată per pagină
deoarece cu el este marcat titlul ei.
-Marcare pentru prezentare. Descrie cum apare un text, indiferent de funcțiile sale. De
exemplu:
<strong>îngroșat</strong>
Va afișa textul "îngroșat" cu litere groase, aldine.Notă: Html a inceput în ultimii ani să
înceapă să nu mai folosească acest gen de tag-uri pentru că "b" nu dă sens paginii, pe când
tag-ul "strong" (adică strong emphasis) dă un înțeles paginii, și mai important, asemenea tag-
uri pentru prezentare doar încarcă o pagină cu informații și o fac astfel mai greu de încărcat,
iar apoi dacă atașezi un document CSS la pagină, o singură modificare la CSS (de ex: de la
"font-weight:italic" la "font-weight:bold" va schimba tot textul selectat, și de exemplu, link-
urile vor trece de la text înclinat la text îngroșat, plus că în CSS avem avantajul de a putea
preciza cât de mari sau mici să fie literele în pixeli «px», în puncte «pt», etc.)avem același
efect ca și cănd am avea de schimbat toate tag-urile de "i" de pe pagină în tag-uri de "b",
muncă care chiar și la un website mic este enormă, ce să mai vorbim de unul de genul
wikipedia. Așa că dacă vreți să începeți o carieră în html sau un hobby (și să aveți succes) nu
folosiți aceste taguri, nu degeaba s-a inventat CSS-ul.
-Marcare pentru hiperlink. Leagă părți ale unui document cu alte documente. De exemplu:
<a href="http://ro.wikipedia.org/">Wikipedia Românească</a>
Va reda Wikipedia românească ca hiperlink către un URL specificat.
-Elemente speciale (widget). Creează obiecte, cum ar fi butoanele și listele.
Doar marcatorii de prezentare (împreună cu foile de stiluri - CSS) determină cum

conținutul din interiorul marcatorului va fi prezentat. Ceilalți marcatori spun browserului ce
obiecte să redea sau ce funcții să execute.
Tag-uri
Orice fișier html are următoarea structură
<html>
<head>
9
<title>Titlul</title>
</head>
<body>
</body>
</html>
Între tagurile <body></body> se scriu celelalte "instrucțiuni". Tagul <body> permite

stabilirea fundalului și a culorii hiperlinkurilor.
<body bgcolor="#ff0000"> - culoarea fundalului paginii devine rosie
<body background="fundal.jpg"> - pune o imagine în fundalul paginii
<body link="#ff0000" alink="#00ff00" vlink="#0000ff"> - stabilește culoarea linkurilor

nevizitate și vizitate.
2. Prezentare site
Site-ul meu conţine cinci pagini web principale şi anume: Acasă, Despre, Imagini,
Video, şi Contact fiecare pagină având extensia .htm . Paginile au fost create cu ajutorul
limbajului HTML dar conţin şi secţiuni de CSS.
Acasă
Această pagină conţine o imagine de background, o imagine pe post de banner,

container, un al doilea container în care sunt prezentate anumite informaţii despre Ion Barbu
și o imagine cu acesta, bara de navigare cu link-uri pentru fiecare pagină, al treilea container
în care sunt puse câteva date despre Ion Barbu care sunt prezente pe fiecare pagină web.
Acasă
10
Despre
Această pagina cuprinde aceleşi elemente ca cea de Acasa doar că informaţiile

prezente pe această pagină diferă.
Despre
Imagini
Această pagină conţine aceleşi elemente ca şi pagina Acasă însa informaţia din
containerul principal este pusă într-un tabel în care sunt puse imagini cu Ion Barbu.
Imagini
11
Contact
Această pagină cuprinde un Form de contact pentru ca vizitatorii să trimită e-mail pe

adresa mea personală de e-mail.
Contact
Video
Această pagină cuprinde un tabel unde am inserat videoclipuri direct de pe Youtube

folosind funcția embed.
Video
12
3. Realizarea site-ului
Paginile site-ului au fost realizate după crearea unui template pentru a uşura munca.
Imaginile au fost adăugate din Design view dublu click pe containere după care am
selectat imaginea dorită. Un alt mod de inserare a imaginilor folosit a fost opţiunea Point to
file şi trasarea unei linii către imaginea dorită.
Pentru pagina Video a trebuit să inserez link-ul Youtube din Code view ca în imaginea de
mai jos:
Inserarea link-ului Youtube
13
Pentru pagina Contact form-ul de contact a fost creat cu ajutorul unui tabel şi
adăugarea unui buton de submit tot prin Code view.
Inserarea butonului de submit
14
4. Codul sursă
Acasă
<!doctype html>
<html>
<head>
<meta charset="utf-8">

