O Carte Despre Sah - Pera - N PDF

2 O CARTE DESPRE ŞAH – NICOLAE PERA
Cea mai completă

carte de şah dintre cele tipărite
în România pană în anul 2004
O CARTE DESPRE ŞAH – NICOLAE PERA 3
Nicolae Pera
O CARTE
DESPRE ŞAH
- ediţia a II-a –
revăzută şi
adăugită
2004
Corectură: Radu-Cătălin
Chirilă
necesarul vieţii de zi cu zi. Astfel

că editarea unei carti de şah (fie
traducere fie creaţie originală),
oricât de valoroasă ar fi, nu mai
poate fi facută decât într-un tiraj
de 500-1000 de exemplare.
Rezultatul? Câştigul autorului este
zero ba chiar trebuie să bage
adânc mâna în buzunar pentru a-şi
satisface acest “capriciu”, de a
scrie “O carte despre şah”.
Nicolae Pera este şi el unul
dintre împătimiţii minunatului joc
PREFAŢĂ al regilor care a avut ambiţia de a
pune pe hârtie o parte din
S e ştie de către toată

lumea că inainte de ’89
societatea noastră s-a confruntat,
experienţa sa de o viaţă in ale
şahului. “O carte despre şah” este
scrisă de un amator pentru
în mai toate domeniile, cu o amatori. Aceasta nu înseamnă că
veritabilă secetă informaţională. un şahist cu o înaltă calificare
Am crezut că aceasta neplacută trebuie să o ocoleasca.
stare de fapt va disparea (sau Structurarea materialului face ca
măcar se va atenua) dar trebuie să tratarea celor trei faze ale partidei
recunosc ca m-am inşelat. În şah să fie realizată în mod
se editează anual in lume sute de corespunzator, mai ales jocul de
cărţi, menite să satisfacă gusturile mijloc şi finalul. Numeroase
şi cerinţele jucătorilor şi diagrame ilustrează momentele
antrenorilor, de la amatori la mari importante ale exemplelor alese
maeştri. De ce, in condiţiile de de autor iar partidele întregi
liberă exprimare de care poartă indexul deschiderii jucate.
beneficiem, librarii noştri Ca o notă bună remarc şi prezenţa
continuă să ridice din umeri la unor importante articole ale
intrebarea “Aveţi cărţi despre şah regulamentului de şah. Partea de
?”. Răspunsul este simplu. cultură şahistă nu este nici ea
Preţurile prohibitive ale cărţii in neglijată fiind prezentate scurte
România fac in continuare ca biografii ale unor şahişti români
acest articol eminamente educativ cu contribuţii evidente în
să fie unul de lux. Tot factorul răspândirea şahului în ţara noastră
economic este responsabil de precum şi istoricul unor
scăderea dramatică a importante turnee celebre jucate
“devoratorului” de literatură de-a lungul timpului.
şahistă de la noi, preocupat din ce Bună parte din tirajul
in ce mai mult să-şi asigure primei ediţii a fost donat de către
autor unor şcoli, biblioteci precum

şi altor instituţii de învăţământ.
Nicolae Pera este de altfel şi un
indârjit militant al introducerii
şahului în şcoli.
Recomand tuturor
iubitorilor de şah să parcurgă
această carte iar specialiştilor din
domeniu să perceapa apariţia
acesteia ca pe o provocare: setea
şahiştilor români nu poate fi
potolită doar prin apariţii
sporadice (odată la 2-3 ani) de
cărţi dedicate şahului ci prin
punerea în aplicare a unui amplu
program de editare a unor
traduceri de valoare precum şi a
materialelor autorilor de la noi (pe
care-i aşteptăm în continuare).
Theodor Ghiţescu - mare maestru

internaţional, antrenor emerit
Martie 2003
Bucureşti
MMI Theodor Ghiţescu
Printre darurile aduse se

afla şi o minunată tablă cu
pătrăţele albe şi negre pe care
stăteau în neorânduială mici figuri
de fildeş meşteşugit lucrate,
înfăţişând călăreţi, elefanţi şi
pedeştri.
La întrebarea plină de
nedumerire a regelui, ce sunt
acestea, solii se plecară până la
pământ şi unul dintre ei zise:
-Mărite doamne, acesta-i un
joc care închipuie războiul,
întocmai ca o oglindă. L-au
inventat înţelepţii noştri cu multă
trudă şi-s mândri peste seamă de
dânsul. Şi fiindcă avem a îndrepta
anume neînţelegeri între ţările
noastre, iată ce zicem: dacă
înţelepţii curţii tale vor fi în stare
să descopere taina acestui joc, să
pună oştile la locul lor şi să arate
cum vor merge ele în bătălie,
atunci, mărite doamne, într-adevăr
vor arăta că înţelepciunea lor
DIN ISTORIA ŞAHULUI n-are pereche în lume, iar
stăpânul meu, prealuminatul rege
LEGENDĂ ŞI ADEVĂR al Indiei, se va arăta gata să
DESPRE ÎNCEPUTURILE plătească orice tribut îi va fi cerut.
JOCULUI DE ŞAH Dar dacă, dimpotrivă, ei nu vor
reuşi să afle taina jocului,
Î n “Cartea
vestitul
Regilor”
Firdusi
povesteşte – în versuri care au
înseamnă că sunt mai prejos decât
înţelepţii Indiei, deci va trebui să
plătiţi prealuminatului meu stăpân
învins timpul, ajungând peste tributul ce-l va cere. Căci
generaţii până la noi, despre înţelepciunea stă deasupra tuturor
sosirea la curtea regelui persan bunurilor omenirii şi toţi trebuie
Husru, supranumit Nuşirvan, să ne plecăm în faţa ei.
adică cel drept, a unor soli din - Adevăr ai grăit, bătrâne
îndepărtata Indie, purtând cu înţelept, răspunse Nusirvan. Să ne
dânşii daruri bogate şi urări de întrecem dară în această luptă a
bine. gândirii. Îţi cer şapte zile de
răgaz, iar în a opta ne vom aduna
iarăşi ca să vedem de partea cui a văzute şi auzite, vorbi cu

fost izbânda. tulburare:
Şi de îndată dădu poruncă - Niciodată n-a văzut
să se adune înţelepţii şi să înceapă sfetnicul tău, mărite doamne, o
a căuta dezlegarea tainei tablă ca aceasta! N-a vorbit cu
misteriosului joc. nici unul dintre înţelepţii Indiei,
Zilele treceau repede şi se iar eu însumi am păstrat taina ca
apropia sorocul hotărât; din ce în un mormânt şi nici un cuvânt al
ce mai des îşi clătinau capetele meu nu a putut să-l ajute cumva!
încărunţite înţelepţii, căci jocul îşi Mărite şah, preţuieşte-l şi
păstra nepătrunsă taina. Iar când cinsteşte-l cum se cuvine pe acest
soarele răsări vestind ziua a sfetnic, căci înţelepciunea lui
şaptea, ei se înfăţişară înaintea lui n-are pereche!
Nuşirvan şi îşi mărturisiră Şi Firdusi ne povesteşte
neputinţa. Doar sfetnicul cel mai cum Nuşirvan l-a acoperit cu
apropiat al regelui nu se dăduse daruri şi onoruri pe sfetnicul său,
bătut. Retras în singurătate, el îşi iar supuşilor săi le-a poruncit să
frământa neîncetat mintea şi, în înveţe acest joc minunat, cel mai
cele din urmă, strădaniile sale fură înţelept şi mai frumos dintre toate.
răsplătite. În noaptea dinspre ziua ***
a opta, el reuşi să pătrundă taina **
jocului şi, cu inima plină de *
bucurie, vesti stăpânului său Aceasta este, pe scurt, una
marea biruinţă. dintre numeroasele legende
În a opta zi, la ceasul despre originea şahului, pe care le
prânzului, curtea se adună în toată găsim în literatura persană şi
strălucirea ei. În faţa regelui şi a arabă.
solilor uimiţi, credinciosul sfetnic O altă legendă cunoscută,
aşează piesele pe tablă, la locurile cea a brahmanului Sissa, care a
lor, aşa cum le era menirea: cerut drept răsplată pentru
- În mijloc stă regele căci el inventarea şahului un bob de grâu
comandă oştirea în timpul pentru prima căsuţă a tablei, două
bătăliei. Alături stă sfetnicul său pentru a doua, patru pentru a treia
cel mai apropiat, fiindcă şi cel mai etc, în total o cantitate uriaşă
mare rege are nevoie de sfaturile exprimată printr-un număr de 18
înţelepţilor. De-o parte şi de alta cifre, este consemnată în scrierile
stau elefanţii de război, apoi istoricilor arabi (Masudi – sec X,
călăreţii, iar în margine, carele de Biruni 970-1038 şi Ibn Khallikan
luptă. În primul şir, ca întotdeauna 1211-1282).
în bătălie, se află pedeştrii … În româneşte, această
Bătrânul sol indian îşi legendă a fost povestită cu
ridică mâinile încărcate cu pietre neîntrecută măiestrie de către
scumpe şi, minunându-se de cele
scriitorul Mihail Sadoveanu în şah. În Japonia, corespondentul

“Povestea Şahului”. lui Siang-ki este Shogi.
Deşi înflorite cu Se desprinde concluzia că
nenumărate amănunte de bogata Ciaturanga, străbunul indian al
imaginaţie orientală, aceste şahului, datează aproximativ de la
legende cuprind un sâmbure de sfârşitul veacului al VI-lea e.n. şi
adevăr: toate consideră India că a apărut pentru prima oară în
drept patria şahului. Acelaşi lucru valea Gangelui, unde s-au găsit
a fost confirmat şi de alte poemele lui Bana (în care se
documente, din studiul cărora s-a descrie ordinea care domnea în
stabilit cu destul de mare regatul Kanaui). De aici el s-a
exactitate nu numai originea răspândit în toată lumea, suferind
indiană a şahului ci şi epoca o serie de transformări ce au
apariţiei şi trecerii sale din India culminat cu forma în care este
în Persia. Cea mai veche cunoscut în prezent …
menţiune despre şah o găsim în
romanul persan “Karmanak”, care
a apărut în jurul anului 600 e.n.,
în timpul domniei regelui Hursu
al II-lea (590-628). Povestind
aventurile prinţului Ardeşir,
întemeietorul dinastiei
Saranizilor, autorul necunoscut
spune că “în tinereţea sa, Ardesir
era mai îndemânatic decât toţi
tovarăşii săi în jocurile cu mingea,
în călărie, în Satrang, în vânătoare CUVÂNT ÎNAINTE
şi în alte arte cavalereşti.”
Şi argumentul filologic
dezvăluie clar originea indiană a
şahului. Într-adevăr, termenul
indian Ciaturanga (cuvânt sanscrit
J ocul de şah a devenit
după ultimul război
mondial o disciplină sportivă cu
care înseamnă armată) s-a adevărat populară, o activitate cu
transformat la persani în Ciatrang largi rădăcini în mase, practicată
iar la arabi în Şatradj, pentru a deopotrivă de tineri şi vârstnici de
ajunge în Spania la Ajedrez. Spre toate profesiile. Acest fapt dă
răsărit, trecând în Tibet, satisfacţie în special jucătorilor de
Ciaturanga s-a transformat în şah şi el se confirmă de fiecare
Ciandarachi, apoi, trecând în dată cu prilejul marilor competiţii.
China, a devenit Cian-ki sau Şahul românesc are azi un
Ciong-ki, iar mai târziu Siang-ki, renume pe plan internaţional
joc care mai există şi astăzi deşi datorită numeroşilor jucători şi
prezintă mari deosebiri faţă de jucătoare care ne reprezintă cu
cinste la diferite întreceri Modul în care este alcătuită

internaţionale. An de an , în cartea de faţă, cuprinzând în afara
loturile fruntaşe apar noi talente testului şahist propriu-zis şi unele
recrutate din rândul jucătorilor cu date din istoria marilor turnee sau
clasificări inferioare care portrete ale marilor jucători din
reprezintă izvorul permanentei toate timpurile, contribuie la o
împrospătări a echipelor noastre lectură uşoară şi plăcută.
reprezentative. Unele din partidele date
Progresele continui conţin şi greşeli (căderi în curse).
înregistrate de mişcarea noastră Dar tocmai aceste gafe, împreună
şahistă se datorează în mare parte cu metodele folosite la
literaturii de specialitate. Studiul exploatarea lor, sunt deosebit de
şahului a căpătat şi în ţara noastră instructive, chiar interesante iar
un caracter metodic şi ştiinţific. valorificarea lor – făcută cu
Cărţile de teorie şahistă ale deosebită forţă şi energie prin
autorilor români cât şi cele combinaţii frumoase sau lovituri
traduse din alte limbi au servit în tactice surprinzătoare şi de mare
mod substanţial la ridicarea efect – va rămâne mult timp în
cunoştinţelor oricăruia dintre memoria cititorului.
jucătorii fruntaşi şi sunt mereu
necesare la creşterea forţei lor de
joc. ŞAHUL ŞI VIAŢA
Mişcarea şahistă, ca orice
altă disciplină sportivă, are nevoie
de o puternică bază de mase, din O amenii cunosc şahul la
vârste diferite dar, de
cele mai multe ori în anii tinereţii
care să izvorască continuu noi
talente, rezervele de mâine. sau ai copilăriei. Dintr-odată se
Această bază există în ţara îndrăgostesc de şah şi îşi petrec la
noastră, dar ea trebuie consolidată tablă tot timpul lor liber. La unii,
prin ridicarea miilor de jucători această distracţie nu ţine mult, dar
neclasificaţi precum şi a la alţii dragostea pentru şah creşte
începătorilor la nivelul teoriei de la o zi la alta.
moderne a şahului care este în O experienţă bogată arată
permanentă dezvoltare. că perfecţionarea în şah nu
Acest deziderat se influenţează negativ îndeplinirea
realizează în primul rând prin celorlalte obligaţii. Este foarte
punerea la dispoziţia maselor largi uşor să cumulezi pasiunea
de cititori a unor manuale puternică pentru şah cu munca şi
elementare de şah dar şi a unora învăţătura.
care se adresează celor care joacă Şahului merită să-i consacri
la nivel de categoria III, II sau toată gândirea ta, toată viaţa.
chiar a I-a.
“Şahul nu este cu nimic jocul de şah în rândul celorlalte

inferior viorii – scrie Botvinnik - arte.”
iar violonişti profesionişti sunt
mulţi.” Alexandr Alehin
În încheiere, ce-mi rămâne

să vă doresc? În drumul spre
desăvârşire vă poate fi de folos
studiul stăruitor al moştenirii
şahiste şi o severă critică pentru
greşelile proprii.
Urmaţi sfaturile corifeilor
şahului unele menţionate şi în
această carte…Vă aşteaptă
viitorul în şah.
Mihail Botvinnik
Sunt cunoscute celebrele

cuvinte ale lui Alexandr Alehin:
“Eu consider necesar pentru
succes următorii trei factori: în NOŢIUNI
primul rând cunoaşterea propriilor PRELIMINARE
forţe şi slăbiciuni; în al doilea
rând o înţelegere exactă a forţelor
şi slăbiciunilor adversarului; în al
treilea rând, un scop mai înalt R egulamentul jocului de
şah nu poate – şi nici
nu trebuie – să cuprindă toate
decât satisfacţia de moment.
Acest scop eu îl văd în cuceririle situaţiile posibile care pot surveni
ştiinţifice şi artistice care situează în timpul unei partide. În toate
cazurile, care nu sunt precis
reglementate de vre-un articol de
regulament, trebuie să se ajungă
la o rezolvare corectă, aplicând
prin analogie, situaţii similare
care sunt prevăzute de
regulament.
Regulamentul trebuie să fie
cât se poate de scurt şi clar şi
detaliile să fie lăsate la aprecierea câştigată de jucătorul a cărui

arbitrului. adversar declară că cedează.
Jucătorul de şah trebuie ¾ Partida este “remiză” când
să ştie: regele jucătorului care este la
¾ Tabla de şah este aşezată între mutare nu este în şah şi
jucători în aşa fel încât pătratul jucătorul nu poate să facă nici
din dreapta fiecărui jucător să o mutare regulamentară.
fie alb. Cele 8 rânduri de Atunci se spune că regele este
câmpuri verticale se numesc “pat”.
“coloane”. Cele 8 rânduri de ¾ O remiză intervine şi prin
câmpuri orizontale se numesc înţelegerea convenită între cei
“linii” iar şirurile de câmpuri doi jucători la cererea
de aceeaşi culoare care se jucătorului care este la mutare,
unesc colţ la colţ se numesc când aceeaşi poziţie este pe
“diagonale”. cale să apară pentru a treia
¾ O mutare este complet oară; când survine unul din
efectuată când jucătorul a următoarele finaluri: rege
părăsit piesa din mână. contra rege, rege contra rege şi
Jucătorul care este la mutare un singur nebun sau cal, etc.
poate să aranjeze una sau mai sau când un jucător, fiind la
multe piese pe câmpurile lor, mutare, cere remiză şi
cu condiţia ca mai înainte să-şi demonstrează că s-au făcut, de
exprime această intenţie către fiecare jucător, cel puţin
(spunând j′adoube – aranjez). 50 de mutări consecutive fără
Dacă jucătorul care este la capturarea nici unei piese şi
mutare atinge intenţionat una fără mutarea nici unui pion.
sau mai multe piese de aceeaşi ¾ Desigur sunt şi alte situaţii
culoare, el trebuie să mute sau când din diferite motive, cu
să captureze prima din piesele ajutorul arbitrului, se
atinse care poate fi mutată sau consemnează remiza.
capturată. Tabla de şah. Jocul se desfăşoară
¾ Regele este în şah când câmpul pe o tablă pătrată, care are pe
pe care îl ocupă este atacat de fiecare latură câte opt pătrăţele.
una sau două piese ale Deci tabla de şah este împărţită în
adversarului. Şahul trebuie să 64 de pătrăţele, care se numesc
fie parat la mutarea imediat câmpuri (sau uneori puncte) şi
următoare. În caz contrar se sunt colorate alternativ în culori
spune că regele este “şah – deschise şi închise. Câmpurile de
mat” (“mat”). culoare deschisă se numesc albe,
¾ Partida este câştigată de iar cele de culoare închisă negre.
jucătorul care a dat “mat” Înainte de toate un şahist
regelui advers. Partida este începător trebuie să studieze bine
tabla de şah.
Pentru a facilita culoarea sa adică dacă este de

