Ze £ “REVISTAba 8 Cerniiuti, Main 1943 ‘Anul I, No. , Revista Bucovinei Proprietér: Societatea pentra cultura si literatura romana in Bucovina es Traian Cantemir DragosVitencu. ti in reg, publ. period. sub No. 1/1942, Secretari de redactie: Inreg. 1a Trib. c ‘Apare lunar in cel pufin 48 pagini, Redactia si Administratia: Cermauti Pista Unirii 3 (Palatul National), Tel. 1512. Abonamentul: anul 500 lei pe 6 huni 250 lei, Colaboratorii revistel: George Antonescu, V. Arinaru, Areta Bécu, Radu Bacu, C. Bivolaru, Aurel Bogaci, Apollo Bolokan, N, I. Bontas, Tr. Caniemir, 1. Cardei, Adelina Cardei, Tr. Chelariu, George Drumur, George Fonea, B. Frunte, Oreste Gherasim, Manole Haivas, Mel, Hayeck, Procopic Jitara, Teoh Liann, Constantin Loghin, Dimitrie Loghin, ton Luta, Petre Lata, Hamoreann Leon, Iie Mandiuc, Dintitrie Moldovanu, Leca Morariu, Victor Moraria, fon Negurd, Gheorghe Noveanu, George Patriuceanu, Viorica Pintileseu, George Pivin-Leandru, Teodor Plop, Augustin Z. N. Pop, Sebastian Popovici, Cuchi Lidia Puiu, Grigore Ratiu, Milan Sesan, George Silver, Tudor P. Stoica, Mircea Sireinul, Nicolai Tautu, Nicolai Teacine-Albu, George Tudoras, George Todoran, Laurentie Tomoioagd, Aurel Vasitiv, Nic. Viddescu, Dragos Vicol, Alexandru Vitencu, Dragos Vitenen, George Voevidca, E. Ar. Zaharia $i Emil Zoereann SS el Acest numér cuprinde : C, Loghin: T. Robeanu (George Popovici).. Sa aie vechiu, In bolta dela Craiul Negru, La * srsuri). L. Morariu: T. Robeanu catri ‘Teofil ore Popovici, cercetitor al vechiului Voevidea: Bucovina (versuri). ton Car- ), Aurel Sanger: Pentru copilul nostra dintre pomete (versuri). D, Loghin: ). Em. dei: Poem pentru Viadi (versuei (versuri), Dragos Viteneu: Ulita Linisti (versuri). A. Boga Pan, i etre a agente ies de paianjen (fragment de ros Suri). fon Lufa: Scutpiorut toy (versuri. Neculai Tautus n Paslea (studiu), Pe urm ii cultura, Activitatea eologie. (M. SJ. Carti si ea ee de a: tfiorae Pivin Leandru), E, Camilar: ic Somaneadei ce Hayter), °*™ne (Gr. Ratiu). Pentru Amul Ii, No 5 Cerninti, Main 1945. Revista Bucovinei T. Robeanu (George Popovici) (8/20 Noemi. 1863 — 12/26 lulie 1905) In T. Robeanu, nume literar pentru George Popovici, na slim ce Sd pretuim maj intdi: pe barbatul politic de curaj, pe omul de stiinta cu pregatire superioara saa pe poetul de mare talent, caci G. Popovici s'a daruit in egalé masura si cu egal pasiune in toate aceste trei direc Cand deschizi ziarele timpului, Gazeta Bucovinei", ,Pa- tria” si ,,Desteptarea” si citesti cu satistactie marile izhanai politice ale partidului national roman din Bucovina. impotriva Slapdnirii strdine, intdlnesti mereu numele tui G. Popovici alé- turi de cel al lui lancu Flondor. Pe cand ultimal, in baza ort- Sinii sale, reprezenta in politica Bucovinei clasa boiereased ce Mmonopolizase pand atunci cu multd stralicire politica pro- Vinciei, G. Popovici era omul nou dare nu descindea din acea- Std clasd si care prin activitatea sa deschide pdturii intelee- _tuale calea in spre acest privilegiu, pand acum rezervat