<title>Acasa</title>


<link href="Templates/template.css" rel="stylesheet" type="text/css">
</head>
<body>
<div class="container">
<div class="header"><a href="#"><a href="#"><a href="#"></a><a href="#"><a

href="#"></a><a href="#"></a><a href="#"><a href="#"></a><a href="#"></a><a
href="#"></a><a href="#"><a href="#"></a><a href="#"></a><a href="#"></a><a
href="#"></a><a href="#"><img src="Imagini/cooltext321318175614257.png" alt="Insert
Logo Here" name="Insert_logo" width="1258" height="207" id="Insert_logo"
style="background-color: #8090AB; display:block;" /></a></div>
<div class="sidebar1">
15
<ul class="nav">
<li><a href="Acasa.htm">Acasa</a></li>
<li><a href="Despre.htm">Despre</a></li>
<li><a href="Imagini.htm">Imagini</a></li>
<li><a href="Video.htm">Video</a></li>
<li><a href="Contact.htm">Contact</a></li>
</ul>
<p>Ion Barbu (născut Dan Barbilian; n. 19 martie 1895, Câmpulung, România – d. 11

august 1961, București, Republica Populară Română) a fost un poet și matematician român.
Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai
importanți poeți români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc. Dan
Barbilian era fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial
&bdquo;Barbu”) și al Smarandei, născută Șoiculescu.</p>
</div>
<div class="content">
<h1><strong> Ion Barbu</strong></h1>
<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<p> <img name="" src="Imagini/ion barbu1.jpg" width="397" height="513" alt=""></p>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
16
<p>Contribuții<br>
În 1942 este numit profesor titular de algebră la Facultatea de Științe din București. Publică
diferite </p>
<p>articole în reviste matematice. De deosebită importanță sunt două dintre contribuțiile lui:
</p>
<p>o scurtă lucrare de două pagini apărută în Casopis Matematiky a Fysiky (1934-1935), în
care </p>
<p>definește o procedură de metrizare care va fi numită de Leonard M. Blumenthal

&bdquo;spații Barbilian”, </p>
<p>și două lucrări în Jber. Deutsch. Math. Verein., apărute în 1940 și respectiv în 1941,
intitulate </p>
<p>Zur Axiomatik der Projectiven ebenen Ringgeometrien, și care au inspirat o direcție de

cercetare</p>
<p> în geometria inelelor, direcție asociată azi în literatura de specialitate cu numele său, al
lui Hjelmslev </p>
<p>și al lui Klingenberg. <br>
După 1933, Barbilian s-a manifestat în domeniul matematicii în special ca geometru,

reprezentant </p>
<p>al programului de la Erlangen al lui Felix Klein și astfel au trecut la fondarea axiomatică
a geometriei </p>
<p>algebrice și a mecanicii clasice. </p>
<p><br>
Dan Barbilian s-a mai ocupat și de teoriile algebrei moderne (1946 - 1951), de teoria
algebrică a numerelor (1951 - 1957), de teoria determinismului și deține prioritatea mondială
în precizarea unei clase largi de funcții distanță. <br>
În 1938 devine membru al asociației Deutsche Mathematische Vereinigung (Uniunea

matematică germană). </p>
<p> </p>
<p>A fost membru titular al Academiei de Științe din România începând cu 20 decembrie
1936 </p>
<h1> </h1>
</div>
17
<div class="footer">
<p>COPYRIGHT@2019</p>
</div>
</div>
</body>
</html>
Despre
<!doctype html>
<html>
<head>
<title>Despre</title>
<style>
</style>
<![endif]-->
</head>
<body>
18
href="#"></a><a href="#"><a href="#"><img src="Imagini/cooltext321318175614257.png"
alt="Insert Logo Here" name="Insert_logo" width="1258" height="207" id="Insert_logo"
<ul class="nav">
</ul>

<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<p><strong>Matematicianul</strong><br>
Pregătirea<br>
Talentul său matematic se manifestă încă din timpul liceului, elevul Barbilian
publică remarcabile contribuții în revista Gazeta matematică. În tot acest timp, Barbilian își
dezvoltă și pasiunea pentru poezie. Între anii 1914-1921 studiază matematica la Facultatea de
19
Științe din București, studiile fiindu-i întrerupte de perioada în care își satisface serviciul
militar în timpul Primului Război Mondial. <br>
I-a avut ca profesori pe Gheorghe Țițeica, Dimitrie Pompeiu, David Emmanuel,

Traian Lalescu și Anton Davidoglu. <br>
În perioada 1921 -1924, și-a continuat studiile la Göttingen, Tübingen și Berlin. A

avut ca prieteni, între alții, pe matematicienii: Wilhelm Blaschke, Heinrich Grell, Helmut
Hasse, Emil Artin și alții. <br>
Cariera matematică continuă cu susținerea tezei de doctorat în 1929. Mai târziu

participă la diferite conferințe internaționale de matematică, cum ar fi Congresele
Internaționale de Matematică la Hamburg (1936), Göttingen și Viena (1938), Oslo (1936),
Praga (1934). </p>
<p><strong>Scrieri științifice</strong><br>
Teoria spațiilor Barbilian a fost amplu dezvoltată în patru lucrări: <br>
Asupra unui principiu de metrizare, Stud. Cercet. Mat. 10 (1959), 68-116,<br>
Fundamentele metricilor abstracte ale lui Poincaré și Carathéodory ca aplicație a

unui principiu general de metrizare (lucrare prezentată la Institutul de matematică în data de 4
iunie 1959), apărut în Studii și cercetări matematice, vol. 10 (1959), 273-306;<br>
J-metricile naturale finsleriene, apărută în aceeași revistă în vol. 11 (1960), 7-

44;<br>
J-metricile naturale finsleriene și funcția de reprezentare a lui Riemann,lucrare

scrisă împreună cu Nicolae Radu și apărută postum, publicată tot în Studii și cercetări
matematice, vol. 12 (1962), 21-36.<br>
Ultima lucrare a fost depusă la redacție de Nicolae Radu pe 20 octombrie 1961;