determinarea câmpurilor, pe culoare albă – pe un câmp alb
marginea tablei sunt notate (d1), iar dacă este de culoare
rândurile pe orizontale de la 1 la 8 neagră – pe un câmp negru (d8).
iar pe verticale de la “a” la “h”, Amplasarea pieselor negre pe
ambele direcţii începând din tablă reprezintă o imagine
colţul din stânga, din partea unde oglindită a celor albe.
sunt aşezate piesele albe. Pe tabla Mutarea pieselor
de şah mai există şi alte direcţii: Jucătorul cu piesele albe
diagonalele. începe partida. Fiecare din cei doi
Deasemeni împărţind tabla jucători efectuează pe rând câte o
la mijlocul ei, pe verticală, între mutare (nu se începe partida cu
coloanele “d” şi “e” obţinem două două mutări aşa cum vedem
părţi egale. Partea de la “a” la “d” deseori la unii neiniţiaţi…).
constituie flancul damei şi partea Mutarea constă în deplasarea
de la “e” la “h” flancul regelui, propriei figuri sau a unui pion de
denumiri folosite în terminologia pe un câmp pe altul.
şahistă. Regele poate fi mutat pe
Piesele cu simbolul lor orice câmp vecin lui, pe orice
uzual şi cu modul lor de notare în orizontală, coloană sau diagonală,
partida scrisă, respectiv litera deci se deplasează numai cu un
iniţială a fiecăreia (cu excepţia singur câmp.
notaţiei în alte limbi) sunt Dama poate fi mutată în
următoarele: linie orizontală, verticală sau
diagonală pe orice câmp de pe
tablă.
Denumire Reprezentarea în Turnul se mută numai pe
a piesei diagramă orizontală şi verticală şi poate fi
Alb Negru mutat numai pe 14 câmpuri
Rege indiferent de câmpul pe care se
află pe tablă.
Damă
Nebunul se deplasează
Turn numai pe diagonală. Unul dintre
Nebun cei doi nebuni pe care-i are
fiecare din adversari poate fi
Cal mutat numai pe un câmp alb iar
Pion celălalt numai pe un câmp negru.
De aceea primul se numeşte
nebun de câmpuri albe, iar cel de
Şahiştii începători greşesc al doilea nebun de câmpuri negre.
deseori în aşezarea regelui şi a Nebunul poate să efectueze, în
damei. Trebuie reţinut că dama raport cu poziţia lui pe tablă, între
trebuie aşezată pe un câmp de 7 şi 13 mutări.
Calul execută o săritură, transformat într-o figură de

mutarea lui amintind de litera”L”. aceeaşi culoare, adică în damă,
Dacă pe câmpul unde poate fi turn, nebun sau cal, în funcţie
mutat un cal se află o piesă de necesităţile poziţiei.
aparţinând adversarului, calul
poate să o ia şi să ocupe locul
piesei luate. Dacă în drumul
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
calului se află piese de aceeaşi 8−+−+−+−+(
culoare sau de culoarea
adversarului, el poate să le sară.
7+Θ+−+−+−∋
Pionii se mută numai 6−+−+−+κ+&
înainte, cu câte un câmp pe
coloană, în direcţia adversarului.
5+−ζπ−ϖλ−+−%
Pionii bat (iau) numai în 4−+−+−+−τρ∃
diagonală, un singur câmp, atât în
dreapta cât şi în stânga, şi numai 3+−+−+−+−#
în direcţia adversarului. 2Π+Κ+−+−+∀
În afară de cele de mai sus
este necesar să fie reţinute 1+−+−+Ν+−!
următoarele reguli cu privire la ξαβχδεφγηψ
mutarea pionilor:
1. Pionul din poziţia iniţială
(adică atunci când pionul alb
se află pe linia a doua, iar cel
negru pe linia a şaptea) poate
fi deplasat la prima mutare,
după dorinţa jucătorului, cu
două câmpuri înainte (mutare
dublă). CAPITOLUL 1
2. Dacă din poziţia iniţială pionul
este mutat peste două câmpuri
şi se află alături pe orizontală DESCHIDERILE
de un pion advers, atunci el
poate fi luat “în trecere” (en –
passant), deoarece a trecut de ncă de la începuturile
câmpul care se află sub bătaia Î istoriei şahului a existat
acestui pion. Regula luării în preocuparea de a se găsi anumite
trecere poate fi aplicată numai sisteme de aşezare a pieselor
ca răspuns imediat la mutarea pentru obţinerea unui avantaj sau
peste două câmpuri a pionului. neutralizarea unui atac.
3. Pionul ajuns pe ultima linie Merită de menţionat în
(adică cel alb pe linia a opta, acest sens scrierile lui Lucena
iar cel negru pe prima) poate fi (1497), Damiano (1512), Ruy
Lopez (1561) iar mai târziu prin în grupe mai mari, după specific.
lucrările lui Philidor, Ponziani, Alte sisteme cu indicative în litere
Labourdonnais, Stauton şi apoi şi cifre sunt aplicate de
mai cuprinzătoare, monografia lui enciclopedie şi indicatorul
Iänisch din anul 1842 “Noi iugoslav folosit de Sahovschi
analize ale deschiderilor în şah” şi Informator care uşurează munca
în anul 1843 “Manualul de şah” al de întocmire a cartotecilor pe
lui Bilquer. variante.
Teoria este practica În clasificarea pe denumiri
maeştrilor de aceea multe există anumite diferenţe în
deschideri şi variante şi-au luat folosirea lor în diferite ţări, dar
denumirea după numele acest lucru este lipsit de
jucătorilor care le-au introdus în importanţă şi nu dă loc la
practică. Unele precizări vor fi încurcături sau confuzii. Jucătorul
date la expunerea deschiderilor. nu trebuie nicidecum să
O literatură bogată este memoreze denumirile de
destinată teoriei deschiderilor. deschideri şi variante. Ele îi vor
Amintim în acest sens manualele deveni familiare, pe măsură ce îşi
lui Reuben Fine, Max Euwe, Paul va dezvolta interesul pentru şah.
Keres, etc. În prezentarea deschiderilor
Teoria modernă a deschi- voi folosi clasificarea şi denumi-
derilor cuprinde un material foarte rile uzuale la noi.
bogat multe articole teoretice Deschiderile pot fi
apărând şi în revista română de împărţite în cinci grupe mai mari.
şah. 1. JOCURI DESCHISE (care
Fără a avea propriu-zis încep cu 1.e4 şi la care se
goluri, teoria deschiderilor mai răspunde cu 1…e5)
comportă anumite discuţii şi 2. JOCURI SEMIDESCHISE
completări. Se mai găsesc încă (care încep cu 1.e4 şi la care se
întăriri ale unor variante sau răspunde cu altă mutare decât
noutăţi în deschidere. cu 1…e5)
O lucrare care tinde să fie 3. JOCURI ÎNCHISE (care încep
completă este “Enciclopedia”, cu 1.d4 şi cuprind Gambitul
editată în Iugoslavia. damei împreună cu variantele
De asemenea s-au scris derivate şi Deschiderea
multe cărţi care tratează câte o pionului damei)
singură deschidere. 4. JOCURI SEMIÎNCHISE (care
Pe măsură ce teoria încep cu 1.d4 sau eventual cu
deschiderilor a luat amploare s-a altă mutare decât 1.e4 şi nu
ivit şi necesitatea unor sisteme de sunt cuprinse în grupa 3 sau 5)
clasificare. Sistemul cel mai 5. JOCURI DE FLANC (care
frecvent întrebuinţat este acela cuprind patru deschideri cu
după denumirea lor şi repartizarea fianchetare şi dezvoltare pe
flanc. Sistemul Reti, caracteristicile schemei de

Deschiderea engleză, dezvoltare cu o gândire
Deschiderea Nimzovici-Larsen independentă care să-i permită
şi Deschiderea Sokolski) adaptarea jocului la situaţiile,
Trebuie precizat că uneori neaşteptate, care se pot ivi
memorizarea mecanică a pe tablă.
variantelor stânjeneşte Deschiderea ca primă fază a
dezvoltarea independenţei de partidei se caracterizează prin
gândire. mobilizarea forţelor şi angajarea
În timpul desfăşurării partidei lor în luptă. De aici rezultă
este important ca jucătorul să necesitatea cunoaşterii principiilor
aplice ideile fundamentale ale de bază şi a ideilor pe care le
deschiderii şi să rezolve prin oferă schemele de deschideri.
judecata proprie situaţiile Pentru începători se
neprevăzute care survin. Desigur, recomandă alegerea unui
pentru atingerea măiestriei, un repertoriu restrâns de deschideri,
jucător trebuie să aprofundeze cu studierea posibilităţilor pe care
ideile strategice ale unui număr le oferă acestea pentru trecerea la
cât mai mare de sisteme de joc. jocul de mijloc. Este bine să se
Jucătorii cu pretenţii îşi aleg înceapă cu sisteme deschise care
unul sau două sisteme de favorizează dezvoltarea simţului
deschidere, pentru început, pe tactic, iar trecerea la jocuri închise
care le studiază şi le aplică în să se facă numai după cunoaşterea
practică, iar pe măsură ce va unor principii de strategie.
progresa va experimenta şi alte Mutările de deschidere nu trebuie
deschideri. Există chiar mari învăţate mecanic. Însuşirea unor
maeştri care au un repertoriu variante se asigură, în mod
restrâns de deschideri dar acestea normal, paralel cu practicarea
au fost aprofundate la maxim. jocului. Important este să se ţină
Puţini mari maeştri au realizat seama de principiile ce stau la
performanţa fenomenalului baza metodelor de dezvoltare şi
Alehin, care s-a angajat pe mobilizare a pieselor ca şi de
aproape tot registrul sistemelor de ideile care pot fi aplicate în jocul
joc. de mijloc. Pentru aceasta este de
mare folos urmărirea jocului în
Principiile generale ale partidele practice.
deschiderilor Ideea de bază pentru oricare
deschidere este dezvoltarea
Pentru început este important armonioasă şi cât mai rapidă a
ca jucătorul să-şi însuşească pieselor proprii pe poziţii active,
principiile generale ale deschiderii urmărind în acelaşi timp
pentru a le putea aplica în incomodarea adversarului în
sistemul ales, îmbinând dezvoltarea forţelor sale.
La dezvoltarea pieselor e 6. Pionul negru se află la e4.

necesar să se urmărească Albul a mutat la început d2-d4,
stăpânirea centrului prin controlul iar apoi f2-f4. Care dintre
exercitat de pioni sau figuri. pioni poate fi luat în trecere de
Pionii trebuie mutaţi astfel încât către pionul negru?
să li se asigure o structură bună.
În deschidere nu este
recomandabil să se mute de mai
multe ori aceeaşi piesă, exceptând
cazurile când aceasta este necesar.
Iată câteva reguli:
1. Dezvoltaţi caii înaintea
nebunilor;
2. Nu scoateţi prea devreme
dama în joc;
3. Alegeţi cel mai bun câmp
pentru o piesă şi mutaţi-o
direct acolo;
4. Faceţi cât mai curând rocada;
5. Nu faceţi prea multe mutări de
pioni în deschideri;
6. Căutaţi să obţineţi controlul
centrului;
7. Nu sacrificaţi piese fără o
Reuben Fine
motivare clară;
8. Pe cât posibil alegeţi mutări de
CUM SE STUDIAZĂ
dezvoltare care ameninţă ceva.
DESCHIDERILE
EXERCIŢII
Deschiderea este faza
1. Dacă prima mutare 1.d2-d4
partidei de şah în care se pun
este bună şi de ce anume ?
bazele viitoarei victorii. Există
2. Se poate face rocada dacă
cazuri când victoria se obţine
turnul se află sub ameninţarea
chiar în acest stadiu.
unei piese adverse sau trebuie
Domeniul de cunoaştere a
să treacă peste un câmp atacat
deschiderilor este nelimitat. Iată
de adversar?
de ce unii şahişti, chiar foarte
3. Dacă pionul c2 a fost mutat la
puternici, sunt împotriva învăţării
c3 iar apoi la c4 poate oare
scrupuloase a variantelor, deşi ei
pionul negru d4 să-l ia “în
înşişi cunosc destul pentru a
trecere” (en-passant) ?
obţine bune rezultate în întreceri
4. Explicaţi ce este gambitul.
importante.
5. Explicaţi ce diferenţă este între
mat şi pat.
În decursul timpului s-a 1…c5, Apărarea Siciliană, în

observat că sunt mai practici marii proporţie de 60%. Deci cel mai
maeştri care se înarmează cu mare volum din timpul destinat
câteva sisteme şi variante studiate studiului deschiderilor va fi
amănunţit, acordând o atenţie mai folosit pentru variantele care
mică celorlalte scheme de rezultă din acest sistem. Dacă va
deschidere. alege în repertoriul său la negru
Nu se poate şti totul despre acelaşi răspuns, va studia siciliana
toate. În actuala dezvoltare a şi din punctul de vedere al albului
ştiinţei, aceasta nu stă în puterea şi din acel al negrului. Va studia
nici celei mai cuprinzătoare minţi. variantele teoretice, dar va urmări
Trebuie cunoscut totul dintr-un cât mai multe partide, pe care le
domeniu şi câte puţin din va nota în caiete sau pe fişe.
celelalte. Marii maeştri care Teoria se limitează la deschidere,
doresc să ştie totul despre toate, se dar partidele pot contribui mai
angajează la o treabă care-i mult la cunoaşterea ideilor în
depăşeşte. jocul de mijloc şi IMPLICIT LA
Au câştig de cauză cei care CONSTRUIREA PLANURILOR
îşi limitează cunoştinţele la câte DE JOC.
puţin în majoritatea deschiderilor, În ordinea frecvenţei se
în schimb cunosc totul în situează răspunsul 1…e5. Dacă
sistemele din repertoriul lor. albul joacă 2.¤f3 se poate intra în:
Stabilirea şi studierea unui Partida spaniolă, italiană sau rusă,
repertoriu de deschideri asigură jocul celor doi, trei şi patru cai,
cunoaşterea în prima fază a Apărarea Philidor. Dacă jucătorul
partidei a unor variante concrete, nu le-a studiat pe acestea şi vrea
până la intrarea în jocul de mijloc. să le evite, va putea, în loc de
Studiul trebuie să se extindă şi 2.¤f3 să joace 2.d4, variantele
asupra posibilităţilor strategice şi deschiderii centrale fiind mai
tactice care pot surveni în jocul de restrânse sau 2.f4 Gambitul
mijloc, astfel încât să contribuie la regelui cu joc tactic bogat.
elaborarea planului de joc. Astfel La alte răspunsuri ale
se obţine o economisire a timpului negrului ca 1…e6, 1…d6, 1…d5,
şi efortului de gândire în faza 1…c6 sau 1… ¤f6 jucătorul
iniţială a partidei. trebuie să cunoască sumar
Criteriile după care un anumite continuări pentru
jucător trebuie să se orienteze în Apărarea franceză, Apărarea Pi-
deschiderile cuprinse în R-Uf, Apărarea scandinavă,
repertoriul său sunt mutările Apărarea Caro-Kann şi Apărarea
posibile de răspuns. Alehin până va ajunge, pe baza
Astfel, la alb pentru un joc unei experienţe, la necesitatea de
deschis la 1.e4 cea mai mare a studia mai mult una sau alta.
frecvenţă constatată statistic este
La fel se judecă şi pentru prima fază se dă pentru stăpânirea

negru. Dacă alege Apărarea centrului, obţinerea şi menţinerea
siciliană este necesar să o studieze iniţiativei. Asemenea deschideri
în paralel cu jocul la alb. Dacă permit atacuri directe şi, datorită
doreşte să evite, pentru început, posibilităţilor tactice care pot
variantele complicate ale unor surveni în poziţiile care rezultă,
deschideri, el poate cuprinde în partidele sunt mai spectaculoase.
repertoriul la negru, după 1.e4 e5 Această categorie cuprinde şi
2.¤f3, Partida rusă cu 2... ¤f6, care unele gambite, deschideri în care
necesită un mai mic volum de una din părţi sacrifică un pion, de
studiu şi dă negrului un joc bun. cele mai multe ori albul, pentru a
De asemenea, după 1.e4, obţine avans în dezvoltare, prin
răspunsul 1…d5, Apărarea înlăturarea unui pion advers
scandinavă, îi poate oferi un joc central şi eliberarea unor câmpuri
echilibrat , cu mai puţin studiu. pentru plasarea propriilor figuri.
Este bine ca jucătorul să-şi Gambitele au fost foarte mult
aleagă un partener cu repertoriu jucate în secolul trecut, dar astăzi
asemănător, pentru a experimenta se întâlnesc mai rar în practica
şi verifica cele învăţate în turneelor (denumirea de gambit
partidele amicale. provine din expresia italiană “dare
În acest capitol vor fi il gambetto”, în traducere “a pune
expuse sumar unele variante şi piedică”). Acceptarea gambitului,
idei principale ale deschiderilor prin capturarea pionului oferit, se
mai importante, unele fiind face cu pierderea unui timp în
însoţite de partide ilustrative. dezvoltare.
1.GAMBITUL REGELUI.
TEORIA Este o deschidere caracterizată
printr-o mare dinamică, prin
DESCHIDERILOR ŞI sacrificiul unui pion, după care
CLASIFICAREA LOR albul obţine o dezvoltare rapidă a
pieselor sale în detrimentul celor
A – JOCURI DESCHISE negre, a căror dezvoltare este
întârziată de “piedica” pusă la f4.
Acceptarea gambitului deschide
D upă cum am mai
arătat, în categoria
jocurilor deschise sunt incluse
coloana “f” şi dă albului
perspectiva unui atac furtunos
acele deschideri care încep cu asupra regelui negru.
1.e4 e5. Scopul urmărit este Gambitul regelui duce la o
ocuparea centrului cu pionii, luptă ascuţită cu multe riscuri.
deschiderea imediată a Teoria modernă a furnizat analize
diagonalelor şi dezvoltarea rapidă ample atât pentru alb, cât şi pentru
a figurilor. În general, lupta în negru, însă cu toate acestea, cei
mai mulţi jucători preferă sisteme
mai confortabile. Giganţi ai

