Metoda elementului finit (MEF)

2 ore curs + 2 ore laborator

Prof.dr. ing. Adrian PASCU

Catedra Organe de maşini şi Tribologie

1 Curs MEF A. Pascu

 Formarea notei:

• Lucrări laborator: 40%

• Test final laborator: 20%
• Bonificaţie prez. curs 20%
• Test final curs : 20%

Curs MEF A. Pascu

“Although the finite element method
can make a good engineer better, it
can make a poor engineer more
dangerous.”

“{n timp ce metoda elementului finit

poate face ca un inginer bun s` devin`
mai bun, ea poate face ca un inginer
slab s` devin` mai periculos.”

Curs MEF A. Pascu

 Bibliografie
• Blumenfeld, M
• Bathe, K.-J.: Introducere [n metoda elementelor
Finite-Elemente-Methoden. finite
Berlin, Heidelberg,New Ed. Tehnica, 1995
York: Springer 1986 • G@rbea , D.
Analiz` cu elemente finite
• Zienkiewicz, O.C.: Ed. Tehnic`, 1990
The Finite Element Method. • Gafi\anu, M. ].a.
McGraw-Hill 1977
Elemente finite ]i de frontier` cu
aplica\ii la calculul organelor de
• Huebner, H. K. : ma]ini
The Finite Element Method Ed. tehnic` , 1987
for Engineers • Pascariu, I.
John Willey & Sons 1975 Elemente finite Concepte-Aplica\ii
Ed. Militar` , 1985
Curs MEF A. Pascu
 Scurt istoric
• 1940‘: Utilizarea metodelor matriciale [n calculul structurilor
(Hrennicoff -1941 ]i formulare varia\ional` R.Courant- 1943)
• 1950‘: Introducerea procedurilor de calcul bazate pe metoda
deplas`rilor ]i respectiv a rigidit`\ilor pentru calculul
structurilor complexe din avia\ie - formularea energetic` -
Argyris-1954)
• 1970‘: Utilizarea efectiv` ]i eficient` a MEF pentru calculul
structurilor [n industria aerospa\ial` (NASA) ]i apoi [n cea
constructoare de automobile ( NASA->NASTRAN)
• 1960: Impunerea termenului de element finit “Finite
Element“- R.Clough-1960
• 1980’: Metoda c@]tig` teren ]i [n alte domenii: mecanica
fluidelor, electromagnetism etc.
• 1990’: FEM se impune ca “unealt`” standard (numeric`)
pentru calculele inginere]ti
Curs MEF A. Pascu
Organigrama etapelor la realizarea unei piese mecanice

Concep\ie

Prototip Modelare

Studiul comportamentului mecanic

Experimentare Simulare numeric`
Optimizare

Validare

Produc\ie Modific`ri

Curs MEF A. Pascu

• Proiectarea modern` trebuie s` fac` fa\` multor cerin\e
• O sarcin` major` este determinarea comport`rii unei
structuri mecanice sau a unor elemente structurale sub
efectul ac\iunilor exterioare

•Concret, intrebarea esen\ial` este : care este r`spunsul

structurii atunci c@nd este supus` ac\iunilor exterioare
(varia\ii de for\e, de temperaturi etc.)

Ac\iuni R`spuns
Sistem

Curs MEF A. Pascu

 STAREA GLOBAL~ STAREA LOCAL~
A STRUCTURII (macro) A MATERIALULUI (micro)

AC|IUNI MECANICE TENSIUNI

(for\e, momente) 4 (normale , tangen\iale)

3 1

DEPLAS~RI DEFORMA|II
(lineare, unghiulare) 2 (specifice lineare, unghiulare)

Curs MEF A. Pascu

 Rela\ii generale Particularizare pentru o
bar` simpl` solicitat` axial

l {σ} = [D] * { ε} l* σ = E * ε

2 {ε} = [B ] * {δ} 2* ε = (1/ L) ∆l

3 { Fi} = [ K] * {δi} 3* F = (E*A/ L) ∆l

([n condi\iile accept`rii unei discretiz`ri
]i a unei func\ii predefinite pentru deplas`ri ) F=k∗u
4 { σ} = [ D] * [B ] *{δi} 4* σ = F / A
([n condi\iile accept`rii unei discretiz`ri ]i a
unei func\ii predefinite pentru deplas`ri )

Curs MEF A. Pascu

 Tensorul tensiunilor

z τzy
σz Direc\ia de ac\iune
τzx Direc\ia normalei la planul [n
τzy care ac\ioneaz`

x
σ x 
 
σ y 
σx τ xy τ xz σ 
y  z
τ yx σy τ yz  
τ xy 
τ 
τ zx τ zy σz  xz 
τ yz 

Curs MEF A. Pascu

Rela\ia deforma\ii specifice-deplas`ri
∂u ∂ u ∂v
εx = γ xy = +
∂x ∂y ∂x
∂v ∂ u ∂w
εy= γ xz = +
∂y ∂z ∂x
∂w ∂ w ∂v
εz = γ yz = +
∂z ∂y ∂z
u, v, w , sunt componentele deplas`rii dup`
direc\iile x, y ]i z.