Barbilian se stinsese pe 11 august, în același an. Originalitatea ideii matematice a lui
Barbilian constă în reexaminarea modelului Poincaré al geometriei neeuclidiene a lui
Lobacevski. Acest model generează în mod natural o distanță care poate fi reprezentată ca
oscilație logaritmică. <br>
Contribuția lui Dan Barbilian a fost de a analiza cât de generală e această procedură
de a construi o distanță și de a stabili o teorie a spațiilor metrice dotate cu această distanță. În
lucrarea din 1934, a definit o metrică în interiorul unei regiuni planare oarecare, generalizând
astfel ideea modelului Poincaré, care este definit doar în interiorul discului unitate. Cu acea
metrică, interiorul mulțimii devenea un model de geometrie neeuclidiană. <br>
Alte scrieri: <br>
Curs de matematici generale (1937 - 1940)<br>
Teoria lui Galois a ecuațiilor în axiomatizarea lui Steinitz<br>
20
Axiomatizarea mecanicii clasice (1943)<br>
Curs de algebră axiomatică (1944, 1947, 1950)<br>
Teoria aritmetică a idealelor în inelele necomutative (1956)<br>
Grupuri cu operatori (teoremele de descompunere ale algebrei) (1960).<br>
<strong>Poetul</strong><br>
În anul 1919, Dan Barbilian începe colaborarea la revista literară Sburătorul,

adoptând la sugestia lui Eugen Lovinescu, criticul cenaclului ca pseudonim numele bunicului
său, Ion Barbu. În timpul liceului îl cunoaște pe viitorul critic literar Tudor Vianu, de care va
fi legat prin una din cele mai lungi și mai frumoase prietenii literare. <br>
Debutul său artistic a fost declanșat de un pariu cu Tudor Vianu. Plecați într-o
excursie la Giurgiu în timpul liceului, Dan Barbilian îi promite lui Tudor Vianu că va scrie un
caiet de poezii, argumentând că spiritul artistic se află în fiecare. Din acest
"pariu", Dan Barbilian își descoperă talentul și iubirea față de poezie. Dan
Barbilian spunea că poezia și geometria sunt complementare în viața sa : acolo unde
geometria devine rigidă, poezia îi oferă orizont spre cunoaștere și imaginație. <br>
Criticul și prietenul său Tudor Vianu îi consacră o monografie, considerată a fi cea

mai completă până în ziua de azi.[judecată de valoare] Una din cele mai cunoscute poezii a
autorului, După melci, apare în 1921 în revista Viața Românească. Tot în acest an pleacă la
Göttingen (Germania) pentru a-și continua studiile. După trei ani, în care a făcut multe
călătorii prin Germania, ducând o viață boemă, se întoarce în țară. <br>
Scurtă prezentare a spațiilor poeziei lui Ion Barbu<br>
Fenomenul artistic barbian s-a născut în punctul de interferență al Poeziei cu

Matematica, de aceea poezia lui este cu mult deosebită de cea a lui Arghezi și Blaga, mai ales
din pricina caracterului ei ermetic. Mai exact spus, înțelegerea poetului asupra a ceea ce
trebuie să fie poezia e mai aproape de concepția unor poeți moderni și singulari ca Stephane
Mallarmé sau Paul Valéry, decât de concepția mai generală, impusă de romantism. Apoi nu
trebuie uitat că poetul a fost dublat de un matematician și că modul lui de a gândi în spiritul
abstract al matematicii s-a impus și în planul reprezentărilor poetice. Ion Barbu însuși afirmă:
"Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea
formelor posibile de existență… Pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, așa că,
rămânând poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei." <br>
Într-un interviu acordat lui Felix Aderca, din 1927, creația lui Ion Barbu era
împărțită de acesta în patru etape: parnasiană, antonpanescă, expresionistă și
șaradistă.[necesită citare] În studiul din 1935, Introducere în poezia lui Ion Barbu, Tudor
Vianu reducea această clasificare la doar trei etape: parnasiană, baladică-orientală și
ermetică. Această din urmă împărțire a devenit clasică. <br>
<strong>Etapa parnasiană</strong><br>
21
Prima etapă este cea a versurilor publicate între 1919 - 1920 în revista Sburătorul,
perioadă numită convențional de unii critici "parnasiană", deși lirica barbiană din
faza debutului depățește cadrul limitat al parnasianismului, întrunind caracteristici ale poeziei
pure dublate de un nestăvilit elan romantic. Dintre ele amintim: Lava, Munții, Copacul,
Banchizele, Pentru Marile Eleusinii, Panteism, Arca, Pytagora, Râul, Umanizare ș.a.m.d.
<br>
Scurte și riguroase ca formă - câteva sunt sonete -, poeziile propun un univers

tematic divers. Barbu descrie peisaje mineralizate, forme ale geologicului și ale florei , evocă
zeități mitologice sau surprinde procese de conștiință, cum ar fi solemnul legământ al
lepădării de păcatul contemplației abstracte în favoarea voinței de a trăi cu frenezie, într-o
totală consonanță cu ritmurile vii ale naturii. <br>
Evitând poezia - confesiune, exprimarea directă a năzuințelor sufletului său, Ion