şahului ca Bronstein, Keres,
Spasski, Fischer, l-au practicat în
ΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
tinereţe, bogata lor fantezie găsind 8ρσνλωθκϖλντρ(
prilejul de a construi partide de
mare iniţiativă şi dinamism.
7ζππζππ+πζππ∋
a) Gambitul regelui 6−+−+−+−+&
acceptat: Este caracterizat prin
mutările:
5+−+−+−+−%
1.e4 e5 4−+−+Πζπ−+∃
2.f4 …
Această înaintare 3+−+−+Ν+−#
caracterizează “gambitul regelui” 2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀
– una dintre cele mai vechi
deschideri menţionată încă de 1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ!
manualele de şah din secolul al αβχδεφγη
XVI-lea. Albul începe atacul
asupra punctului central e5. De obicei el alege unul din
Negrul poate merge pe trei căi: următoarele răspunsuri: 3…g5 (I),
acceptarea gambitului, refuzul lui 3…¤f6 (II), 3…d5 (III), 3…¥e7
şi contragambitul. Dacă ia pionul (IV), 3…h6 (V)
atacator f4, survine gambitul I
regelui acceptat ; dacă apără
pionul e5 atât direct cât şi indirect (1.e4 e5 2.f4 exf4 3. ¤f3)
(prin contraatac în centru) avem
de a face cu gambitul regelui 3…g5
refuzat, iar dacă răspunde cu d5 Apărarea cea mai veche – clasică
survine contragambitul regelui. Să – în gambitul calului care s-a
analizăm în subtitluri aceste trei bucurat de o excepţională
variante. popularitate în secolul trecut.
- Gambitul regelui acceptat Abia mai târziu au fost găsite
(Gambitul calului). Dacă după sisteme de apărare mai solide
mutările 1.e4 e5 2.f4 exf4 pentru negru constând în
urmează 3.¤f3 survine gambitul contraatacul asupra calului alb.
calului. Albul a prevenit în modul Aceste sisteme au înlăturat
cel mai natural ameninţarea aproape complet apărarea clasică
3…£h4+ şi ameninţă la rândul său din repertoriul de deschideri al
să joace d4 pentru a pune turneelor moderne.
stăpânire pe Prin mutarea 3…g5 negrul,
centru şi a-şi recâştiga pionul. în primul rând, îşi apără pionul în
Negrul trebuie să întreprindă ceva plus şi în al doilea rând, ameninţă
pentru a para această ameninţare. foarte neplăcut 4…g4, urmat de
şah pe h4 stricând rocada albului.
Cu toate cercetările temeinice, variante acest fapt dă posibilitatea

teoria nu a stabilit încă definitiv albului de a crea complicaţii
care dintre adversari, în această foarte periculoase. Mutarea din
apărare clasică, obţine şanse mai text şi deci întreaga variantă,
bune. Într-adevăr, negrul a poate fi considerată satisfăcătoare
câştigat un pion şi l-a consolidat sau nu în funcţie de reuşita albului
dar şi-a slăbit foarte serios flancul de a folosi poziţia nefavorabilă a
regelui şi poate fi expus uşor unui calului negru din h5.
atac violent. Pentru întărirea
acestui atac, într-o serie de III
variante, albul poate sacrifica o
figură (sau mai multe), după care (1.e4 e5 2.f4 exf4 3. ¤f3)
aprecierea poziţiei se complică şi
mai mult. 3…d5
II
(1.e4 e5 2.f4 exf4 3. ¤f3) 8ρσνλωθκϖλντρ(
3…¤f6 7ζππζπ−+πζππ∋
Una din cele mai răspândite 6−+−+−+−+&
apărări în practica concursurilor
moderne. Negrul evită 5+−+π+−+−%
complicaţiile posibile după 3…g5 4−+−+Πζπ−+∃
şi obţine un joc acceptabil.
4.e5 ¤h5 3+−+−+Ν+−#
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀
8ρσνλωθκϖλ−τρ( 1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ!
7ζππζππ+πζππ∋ αβχδεφγη
Această înaintare, prin care
6−+−+−+−+& negrul renunţă la apărarea
5+−+−ζΠ−+ν% pionului f4 şi caută să deschidă
centrul pentru un joc animat de
4−+−+−ζπ−+∃ figuri este, în momentul de faţă,
3+−+−+Ν+−# cea mai răspândită apărare contra
gambitului regelui
2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀ 4.exd5
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! Slab este 4.e5 g5 şi negrul
obţine mare avantaj după 5.h3 ¤h6
ξαβχδεφγηψ 6.d4 ¤f5
Negrul îşi apără pionul f4 4…¤f6
însă îşi aşează calul pe un câmp Numai această mutare justifică
marginal nefavorabil şi în multe înaintarea precedentă a negrului.
IV Ideea acestei mutări constă

în faptul că negrul apără îndeajuns
(1.e4 e5 2.f4 exf4 3. ¤f3) câmpul g5. Dat fiind însă
caracterul pasiv al acestei mutări,
3…¥e7 este foarte problematic dacă ea
O apărare foarte veche care poate constitui o apărare eficace
a fost considerată timp îndelungat împotriva gambitului regelui.
ca nefavorabilă pentru negru, Încercarea de a împiedica mutarea
însă, conform cu noile cercetări, 4…g5 prin 4.h4 este slabă,
s-a dovedit pe deplin acceptabilă. deoarece după 4…¤f6 urmat de
Întrucât negrul ameninţă foarte 5…¤h5 negrul are avantaj evident.
neplăcut 4…¥h4+ 4.… g5
4. ¥c4 5.h4 ¥g7
Această mutare a albului, Această deschidere,
este, în mod practic, forţată gambitul calului, a fost supusă
4…¥h4+ foarte multor cercetări teoretice şi
Şahul dat este o greşeală încercări practice (în special în
întrucât dă posibilitatea albului să secolul al XIX-lea) dar nu s-a
obţină avantaj. Corect este 4. putut stabili care din apărări este
…¤f6 care dă negrului un joc pe cea mai bună pentru negru. În
deplin satisfăcător. orice caz apărarea clasică 3…g5
aproape că nu-şi mai găseşte
V aplicarea în concursuri, iar
sistemele moderne de apărare cu
(1.e4 e5 2.f4 exf4 3. ¤f3) mutările 3…¤f6, 3…d5, 3…¥e7,
3…h6 sunt puţin cercetate, iar
3…h6 teoria lor încă nu este stabilită
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ definitiv. Astfel alegerea apărării
este determinată în primul rând de
8ρσνλωθκϖλντρ( înclinaţiile individuale ale
jucătorilor şi numai într-o mică
7ζππζππ+πζπ−∋ măsură se bazează pe concluzii
6−+−+−+−ζπ& teoretice definitive. Se poate spera
însă că în partidele de turneu ale
5+−+−+−+−% maeştrilor se vor găsi idei noi care
4−+−+Πζπ−+∃ vor aduce mai multă claritate în
această foarte interesantă parte a
3+−+−+Ν+−# teoriei şahului.
2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀ b) Gambitul regelui refuzat
Întrucât gambitul regelui
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! refuzat conţine mult mai puţine
ξαβχδεφγηψ variante complicate decât de
exemplu gambitul calului, negrul

renunţând la gambitul regelui
7ζππζπ−+πζππ∋
evită un număr de surprize care se 6−+−ζπ−σν−+&
ivesc în cazul acceptării. Aceasta
nu înseamnă, însă, că gambitul
5+−ϖλ−ζπ−+−%
refuzat este mai bun decât cel 4−+Λ+ΠζΠ−+∃
acceptat.
Totuşi, trebuie precizat că
3+−σΝ−+Ν+−#
în gambitul refuzat survin mai des 2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀
pierderi catastrofale decât în
gambitul acceptat. Marele 1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ!
maestru Paul Keres era de părere αβχδεφγη
că împotriva gambitului regelui se
poate lupta cu succes numai prin Mutarea din text este unica
acceptarea lui în timp ce refuzul continuare care, în mod practic,
de obicei dă albului un joc frumos merită a fi luată în consideraţie
cu egalitatea asigurată. 5… ¤c6
După mutările: O mutare obişnuită însă nu
1.e4 e5 şi cea mai tare
2.f4 … 6.d3 ¥g4
negrul poate renunţa la acceptarea Din partea negrului
gambitului prin: răspunsul .¥g4 este unul tăios, însă
2…¥c5 nu unicul…
Prin această mutare a
nebunului la c5 negrul caută să c) Contragambitul regelui
profite imediat de slăbirea poziţiei
regelui alb şi să împiedice 1.e4 e5
efectuarea rocadei mici. 2.f4 d5
Neajunsul acestei mutări este
faptul că ea nu contribuie la
întărirea punctului e5 în jurul
căruia se desfăşoară în mod
vizibil lupta în această deschidere ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
3. ¤f3 ... 8ρσνλωθκϖλντρ(
Cea mai naturală mutare
3… d6 7ζππζπ−+πζππ∋
Negrul joacă simplu şi mai bine 6−+−+−+−+&
4.¤c3 ¤f6
5.¥c4 ... 5+−+πζπ−+−%
4−+−+ΠζΠ−+∃
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 3+−+−+−+−#
8ρσνλωθκ+−τρ(
2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀ Nebunul este foarte bine

plasat deoarece el frânează într-o
1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ! mare măsură dezvoltarea albului.
În practică partidele pot
ξαβχδεφγηψ avea continuări surprinzătoare,
mai ales ca atunci când se comit şi
Acest răspuns al negrului
anumite inexactităţi, ca de
constituie contragambitul regelui. exemplu:
Scopul principal al mutării 2…d5
Ιτζε − Ρεινλε [Χ37]
care a fost recomandată în secolul
Μυραυ, 1925
XIX este înainte de toate lupta
pentru stăpânirea câmpurilor 1.ε4 ε5
centrale şi în afară de aceasta 2.φ4 εξφ4
opoziţia împotriva planului de 3.⁄φ3 γ5
deschidere a albului, început cu 4.∞χ4 γ4
mutarea 2.f4 şi care constă dintr- 5.⁄ε5?!
un atac asupra câmpului e5, iar la [χινε νυ σε ποατε δεχιδε λα υν
caz şi deschiderea coloanei “f”. σαχριφιχιυ δε γενυλ 5.0 0! νυ
Tarrasch a considerat acest τρεβυιε σ© ϕοαχε γαµβιτυλ ρε
contragambit ca o răsturnare a γελυι] 5...≤η4+
gambitului regelui. Însă mulţi 6.′φ1 ∞γ7
dintre maeştri au considerat, mult [µαι εξαχτ εστε 6...⁄χ6! 7.⁄ξφ7
timp, că poziţia albului după ∞χ5 8.≤ε1 γ3 χυ αταχ χ®στιγ©
3.exd5 este mai favorabilă. τορ]
Din punct de vedere al
7.⁄ξφ7 δ5!
teoriei moderne, datorită noilor
8.∞ξδ5 ∞δ4
căi de atac găsite pentru negru,
contragambitul regelui se poate νεβυνυλ α αϕυνσ υνδε τρεβυιε
considera că este pe deplin ...
acceptabil, însă nu mai tare decât 9.≤ε1 γ3
2…exf4 sau chiar 2…¥c5 10.η3? φ3!
3.exd5… 11.⁄ξη8 ∞ξη3!
Dacă albul renunţă la 12.ƒξη3 ≤ξη3
pionul oferit de negru atunci el 13.γξη3 γ2#
pierde şansele de a obţine avantaj 0 1
3…e4
Cea mai răspândită mutare Χοµαν,Ι − Περα,Ν [Χ36]
şi, fără îndoială, cea mai bogată în Ολ©νεστι, 1992
şanse… 1.ε4 ε5
4.d3 ¤f6 2.φ4 εξφ4
5.dxe4 ¤xe4
3.⁄φ3 δ5
6. ¤f3 ¥xc5
4.⁄χ3 δξε4
5.⁄ξε4 ∞γ4
6.≤ε2 ∞ξφ3 Dacă albul în loc de 3.D:d4

7.⁄φ6# 1 0 joacă 3.c3 se poate ajunge ca în
Această partidă trebuie partida:
reţinută. Eu am învăţat-o Βετηγε − Λεγαλ [Χ21]
pierzând. Βερλιν 1930
1.ε4 ε5
2.DESCHIDEREA CENTRALĂ 2.δ4 εξδ4
(gambitul nordic) 3.χ3 δξχ3
[οβισνυιτ σε ϕοαχ© 3...δ5! ]
Este cunoscută din vechime 4.≤β3!?
dar în practica turneelor a intrat [τεορια αναλιζεαζ© αιχι νυµα
abia la mijlocul secolului trecut.
ι
Deschiderea centrală a fost
4.∞χ4 ]
completată mai târziu cu analize
care i-au adus îmbunătăţiri. 4...χξβ2
Mutările caracteristice: 5.∞ξβ2 ⁄φ6
1.e4 e5 6.⁄δ2
2.d4 exd4 λασ© διαγοναλα µαρε δεσχηι
3.£xd4 ... σ©...
Acestea nu produc prea 6...∞χ5
multă greutate negrului, ci din [τρεβυια πρεφερατ 6...δ5 ]
contră, apariţia prematură a damei 7.∞χ4 ≤ε7?
în centru permite negrului o ⎩ν λοχ σ© φαχ© ροχαδα ιµεδι
dezvoltare cu tempo. ατ,
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ νεγρυλ σε λανσεαζ© ⎩ντρ−ο α
χτιυνε δυβιοασ© λεγατ© δε χ
8ρσνλωθκϖλντρ( ®στιγυλ υνυι αλτρειλεα πιον...
8.⁄γφ3 ⁄ξε4
6−+−+−+−+& 9.0 0 ⁄ξδ2
5+−+−+−+−% 10.⁄ξδ2 0 0
4−+−ωΘΠ+−+∃ αχυµ δεχιδε αταχυλ πε διαγον
αλα µαρε
3+−+−+−+−#
2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
1τΡΝϖΛ−µΚΛσΝΡ! 8ρσνλ+−τρκ+(
ξαβχδεφγηψ 7ζππζππωθπζππ∋
6−+−+−+−+&
5+−ϖλ−+−+−%
4−+Λ+−+−+∃ ξαβχδεφγηψ
3+Θ+−+−+−# Ideea de a înlătura pionul
cental din e5 al negrului are
2ΠϖΛ−σΝ−ζΠΠζΠ∀ dezavantajul de a simplifica
centrul, ceea ce dă negrului
1τΡ−+−+ΡµΚ−! contrajoc: de aceea este mai rar
ξαβχδεφγηψ întâlnită în turneele moderne.
Dacă se joacă 3.c3 se intră
în deschiderea Ponziani, a cărei
11.≤γ3! idee constă în pregătirea 4.d4,
[νυ διρεχτ 11.≤χ3 διν χαυζα urmând ca, la schimbul pe d4,
11...≤φ6!] albul să obţină un centru puternic
11...γ6 de pioni prin cxd4.
12.≤χ3 1 0 Dacă se joacă 4.c3 dxc3 se
intră în Gambitul Scoţian.
3. PARTIDA SCOŢIANĂ
Deschiderea Ponziani, ∆υνβαρ − Χηαϖκιν [Χ45]
Gambitul Scoţian 1925
1.ε4 ε5
Partida scoţiană a 2.⁄φ3 ⁄χ6
împrumutat denumirea de la 3.δ4 εξδ4
meciul prin corespondenţă
4.⁄ξδ4 ∞χ5
Londra-Edinburg (1824), apoi a
5.∞ε3 δ6?
fost analizată de Paulsen,
Staunton, Steinitz. [τρεβυια ϕυχατ 5...≤φ6 ]
6.⁄ξχ6 βξχ6
1.e4 e5 7.∞ξχ5 δξχ5
2.¤f3 ¤c6 8.≤ξδ8+ ′ξδ8
3.d4 ... 9.χ4
δατοριτα πιονιλορ τριπλι δε πε
8ρ+λωθκϖλντρ( χολοανα ∀χ∀, αλβυλ τρεβυιε
7ζππζππ+πζππ∋ σα
χαστιγε
6−+ν+−+−+& 9...ƒβ8
5+−+−ζπ−+−% 10.⁄χ3 ƒξβ2?
νεγρυλ υιτα πεντρυ ο χλιπα δε
4−+−ζΠΠ+−+∃ ποσιβιλιτατεα αλβυλυι δε α φ
3+−+−+Ν+−# αχε
ροχαδα ...
2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
8−+λµκ−+ντρ( Morphi, Steinitz, Cigorin şi se

menţine actuală şi în turneele
7ζπ−ζπ−+πζππ∋ moderne.
Variantele principale:
6−+π+−+−+& 1.e4 e5
5+−ζπ−+−+−% 2.¤f3 ¤c6
3.¥c4 ¤f6
4−+Π+Π+−+∃ 4.¤g5 d5
3+−σΝ−+−+−# 5.exd5 ¤a5
6.¥b5+ c6
2Πτρ−+−ζΠΠζΠ∀ 7.dxc6 bxc6
1τΡ−+−µΚΛ+Ρ! 8.¥e2
ξαβχδεφγηψ
11.0 0 0+!
σι νεγρυλ α χεδατ 1 0
Περα,Ν − Βαλασοιυ,Χ [Χ44]