Curs MEF A. Pascu

 Rela\ia deforma\ii specifice-deplas`ri
∂
0 0
∂x
ε x  0 ∂
0
ε  ∂y
 y  ∂ u
ε z  0 0 ( x, y, z ) 

{ε }= = ∂ ∂z  v 
∂  ( x, y, z ) 
γ xy  0 w 
γ  ∂y ∂x  ( x , y , z ) 
 xz  ∂ ∂ Sub form` matricial`:
γ yz  ∂z 0
∂x
∂ ∂
0
∂z ∂y

{ε } = [B ]{δ ( x , y , z ) }
Curs MEF A. Pascu
Rela\ia tensiuni-deforma\ii specifice
(legea lui Hooke generalizat`)
σ x  d11 d12 d13 d14 d15 d16  ε x 
σ  ε 
 y d 22 d 23 d 24 d 25 d 26  y 
σ z  d 33 d 34 d 35 d 36  ε z 
 =  
τ
 xy  d 44 d 45 d 46 γ xy 
τ xz  sim d 55 d 56 γ xz 
   
τ yz  d 66 γ yz 
Sub form` matricial`:

{σ}=[D]{ε}
Curs MEF A. Pascu
Pentru materiale omogene, izotrope, cu
comportare linear`:

1 − ν ν ν 
 ν 1 −ν ν 0 0 0   ε 
σ x   x
σ   ν ν 1 −ν 0 0 0  ε 
 y
  y 
σ z  1 − 2ν
=
E  0 0 0 0 0   ε z 
   2  γ 
τ
 xy  (1 − ν )(1 − 2ν )    xy 
τ yz  1 − 2ν
 0 0 0 0 0  γ yz 
   2  
τ
 zx    
γ zx 
1 − 2ν
 0 0 0 0 0 
 2 

E
Not`: G =
2(1−ν )
Curs MEF A. Pascu
 Pentru starea plan` de tensiuni:

ν
σ z = 0 ε z = − (σ x + σ y ) − se neglijeaza
E
rezult`:

 
σ x  1 ν 0  εx 
  E    
σ y  = 2 
ν 1 0  εy 
τ  (1 − ν )  1 −ν  γ 
 xy  0 0   xy 
 2 

Curs MEF A. Pascu

Pentru starea plan` de deforma\ii:

εz= 0 σ z=
E
(1+ν )(1−2ν )
[
(1 − ν )ε x +ν ε y ]
se neglijeaza

 
σ x  1−ν ν 0  ε x 
  E  ν   
σ y  = 
1− ν 0
 εy 
τ  (1+ν ) (1− 2ν ) 1− 2ν  γ 
 xy   0 0  xy 
 2 
Curs MEF A. Pascu
- Rela\ii analitice directe se pot ob\ine numai pentru cazuri
particulare simple, cum sunt structurile tip bar` supuse la
solicit`ri simple. Cel mai simplu exemplu este bara solicitat`
axial:
F
∆L = u
σ=
L E, A
L + ∆L
A
u
σ =E ⋅ ε
F
∆L 1
ε= = u
E⋅ A L L
F= ⋅u F = k ⋅u
L
Curs MEF A. Pascu
 Metode de calcul numeric
• Programe matematice generale: Mathcad, Mathematica,
Maple, Matlab
• Programe speciale care prelucreaz` ]i adapteaz`
formulele de calcul
– de ex. metodologii de calcul standardizate, nomograme

• Metode numerice
– Metoda diferen\elor finite
– Metoda elementelor de frontier`
– Metoda elementelor finite (MEF) (FEM)

Curs MEF A. Pascu

 Principiul de baz` al procedurilor
numerice
• Ecua\iile diferen\iale descriu comportarea structurii la nivelul
unei particule infinitezimale
– pt. probleme de rezisten\` > Teoria elasticit`\ii
– pt. mecanica fluidelor > Ecua\iile Navier-Stokes
– pt. c@mpuri magnetice > Ecua\iile Maxwell
– pt. transfer de c`ldur` [n solide > Ecua\ia Fourier