Barbu le transferă unor elemente ale naturii: copacul, banchizele, munții, pământul ceea ce
indică o tendință de a folosi simboluri " obiective". Peisajele , pasteluri exotice și
imaginare, închid în ele elanuri și încorsetări ale ființei umane, aspirații patetice și
încrâncenate refuzuri, ca în aceste solemne strofe din Copacul : <br>
"Hipnotizat de - adânca și limpedea lumină<br>
A bolților destinse deasupra lui, ar vrea <br>
Să sfărâme zenitul și - ncremenit să bea<br>
Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină" <br>
sau din Banchizele: <br>
"Din aspra contopire a gerului polar <br>
Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide,<br>
Sinteze transparente , de străluciri avide,<br>
Zbucnesc din somnorosul noian originar." <br>
Poezia Umanizare scoate în evidență un conflict dramatic al ființei umane, care, în

aspirația ei spre absolut, trebuie să opteze între două principii: intelectual și senzual, între
contemplația " apolinică" și trăirea "dionisiacă". Poezia, declara Ion
Barbu, le împacă pe amândouă într-un proces unic, într-o sinteză în care Gândirea se
transfigurează luând forme concrete de " sunet, linie, culoare ". <br>
Ideea devine "muzică a formei în zbor, Euritmie", deci intuiție a esenței

lumii. Aspirația spre cunoaștere are, în prima perioadă, un caracter cam abstract, de unde și,
frecvent, răceala versurilor. Încercarea de concretizare se sprijină pe împrumuturi din
mitologie, care lasă de obicei o impresie puternică de livresc. Recurgerea la elemente
mitologice grecești și preocuparea deosebită pentru expresie i-au făcut pe unii cercetători (E.
Lovinescu) să vorbească de un parnasianism al începuturilor literare ale lui Ion Barbu. <br>
22
Dacă poezia parnasiană franceză, reprezentată prin Leconte de Lisle sau José Maria
de Hérédia, era fundamental decorativă și antiromantică în conținut neîngăduind elanuri
sufletești, pe când la Ion Barbu, sub împietrita și recea marmură a versului, se răsucesc
pasiuni violente, neliniști și aspirații tulburi, ceea ce denotă o structură romantică . Probabil
că aceasta este și cauza pentru care și le-a refuzat mai târziu, socotindu-le că " decurg
printr-un principiu poetic elementar ". El tinde spre o altă formulă poetică, depărtată de
romantism, spre "un lirism omogen, instruind de lucrurile esențiale, delectând cu
viziuni paradisiace ", pe care a realizat-o în următoarele etape ale creației sale. <br>
<strong>Etapa baladică-orientală</strong><br>
Aceasta indică orientarea spiritului poetului spre concretul lumii, cum și anunțase
în Umanizare. Aici pot fi integrate poeme ca: După melci, Riga Crypto și lapona Enigel,
Domnișoara Hus, Isarlâk, Nastratin Hogea la Isarlâk, publicate din a doua jumătate a lui 1921
până în 1925, în Viața românească și Contimporanul lui Ion Vinea. Mai toate sunt lungi,
datorită în mare măsură pasajelor descriptive, consecință imediată a preocupării de concret;
au un caracter narativ, "baladic" , pentru că în ele "se zice" o poveste;
în sfârșit evocă o lume pitorească, de inspirație autohtonă sau balcanică, asemănătoare cu cea
din viziunea lui Anton Pann. Excepțională este acum sugestia picturală. Expresia este
proaspătă și pregnantă dezvăluind în I. Barbu un poet al cuvântului , nu numai al ideii și
viziunii, cum îl cunoaștem la început. Descripția însă nu există exclusiv pictural, ci fixează o
atmosferă adecvată. Teoria baladescului avea să fie reluată în estetica Cercului literar de la
Sibiu de poeți ai acestui curent cum ar fi Radu Stanca și Ștefan Augustin Doinaș. <br>
Isarlâk, (inima mea), spre exemplu, este o cetate ideală, "dată-n alb ca o
raia" așezată "la mijloc de Rău și Bun", populată cu oameni care trăiesc
deopotrivă deliciile spiritului și pe cele ale vieții " într-o slavă stătătoare": univers
fabulos în care se echilibrează totul. De o deosebită forță de sugestie, sub raportul invenției
verbale, este Domnișoara Hus a cărei valoare stă aproape în întregime în expresie. Poezia
vorbește despre povestea unei iubiri pătimașe cândva și nefericite și a unei tragicomice
eroine, cadână "pezevenche" ce-și cheamă de pe lumea cealaltă, prin descântece,
iubitul care a uitat-o. <br>
Dar farmecul ei nu stă în ineditul pitoresc al întâmplării ci în extraordinara

incantație a versurilor și în sugestia de fantastic a descântecului. Substratul simbolic al
elementelor narative și descriptive din poeziile etapei a doua poate fi întâlnit în După melci,
poem lung în care se stilizează motive folclorice pentru a se povesti o experiență de inițiere în
tainele naturii, devenită dramă a cunoașterii sau în Riga Crypto și lapona Enigel. <br>
<strong>Etapa ermetică</strong><br>
Ultima etapă a poeziei lui Ion Barbu este una de încifrare a semnificațiilor, numită
din această cauză etapa ermetică. Dar mai întâi a existat un moment de tranziție, reprezentat
de Oul dogmatic, Ritmuri pentru nunțile necesare sau Uvedenrode, publicate între 1925 -
1926. În ele se păstrează încă legătura cu etapa anterioară atât prin pasajele descriptive cât și
prin cele narative, care fac poezia mai ușor de înțeles și descifrat. George Călinescu susține
23
că de fapt aici există ermetismul autentic al poeziilor lui Ion Barbu, pentru că se bazează pe
simboluri, cel din Joc secund nefiind decât un ermetism de " dificultate filologică
", ținând de o sintaxă poetică dificila. <br>
Poeziile amintite se învârtesc, metaforic vorbind, pe ideea " nunții "