1975
1.ε4 ε5
2.⁄φ3 ⁄χ6
3.δ4 εξδ4 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
4.∞χ4 ⁄α5 8ρ+λωθκϖλ−τρ(
5.∞ξφ7+ ′ξφ7
6.⁄ε5+ ′ε6 7ζπ−+−+πζππ∋
7.≤ξδ4 ⁄χ6 6−+π+−σν−+&
8.≤δ5+ ′φ6
9.≤φ7+ ′ξε5
5σν−+−ζπ−σΝ−%
10.∞φ4+ ′ξε4 4−+−+−+−+∃
11.⁄χ3+ ′δ4 3+−+−+−+−#
12.≤δ5# 1 0
2ΠζΠΠζΠΛζΠΠζΠ∀
1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ!
4. JOCUL CELOR DOI, TREI ŞI ξαβχδεφγηψ
PATRU CAI Sau
1.e4 e5
Jocul cailor era cunoscut 2.¤f3 ¤c6
încă din secolul al XVI-lea 3 ¤c3 ¤f6
(manuscrisul lui Polerino). Teoria recomandă aici
Deschidere tăioasă cu posibilităţi următorul plan de dezvoltare a
tactice de ambele părţi, a fost pieselor: 4.¥b5 ¥b4 5.0-0 0-0
practicată de jucători mari ca
6.d3 d6 7. .¥g5 α µαι

4.¥c4 βυνα α φιγυριλορ σαλε
ŞŞi această mutare este bună, 15.χ4 ƒαε8
deoarece se dezvoltă nebunul şi 16.∞ε3 δξχ4
măreşte presiunea asupra 17.ƒφε1 ⁄ξφ2!
punctelor d5 şi f7. 18.ƒαχ1 χ3
19.≤η5
Πφειφφερ − Γερισχη [Χ55]
σινγυρα µυταρε
Βερλιν, 1941
19...∞β7
1.ε4 ε5
20.≤γ5 ⁄η3+!
2.⁄φ3 ⁄χ6
σι αλβυλ χεδεαζα 0 1
3.∞χ4 ⁄φ6
4.0 0 ⁄ξε4 5. PARTIDA ITALIANĂ
5.≤ε2 δ5
6.∞β5 φ6 Partida italiană, pe numele
ερα µαι ινδιχατα ινται δεζϖολ vechi “Gioco piano” (joc încet)
ταρεα νεβυνυλυι διν φ8 λα δ6 este una dintre cele mai vechi
7.δ4 ∞δ6 deschideri, cunoscută în secolele
8.δξε5? XVI-XVII, datorită maeştrilor
[αλβυλ νυ προφιτα δε σανσα δ italieni ai timpului, dintre care cel
εα mai important a fost Gioachino
οβτινε αϖανταϕ χυ 8.χ4 , πριν Greco. Ea s-a bucurat de o mare
χαρε popularitate, oferind posibilităţi
συβµινεαζα απαραρεα χαλυλ de atac pe flancul regelui. În zilele
noastre se întâlneşte din nou în
υι διν
turnee, căci teoria modernă a
ε4]
îmbogăţit studiul acestei
8...φξε5 deschideri.
9.⁄ξε5 0 0! Mutările caracteristice sunt:
9...∞ξε5 10.∞ξχ6+ βξχ6 11.≤η5+ 1.e4 e5
10.⁄ξχ6 βξχ6 2.¤f3 ¤c6
11.∞ξχ6 ∞ξη2+! 3.¥c4 ¥c5
σαχριφιχιυλ σε βαζεαζα πε ιδε
εα
αταχυλυι δυβλυ πριν χαρε φιγ 8ρ+λωθκ+ντρ(
υρα 7ζππζππ+πζππ∋
εστε ρεχυπερατα
12.′ξη2 ≤δ6+ 6−+ν+−+−+&
13.′γ1 ≤ξχ6 5+−ϖλ−ζπ−+−%
14.⁄α3 ∞α6
νεγρυλ α οβτινυτ ο ποζιτιε 4−+Λ+Π+−+∃
συπεριοαρα πριν χολαβοραρε
3+−+−+Ν+−# 20.ƒα3 ⁄ε6

21.∞ξδ5 χξδ5
2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ 22.⁄φ6+ ′η8
1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ! 23.≤γ6!!
ξαβχδεφγηψ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
Nebunii dezvoltaţi simetric, 8λ+ρ+−τρ−µκ(
vizează punctele critice f7 şi f2
4.c3 ... 7ζπ−ωθ−+πζππ∋
Albul pregăteşte înaintarea d4 iar 6Πζπ−+νσΝΘ+&
în caz de schimb, luând cu pionul
“c” îşi va forma un centru 5+−+πσΝ−+−%
puternic de pioni. 4−+−ζΠ−+−+∃
Aici poate servi ca exemplu
ilustrativ partida: 3τΡ−+−+−+−#
2−ζΠ−+−ζΠΠζΠ∀
Ροσσολιµο − Ρεισσµανν,Π [Χ5
4] 1+−+−τΡ−µΚ−!
Πορτο Ριχο, 1967 ξαβχδεφγηψ
1.ε4 ε5 23...≤χ2
2.⁄φ3 ⁄χ6 24.ƒη3!!
3.∞χ4 ∞χ5 σι νεγρυλ α χεδατ 1 0
4.χ3 ⁄φ6
5.δ4 εξδ4 6.DESCHIDEREA NEBUNULUI
6.χξδ4 ∞β4+
7.∞δ2 ∞ξδ2+ 1.e4 e5
8.⁄βξδ2 δ5 2.¥c4 ...
9.εξδ5 ⁄ξδ5 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
10.≤β3 ⁄χε7
11.0 0 χ6 8ρσνλωθκϖλντρ(
12.ƒφε1 0 0 7ζππζππ+πζππ∋
13.α4 β6
14.⁄ε5 ∞β7
6−+−+−+−+&
[αµενιντα 14...η6 15.⁄ξχ6 ⁄ξχ6 5+−+−ζπ−+−%
16.∞ξδ5 ⁄ξδ4 17.≤χ4 σι χαστιγα] 4−+Λ+Π+−+∃
15.α5 ƒχ8 3+−+−+−+−#
16.⁄ε4 ≤χ7 2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀
17.α6 ∞α8
18.≤η3 ⁄φ4 1τΡΝϖΛΘµΚ−σΝΡ!
19.≤γ4 ⁄εδ5 ξαβχδεφγηψ
Această mutare caracterizează

deschiderea nebunului regelui,
care a fost deseori folosită în 8ρσν−ωθκϖλ−τρ(
trecut, dar care a dispărut aproape
complet din repertoriul de
deschideri al concursurilor 6−+−ζπ−+−+&
moderne.
Ideea mutării din text este
5+−+−ζπ−+−%
tendinţa de a submina centrul prin 4−+Λ+−+λ+∃
f2-f4, după o prealabilă dezvoltare
a câtorva figuri. Mutarea 2.¥c4 3+−ζΠ−+Ν+−#
este, în oarecare măsură, pasivă şi 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
dă negrului posibilitatea de a
alege dintre mai multe sisteme de 1τΡ−ϖΛΘ+ΡµΚ−!
dezvoltare care egalează jocul. ξαβχδεφγηψ
Cele mai bune şanse după 2.¥c4 le
dă răspunsul agresiv 2... ¤f6 prin 7.⁄ξε5! ∞ξδ1
care negrul angajează lupta pentru 8.∞ξφ7+ ′ε7
stăpânirea câmpurilor centrale e4 9.∞γ5# 1 0
şi d5.
Pentru această deschidere 7. APĂRAREA UNGARĂ
reprezentativă poate fi partida:
1.e4 e5
Ταψλορ − Ν [Χ42] 2.¤f3 ¤c6
1.ε4 ε5 3.¥c4 ¥e7
2.∞χ4 ⁄φ6 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
3.⁄φ3 ⁄ξε4
4.⁄χ3 ⁄ξχ3
8ρ+λωθκ+ντρ(
5.δξχ3 δ6?! 7ζππζππϖλπζππ∋
[τρεβυια 5...φ6 ] 6−+ν+−+−+&
6.0 0
[µεργεα διρεχτ σι 6.⁄ξε5 , χυ 5+−+−ζπ−+−%
αϖανταϕ ...] 4−+Λ+Π+−+∃
6...∞γ4?
3+−+−+Ν+−#
2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀
Aceasta este caracteristica
apărării ungare. Cu 3...¥c5 s-ar fi
intrat în Partida Italiană.
Ilustrativă este partida practicat de şahişti remarcabili,

următoare care a continuat cu maeştri ai atacului.
mutările:
Mutările caracteristice:
1.e4 e5
Πογορεϖιχι − Τηορστεινσδοτλ 2.¤f3 ¤c6
ιρ 3.¥c4 ¥c5
[Χ55]Ολιµπιαδα Λυχερνα, 198 4.0–0 d6
2 5.b4 ....
4.0 0 ⁄φ6
5.δ3 0 0
6.ƒε1 δ6
7.χ3 ∞γ4 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
8.η3 ∞η5 8ρ+λωθκ+ντρ(
9.⁄βδ2 ƒε8
10.⁄φ1 η6 7ζππζπ−+πζππ∋
11.⁄γ3 ∞γ6 6−+νζπ−+−+&
12.⁄η4 ∞η7
13.⁄ηφ5 ⁄α5?
5+−ϖλ−ζπ−+−%
[µυταρεα ινδιχατα αιχι αρ φι φ 4−ζΠΛ+Π+−+∃
οστ 3+−+−+Ν+−#
13...∞ξφ5 , σχηιµβανδ υν νεβυν
2Π+ΠζΠ−ζΠΠζΠ∀
χονδαµνατ λα πασιϖιτατε πεν 1τΡΝϖΛΘ+ΡµΚ−!
τρυ υν χαλ αχτιϖ]
14.∞β5 αβχδεφγη
Αχεαστα εστε ο µανεϖρα χυνο Această mutare de gambit se
σχυτα 14...χ6 joacă de obicei la mutare a patra.
Una din ideile gambitului Evans
15.∞α4 β5
este ocuparea diagonalei a3-f8 cu
Νεγρυλ νυ φαχε δεχατ σα−σι
împiedicarea rocadei negre.
σλαβεασχα φλανχυλ δαµει χεε Iată o partidă jucată de
α χε, însuşi Evans în 1926.
ιν φιναλ, α δυσ λα πιερδερεα π Εϖανσ − Μαχ ∆οννελ [Χ52]
αρτιδει 1 0 1926
1.ε4 ε5
8. GAMBITUL EVANS
2.⁄φ3 ⁄χ6
3.∞χ4 ∞χ5
Acest gambit reprezentând,
de fapt, tot o variantă a Partidei 4.0 0 δ6
italiene, a fost propus de David 5.β4
Evans, ofiţer în marina engleză, şi Αχεαστα µυταρε δε γαµβιτ σε
ϕοαχα δε οβιχει λα µυταρεα α 7ζππζπ−+πζππ∋

πατρα. Εα δα ο ινιτιατιϖα περι
χυλοασα 6−ϖλθ+−+−σν&
αλβυλυι, πριν χαστιγαρεα υνο 5+Λ+−ζπ−σΝλ%
ρ
τεµπουρι ιν δεζϖολταρε. 4−+−+Π+−+∃
5...∞ξβ4 3ϖΛΘζΠ−+Π+−#
6.χ3 ∞α5
7.δ4 ∞γ4?
2Π+−+−+ΠζΠ∀
[Μαι ινδιχατα εστε µυταρεα 7. 1τΡΝ+Ρ+−+Κ!
..∞β6 , ιαρ αλβυλ νυ οβτινε αϖ ξαβχδεφγηψ 15.ƒξδ8+ ≤
ανταϕ χυ
ξδ8
8.δξε5 δξε5 9.≤ξδ8+ ⁄ξδ8
16.⁄ξφ7! ≤η4
10.⁄ξε5 ∞ε6]
17.≤β5+ χ6
8.≤β3 ≤δ7
18.≤ξε5+ ′δ7
9.⁄γ5 ⁄δ8
19.≤ε6+ ′χ7
10.δξε5 δξε5
20.∞δ6# 1 0
11.∞α3
Αχεαστα εστε υνα διντρε ιδειλ 9.PARTIDA VIENEZĂ
ε
γαµβιτυλυι, οχυπαρεα διαγονα 1.e4 e5
λει 2.¤c3 ¤f6
α3−φ8, χυ ιµπιεδεχαρεα ροχαδ 3.f4 d5
ει 4.fxe5 ¤xe4
νεγρυλυι 5.¤f3 ¥g4
11...⁄η6
12.φ3 ∞β6+
13.′η1 ∞η5
14.ƒδ1 ≤χ8
Σινγυρα µυταρε. Λα 14...≤χ6 σε
πρινδε δαµα χυ 15.∞β5 Ποζιτι
α
8ρσν−ωθκϖλ−τρ(
δοµιναντα α αλβυλυι σε ϖα φ 7ζππζπ−+πζππ∋
αχε 6−+−+−+−+&
σιµτιτα πριντρ−υν αταχ δεχισι
ϖ. 5+−+πζΠ−+−%
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 4−+−+ν+λ+∃
8ρ+−σνκ+−τρ( 3+−σΝ−+Ν+−#
2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀ 13.⁄ξε5 ∞ξε5?

[Νεβυνυλ ερα νεχεσαρ ιν απα
1τΡ−ϖΛΘµΚΛ+Ρ! ραρεα χαµπυλυι γ7. Σι αχυµ τρ
ξαβχδεφγηψ εβυια
Ideea acestei deschideri, 13...⁄χ6 ]
elaborată de şahiştii vienezi în 14.≤ξε5 ƒφ6
secolul trecut, constă în apărarea 15.∞ξγ7! ƒε6
pionului din e4 şi supravegherea 16.≤η5 ≤ε7
câmpului d5, prin 2.¤c3 , după 17.∞η6 ⁄δ7
care urmează atacarea centrului 18.∞γ4 ƒε5
cu f2-f4, ca în Gambitul regelui. 19.≤η3 ⁄β6
Şi aici, mutarea 3…d5 a negrului Νεγρυλ εστε πιερδυτ 1 0
poate aduce eventual un echilibru
al partidei. 10. GAMBITUL LETON
Μιλλνερ,Β − Ηαινινεν [Χ29]
Ολιµπιαδα δε λα Μοσχοϖα, 19 1.e4 e5
56 2.¤f3 ...
1.ε4 ε5 În afară de 2.¤f6, negrul are la
2.⁄χ3 ⁄φ6 dispoziţie-deşi mai puţin tare-
3.φ4 δ5 mutarea
4.φξε5 ⁄ξε4 2. f5 ...
5.δ3 ⁄ξχ3
6.βξχ3 δ4 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
Νεχεσαρ, αλτφελ αλβυλ οβτινε
8ρσνλωθκϖλντρ(
αϖανταϕ χυ δ4 7ζππζππ+−ζππ∋
7.⁄φ3 χ5 6−+−+−+−+&
8.∞ε2 ∞ε7
9.0 0 0 0 5+−+−ζππ+−%
10.≤ε1 φ6 4−+−+Π+−+∃
Σι αχεαστα εστε υνα διντρε
ϖαριαντελε τεορετιχε. 3+−+−+Ν+−#
11.≤γ3 φξε5 2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀
[Μαι πρυδεντ ερα 11...′η8 πεντ
ρυ α πρεϖενι εϖεντυαλιτατεα
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ!
12.Νη6 ξαβχδεφγηψ
σαυ ο µυταρε δε δεζϖολταρε γ Acest contraatac este
εν; cunoscut de multă vreme. Totuşi,
11...⁄χ6 Αχεστ σχηιµβ αδυχε ιν pentru teoria modernă el a căpătat
ϕοχ χαλυλ αλβ] valoare abia la începutul veacului
12.∞η6 ∞φ6 nostru, ca rezultat al noilor
cercetări întreprinse mai ales de mutarea a 17-a. Referitor la

şahiştii din Riga (în primul rând această “întâmplare” Paul Keres a
Behting). De aceea gambitului de spus: “este problematic dacă
faţă, pe drept cuvânt, i s-a dat vreun jucător se va mai hotărî
denumirea de “Gambitul Leton”. vreodată să încerce această
La prima vedere mutarea f5 deschidere într-un concurs
pare slabă deoarece negrul joacă serios”.
gambitul regelui cu culori Faţă de cele spuse mai sus
inversate albul având un tempo în să vedem, totuşi, cum poate
plus (2.¤f3) şi întrucât mulţi decurge o partidă jucată în spiritul
jucători se îndoiesc chiar de acestei deschideri:
corectitudinea gambitului regelui
obişnuit, ar trebui cu atât mai mult Τριφυνοϖιχι − Απσχηενεεκ [Χ
să ne îndoim de corectitudinea lui 40]
cu un tempo în minus. Στοχκηολµ, 1937
În realitate însă, tempoul în 1.ε4 ε5
plus al albului sub forma mutării 2.⁄φ3 φ5
2.¤f3 nu pare să aibă o mare
3.⁄ξε5 ≤φ6
importanţă după răspunsul 2…f5.
4.⁄χ4 φξε4
Calul din f3 împiedică mutarea
damei albe pe importantul câmp 5.⁄χ3 ≤γ6
h5 (după exf5) iar în multe 6.δ3
variante, ca rezultat al înaintării λιχηιδεαζα πιονυλ αϖανσατ δ
e5-e4 tempoul în plus al albului se ε λα ε4 6...∞β4
pierde. 7.δξε4≤ξε4+
Practica arată că, contrar 8.⁄ε3 ∞ξχ3+
primei impresii, Gambitul Leton 9.βξχ3 ⁄φ6
nu este uşor de răsturnat iar în 10.∞χ4
anumite cazuri negrul obţine chiar ιµπιεδιχα ροχαδα
şanse bune de atac. Până în 10...χ6
prezent s-au găsit trei continuări 11.0 0 δ5
(3.¥c4, 5.¤xe5 şi 3.exf5) care dau 12.⁄ξδ5!
albului un joc mai bun, dar numai δυπα αχεστ σαχριφιχιυ ποζιτι
atât şi nimic mai mult, cu toate că α
în unele variante negrul se află pe
νεγρυλυι σε πραβυσεστε
marginea prăpastiei.
12...≤ξχ4
În concluzie, despre
Gambitul Leton se poate spune că 13.ƒε1+ ′φ7
oferă negrului oarecare şanse 14.⁄ξφ6
practice, însă corectitudinea lui υλτιµυλ απαρατορ εστε σχοσ
teoretică este îndoielnică. După o διν
partidă Smâslov-Kamisov, albul a λυπτα
obligat pe negru să cedeze de la 14...′ξφ6
(δυπα 14...γξφ6 υρµεαζα 15.≤η5 12.0 0 χυ αϖανταϕ]