• Func\ia pe care o descrie ecua\ia diferen\ial` este o m`rime

caracteristic`:
– pt. probleme de rezisten\` > deplasarea
– pt. mecanica fluidelor > viteza, presiunea
– pt. c@mpuri magnetice > poten\ialul magnetic
– pt. transfer de c`ldur` > temperatura
Curs MEF A. Pascu
 Principiul de baz` al procedurilor
numerice
• Scopul este s` ob\in` solu\ia pentru aceast` func\ie.
Celelalte m`rimi rezult` din prelucrarea func\iei
• Pentru solu\ionarea ecua\iilor diferen\iale se stabile]te o
reprezentare aproximativ` pentru func\ia necunoscut`.
• Prin procedurile specifice metodelor de rezolvare
numeric` (Utilizarea diferen\elor, a dezvolt`rilor [n serie
etc.- care implic` discretizarea) problema descris` de
ecua\ia diferen\ial` se transform` [ntr-un sistem de
ecua\ii algebrice.
• Prin solu\ionarea sistemului de ecua\ii se determin`
valorile m`rimii caracteristice [ntr-un num`r finit de
puncte ]i respectiv coeficien\ii care permit definirea
concret` a func\iei de aproximare.
Curs MEF A. Pascu
 Metoda Elementului Finit (MEF)
• Discretizarea - Func\ia de define]te numai pentru domenii
mici. Aceasta permite ca pentru descrierea comport`rii ei
[n interiorul domeniului s` se poat` alege func\ii de form`
simple, de ordin inferior.
• Func\ia de aproximare pentru [ntreaga structur` rezult` din
asamblarea func\iilor domeniilor individuale, par\iale, mici.
• Aceste domenii individuale sunt denumite elemente.
Punctele [n care se realizeaz` leg`tura dintre elemente sunt
denumite noduri.

1 + 2 = 1 2

Curs MEF A. Pascu

 Metoda Elementului Finit (MEF)
O analogie: determinarea ariei unui cerc, consider@nd c`
se cunoa]te numai formula de calcul a ariei unui triunghi:
n
Atr = b h/2 Acerc = ∑A
i =1
tr i

de re\inut:
- utilizarea unei aproxim`ri bazat` pe folosirea de
elemente mai simple, pentru care avem la dispozi\ie o
solu\ie;
- sporirea exactit`\ii calculului prin rafinarea discretiz`rii
Curs MEF A. Pascu
 Metoda Elementului Finit (MEF)

Se pot analiza astfel structruri cu forme mai complexe

Curs MEF A. Pascu

 Entit`\ile cu care opereaz` Metoda elementului
finit sunt nodurile ]i elementele
M`rimea fizic` urm`rit` pentru calculul structurilor mecanice
este deplasarea. - [n urma discretiz`rii : deplasarea
nodurilor.
Pentru un nod, ca ]i pentru un corp exist`
6 deplas`ri posibile, denumite ]i grade de
libertate (DOF): trei transla\ii, notate u,v,w
]i trei rotiri, notate rx,ry,rz. Pentru cazuri
particulare num`rul acestor deplas`ri este
mai redus.
Exemplu:
Pentru nodul unui element de
structur` solicitat uniaxial,
singura deplasare ce intervine
u
este u
F Curs MEF A. Pascu
 Pentru noduri care intervin [n condi\iile de frontier`:

Rezemarea simpl` (2D)

X
Sunt permise rz ]i transla\ia u {n plan preia for\e Fy, nu
v=0
preia momente ]i Fx

Articula\ia (2D)

Y
X Preia [n plan for\e
Fx ]i Fy, nu preia
Este permis rz momente
u=0; v=0
z
Curs MEF A. Pascu
 Y {ncastrarea

Nu permite nici o deplasare {n plan preia for\e Fx ]i

u=0; v=0; rz =0 Fy precum ]i momente

Ghidarea
Y

z X
v=0; rz =0 Permite numai transla\ia u {n plan preia for\e Fy ]i
precum ]i momente Mz

Curs MEF A. Pascu

 Sprijinirea plan`

z X
v=0; rx =0;ry =0 Permite deplasarile u ]i v Preia for\e verticale
precum ]i rota\ia ry Fy ]i momente Mx,Mz

Articula\ia sferic`
Y

X
z Preia for\e dup`
Permite toate rota\iile, nu toate direc\iile, nu
u=0; v=0; w=0 permite nici o deplasare preia momente

Curs MEF A. Pascu

Elementele se diferen\iaz`:
- dup` geometrie
- dup` tipul de [nc`rcare suportat
- legea de comportare a materialului