înțeleasă ca pătrundere în miracolul creației universale. "Oul dogmatic" este chiar
un simbol al misterului " nunții ", un soi de cosmoid, pentru că în structura lui
duală se reprezintă lumea dinaintea nuntirii, creația de dinaintea Genezei. Banalul ou
demonstrează că "mărunte lumi păstrează dogma", că macrocosmosul se repetă
în microcosmos. De aceea el este făcut să devină obiect de contemplație: <br>
"E dat acestui trist norod Și oul sterp ca de mâncare, Dar viul ou la vârf cu
plod Făcut e să-l privim la soare!" <br>
Văzut în lumina soarelui, oul relevă însăși esența universului, imaginea eternă a
increatului. <br>
În Ritmuri pentru nunțile necesare sunt evocate trei căi de cunoaștere: prin eros (
sau senzuală), reprezentată astral prin Venus, prin rațiune, având simbol pe Mercur, și prin
contemplație poetică, care e tutelată de Soare. Fiecare experiență este o "nuntă",
adică o comuniune cu esența lumii, dar prin primele două contopirea nu este perfectă.
Senzațiile permit numai un contact fulgerant , iar intelectul ignoră, pentru a face operațiile
proprii cunoașterii logice, condiția fundamentală a universului, care este devenire continuă.
<br>
Aspirația spre absolut se împlinește doar prin atingerea contemplației poetice, prin
viziunea directă a principiului universal când: "intrăm Să ospătăm În cămara Soarelui
Marelui Nun și stea, Aburi verde să ne dea, Din căldări de mări lactee, La surpări de
curcubee, În Firida ce scântee / Etern" În termeni mai simpli poezia pune problema
raportului dintre cunoașterea logică și cea metaforică așa cum o pusese și Blaga în Eu nu
strivesc corola de minuni a lumii. <br>
În Uvedenrode pe aceeași temă a nunții e reluată într-un material poetic, ideea

erosului ca încercare eșuată de cunoaștere. Titlul, inventat de poet, definește un spațiu de
coșmar, "o râpă a gasteropodelor ", reprezentare a purei vieți vegetative. Faza de
tranziție este de o puternică originalitate, derutantă pentru cititor, căruia i se solicită un efort
mult mai mare decât de obicei pentru sesizarea semnificațiilor, a viziunii ample închise în
imaginile concrete ale poemului. Limbajul este dens, termenii neobișnuiți, mulți neologistici
sau rari. Este un ultim pas până la concentrarea extremă a expresiei din ciclul Joc secund.
<br>
<strong>Opere</strong><br>
După melci, Editura Luceafărul, 1921<br>
Joc secund, Editura Cultura Națională, 1930<br>
24
Joc secund[modificare | modificare sursă]<br>
Opera cea mai importantă a poetului Barbu o constituie volumul Joc secund,
publicat în anul 1930. Se pare că a publicat acest volum în urma unui pariu cu Tudor Vianu
că poate scrie poezie (alte surse povestesc despre o înțelegere: dacă Barbu reușea să publice
poezii, Vianu trebuia să îi analizeze critic creația). Poeziile sunt dificil de înțeles, fiind o
lirică ermetică cu limbaj abstract, inspirată de poemele lui Stephane Mallarmé. În unele
poezii, autorul folosește concepții matematice, spre exemplu utilizează noțiunea de grup (o
mulțime cu structură matematică, ale cărei elemente se pot însuma conform unor legi
specifice). <br>
Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste,<br>
Intrată prin oglindă în mântuit azur,<br>
Tăind pe înecarea cirezilor agreste,<br>
În grupurile apei, un joc secund, mai pur. <br>
În concepția lui Ion Barbu poezia are mult în comun cu geometria: există undeva,
în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde aceasta se întâlnește cu poezia. Ca și în
geometrie înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de
existență.[necesită citare] Această poezie inițiatică este un elogiu adus inteligenței ca valoare
universală supremă. Proiecțiile astrale, călătoriile în timp, viziunile celeste și criptografia
ermetică sunt câteva dintre tehnicile folosite cu pricepere și har de poet. Abilitățile profetice
ale poetului sunt certificate de obiectivarea subtilelor concepte mentale utilizate. <br>
Ciclul Joc secund a fost tradus în franceză și în maghiară. Există și traduceri ale
unor poezii în limba germană. <br>
În seria de poezii din Joc secund, orientările fundamentale rămân cele două, mai
mult întâlnite spre prinderea sensului lumii ascuns de aparențe, de fenomene sau dimpotrivă,
spre fenomenalitatea imediată în care se intuiește esența lumii. Din această perspectivă ciclul
are două texte care pot fi socotite arte poetice: cel intitulat chiar Joc secund (sau Din ceas
dedus) și Timbru. <br>
Jocul secund impresionează mai întâi printr-o sonoritate impecabilă, adevărată