+ σι µατ ιν τρει µυταρι) 9...∞ε7
15.≤δ6+ ∞ε6 10.⁄δ5 ′δ8
16.∞γ5+ ′ξγ5 11.∞δ2 ∞φ5
17.ƒξε6 ⁄δ7 12.∞ε2?!
18.≤ξδ7 ≤ξχ3 Αλβυλ νυ α χαλχυλατ συφιχιε
19.φ4+ ′η5 ντ
20.ƒε5+ ′η6 ποσιβιλιτατιλε δε αταχ αλε νεγ
21.ƒη5+ ρυλυι. 12...≤ξγ2
σι νεγρυλ χεδεαζα δεοαρεχε δυ [∆εσιγυρ δυπα 12...∞ξχ2 13.0 0
πα σι 14.Νφ3, οβτινε ο ποζιτιε βυ
21...′ξη5 υρµεαζα 22.≤φ5+ σι µ να, δαρ νεγρυλ αρε ο χοντινυα
ατ λα µυταρεα υρµατοαρε] 1 ρε µυλτ µαι ταρε.]
0 13.∞φ3 ∞η4+
Ιατ© ⎩νσ© χ© σι νεγρυλ 14.′δ1 ∞γ4!
ποατε χ®στιγα ⎩ν µοδ σπεχταχ 15.∞ξγ4 ≤ξη1+
υλοσ. 16.∞ε1 ∞ξε1
17.≤γ5+
Προχα − Τψρολερ [Χ40] [Αλβυλ τρεβυιε σα χαυτε οβτι
Σιβιυ, 1926, νερεα
Πριµυλ χαµπιονατ αλ Ροµανιε υνυι χοντραϕοχ. Λα 17.≤ξε1 ≤ξ
ι δ5 νυ µαι ποατε σπερα λα νιµι
1.ε4 ε5 χ]
2.⁄φ3 φ5 17...⁄γε7
3.⁄ξε5 ≤φ6 18.≤ξγ7 ∞χ3+
4.δ4 δ6 19.′ε2 ≤γ2+
5.⁄χ4 φξε4 20.′δ3 ∞ξδ4
6.⁄χ3 ≤γ6! 21.⁄φ4 ⁄β4+
7.φ3! εξφ3 22.′ξδ4 ⁄εχ6+
8.≤ξφ3 ⁄χ6 23.′ε3 ⁄ξχ2+
9.≤ε3+? 24.′δ3 ⁄2β4+
Ο µυταρε νεπρινχιπιαλα, ιναιν 25.′ε3 ƒε8+
τε δε δεζϖολταρεα φιγυριλορ υ σι αλβυλ α χεδατ 0 1
σοαρε, α
χαρορ ιντραρε ιν ϕοχ ο στανϕ 11. APĂRAREA PHILIDOR
ενεστε. Αλβυλ αϖεα λα ινδεµα
να 1.e4 e5
δεζϖολταρεα αρµονιοασα [9.∞ 2.¤f3 d6
δ3 ΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
≤ε6+ 10.∞ε3 ≤γ4 11.≤φ2 ⁄φ6
7ζππζπ−+πζππ∋ 10.χ3 ≤χ4

11.⁄χ7+ ′δ8
6−+−ζπ−+−+& 12.β3
5+−+−ζπ−+−% σι δαµα εστε πιερδυτα 1 0
4−+−+Π+−+∃ σι υνα σι µαι σχυρτα

3+−+−+Ν+−#
Περα,Ν − Ποπεσχυ,Π [Χ41]
2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ Πλοιεστι, 1964
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! 1.ε4 ε5
ξαβχδεφγηψ 2.⁄φ3 δ6
Deşi figurează şi în tratatul 3.δ4 ⁄δ7
lui Lopez, analizele care au 4.∞χ4 ∞ε7
consacrat această apărare se 5.δξε5 δξε5
datoresc lui Philidor (sec. XVII). Αιχι σ−α ρυπτ φιρυλ. Αδϖερσα
Este o deschidere modestă şi ρυλ
pasivă care lasă albului o largă µευ νυ α οβσερϖατ χα τρεβυιε
gamă de continuări şi asigură σα ια πιονυλ χυ χαλυλ [5...⁄ξε5
menţinerea unei iniţiative de ] Α υρµατ 6.≤δ5
durată. Din această cauză, χυ αταχ ιµπαραβιλ δε µατ 1 0
Apărarea Philidor apare foarte
puţin în concursurile moderne.
Iată o partidă spre
exemplificare:
Κρογιυσ − Αρατοϖσχηι [Χ41]
1945
1.ε4 ε5
2.⁄φ3 δ6 12. PARTIDA RUSĂ
3.δ4 ⁄δ7
4.∞χ4 χ6 1.e4 e5
Αχεαστα εστε σινγυρα µυταρε 2.¤f3 ¤f6
δε ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
απαραρε
5.⁄γ5 ⁄η6 8ρσνλωθκϖλ−τρ(
6.α4! ∞ε7? 7ζππζππ+πζππ∋
[∆αχα νεγρυλ αρ φι σεσιζατ ιν
τεντιιλε αδϖερσαρυλυι αρ φι ϕ
6−+−+−σν−+&
υχατ 6...≤φ6 ] 5+−+−ζπ−+−%
7.∞ξφ7+ ⁄ξφ7 4−+−+Π+−+∃
8.⁄ε6 ≤β6
9.α5 ≤β4+ 3+−+−+Ν+−#
2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ 4.⁄χ3 ⁄χ5?

[τρεβυια 4...⁄ξχ3 ]
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! 5.⁄ξε5 φ6?
ξαβχδεφγηψ 6.≤η5+ γ6
7.∞φ7+ ′ε7
Pentru prima oară această 8.⁄δ5+ ′δ6
deschidere a fost temeinic 9.⁄χ4+ ′χ6
analizată la începutul secolului al 10.⁄β4+ ′β5
XIX-lea de către şahiştii ruşi A.D. 11.α4+ ′ξβ4
Petrov şi K.A. Iänis, ceea ce 12.χ3+ ′β3
explică şi denumirea deschiderii 13.≤δ1# 1 0
care, câteodată, se mai numeşte şi
Apărarea Petrov. 13.PARTIDA SPANIOLĂ
Ideea deschiderii constă în
apărarea cu ajutorul 1.e4 e5
contraatacului: negrul, chiar de la 2.¤f3 ¤c6
început, începe contraatacul 3.¥b5 ...
asupra pionului central al albului
e4. ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
Deşi, ca în multe alte 8ρ+λωθκϖλντρ(
deschideri, linia de joc este aleasă
de alb, totuşi această apărare este 7ζππζππ+πζππ∋
pe deplin jucabilă, fiind practicată 6−+ν+−+−+&
la nivelul celor mai înalte
competiţii de mari maeştri, cum ar 5+Λ+−ζπ−+−%
fi Smâslov, Karpov, Portisch. 4−+−+Π+−+∃
Continuarea principală şi cea mai
frecventă este: 3+−+−+Ν+−#
3.¤xe5 2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀
Este însă probabil ca ea să
nu fie mai bună decât 3.d4. 1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ!
Iată o partidă ilustrativă αβχδεφγη
scurtă: Acestea sunt mutările
caracteristice. Partida spaniolă
Ταψλορ − Ν [Χ42] este un sistem complex de joc şi,
σιµυλταν cu toate că reprezintă una din cele
1.ε4 ε5 mai vechi deschideri, căile ei nu
2.⁄φ3 ⁄φ6 au fost epuizate, astfel că
3.∞χ4 figurează şi astăzi în repertoriul
[µαι υζυαλ σε ϕοαχα αιχι 3.⁄ξε multor jucători.
5 σι 3.δ4 ]
3...⁄ξε4 Βοβκοϖ − Ηοδορ [Χ60]
Μογηιλεϖ, 1958 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ

1.ε4 ε5
2.⁄φ3 ⁄χ6 8ρσνλωθκϖλντρ(
3.∞β5 ⁄γε7 7ζππζππ+πζππ∋
4.0 0 δ6
5.δ4 α6 6−+−+−+−+&
6.∞α4 β5 5+−+−ζπ−+−%
7.∞β3 ∞γ4?
8.δξε5
4−+−+Π+−+∃
[µεργεα σι διρεχτ 8.∞ξφ7+ ] 3+−+−+−+−#
8...⁄ξε5? 2ΠζΠΠζΠΝζΠΠζΠ∀
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ!
8ρ+−ωθκϖλ−τρ( ξαβχδεφγηψ
7+−ζπ−σνπζππ∋ Această deschidere a fost
recomandată de maestrul rus S.
6π+−ζπ−+−+& Alapin, dar care în momentul de
5+π+−σν−+−% faţă este foarte rar întâlnită în
practica concursurilor.
4−+−+Π+λ+∃ Ideea mutării 2.¤e2 este, în
3+Λ+−+Ν+−# fond, realizarea înaintării f2-f4 ca
în gambitul regelui, însă numai
2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ după o pregătire prealabilă.
1τΡΝϖΛΘ+ΡµΚ−! Aceeaşi tendinţă am observat-o şi
în Partida vieneză, unde
ξαβχδεφγηψ pregătirea mutării f2-f4 se realiza
[τρεβυια 8...∞ξφ3 9.≤ξφ3 ⁄ξε5 10 prin mutarea normală de
.≤γ3 χυ αϖανταϕ ...] ιν φατα dezvoltare 2.¤c3. În cazul de faţă
περσπεχτιϖει însă, mutarea nenaturală 2.¤e2
9.⁄ξε5! ∞ξδ1 limitează libertatea de acţiune a
10.∞ξφ7# nebunului şi a damei ceea ce este
νεγρυλ α χεδατ 1 0 în contrazicere cu principiile
fundamentale de dezvoltare în
deschidere
2...¤f6
14. DESCHIDEREA ALAPIN Negrul obţine foarte uşor
un joc bun, căutând să obţină
1.e4 e5 iniţiativa.
2.¤e2
Αλαπιν − Λυετζε [Χ20]

1902 de cele mai multe ori închisă, dar

1.ε4 ε5 în general solidă. Acest sistem
2.⁄ε2 ⁄φ6 este ales mai cu seamă de
3.φ4 εξφ4 jucătorii care prestează de
4.⁄ξφ4 ⁄ξε4? preferinţă un joc poziţional.
5.≤ε2 ≤ε7
Mutările caracteristice sunt:
6.⁄δ5 ≤ε5
1.e4 e6
7.⁄βχ3 χ6
2.d4 d5
[7...φ5 8.δ3 χ6 9.∞φ4]
8.δ4 ≤φ5 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
9.⁄ξε4 1 0 8ρσνλωθκϖλντρ(
B 6−+−+π+−+&
JOCURI SEMIDESCHISE 5+−+π+−+−%
4−+−ζΠΠ+−+∃
15. APĂRAREA FRANCEZĂ
3+−+−+−+−#
Apărarea franceză a 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
împrumutat denumirea de la
partida prin corespondenţă 1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ!
Londra-Paris (1834-1836), αβχδεφγη
câştigată de francezi, care au ales A survenit o poziţie în care
ca răspuns la 1.e4 mutarea 1…e6. albul are de ales între diferite
Analiza temeinică a fost elaborată continuări. Cele mai importante
ceva mai târziu de Iänisch. sunt: 3.Cc3 (varianta clasică);
Această apărare a fost adoptată în 3.Cd2 (varianta Tarrasch); 3.e5
practica multor mari maeştri ca: (varianta Nimzovici)
Steinitz, Tarrasch, Rubinstein, Să urmărim o partidă în
Nimzovici, Alehin, Botvinik, varianta clasică;
Keres, Uhlman.
Ideea de bază a acestei Ψατεσ − Μαριν [Χ13]
apărări constă în contraatacul
Ηαµβυργ, 1930
asupra pionului central din d4 prin
1.ε4 ε6
c5 şi încercarea unei iniţiative pe
flancul damei sau prin 2.δ4 δ5
contraatacul asupra pionului „e” 3.⁄χ3 ⁄φ6
prin f5 sau f6. Albul va acţiona pe 4.∞γ5 ∞ε7
flancul regelui, ceea ce presupune 5.ε5 ⁄ε4
din partea negrului o apărare [χορεχτ ερα 5...⁄φδ7 ]
foarte exactă. Poziţia negrului este 6.∞ξε7 ≤ξε7
7.≤γ4 6.∞δ3 ⁄γε7

[Ο χαλε µαι ποζιτιοναλα χονσ [6...φ6]
τα ιν 7.⁄ξε4 δξε4 8.≤ε2 ⁄δ7 9.0 0 7.∞φ4 ≤β6?
0 8.0 0 ≤ξβ2
φ5 10.εξφ6 ⁄ξφ6 11.φ3!] 9.⁄βδ2 0 0?
7...0 0 ϕοχυλ νεγρυλυι εστε χοµπλετ
8.∞δ3 ⁄ξχ3 ιµπρυδεντ
9.βξχ3 χ5 10.⁄β3
10.⁄φ3 χ4? ελιβερανδ χαµπυλ ∀δ3∀ πεντρ
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ υ
δαµα
8ρσνλ+−τρκ+( 10...≤α3
7ζππ+−ωθπζππ∋ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
6−+−+π+−+& 8ρ+λ+−τρκ+(
5+−+πζΠ−+−% 7ζππ+−σνπζππ∋
4−+πζΠ−+Θ+∃ 6−+ν+π+−+&
3+−ζΠΛ+Ν+−# 5+−ϖλπζΠ−+−%
2Π+Π+−ζΠΠζΠ∀ 4−+−+−ϖΛ−+∃
1τΡ−+−µΚ−+Ρ! 3ωθΝ+Λ+Ν+−#
ξαβχδεφγηψ 2Π+Π+−ζΠΠζΠ∀
11.∞ξη7+!
ποατε υρµα
1τΡ−+Θ+ΡµΚ−!
11...′ξη7 ξαβχδεφγηψ
12.≤η5+ ′γ8 [σι δυπα 10...∞β6 11.ƒβ1 ≤ξα2
13.⁄γ5 ƒδ8 µεργε 12.∞ξη7+]
14.≤η7+ ′φ8 11.∞ξη7+! ′ξη7
15.≤η8# 1 0 12.⁄γ5+ ′γ6
13.≤δ3+! ⁄φ5
… si una în varianta Nimzovici 14.≤η3
ποατε υρµα
ςολκ − Βυκρεεϖ [Χ02] 14...⁄η6
ΥΡΣΣ, 1936 [σαυ 14...⁄η4 15.≤ξη4 ′φ5 16.γ3]
1.ε4 ε6 15.γ4 1 0
2.δ4 δ5
3.ε5 χ5
4.⁄φ3 ⁄χ6
5.δξχ5?! ∞ξχ5
constă în posibilitatea dezvoltării

nebunului din c8, după
contraatacul pionului din e4.
Popularizarea acestui sistem a fost
făcută de mari maeştri ca
Nimzovici, Capablanca, Tarta-
kover, iar mai târziu de Botvinnik,
Panov, Petrosian. Apărarea Caro-
Kann este o metodă solidă de
dezvoltare, care oferă un joc
destul de bun împotriva unor
jucători de atac.
Să urmărim o partidă
ilustrativă.
Χαπαβλανχα − Ριϖειρα [Β17]

16. APĂRAREA CARO-KANN σιµυλταν, Βαρχελονα, 1935
1.ε4 χ6
Mutările caracteristice sunt:
2.⁄χ3 δ5
3.⁄φ3 δξε4
1.e4 c6
2.d4 d5 4.⁄ξε4 ⁄δ7
5.δ4 ⁄γφ6
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 6.⁄γ3 ε6
8ρσνλωθκϖλντρ( 7.∞δ3 ∞ε7
[ερα µαι βινε διρεχτ 7...χ5 ]
7ζππ+−ζππζππ∋ 8.0 0 0 0
6−+π+−+−+& 9.≤ε2 χ5
10.ƒδ1 ≤χ7
5+−+π+−+−% 11.∞γ5 β6?!
4−+−ζΠΠ+−+∃ 12.δ5! ⁄ξδ5
3+−+−+−+−# 13.∞ξε7 ⁄ξε7
2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ! 8ρ+λ+−τρκ+(
ξαβχδεφγηψ 7ζπ−ωθνσνπζππ∋
Denumirea deschiderii 6−ζπ−+π+−+&
apare pe la sfârşitul secolului XIX
şi se datorează analizelor 5+−ζπ−+−+−%
şahistului vienez Kann şi ale 4−+−+−+−+∃
germanului Caro. Faţă de apărarea
franceză, ideea acestei deschideri 3+−+Λ+ΝσΝ−#
2ΠζΠΠ+ΘζΠΠζΠ∀ ξαβχδεφγηψ
1τΡ−+Ρ+−µΚ−! Deşi cunoscută mai demult,
Apărarea Scandinavă a atras
ξαβχδεφγηψ atenţia asupra sa abia pe la
începutul secolului XX, datorită
14.∞ξη7+! ′ξη7
maeştrilor din Stockholm şi apoi
15.⁄γ5+ ′γ8 monografiei lui Mieses (1918).
[σαυ 15...′γ6 16.≤η5+ ′φ6 Aceasta este forma clasică
17.⁄5ε4#] prin care negrul elimină pionul
16.ƒξδ7! central din e4, dar expune dama
ελιµινανδ απαρατορυλ ποτεντι unor atacuri care permit albului
αλ αλ câştigarea de tempo prin:
χαµπυλυι η7 3.¤c3...
16...≤ξδ7 Negrul poate juca însă
17.≤η5 ƒδ8 2….¤f6, amânând recuperarea
18.≤ξφ7+ ′η8 pionului pentru a-l relua cu calul,
19.η4! ≤ε8 dar şi aşa albul este în uşor
20.⁄η5 ≤φ8? avantaj.
21.⁄φ6! ⁄γ8 În partide practice negrul
reuşeşte în multe cazuri să
22.≤η5+ ⁄η6
egaleze, iar la un joc mai puţin
23.≤γ6! 1 0
exact al albului, chiar să câştige.
17. APĂRAREA SCANDINAVĂ Σχηλεχητερ − Μιεσεσ [Β01]