Exemple Modelare element finit

Element cu 1
nod - mass
Mas` concentrat` (se abstractizeaz` cu un punct )

Element bar` cu 2 noduri

Structur` din bare articulate (tip linie) - truss
( sunt abstractizate ca linii)
Curs MEF A. Pascu
 y
x

Element grind` cu 2
Structur` din profile sudate ( se modeleaz` noduri (tip linie) - beam
cu grinzi, abstractizate ca linii)

Element de stare plan`

de tensiuni cu trei noduri
Structur` plan` sub\ire, solicitat` [n (tip suprafa\` ) - triang
planul ei (se modeleaz` ca o suprafa\`)
Curs MEF A. Pascu
 p

Element de stare plan` de

deforma\ii cu 4 noduri (tip
suprafa\` ) - quad -Plane2D

Structur` cu l`\ime mare, pentru care se poate considera

c` deforma\ia ]i solicitarea este identic` [n toate
sec\iunile transversale (stare plan` de deforma\ii)

Element de solid de revolu\ie

p cu [nc`rcare axial-simetric`
Element cu 4 noduri (tip
suprafa\` ) - quad -Plane2D

Solid de revolu\ie cu [nc`rcare simetric` Curs MEF A. Pascu

 Element de [nveli] -
shell (tip suprafa\`)
Pies` din tabl` ( se modeleaz` ca o
suprafa\`)
cu 3 noduri

Element de solid -
tetra (tip volum) cu
4 noduri
Pies` masiv` (se modeleaz` 3D)
Curs MEF A. Pascu
Metoda Elementului Finit (MEF)
Continuum
Discretizare
Material
Geometria
elementului

Condi\ii de
frontier`
{nc`rc`ri {Fi} = [K] * {δi}
Sistem de ecua\ii cu n necunoscute
[K] = Matricea de rigiditate a structurii
{δi } = Vectorul deplas`rilor [n nodurile
structurii
{Fi } = Vectorul [nc`rc`rilor structurii
( aplicate [n noduri)

Curs MEF A. Pascu

Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`
bxhxL = 20x10x100 [mm]; E= 2,1•105 [MPa]; F = 100 [N]
Variante de abstractizare
]i discretizare
Elemente de plac` cu grosimea h
- shell 120 elemente 147 noduri

Elemente de stare plan` de deforma\ii

Plane2D- 100 elemente 127 noduri

Elemente tip linie, de grind` solicitat`

la [ncovoiere, (caracterizat` de I = bh3/12)
beam - 20 elemente 21 noduri

Elemente paralelipipedice de volum

solid- 600 elemente 1175 noduri

Curs MEF A. Pascu

Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`
Rezultate pentru deplas`ri

Solu\ia analitic` corespunz`toare

teoriei de bar`:
FL3
f max = =
3 EI
100 ⋅1003 ⋅12
= = 0,0952 [mm]
3 ⋅ 2,1 ⋅10 ⋅ 20 ⋅10
5 3

Curs MEF A. Pascu

Grind` [ncastrat`, solicitat` de o for\` transversal` concentrat`

Rezultate pentru
tensiunile σx

Solu\ia analitic` corespunz`toare

teoriei de bar`:

M FL
σ max = = 2 =
W bh /6
100 ⋅100 ⋅ 6
= = 30 [MPa]
20 ⋅10 2

Curs MEF A. Pascu

Simularea [nc`rc`rii
]asiului pe un banc de
prob` (50.000 nodes)

* FE-Kongress Baden-Baden, 1998

Curs MEF A. Pascu

Static Load Transfer

Curs MEF A. Pascu

Limit`ri: de exemplu la analiza tensiunilor

Persist` probleme pentru

analiza modelelelor de tip
solid: un exemplu concret -
arborele cotit

• m`rimea modelului : chiar ]i

1.000.000 noduri se dovedesc a
fi o discretizare prea grosier`
pentru zonele cu concentratori
de tensiuni - de exemplu zona
racord`rii marcat` [n medalion

Curs MEF A. Pascu

Astfel de aspecte pot fi tratate eficient pentru p`r\i ale modelului

Curs MEF A. Pascu

Curs MEF A. Pascu
Modelul original PATRAN/NASTRAN
pentru aceasta caroserie a fost citit
de translatorul de date NASTRAN -
ADINA ]i convertit [n modelul
prezentat [n figur`.

Curs MEF A. Pascu

Curs MEF A. Pascu
Compara\ie a rezultatelor experimentale cu datele
furnizate de ADINA, pentru modelul analizat

Curs MEF A. Pascu