"muzică a formelor în zbor ", dar nu - și dezvăluie sensul de la prima lectură.
După însăși mărturisirea poetului "poezia este lumea purificată în oglindă (deci
reflectare a figurii spiritului nostru) act clar de narcisism (de autoiubire deci de
autocunoaștere), semn al minții (deci act intelectual, un sentiment, afectivitate lirică)
".[necesită citare] George Călinescu sintetizează excelent interpretarea poemului:
"Poezia ("adâncul acestei calme creste") este o ieșire ("dedus")
din contigent("din ceas") în pura gratuitate, mântuit azur, joc secund, ca imaginea
cirezii răsfirată în apă". <br>
25
Ideea fundamentală din acestă poezie este că arta e un joc secund, mai pur, realitate
sublimată, care pornește din viață, dintr-o trăire, dar nu se confundă cu viața, constituindu-se
ca un univers secund, posibil. Acest univers se ridică pe anularea, pe "înecarea"
celuilalt, nu e, cu alte cuvinte, o copie a lui, ci are un sens propriu, intern, care-l justifică.
Dacă lumea reală există sub zenit, în obiectivitate, poezia trăiește sub semnul nadirului, în
reflectare. Poetul transpune oglindirea din conștiința sa în melodia cuvintelor, ascunzând în
ele cântecul lui - creația, asemenea mării care își ascunde cântecul ei sub clopotele verzi ale
meduzelor. <br>
În poezia Timbru, privirea poetului e fixată pe suprafața lumii, nu dincolo de ea

fascinat într-atât de lucruri (de piatră, de humă, de unda mării), încât le atribuie o viață
sufletească. Cum ele sunt mute, poezia este aceea care ar trebui să le exprime, ceea ce
presupune, pentru poet, o comunicare simpatetică cu ele, identificarea (atitudinea e diametral
opusă aceleia din Joc secund). <br>
Poezia creată acum nu mai e concentrare de esențe ci "un cântec

încăpător", capabil să cuprindă diversitatea infinită a lucrurilor, un imn de laudă a
creației cosmice asemănător aceluia pe care conform tradiției biblice, l-ar fi intonat în paradis
îngerii, când Dumnezeu a creat-o pe Eva din coasta lui Adam. <br>
Celelalte poezii din ciclu se așează sub una sau alta din cele două poetici, toate sunt
în fond niște descrieri diferențiate enorm de altele în limbaj. <br>
Din cuprinsul volumului: <br>
[Din ceas, dedus...]<br>
Timbru<br>
înecatul<br>
Increat<br>
Lemn Sfânt<br>
Legendä<br>
Secol<br>
Suflet petrecut<br>
Oul dogmatic<br>
Falduri<br>
Riga Crypto și lapona Enigel<br>
Domnișoara Hus<br>
Nastratin Hogea la Isarlâk<br>
26
Isarlâk<br>
Uvedenrode<br>
In memoriam<br>
Aforisme<br>
Operele matematice robesc și încântă tocmai ca operele pasiunii și imaginației<br>
Desenul corupe raționamentul<br>
În redactare nu are atâta preț poleirea frazelor, cât organizarea ideilor<br>
<strong>Criticii spun</strong><br>
Tudor Vianu spunea despre opera lui Ion Barbu astfel: &bdquo;Cititorul care
străbate paginile volumului Joc secund, nu trebuie să uite niciodată că se găsește în fața unui
poet matematician. Chiar o simplă inventariere a vocabularului său arată cât datorește Ion
Barbu astronomiei, mecanicii sau geometriei. (…) Viziunea matematicianului este atât de
puțin conexată cu activitatea simțurilor, atât de liberă de contingențele care întinerează
funcțiunea lor, încât lumea care i se relevează este resimțită de el ca pură. Pe de altă parte,
față de lumea experienței, aceea a matematicei este a doua lume, o suprastructură ideală. Într-
un asemenea univers ideal dorește să se situeze viziunea lui Ion Barbu și acesta este înțelesul
expresiei joc secund, care intitulează volumul său.” <br>
Șerban Cioculescu spune despre el că &bdquo;Ermetismul său i-a ucis orice

spontaneitate și i-a secat vâna. De vocație matematician, Ion Barbu s-a folosit pentru
ermetizarea primelor redactări de procesul matematic al substituirii. Se știe că în algebră,
cifra cantitativă e înlocuită cu un simbol calitativ. Cuvântul obscur la Ion Barbu este
necunoascuta algebrică, prin care se substituie sensul clar, misterul.” <br>
În Istoria literaturii române de la origini până în prezent, G. Călinescu spunea:

&bdquo;Din aceste experiențe care irită curiozitatea ca niște ghicitori, făcând mai acut
procesul rațional, se desprinde însă o suavă poezie, remarcabilă pentru tristețea
evenimentelor ce vor să se exprime, enunțate prin simple întrebări și evaluări, de calitate pur
emotivă, deci inefabilă.” <br>
Basarab Nicolescu zicea în opera sa Ion Barbu. Cosmologia Joc secund că

&bdquo;Prin asocierea unui concept originar matematic cu un cuvânt afectiv, Ion Barbu
declanșează o mulțime de sugestii ce se adresează atât intelectului, cât și
sensibilității.”</p>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
27
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
</div>
</body>
</html>
Imagini
<!doctype html>
<html>
<head>
<title>Imagini</title>
<style>
28
</style>
<![endif]-->
</head>
<body>