Πετερσβυργ, 1909
1.ε4 δ5 1.ε4 δ5
2.εξδ5 ≤ξδ5 2.εξδ5 ≤ξδ5
3.⁄χ3 ≤α5
ΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 4.δ4 ⁄φ6
8ρσνλ+κϖλντρ( 5.∞χ4 ⁄χ6
6.⁄γε2 ∞ε6
7ζππζπ−ζππζππ∋ 7.∞δ3
6−+−+−+−+& [Νεγρυλ προπυνε χοντινυαρεα
5+−+θ+−+−% 7.∞ξε6 φξε6 8.∞φ4 0 0 0 9.≤χ1
ε5 πριν χαρε οβτινε ποζιτιε αχ
4−+−+−+−+∃ τιϖα]
3+−+−+−+−# 7...0 0 0
8.0 0 ∞φ5
2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ [Νεγρυλ νυ−σι ασυµα ρισχυλ
1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ! 8...⁄ξδ4 9.⁄ξδ4 ƒξδ4 10.⁄β5 ƒδ8 11.
β4 πριν χαρε αλβυλ οβτινε ατα
χ] 9.∞ε3 ∞ξδ3 σι αλβυλ α χεδατ. Ιν υρµα

10.≤ξδ3 ⁄β4 σχηιµβυριλορ νεγρυλ ραµανε
11.≤χ4 χυ
[Ινιτιατιϖα α τρεχυτ δε παρτε τρει πιονι ιν πλυσ χαρε ιι ασιγ
α υρα
νεγρυλυι. Ερα µαι βινε 11.≤δ2 , χαστιγυλ 0 1
δαρ αλβυλ σπερα σα οβτινα υ 18. APĂRAREA PI-R-UF

ν ϕοχ (modernă)
µαι λιβερ ιν χεντρυ, χεδανδ πι
ονυλ διν χ2] 1.ε4 δ6
11...⁄ξχ2 2.δ4 ⁄φ6
12.ƒαχ1 ⁄ξε3 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
13.φξε3 ε6
14.ε4 ƒδ7! 8ρσνλωθκϖλ−τρ(
Απαραρεα πρεϖεντιϖα α χαµπ 7ζππζπ−ζππζππ∋
υλυι
χ7 6−+−ζπ−σν−+&
15.α3 ⁄γ4 5+−+−+−+−%
16.ƒφ3 ≤γ5!
17.⁄δ1
4−+−ζΠΠ+−+∃
[σε αµενιντα 17.η3 ƒξδ4 18.≤ξδ 3+−+−+−+−#
4 (σαυ 18.⁄ξδ4 ≤ξχ1+) 18...∞χ5] 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
17...∞δ6
18.ε5? 1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ!
[Ινδιχατ αρ φι φοστ 18.η3 , ιν σ ξαβχδεφγηψ
χοπυλ αλυνγαριι αµενιντατορ
υλυι χαλ διν γ4]
18...∞ξε5! Această apărare este
19.δξε5 ≤η4! cunoscută încă din secolul XIX,
dar nu şi-a găsit o cale mai largă
Απαρεντ ο µυταρε λινιστιτα δ
de aplicare în turnee decât spre
αρ
mijlocul secolului XX prin
αµενινταριλε συντ πυτερνιχε: analizele şi practica unor maeştri
20... ∆ε1+ σαυ 20... ∆:η2+ πεντρ care i-au împrumutat şi
υ χαρε αλβυλ νυ αρε συφιχιεν denumirea. Astfel, în spaţiul
τε fostei URSS îi spun apărarea
µιϕλοαχε δε απαραρε Ufimţev, în Iugoslavia Apărarea
20.ƒγ3 ≤ξη2+ Pirc, în restul Europei este folosit
21.′φ1 ƒξδ1+ mai mult numele austriacului
22.ƒξδ1 ≤ξγ3 Robatsch, englezii şi americanii o
mai numesc şi apărarea modernă. urmând apoi cea mai frecventă şi,
La noi a fost propusă denumirea totodată, cea mai activă
de Pi-R-Uf, cuprinzând pe toţi cei continuare:
trei maeştri care au contribuit la 4.f4
popularizarea acestui sistem. care pregăteşte atacul de pioni
Ideea acestei apărări se asupra centrului cu e4-e5.
bazează pe o anumită posibilitate
de a intra într-o formaţie ∆ολµατοϖ − Κυζµιν [Β09]
asemănătoare cu aceea din Μοσχοϖα, 1981
Indiana Regelui, în care albul nu 1.ε4 δ6
joacă pionul la c4, deşi după 2.δ4 ⁄φ6
mutările de mai sus apare această 3.⁄χ3 γ6
invitaţie. Dar pentru un jucător
4.φ4 ∞γ7
având în repertoriul său sistemele
5.⁄φ3 0 0
deschise este convenabil să aleagă
dezvoltarea calului la c3. Tot 6.∞δ3 ⁄χ6
astfel, la 1.d4 d6, s-ar putea 7.0 0 ε5
ajunge la aceeaşi poziţie dar, în 8.δ5 ⁄δ4
cele mai multe cazuri, un jucător 9.φξε5 δξε5
care preferă sistemele închise şi 10.⁄ξε5 ⁄ξδ5
semiînchise nu va continua cu e4 11.⁄ξδ5 ∞ξε5
şi ⁄χ3 ci va juca de preferinţă 2.c4. Χηιαρ δαχα νεγρυλ α ρεχυπερ
Acest sistem elastic de ατ
apărare duce la o dezvoltare πιονυλ πριν αχεαστα µανεϖρα
asimetrică şi, de regulă, centrul
rămâne multă vreme într-o ιντορτοχηιατα, αλβυλ ραµανε
situaţie neclarificată. χυ υν υσορ αϖανταϕ ποζιτιον
Apărarea Pi-R-Uf este αλ
bogată în idei tactice şi oferă un 12.∞φ4 ∞ξφ4
joc mai complex, cu acţiuni care
13.ƒξφ4 ≤γ5
se pot desfăşura atât în centru cât
14.≤φ1 ∞ε6
şi pe flancuri într-o diversitate
mai greu de cuprins de teorie. 15.≤φ2 χ5
De aceea, acest sistem de [Γρεσιτ εστε 15...∞ξδ5 16.εξδ5
apărare este ales cu predilecţie de σι
către jucătorii cărora le place să χαλυλ νεγρυ νυ αρε χαµπυρι β
înfrunte neprevăzutul, bazându-se υνε
pe simţul lor tactic şi combinativ δε ρετραγερε. Νεγρυλ ισι απαρ
pentru a-şi depăşi adversarii. α ινται χαλυλ δαρ υρµεαζα]
Continuarea tipică este: 16.⁄φ6+ ′γ7
3. ⁄χ3 γ6 17.ε5! ≤ξε5
18.ƒε1 ≤χ7
19.≤η4 η6
20.⁄η5+ ′η7 3+−+−+−+−#

[λα 20...γξη5 νεγρυλ αρ φι φοστ
συπυσ υνυι αταχ φοαρτε πυτε 1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ!
ρνιχ πε χολοανελε γ σι η σι πε
διαγοναλα β1 η7.] ξαβχδεφγηψ
21.χ3 χ4? Prin această mutare negrul
Υν χοντρααταχ λιπσιτ δε σενσ expune calul unor atacuri
consecutive prin mutări de
22.≤φ6! ƒγ8 dezvoltare ale albului. La început
23.≤ξδ4 ƒαδ8 a lăsat impresia unei fantezii, dar
24.⁄φ6+ s-ar putea ca tocmai dificultatea
σι νεγρυλ χεδεαζα 24...′η8 ∆υπ argumentării unui asemenea
α sistem să fi fost motivul pentru
25.⁄δ5+ ′η7 26.⁄ξχ7 αλβυλ αρε care Alehin a căutat să
δουα φιγυρι ιν πλυσ 1 0 demonstreze încă una din
multiplele căi de exprimare a
... σι υνα χυλεασ© διν Χισµιγι gândirii în şah. Strategia negrului
υ constă în invitaţia făcută albului
de a-şi înainta pionii centrali,
pentru ca apoi aceştia să devină
Ν − Ν [Β07]
obiective de atac pentru negru.
Χισµιγιυ, 1965 Alehin a folosit această
1.ε4 δ6 apărare pentru prima dată în anul
2.⁄φ3 γ6 1921, într-o partidă prin
3.∞χ4 ⁄δ7 consultaţie la Zürich şi apoi, în
4.∞ξφ7+ ′ξφ7 acelaşi an, la Budapesta,
5.⁄γ5+ împotriva lui Steiner. În
Νεγρυλ πιερδε δαµα 1 0 comentariul la această partidă,
Alehin spune: “ Aplicabilitatea
19. APĂRAREA ALEHIN Apărării Alehin a fost pe deplin
stabilită. O mărturie convin-
1.ε4 ⁄φ6 gătoare a viabilităţii ei este,
printre altele, faptul că fostul
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ campion mondial Em. Lasker, la
8ρσνλωθκϖλ−τρ( început adversarul ei făţiş, după
ce nu a reuşit să-i demonstreze
7ζππζππζππζππ∋ slăbiciunile, a folosit-o el însuşi,
6−+−+−σν−+& cu succes, în partida împotriva lui
Mároczy, la turneul de la New
5+−+−+−+−% York, 1924 “.
4−+−+Π+−+∃ Apărarea Alehin a câştigat
mulţi adepţi şi este întâlnită în 4.⁄ξδ4 ⁄φ6

turnee de valoare ridicată. 5.⁄χ3 γ6
Μολναρ − Ταρτακοϖερ [Β02]

ΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
Παρισ, 1955 8ρσνλωθκϖλ−τρ(
1.ε4 ⁄φ6 7ζππ+−ζππ+π∋
2.ε5 ⁄δ5
3.χ4 ⁄β6 6−+−ζπ−σνπ+&
4.χ5 ⁄δ5 5+−+−+−+−%
5.⁄χ3 ε6
[εστε σλαβ 5...⁄ξχ3 6.δξχ3 δ6 4−+−σΝΠ+−+∃
7.∞γ5 δξε5 8.≤β3 χυ ινιτιατιϖα 3+−σΝ−+−+−#
περιχυλοασα]
6.δ4 ⁄χ6
αχυµ σε ποατε 6...⁄ξχ3 7.βξχ3 β 1τΡ−ϖΛΘµΚΛ+Ρ!
6! ξαβχδεφγηψ
7.⁄ξδ5 εξδ5 Acesta este specificul
8.φ4 δ6 variantei. Nebunul din f8 va
9.χξδ6 χξδ6 apărea în “gaura de dragon” de la
10.⁄φ3 ∞γ4! g7. De aici vine denumirea cam
11.∞ε3 δξε5 ciudată a variantei.
12.φξε5 ∞β4+
13.′φ2 0 0 b) Varianta Simaghin
14.∞ε2 φ6 1.ε4 χ5
15.εξφ6 ≤ξφ6 2.⁄φ3 ⁄χ6
16.ƒφ1 ƒαχ8 3.δ4 χξδ4
17.≤β3 ≤ε6 4.⁄ξδ4 γ6
18.∞β5 ∞ξφ3 5.χ4
19.γξφ3 ƒξφ3+!!
Νεγρυλ ινχηειε ιν µοδ ΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
σπεχταχυλοσ παρτιδα 8ρ+λωθκϖλντρ(
20.′ξφ3 ≤η3+
σι αλβυλ χεδεαζα 0 1 7ζππ+πζππ+π∋
6−+ν+−+π+&
20. APĂRAREA SICILIANĂ
5+−+−+−+−%
a) varianta dragonului 4−+ΠσΝΠ+−+∃
1.ε4 χ5 3+−+−+−+−#
2.⁄φ3 δ6 2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀
3.δ4 χξδ4
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! regelui şi în centru şi contraatacul

negrului pe flancul damei, vizând,
ξαβχδεφγηψ pe cât se poate şi centrul. Albul
Faţă de varianta dragonului, obţine în prima fază a partidei un
negrul a făcut economie de avantaj de spaţiu şi stăpânirea
mutarea d6, aceasta fiind ideea centrului, dar şi ofensiva negrului
variantei. Se poate juca şi se poate dovedi periculoasă în
4...⁄φ6 pentru a obliga apărarea continuare.
pionului e4. În varianta expusă, Acest sistem complex şi
negrul a permis 5.c4, mutare dinamic, care este Apărarea
propusă de Mároczy, considerată siciliană, se caracterizează printr-
favorabilă albului. Albul poate o luptă tăioasă şi interesantă. În
juca însă 5.⁄χ3, cu tendinţa de a multe variante rezultă poziţii
intra în varianta obişnuită a închise pentru negru, de aceea
dragonului, cu diferenţa că negrul acest sistem de luptă este preferat
păstrează posibilitatea de muta de jucătorii care se pricep să
pionul direct la d5 la momentul îmbine ideile în apărare cu arma
potrivit. contraatacului.
Cunoscută încă din primele Ca şi în alte deschideri,
tratate despre şah, apărarea există poziţii de atac şi poziţii de
siciliană a devenit un sistem apărare. Acestea din urmă nu
puternic de contraatac abia spre presupun întotdeauna şi un
prima jumătate a secolului XX. dezavantaj. Ele reflectă natura
Teoria modernă a dezvăluit poziţiei şi trebuie jucate ca atare.
bogăţia de idei şi posibilitatea atât Alternanţa mutărilor duce la
pentru alb, cât şi pentru negru, modificarea poziţiilor şi, de multe
astfel încât această apărare a ori, un atac în aparenţă primejdios
devenit preferinţa de prim plan ca îşi termină resursele dacă
răspuns la e4. întâmpină o apărare bună, iar
Spre deosebire de celelalte partea cealaltă echilibrează jocul
jocuri deschise şi semideschise sau trece la contraatac.
răspunsul la 1.e4 cu 1…c5 arată Apărarea siciliană a făcut
că negrul manifestă chiar de la obiectul multor analize. S-au scris
prima mutare intenţia de a iniţia numeroase monografii, unele
atacul pe flancul damei. După tratând o singură variantă şi s-au
schimbul pionului d4, care se face jucat foarte multe partide care au
de obicei în primele mutări din îmbogăţit baza teoretică.
deschidere, negrul obţine
controlul coloanei “c” pe care o ∆ρ. Τροιανεσχυ − Ζαρα [Β90]
va folosi în scopul atacului. Χαµπιονατυλ ΡΣΡ, 1968
Astfel, partida se 1.ε4 χ5
desfăşoară de cele mai multe ori 2.⁄φ3 δ6
prin atacul albului pe flancul
3.δ4 χξδ4 2.⁄φ3 δ6

4.⁄ξδ4 ⁄φ6 3.δ4 χξδ4
5.⁄χ3 α6 4.⁄ξδ4 ⁄φ6
6.η3 γ6 5.⁄χ3 γ6
7.γ4 ∞γ7 6.∞ε2 ∞γ7
8.∞γ2 ε5? 7.∞ε3 ⁄χ6
ο µυταρε γρεσιτα ιντρυχατ ινχ 8.⁄β3 ∞ε6
ηιδε 9.φ4 0 0
νεβυνυλ διν γ7, λασα υν πιον σ 10.γ4 δ5
λαβ 11.φ5 ∞χ8
λα δ6 σι σλαβεστε χαµπυλ δ5 12.εξδ5 ⁄β4
9.⁄δε2 ⁄χ6 13.δ6
10.∞ε3 ∞ε6 µυταρεα αχεαστα ιντερεσαντα
11.≤δ2 ≤χ7 δυχε νυµαι λα ρεµιζα
12.ƒδ1 ′ε7? 13...≤ξδ6
ο ϖεχηε ρεγυλα σπυνε χα νυ ε 14.∞χ5 ≤φ4!
βινε σα ασεζι πιεσελε ιν ποζιτι [νυ ερα βινε 14...≤ξδ1+ 15.ƒξδ1
ι ιν χαρε ⁄χ6 16.γ5]
συντ ποσιβιλε αταχυρι γεοµετ 15.ƒφ1 ≤ξη2
ριχε. 16.∞ξβ4 ⁄ξγ4!
Ιν χαζυλ δε φατα χαµπυλ δ5 ∀ σαχριφιχανδ δουα φιγυρι, νεγρ
ατραγε∀ χαλυλ αλβ υλ δα σαη ετερν
13.φ4 εξφ4 17.∞ξγ4 ≤γ3+
14.⁄ξφ4 η6 18.ƒφ2 ≤γ1+
15.0 0 ⁄ε5 19.ƒφ1 ≤γ3+
16.≤φ2 ƒαχ8 ⏐ ⏐
17.∞δ4 ƒηφ8
18.⁄φδ5+ ∞ξδ5? 21.GAMBITUL SICILIAN
υλτιµα γρεσεαλα
19.≤ξφ6+ ∞ξφ6 1.ε4 χ5
20.⁄ξδ5+ ′δ7 2.⁄φ3 δ6
21.⁄ξχ7 3.β4 χξβ4
σι νεγρυλ α χεδατ δεοαρεχε ρα
Sacrificiul pionului pentru
µανε χυ ο πιεσα µαι πυτιν 1 0 o dezvoltare rapidă a forţelor cere
un joc energic pentru păstrarea
iniţiativei până se obţine un atac
Αλεηιν,Α − Βοτϖινιχ,Μ [Β72] puternic sau un avantaj material
Τυρνευλ δε λα Νοτηινγηαµ, 19 mai substanţial, altfel negrul va
36 păstra avantajul unui pion sau îl
1.ε4 χ5 va înapoia în condiţiile preluării
iniţiativei. ιν µισχαρε. Λα ινχερχαρεα δε

ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ α
πρεγατι ροχαδα 11...γ6 ποατε υ
8ρσνλωθκϖλντρ( ρµα 12.ƒε1 ∞γ7 13.∞α3!
7ζππ+−ζππζππ∋ 12.≤α4 ƒβ8
13.ƒφε1 αξβ5
6−+−ζπ−+−+& 14.⁄ξβ5 ε6
5+−+−+−+−% Απαρα 15.Χδ6 µατ [Λα 14...≤β6
αρ υρµα 15.∞δ4]
4−ζπ−+Π+−+∃ 15.δ6 ≤β6
3+−+−+Ν+−# 16.∞δ4 ≤χ6
2Π+ΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ 17.ƒαχ1
Τοατε φορτελε αλβυλυι χοντρι
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! βυιε λα αταχ. Μυταριλε νεγρυ
ξαβχδεφγηψ λυι συντ
φορτατε.
Μυλλερ − Αρονιν [Β20] 17...⁄β6
Ιυρµαλα, 1968 18.≤β3 ≤δ7
1.ε4 χ5 19.⁄ε5
2.β4 χξβ4 σι νεγρυλ α χεδατ 1 0
3.∞β2 ⁄χ6
4.δ4 δ5 22. GAMBITUL MORA
5.εξδ5 ≤ξδ5
1.ε4 χ5
6.χ4 βξχ3
2.δ4 χξδ4
7.⁄ξχ3 ≤δ8
[µεριτα ατεντιε 7...≤α5 ; Νυ εστ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
ε 8ρσνλωθκϖλντρ(
βινε 7...≤ξδ4 8.⁄δ5 ≤ξδ1+
9.ƒξδ1 ′δ7 10.⁄β6+ χυ αϖανταϕ 7ζππ+πζππζππ∋
δεχισιϖ] 6−+−+−+−+&
8.δ5 ⁄β8
9.⁄φ3 ⁄φ6 5+−+−+−+−%
10.∞β5+ ⁄βδ7 4−+−ζπΠ+−+∃
11.0 0 α6
Αλβυλ α οβτινυτ ο δοµινατιε τ
3+−+−+−+−#
οταλα. Χυ τοτ πιονυλ ιν πλυσ, 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
νεγρυλ εστε φοαρτε στραµτορα 1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ!
τ σι λιπσιτ δε
ποσιβιλιτατεα δε α−σι πυνε φο ξαβχδεφγηψ
ρτελε
Spre deosebire de Gambitul 11.∞φ4 0 0

sicilian, Gambitul Morra oferă 12.∞ξχ6 βξχ6
sacrificiul pionului “d”. Σχηιµβυριλε νυ υσυρεαζα ϕοχ
Marele maestru Matulovici υλ
a analizat şi a practicat acest αλβυλυι. Χεντρυλ µοβιλ δε πιο
sistem, astfel încât se foloseşte şi νι αλ νεγρυλυι ιι δα αχεστυια
denumirea de Gambitul Morra
υν αϖανταϕ χαρε σε ϖα δοϖεδ
Matulovici.
ι δεχισιϖ.
13.0 0 ∞ξφ4
Ματυλοϖιχι − Ματανοϖιχι [Β
14.≤ξφ4 ⁄ε4
22]
15.≤ε3 ≤φ6
1958
16.⁄βδ2 ⁄ξδ2
1.ε4 χ5
17.≤ξδ2 ε5
2.δ4 χξδ4
18.ƒφε1 ε4
3.χ3 ⁄φ6
19.⁄δ4 α5
Νεγρυλ νυ αχχεπτα χοντινυαρ
20.β4
εα
Αλβυλ ινχεαρχα σα οβτινα χο
3... δ:χ3 χι πρεφερα σα σε δεζϖ
ντραϕοχ χυ πιονυλ λιβερ ∀α∀
ολτε
20...αξβ4
4.ε5 ⁄δ5
21.χξβ4 ∞α6
5.≤ξδ4
22.⁄β3 ∞χ4
[Ερα ποσιβιλ σι 5.χξδ4 , χαρε
23.⁄χ5 ƒα7
αρ φι
24.α4 ƒαφ7
ινταριτ χεντρυλ σι αρ φι ελιβε
25.α5 ≤η4
ρατ
[Εστε ρισχαντ 25...≤ξφ2+ 26.≤ξ
χαµπυλ χ3 πεντρυ χαλ]
φ2
5...ε6
ƒξφ2 υρµατ δε 27.⁄δ7 ƒ8φ7
6.⁄φ3 ⁄χ6
28.⁄β6]
7.≤ε4 φ5
26.γ3 ≤η3
Νεγρυλ υρµαρεστε σα ελιµινε
27.α6 ƒξφ2!
πιονυλ διν ε5, χεεα χε ερα ποσι
Ιντρ−αδεϖαρ, πιονυλ λιβερ αλ
βιλ
αλβυλυι α δεϖενιτ αµενιντατο
σι χυ 4.φ6. ∆αχα αλβυλ νυ ια π
ρ. Νεγρυλ
ιονυλ ∀εν πασσαντ∀, πιονυλ
χαυτα σα δεχιδα παρτιδα πριν
αλβ διν ∀ε5∀
αταχ
ϖα φι σχηιµβατ χυ δ6 σι χεντρ
ασυπρα ρεγελυι
υλ ϖα ραµανε ιν σταπανιρεα ν
28.≤ξφ2 ƒξφ2
εγρυλυι
29.′ξφ2 ≤ξη2+
8.εξφ6 ⁄ξφ6
30.′ε3 ≤ξγ3+
9.≤η4 δ5
31.′δ2 ≤φ2+
10.∞β5 ∞δ6
32.′χ3 ε3 flanc, au cunoscut o mare

33.⁄ε4 răspândire după elaborarea şi
σε αµενιντα 34...∆δ2 µατ cunoaşterea principiilor de
33...≤φ4 strategie şi a jocului poziţional.
34.β5 Spre deosebire de jocurile
[Χυ σχοπυλ δε α φαχε λοχ ρεγε deschise şi semideschise, lupta nu
se angajează atât de direct în
λυι λα β4, ινσα 34.α7 αρ φι οβτ
centru şi nu este periclitată poziţia
ινυτ χελ
regilor. Pentru obţinerea unui
πυτιν ρεµιζα ...] avantaj minimal, sunt necesare de
34...≤ε5+ multe ori îndelungate manevre
35.′β4 ≤β2+ poziţionale.
36.′χ5 ≤ξβ5+ În grupa jocurilor închise
37.′δ6 ≤β4+ locul de bază îl ocupă Gambitul
38.′δ7 ∞ξα6 damei, deschidere de mare
39.⁄δ6 η6 diversitate, astfel încât unele
40.ƒξε3 ∞β5 variante s-au desprins luând
41.ƒγ1 ≤δ4 denumiri independente, cum ar fi
σι αλβυλ α χεδατ 0 1 Apărarea Tarrasch şi Apărarea
slavă, Deschiderea Catalană, o
combinaţie originală a Gambitului
damei cu jocurile de flanc.
23. GAMBITUL DAMEI
Studiul teoretic al acestei

deschideri este cuprins într-o
vastă literatură, având la bază
analizele şi partidele jucate de
mari maeştri cum au fost
campionii mondiali Steinitz,
Lasker, Capablanca, Alehin,
Euwe, la care se adaugă şi
Milan Matulovic contribuţiile de mai târziu, ale
altor şahişti.
1.d4 d5
C 2.c4 …
Negrul este pus în faţa unei
JOCURI ÎNCHISE alegeri: refuzul gambitului, care a
dat loc la o diversitate de variante,
sau acceptarea lui, care duce de
Jocurile închise, ca de altfel
cele mai multe ori la un joc
şi jocurile semiînchise şi cele de
echilibrat.
χοντραϕοχ ιν χεντρυ πριν 3...ε

Gambitul damei acceptat 5 4.δ5 ⁄φ6 5.⁄χ3 ∞χ5 6.∞ξχ4 ⁄γ4
Στεινιτζ − Χιγοριν, 1899]
2... δξχ4 3...⁄φ6
3.⁄φ3 ... 4.ε3 ε6
[Ποατε φι λυατ ιν χονσιδεραρε
σι
ΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 4...∞ε6 δεσι αρε ασπεχτε
8ρσνλωθκϖλντρ( αντιποζιτιοναλε]
5.∞ξχ4 χ5!
7ζππζπ−ζππζππ∋ 6.0 0 α6
6−+−+−+−+& Εστε ιµπορταντα ορδινεα µυτα
5+−+−+−+−% ριλορ. ∆αχα ινται 6...χξδ4 ατυ
νχι 7.εξδ4 α6 8.≤ε2 β5 9.∞δ3 ∞β
4−+πζΠ−+−+∃ 7 10.α4 β4
3+−+−+Ν+−# 11.⁄βδ2 ∞ε7 12.⁄χ4 α5 13.∞φ4 ;
αλβυλ οβτινε ινιτιατιϖα ιµπο
2ΠζΠ−+ΠζΠΠζΠ∀ ρταντα 7.≤ε2 β5
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! 8.∞β3
[∆αχα 8.∞δ3 , ατυνχι αχεστα ϖ
ξαβχδεφγηψ α
Cea mai bună continuare
din punct de vedere strategic, deşi στανϕενι αχτιυνεα τυρνυλυι χ
întârzie recâştigarea pionului din αρε ϖα
c4. Variantele în care se evită φι πλασατ λα δ1]
2…dxc4 intră în categoria 8...∞β7
gambitului damei refuzat, cele 9.⁄χ3 ⁄βδ7
mai cunoscute fiind varianta 10.ƒδ1 ∞ε7
schimbului şi varianta ortodoxă. Αχεαστα εστε υνα διντρε ποζιτ
ιιλε
Σµ⎩σλοϖ − Κερεσ [∆29] χαραχτεριστιχε
1950 ΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
1.δ4 δ5
2.χ4 δξχ4 8ρ+−ωθκ+−τρ(
3.⁄φ3 7+λ+νϖλπζππ∋
[Χεα µαι βυνα χοντινυαρε διν
πυνχτ δε ϖεδερε στρατεγιχ, δεσ 6π+−+πσν−+&
ι 5+πζπ−+−+−%
ινταρζιε ρεχαστιγαρεα πιονυλ
υι διν χ4. Λα 3.ε4 , νεγρυλ ποατ
4−+−ζΠ−+−+∃
ε οβτινε 3+ΛσΝ−ζΠΝ+−#
2ΠζΠ−+ΘζΠΠζΠ∀ 17.⁄γ5 γ6
18.≤ε4
1τΡ−ϖΛΡ+−µΚ−! αδυχε δαµα πε φλανχυλ ρεγελ
ξαβχδεφγηψ υι
11.ε4 χξδ4 18...∞φ5
12.⁄ξδ4 ≤χ7 19.≤φ4 ƒαδ8
13.∞γ5 β4 20.≤η4 η5
14.⁄α4 ≤ε5 21.ƒξφ5! γξφ5
15.∞ξφ6 ⁄ξφ6 [υν σαχριφιχιυ φρυµοσ χαρε
16.⁄β6 ƒδ8 δεστραµ© ποζιτια νεγρυλυι. Λ
17.∞α4+ ′φ8 α
σι δυπ© ο λυπτ© ιντερεσαντ©, 21...≤ξφ5 αρ φι υρµατ: 22.⁄ξφ7!
σ−α ƒξφ7 23.≤ξδ8+]
ινχηειατ ⎩ν χελε διν υρµ© ρεµι 22.≤ξη5 ≤γ7
ζ© ⏐ ⏐ 23.∞ξφ7+ ƒξφ7
24.⁄ξφ7 ƒδ5
Λιβερζον − Λαζαρεϖ [∆68] [λα 24...≤ξφ7 υρµα 25.≤γ5+]
ΥΡΣΣ, 1961 25.ƒε1! ≤ξδ4
1.δ4 δ5 [διν νου νυ µεργε 25...≤ξφ7
2.χ4 ε6 δεοαρεχε υρµεαζ© 26.ƒε8+ ′γ7
3.⁄χ3 ⁄φ6 27.≤η8+ ′γ6 28.ƒγ8+]
4.∞γ5 ∞ε7 26.≤γ6+ ′φ8
5.ε3 0 0 27.⁄γ5
6.⁄φ3 ⁄βδ7 Νεγρυλ χεδεαζ© 1 0
7.ƒχ1 χ6
8.∞δ3 δξχ4 Περα − Ποπεσχυ [∆20]
9.∞ξχ4 ⁄δ5 Πλοιεστι, 1963
10.∞ξε7 ≤ξε7 1.δ4 δ5
11.0 0 ⁄ξχ3 2.χ4 δξχ4
12.ƒξχ3 ε5 3.ε3
13.≤χ2 εξδ4 νεγρυλ νυ τρεβυια σ© ⎩νχερχε
14.εξδ4 ⁄β6 σ©
[δυπ© 14...⁄φ6 υρµεαζ© 15.ƒε1 απερε πιονυλ ... δαρ ελ, τοτυσι,
≤δ6 16.⁄γ5! χυ αµενιντ©ρι λ−α
πυτερνιχε. Σπρε εξεµπλυ: απ©ρατ?
16...≤ξδ4 17.ƒφ3 η6 18.⁄ξφ7! 3...β5?!
ƒξφ7 19.ƒε7 σι αλβυλ χ®στιγ©] 4.α4 χ6
5.αξβ5 χξβ5
15.∞β3 ≤φ6 6.≤φ3
16.ƒχ5! ∞γ4 Νεγρυλ πιερδε ο πιεσ© φαπτ πε
ντρυ χαρε α χεδατ 1 0 Apărarea Tarrasch întârziată cu

Acest rezultat m-a 3...⁄φ6 4.⁄χ3 χ5 şi continuările pot
determinat să includ acest gambit fi diferite, dacă negrul reia la d5
în repertoriul meu. Am început să cu calul.
“adopt” mai multe sisteme de Ωαδε,Ρ − Ηολµοϖ,Ρ [∆33]
gambit fără însă a obţine succesul Βυχυρεστι, 1954
scontat. Am pierdut multe partide 1.δ4 δ5
mai ales atunci când m-am hotărât 2.χ4 ε6
să joc Gambitul Regelui şi 3.⁄χ3 χ5
Gambitul Leton. 4.χξδ5 εξδ5
5.⁄φ3 ⁄χ6
24. APĂRAREA TARRASCH
6.γ3 χ4
Derivată din Gambitul ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
damei, această variantă apare de
cele mai multe ori cu denumire
8ρ+λωθκϖλντρ(
independentă. Ideea apărării 7ζππ+−+πζππ∋
constă în atacul accelerat al
centrului prin c7-c5, iar după
6−+ν+−+−+&
schimbul pionilor la d5 negrul 5+−+π+−+−%
obţine un joc activ, cu preţul unui
pion izolat în centru. 4−+πζΠ−+−+∃
3+−σΝ−+ΝζΠ−#
1.δ4 δ5
2.χ4 ε6
2ΠζΠ−+ΠζΠ−ζΠ∀
3.⁄χ3 χ5 1τΡ−ϖΛΘµΚΛ+Ρ!
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ ξαβχδεφγηψ
8ρσνλωθκϖλντρ( [Αιχι σε µαι ποατε ϕυχα σι 6...⁄
φ6 ] 7.∞γ2 ∞β4
7ζππ+−+πζππ∋ 8.0 0 ⁄γε7
6−+−+π+−+& 9.⁄ε5 0 0
10.⁄ξχ6 βξχ6
5+−ζππ+−+−% 11.ε4 ƒε8
4−+ΠζΠ−+−+∃ 12.≤α4 ∞ξχ3
13.βξχ3
3+−σΝ−+−+−# χυ αχεαστα ιδεεα δε α αταχα
2ΠζΠ−+ΠζΠΠζΠ∀ χεντρυλ νεγρυ χυ β3 α φοστ δε
1τΡ−ϖΛΘµΚΛσΝΡ! φινιτιϖ
αβανδονατ©
ξαβχδεφγηψ 13...∞ε6
Dacă albul joacă 3.⁄φ3, se intră în 14.∞α3
Νεγρυλ ϖα σιµπλιφιχα αϖαντ o altă variantă a gambitului damei

αϕοσ care şi-a câştigat o denumire
ϕοχυλ independentă. Caracteristica ei
14...δξε4 este susţinerea pionului d5 cu c6
15.∞ξε7 ƒξε7 iar în cazul când albul schimbă la
16.∞ξε4 ∞δ5 d5, reluând cu pionul c6, se
deschide coloana “c”. Avantajul
17.∞ξδ5 ≤ξδ5
faţă de sistemul clasic 2…e6,
στ©π®νιρεα χολοανει ∀ε∀ σι
constă în posibilitatea dezvoltării
ποζιτια δοµιναντ© α δαµει ⎩ν nebunului din c8, de obicei la f5.
χεντρυ
χοµπενσεαζ© ποζιτια µαι σλα ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
β© δε πιονι 8ρσνλωθκϖλντρ(
18.ƒαε1 ƒαε8
19.ƒε5 ƒξε5 7ζππ+−ζππζππ∋
20.δξε5 η5 6−+π+−+−+&
21.≤ξα7 χ5
22.ƒε1 ≤δ2
5+−+π+−+−%
23.ƒε3 ≤δ1+ 4−+ΠζΠ−+−+∃
24.′γ2 ≤δ5+ 3+−+−+Ν+−#
25.′η3 ƒα8
26.≤χ7 ƒξα2 2ΠζΠ−+ΠζΠΠζΠ∀
27.≤χ8+ ′η7 1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ!
28.≤φ5+ γ6
29.≤φ6 ≤δ7+ ξαβχδεφγηψ
30.ε6 φξε6 Αλεηιν,Α − Ευωε,Μ [∆10]
31.ƒξε6 ƒε2 Μεχι, Ολανδα, 1937
32.≤ξγ6+ 1.δ4 δ5
σι νεγρυλ α χεδατ δεοαρεχε λα 2.χ4 χ6
3.⁄χ3 δξχ4
32...′η8 υρµεαζ© 33.≤ξη5+ σι 4.ε4 ε5
∆:ε2 1 0 [ερα µαι βινε 4...β5 ]
5.∞ξχ4 εξδ4
6.⁄φ3 β5
[δυπ© 6...δξχ3 υρµα 7.∞ξφ7+ ′ε
25. APĂRAREA SLAVĂ 7 8.≤β3 ετχ]
7.⁄ξβ5 ∞α6
1.δ4 δ5 [7...χξβ5 8.∞δ5]
2.χ4 χ6 8.≤β3 ≤ε7
3.⁄φ3 ... 9.0 0 ∞ξβ5
10.∞ξβ5 ⁄φ6
Această apărare reprezintă
[10...χξβ5 11.≤δ5]
11.∞χ4 ⁄βδ7 contragambit se întâlneşte foarte