noma _ boierimii, - ; Prin firea sa cinstité, prin tinuta sa curajoasd, prin talen-‘nij romani bucovineni, a coborit in mijlocul maselor (rancsti, > doug tretlt la constiinta cetateneased, le-a intemeiat accle ad- -‘ynirabile organizatit culturale cari au fost ,cabinetele de lec- — qurdi”, devenite inexpugnabile ceta(ui de isten(a romdnea- — se@, Tea ascultat pasurile, le-a gustat bucuriile si amarurile, te-a densat dansurile, pundndu-se pana si in fruntea traditio~ nalelor arcane” ale petrecerilor noastre populare. El are me- ‘rital principal de @ fi facut din masa Gmorla a taranilor bu- Govineni 0 organizatie solida si constienta de menirea ei ro- _-méneasca. ‘3 irectia pe care 0 luase politica Romdnilor bucovineni si ‘care, la un moment dat, reusise sa dlunge din tara chiar pe _ Un guvernator austriac, pe contele Pace, @ ingrozit atdt si ‘Pinirea cét si pe toti dusmanii Romdnilor, Trebuia gasité arma / %u care sé fie doborit G. Popovici. Nu se gasea nici 0 arma Toiald in tot arsenalul austriac. $i atunci a fost scormoniti 2dzania intre frati, Numai aceasta @ putut sa te slitbeasca forta Dolitica. G. Popoviei insa, fire rectilinie, nu cunostea poteca Compromisuritor, ci nunta’ calea luptei deschise, cinstite. Pa- de ai sii, momiti in tabara oportunistilor, G- in alegerite urmatodre si a fost sens din cirewt Intringere 1-a ‘prea mult, Desgustét de dbandonat cémpul Iuptei, a parasit Bu- r sale, unde spera sa-si membru corespondent al Academiei Romane, iar recunoaste- rea ei tdrzie a venit abla in zilele noastre cand i s'a dat pre- inirea cuvenita in analele Academiei Romane din 1935. O incer- care timida « lui G. Popovici de a patrunde, in baza Iuerarilor sqle stiintifice, la 0 catedra universitaraé in Bucuresti a ridieat imediat 0 coulitie intreaga impotriva lui. Cel ce fusese alangat de stipdnirea strdind din Bucovina tui, era privit acum ca ,ve- netic” de fratii lui de singe. Fire delicatd, a trebuit sé renunte repede la aceasta intentic. A rdmas si aici un inirdnt. De ce sd ne mirdin deci ca acest om de inimé aleasd, de Sentimente nobile, de cultura superioard a trebuit sd se otra veascd intr’o camera a hotelulni din Muneaci (Ungaria)? Ce-i era bund viata, cand hu mai era bun nimanuia? In aceasta viatd de sbucium, de durere si desamagire @ dui G. Popovici, credem ca singura (ui mangdiere, ca singurul iman de-lumind i-au fost rarele clipe cand s‘a déruit cu totul muzelor. Publicate in ,,Convorbiri literare” si reproduse in ziarele bucovinene ale timpului, apoi adunate de 0 mand ne- cuinoscuta intr’un volumas al bibliotecii ,Minerva", poeziile “Ini G. Popovici, sub numele T. Robeanu, vddese un real talent poetic, cel mai desdvarsit talent poetic pe care a produs Bu- Covina roméneasca sub regim sirdin. Cine deschide acest volumas, devenit astdzi atat de rare va gdsi in paginile Iui un suflet care vibreazi ta sentimental - iubirit omenesti, 0 minte care gdndeste adane asupra proble- ___. melor vietii si mai ales un temperament. 0 tumultuoasa dragoste de neam. care aduce si in poezie iy