<ul class="nav">
</ul>
<p>Ion Barbu (născut Dan Barbilian; n. 19 martie 1895, Câmpulung, România – d. 11 august
1961, București, Republica Populară Română) a fost un poet și matematician român. Ca
matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai importanți
poeți români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc. Dan Barbilian era
fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial
<h1><strong>Imagini</strong></h1>
<p><table width="516" border="1" align="center">
<tr>
<td width="250" height="520"><blockquote>
29
<p><img name="Ion Barbu" src="Imagini/art-img1-1973831-ion_barbu_19.jpg"
width="184" height="273" alt=""></p>
<p> </p>
</blockquote> </td>
<td width="250"><blockquote>
<p><img name="Ion Barbu" src="Imagini/AVT_Ion-Barbu_3157.jpg" width="184"

height="273" alt=""></p>
<p> </p>
</blockquote>
</td>
</tr>
<tr>
<td><blockquote>
<p><img name="Ion Barbu" src="Imagini/ion_barbu_1_27353700.jpg" width="184"

height="273" alt=""></p>
<p> </p>
</blockquote></td>
<td><p> </p>
<blockquote>
<p><img name="Ion Barbu" src="Imagini/gerda-barbilian-ion-barbu-amintiri_130248.jpg"

</blockquote>
<p> </p>
<p> </p></td>
</tr>
<tr>
<td><blockquote>
<p> </p>
30
<p><img name="Ion Barbu" src="Imagini/ion-barbu.jpg" width="184" height="273"
alt=""></p>
<p> </p>
<p> </p>
</blockquote></td>
<td><blockquote>
<p><img name="Ion Barbu" src="Imagini/ION-BARBU-DAN-BARBILIAN2.jpg"

<p> </p>
</blockquote></td>
</tr>
</table></p>
<h1> </h1>
</body>
</html>
Video
<!doctype html>
<html>
<head>
<title>Video</title>
31
<style>
</style>
<![endif]-->
</head>
<body>

<ul class="nav">
</ul>

32
<h1><strong>Video</strong></h1>
<p><table width="738" border="1">
<tr>
<td width="369" height="368">
<iframe width="368" height="367" src="https://www.youtube.com/embed/VO8kV9Gjk8Y"

frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-
picture" allowfullscreen></iframe>
</td>
<td width="369">
<iframe width="368" height="367" src="https://www.youtube.com/embed/97yox3mSDsw"

</td>
</tr>
<tr>
<td>
<iframe width="368" height="367" src="https://www.youtube.com/embed/fpGF95eHW2E"

</td>
<td><iframe width="368" height="367"

src="https://www.youtube.com/embed/RvwHE97RbTc" frameborder="0"
allow="accelerometer; autoplay; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture"
allowfullscreen></iframe></td>
</tr>
<tr>
33
<td>
<iframe width="368" height="367" src="https://www.youtube.com/embed/n7uADhwpyyo"

</td>
<td>
<iframe width="368" height="367" src="https://www.youtube.com/embed/TD2HsYRgYhQ"

</td>
</tr>
</table></p>
<h1> </h1>
</body>
</html>
Contact
<!doctype html>
<html>
<head>
<title>Contact</title>
34
<style>
</style>
<![endif]-->
</head>
<body>

<ul class="nav">
</ul>
<p>Ion Barbu (născut Dan Barbilian; n. 19 martie 1895, Câmpulung, România – d. 11 august
1961, București, Republica Populară Română) a fost un poet și matematician român. Ca
matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai importanți
35
poeți români interbelici, reprezentant al modernismului literar românesc. Dan Barbilian era
fiul judecătorului Constantin Barbillian (care și-a latinizat numele inițial
<h1> </h1>
<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<blockquote>
<h1><img src="Imagini/cooltext1449149401.png" width="500" height="119"></h1>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
<p>Pentru completarea informatiilor referitoare la Ion Barbu va rugam sa ne scrieti.</p>
<p><strong>Nume: Tudor</strong></p>
<p><strong>Prenume: Georgiana Laura</strong></p>
<p><strong> Clasa: a XII-a A</strong></p>
<p><strong> Profesor: Serbanescu Cristian</strong></p>
<p><strong>Școală: Colegiul Național "Vladimir Streinu"</strong></p>
<p><strong>Județul: Dâmbovița</strong></p>
<p><strong>Oraș: Găești</strong></p>
<form name="form1" method="get" action="mailto:"">
<table width="539" height="181" border="0">
<tr>
36
<td width="59" height="29"> </td>
<td width="101">Nume:</td>
<td width="258"><input type="text" name="name3" id="name3"></td>
</tr>
<tr>
<td> </td>
<td>E-mail:</td>
<td><input type="text" name="email2" id="email2"></td>
</tr>
<tr>
<td> </td>
<td>Subiect:</td>
<td><input type="text" name="subiect2" id="subiect2"></td>
</tr>
<tr>
<td height="51"> </td>
<td><label for="comentariu3">Comentariu:</label></td>
<td><textarea name="comentariu" cols="40" rows="5" id="comentariu3"></textarea></td>
</tr>
<tr>
<td> </td>
<td> </td>
<td><input type="submit" name="submit" id="submit" value="Submit"></td>
</tr>
</table>
</form></p>
37
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
</blockquote>
<h1> </h1>
</body>
</html>
38
Bibliografie
1) http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Dreamweaver
2) http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Photoshop
3) Crearea site-urilor Web cu Adobe Dreamweaver CS4. Modelarea aplicaţiilor Web cu
UML2. Exemple, aplicaţii, studii de caz-Liviu Dumitraşcu(coordonator), Stelian Guţu,
Titus Slavici, Liviu Ioniţă, Gabriela Moise, Zoltan Borsos, Alin Mnerie
39

Atestat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Atestat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată.

Site-ul se adresează pasionaţilor de literatură. Acest site are ca scop informarea

Programe folosite pentru crearea site-ului

Adobe Dreamweaver (cunoscut anterior ca Macromedia Dreamweaver) este o aplicație

Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes încă de la sfârșitul anilor 1990 și

Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare

Dreamweaver permite folosirea majorității browserelor instalate pe calculatorul

Odată cu apariția versiunii MX, Macromedia a încorporat utilitare de generare

Un aspect foarte lăudat al Dreamweaver-ului îl reprezintă arhitectura sa extensibilă.

Cu ajutorul acestui program am creat paginile propriu-zise ale site-ului.

Logo Adobe Dreamweaver

Adobe Photoshop este un software folosit pentru editarea imaginilor digitale pe

Alături de aplicația Photoshop (ajuns la versiunea CS5), este inclusă și aplicația

Cu ajutorul acestui program am realizat imaginile pe care le-am adăugat site-ului.

Site-ul a fost creat pe o rezoluţie de 1600x1200 de pixeli cu background, însă

Termenul Internet provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte

Potrivit unui comunicat de presă al fundației ECDL în 2008 aproximativ 83 % din

Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare on-line InternetWorldStats, în

Între 2007 - 2011 numărul conexiunilor la Internet în gospodăriile românești a crescut

În ziua de astăzi Internetul este susținut și întreținut de o mulțime de firme comerciale.

Protocoalele fundamentale ale Internetului, care asigură interoperabilitatea între orice

Corporațiile și firmele de hosting utilizează așa-numitele „ferme” de servere rapide (=

Termeni înrudiți cu „Internet” și „internet”:

Intranet: o rețea particulară cu principii de funcționare similare cu cele ale Internetului,

HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru

Specificațiile HTML sunt dictate de World Wide Web Consortium (W3C).

Toate paginile HTML încep și se termină cu etichetele <html> și </html>. În interiorul

Exemplu: link către un fisier extern CSS: <link rel="stylesheet" type="text/css"

body găzduiește practic toate etichetele afișate de browser pe ecran.

Exemplu: o pagină HTML cu titlul Exemplu iar conținutul Conținut pagină

<html> <head> <title>Titlu</title> </head> <body> Continut pagina </body> </html>

-Marcare structurală. Descrie scopul unui text. De exemplu:

<a href="http://ro.wikipedia.org/">Wikipedia Românească</a>

Va reda Wikipedia românească ca hiperlink către un URL specificat.

-Elemente speciale (widget). Creează obiecte, cum ar fi butoanele și listele.

Doar marcatorii de prezentare (împreună cu foile de stiluri - CSS) determină cum

Orice fișier html are următoarea structură

Între tagurile <body></body> se scriu celelalte "instrucțiuni". Tagul <body> permite

<body bgcolor="#ff0000"> - culoarea fundalului paginii devine rosie

<body background="fundal.jpg"> - pune o imagine în fundalul paginii

<body link="#ff0000" alink="#00ff00" vlink="#0000ff"> - stabilește culoarea linkurilor

Această pagină conţine o imagine de background, o imagine pe post de banner,

Această pagina cuprinde aceleşi elemente ca cea de Acasa doar că informaţiile

Această pagină cuprinde un Form de contact pentru ca vizitatorii să trimită e-mail pe

Această pagină cuprinde un tabel unde am inserat videoclipuri direct de pe Youtube

Inserarea link-ului Youtube

Inserarea butonului de submit

<link href="Templates/template.css" rel="stylesheet" type="text/css"><!--[if lte IE 7]>

<div class="header"><a href="#"><a href="#"><a href="#"></a><a href="#"><a

<p>Ion Barbu (născut Dan Barbilian; n. 19 martie 1895, Câmpulung, România – d. 11

</div>

<h1><strong> Ion Barbu</strong></h1>

<p> <img name="" src="Imagini/ion barbu1.jpg" width="397" height="513" alt=""></p>

<p>definește o procedură de metrizare care va fi numită de Leonard M. Blumenthal

<p>Zur Axiomatik der Projectiven ebenen Ringgeometrien, și care au inspirat o direcție de

<p>și al lui Klingenberg. <br>

După 1933, Barbilian s-a manifestat în domeniul matematicii în special ca geometru,

<p>algebrice și a mecanicii clasice. </p>

"Hipnotizat de - adânca și limpedea lumină<br>

Prin mii de crengi crispate, licoarea opalină" <br>

"Din aspra contopire a gerului polar <br>

Zbucnesc din somnorosul noian originar." <br>

Ideea devine "muzică a formei în zbor, Euritmie", deci intuiție a esenței

Poeziile amintite se învârtesc, metaforic vorbind, pe ideea " nunții "

Poezia creată acum nu mai e concentrare de esențe ci "un cântec