12.⁄ξδ4 ƒβ8 rar şi nu în marile turnee.
13.≤χ2 ≤χ5
14.⁄φ5 ⁄ε5 Ιυφεροϖ − Κυπρειχικ [∆09]
15.∞φ4 ⁄η5 1972
16.∞ξφ7+! ′ξφ7 1.δ4 δ5
17.≤ξχ5 ∞ξχ5 2.χ4 ε5
18.∞ξε5 ƒβ5 3.δξε5 δ4
19.∞δ6 ∞β6 4.⁄φ3 ⁄χ6
20.β4 ƒδ8 5.γ3 ∞γ4
21.ƒαδ1 χ5 6.∞γ2 ≤δ7
22.βξχ5 ∞ξχ5 7.0 0 ∞η3
23.ƒδ5! 8.≤δ3 0 0 0
σι νεγρυλ χεδεαζ© 1 0 9.∞ξη3 ≤ξη3
10.⁄βδ2 ⁄γε7
26.CONTRAGAMBITUL 11.ƒδ1
ROMÂN (ALBIN) [Αλβυλ νυ προφιτ© δε ποζιτια
δαµει νεγρε πεντρυ α ϕυχα 11.⁄
1.δ4 δ5 γ5! ≤η5 12.φ4 ⁄ξε5 13.φξε5 ≤ξγ5
2.χ4 ε5 14.⁄φ3 , χυ αϖανταϕ ποζιτιονα
3.δξε5 δ4 λ λα αλβ]
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 11...⁄γ6
12.≤ε4 ∞ε7
8ρσνλωθκϖλντρ( 13.⁄β3 φ5
7ζππζπ−+πζππ∋ 14.εξφ6 ∞ξφ6
15.∞γ5 ƒηε8
6−+−+−+−+& ϑοχυλ πασιϖ αλ αλβυλυι α φα
5+−+−ζΠ−+−% ϖοριζατ ο δεζϖολταρε βυν© α
4−+Πζπ−+−+∃ φιγυριλορ νεγρε 16.≤χ2 ∞ξγ5
17.⁄ξγ5 ≤γ4
3+−+−+−+−# 18.≤δ2 η6
2ΠζΠ−+ΠζΠΠζΠ∀ 19.⁄φ3 δ3!
20.η3 ≤φ5!
1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ! 21.ƒε1 δξε2
ξαβχδεφγηψ 22.≤χ3 ⁄γε5
Acest gambit a fost
introdus în practică de maestrul
român Albin în anul 1920. Prin
noutatea lui a stârnit interesul
maeştrilor timpului, unul dintre ei 23.⁄η4 ≤ξη3
fiind Tartakover. Astăzi acest
24.⁄χ5 ⁄δ4 ia mai ales aspectul jocurilor de

σι αλβυλ χεδεαζ© 0 1 flanc.
A. ALBIN De cele mai multe ori, albul
începe partida cu 1.c4, 1. ⁄φ3 sau
27.DESCHIDEREA CATALANĂ chiar 1.g3 şi în funcţie de
răspunsurile negrului intră în
1.δ4 ε6 deschiderea catalană, deschiderea
2.γ3 δ5 engleză sau Sistemul Reti. Prin
3.∞γ2 ⁄φ6 specificul său, deschiderea oferă o
4.⁄φ3 ⁄βδ7 mai mare libertate de alegere a
5.χ4 ∞ε7 continuărilor, atât la alb cât şi la
6.≤χ2 0 0 negru, de aceea şi partidele pot fi
de o mare diversitate.
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Iată una din formele de
dezvoltare (varianta închisă).
8ρ+λωθ−τρκ+( [Ε09]
7ζππζπνϖλπζππ∋ 1.δ4 ε6
2.γ3 δ5
6−+−+πσν−+& 3.∞γ2 ⁄φ6
5+−+π+−+−% 4.⁄φ3 ⁄βδ7
4−+ΠζΠ−+−+∃ 5.χ4 ∞ε7
6.≤χ2 0 0
3+−+−+ΝζΠ−# 7.0 0 χ6
2ΠζΠΘ+ΠζΠΛζΠ∀ 8.⁄βδ2 β6
9.ε4 ∞β7
1τΡΝϖΛ−µΚ−+Ρ! 10.β3 ƒχ8
ξαβχδεφγηψ 11.ƒδ1 ≤χ7
12.∞β2 ƒφδ8
Aceasta este o dezvoltare în
13.ƒαχ1 ≤β8
variantă închisă.
14.≤β1 α5
Denumirea deschiderii a
fost atribuită lui Tartakover după 15.ε5 ⁄ε8
partida jucată de acesta în anul σι δυπ©
1929, la Barcelona, capitala 16.χξδ5 χξδ5
Catalaniei. Ideea constă în χολοανα ∀χ∀ εστε νευτρ© σι
dezvoltarea nebunului la g2, σχηιµβυλ φιγυριλορ γρελε νυ σ
fianchetare care apare şi în τριχ© εχηιλιβρυλ. ∈ν ασεµενε
apărarea Tarrasch, varianta α ποζιτιι,
Rubinstein. În acest fel, sistemul οβτινερεα εϖεντυαλ© α υνυι α
adoptă formaţia de pioni din ϖανταϕ σε φαχε πριντρ−υν ϕο
Gambitul damei, dar desfăşurarea χ δε υζυρ©
χαρε χαυτ© σ© σπεχυλεζε χελ
ε µαι µιχι ινεξαχτιτ©τι αλε αδ 6−+−+−σν−+&

ϖερσαρυλυι.
5+−+π+−+−%
Σοσονκο − Ηυβνερ [Ε04] 4−+−ζΠ−+−+∃
Τιλβυργ, 1979
1.δ4 ⁄φ6 3+−+ΛζΠ−+−#
2.χ4 ε6 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
3.γ3 δ5
4.∞γ2 δξχ4
1τΡΝϖΛΘµΚ−σΝΡ!
5.⁄φ3 α6 ξαβχδεφγηψ
6.0 0 β5
Συστινερεα πιονυλυι χοµπορτ În această deschidere după
1.d4 d5, albul nu mai propune
© ανυµιτε ρισχυρι
gambitul 2.c4, ci adoptă alte
7.⁄ε5 ⁄δ5
moduri de dezvoltare, ceea ce dă
8.⁄χ3 χ6 loc la o diversitate de continuări,
9.⁄ξδ5 εξδ5 oferind şi negrului mai multe
10.ε4 ∞ε6 posibilităţi de alegere decât în
11.α4 β4 Gambitul damei. Mutarea
12.εξδ5 ∞ξδ5 3.∞δ3 vizează înaintarea e3-e4,
13.≤γ4 η5 susţinută de ⁄βδ2 şi eventual de
14.∞ξδ5 χξδ5 ≤ε2, sistem aplicat de Colle sau
14...ηξγ4 15.∞ξφ7+ ′ε7 16.∞γ5+ f2-f4, cu o construcţie denumită
15.≤φ5 ƒα7 Stonewall, zid de piatră, prin care
16.ƒε1 ƒε7 albul pune stăpânire pe câmpul
Σινγυρα απ©ραρε e5, pentru manevrele cailor.
17.∞γ5 γ6
[17...φ6 18.≤γ6+] Κµοχη − Αλεηιν [∆12]
18.∞ξε7 Κεχσκεµετ, 1927
Νεγρυλ χεδεαζ© 1 0 1.δ4 δ5
2.⁄φ3 χ6
28. DESCHIDEREA PIONULUI 3.ε3 ∞φ5
DAMEI 4.∞δ3 ε6!
5.0 0
1.δ4 δ5 [Λα σχηιµβυλ 5.∞ξφ5 εξφ5 νεγ
2.ε3 ⁄φ6 ρυλ οβτινε υν χ®µπ ταρε λα ε4
3.∞δ3 ... ]
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 5...⁄δ7
6.χ4 ⁄γφ6
8ρσνλωθκϖλ−τρ( 7.≤χ2
7ζππζπ−ζππζππ∋ Αλβυλ δορεστε σ© χλαριφιχε
χ®τ µαι χυρ®νδ σιτυατια ⎩ν χ 22.β4 β5!

εντρυ. Πριν ⎩νλ©τυραρεα πιονυλυι δ
7...∞ξδ3 ιν χ4
8.≤ξδ3 ⁄ε4 νεγρυλ οβτινε χ®µπυλ δ5
9.⁄φδ2 ⁄δφ6 23.≤φ3
10.⁄χ3 ⁄ξδ2 [Αλβυλ νυ µαι ποατε σαλϖα π
11.∞ξδ2 ∞ε7 ριν
12.ε4 µιϕλοαχε ταχτιχε ο ποζιτιε στ
Ελιβεραρεα πε χαρε ο ρεαλιζε ρατεγιχ πιερδυτ©. Λα 23.χ5 , ν
αζ© εγρυλ οβτινε αϖανταϕ συφιχιε
αλβυλ πριν σχηιµβυλ λα ε4 σε ντ χυ 23...ƒδ5 ,
φαχε υρµατ δε γ5]
χυ πρετυλ υνορ γρευτ©τι χαρε 23...βξχ4
σε 24.≤ξχ6 ≤ξφ4
ιϖεσχ ⎩ν απ©ραρεα πιονυλυι 25.≤ξχ4 ε5
δ4. 26.≤ε2 εξδ4
12...δξε4 27.ƒδ3
13.⁄ξε4 0 0 Αλβυλ ⎩νχεαρχ© βλοχαρεα πι
14.∞χ3 ≤χ7 ονυλυι
15.ƒαδ1 ƒαδ8 λα δ4, χυ ποσιβιλιτατεα αδυχε
16.ƒδ2 ριι ⎩ν
[Μυταρε πασιϖ© χαρε περµιτε ϕοχ α νεβυνυλυι διν χ3. Νεγρυ
λ
ιντραρεα δαµει νεγρε πε φλανχ φορτεαζα ⎩νσ© χ®στιγυλ πριν
υλ τρ−ο
ρεγελυι. Μαι βινε αρ φι φοστ 1 χοµβινατιε φιν χαλχυλατ©.
6.φ4 ] 27...δξχ3!
16...≤φ4! 28.ƒξδ7 ƒξδ7
17.⁄ξφ6+ ∞ξφ6 29.ƒξδ7
18.ƒφδ1 ƒδ7 ∈ν αχεστ φελ νεγρυλ χ®στιγ©
19.≤γ3 ≤φ5! ιµεδιατ 29...∞δ4+
Σχηιµβυλ δαµελορ αρ φι δυσ λ 30.′η1 ≤χ1+
αο σι αλβυλ χεδεαζ© 0 1
σιτυατιε δε εγαλιτατε. Νεγρυλ Aron Nimzovici
αρε D
⎩νσ© υν υσορ αϖανταϕ πε χα
ρε
δορεστε σ©−λ ϖαλοριφιχε JOCURI SEMIÎNCHISE
20.φ4 ƒφδ8
21.≤ε3 η5 În această categorie intră
deschiderile care încep cu 1.d4, Acest sistem elaborat de

2.c4 dar negrul nu răspunde cu Nimzovici în apărarea Nimzovici
d5, lăsând albului posibilitatea şi Indiana Damei are la bază ideea
formării unui centru de pioni pe controlării de la distanţă a
care negrul va încerca să-l centrului cu figurile şi obţinerea
submineze prin diferite mijloace, unor puncte avansate în
urmărind în acelaşi timp obţinerea dispozitivul advers. Aceste
unor avantaje poziţionale. apărări oferă condiţii bune de
Această grupă cuprinde în dezvoltare pentru negru şi idei
principal apărările indiene şi strategice elastice şi sigure.
Apărarea olandeză.
Aron Nimzovici, născut la
29. APĂRAREA NIMZOVICI Riga în anul 1886, şi-a adus o
(Nimzoindiana) contribuţie importantă la teoria
deschiderilor. În afara acestor
1.δ4 ⁄φ6 două apărări, practicate cu succes
2.χ4 ε6 de mulţi mari maeştri, printre care
aproape toţi campionii mondiali,
3.⁄χ3
Nimzovici mai are la activ
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Deschiderea Nimzovici şi multe
8ρσνλωθκϖλ−τρ( variante în diverse deschideri.
7ζππζππ+πζππ∋ Βογολιυβοϖ − Νιµζοϖιχι [Ε21]

6−+−+πσν−+& Καρλσβαδ, 1929
1.δ4 ⁄φ6
5+−+−+−+−% 2.χ4 ε6
4−+ΠζΠ−+−+∃ 3.⁄χ3 ∞β4
4.⁄φ3 ∞ξχ3+
3+−σΝ−+−+−# 5.βξχ3 β6
2ΠζΠ−+ΠζΠΠζΠ∀ 6.γ3 ∞β7
1τΡ−ϖΛΘµΚΛσΝΡ! 7.∞γ2 0 0
8.0 0 ƒε8
ξαβχδεφγηψ 9.ƒε1 δ6
10.≤χ2 ∞ε4
11.≤β3 ⁄χ6
12.∞φ1 ε5
13.δξε5 ⁄ξε5
14.⁄ξε5 ƒξε5
15.∞φ4 ƒε8
16.φ3 ∞β7
17.ƒαδ1 ⁄δ7
18.ε4 ≤φ6
19.∞γ2 ⁄ε5
20.ƒδ2 ƒε7
21.ƒεδ1 ∞χ6 δαρ
22.ƒφ2 ƒαε8 αϖεα ο σολυτιε µυλτ µαι εφιχ
23.∞φ1 η6 αχε
[Πρεοχυπατ δε ρεαλιζαρεα πλ 32...ƒε3 33.′γ2 ƒξφ3 34.ƒξφ3 ƒε3
ανυλυι στρατεγιχ νεγρυλ νυ οβ 35.ƒδφ1 ƒξδ3 36.′γ3 ƒξφ3+
σερϖ© 37.ƒξφ3 ∞ξφ3 , χυ υν φιναλ νετ
ποσιβιλιτ©τιλε ταχτιχε: 23...⁄ξ χ®στιγ©τορ. Μυταρεα διν παρ
φ3+ τιδ©
24.ƒξφ3 γ5 25.ƒφ2 γξφ4 26.ƒξφ4 νεχεσιτ© ο χαλε µαι λυνγ© σι
≤γ6 χυ χ®στιγυλ πιονυλυι διν νεγρυλ α χ®στιγατ λα µυταρε
ε4] α 50] 0 1
24.∞ε2 ′η8
25.≤α3 ≤ε6
26.≤χ1 φ5 A. Rubinstein
[Νυ ερα βινε 26...⁄ξχ4 27.∞ξχ4
≤ξχ4 , διν χαυζα 28.∞ξη6!]
30. INDIANA DAMEI
27.εξφ5 ≤ξφ5
28.≤δ2 ≤φ7
1.δ4 ⁄φ6
29.≤δ4
2.χ4 ε6
[Αχυµ τρεβυιε απ©ρατ πιονυλ
3.⁄φ3 β6
λα χ4. Χεϖα µαι βινε αρ φι φοσ
4.γ3 ...
τ 29.∞ξε5 , δαρ σι ασα ποζιτια
αλβυλυι ρ©µ®νε δεστυλ δε σλ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
αβ©] 8ρσνλωθκϖλ−τρ(
29...⁄γ6
30.∞δ3 ⁄ξφ4 7ζπ−ζππ+πζππ∋
31.≤ξφ4 ≤ξφ4 6−ζπ−+πσν−+&
32.γξφ4 ƒφ8
[Νεγρυλ αρε οριχυµ χ®στιγυλ,
5+−+−+−+−%
4−+ΠζΠ−+−+∃ 9.β4 χ5
Νεχεσαρ πεντρυ µεντινερεα
3+−+−+ΝζΠ−# εχηιλιβρυλυι ιν χεντρυ
2ΠζΠ−+ΠζΠ−ζΠ∀ 10.βξχ5 βξχ5
11.δξχ5 ∞ξχ5
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! 12.∞β2 ⁄βδ7
ξαβχδεφγηψ 13.⁄ε5 ⁄ξε5
Caracterizată prin dezvoltarea 14.∞ξε5 ⁄γ4
nebunului la b7, această apărare 15.∞χ3 ƒβ8
tinde încă de la început spre 16.ƒβ1
obţinerea unui joc în centru. Αλβυλ ϖρεα σ© πρεϖιν© 16.∆
Indiana damei oferă condiţii bune β6. Πε δε αλτ© παρτε νεγρυλ α
de dezvoltare pentru negru. µενιντ© σι δ5−δ4
16...δ4!
Ρυβινστειν − Αλεηιν [Ε16] 17.ƒξβ7 ƒξβ7
Σεµµερινγ, 1926 18.∞ξβ7 ⁄ξφ2!
1.δ4 ⁄φ6 Αχεαστα εστε συρπριζα ...
2.χ4 ε6 19.′ξφ2
3.⁄φ3 β6 Αλβυλ νυ αρε σολυτιε µαι βυν
4.γ3 ∞β7 ©
5.∞γ2 ∞β4+ 19...δξχ3+
6.⁄βδ2 20.ε3 χξδ2
[Μαι λογιχ© εστε δεζϖολταρε
α
νεβυνυλυι λα ε7, δαρ αιχι σε ι
αυ ⎩ν χονσιδεραρε σι αλτε ιδει
. ∆αχ© αλβυλ ϕοαχ© 6.∞δ2 , ν
εγρυλ ποατε ρετραγε νεβυνυλ
λα ε7, φ©ρ© πιερδερε δε
τεµπο, δεοαρεχε λα δ2 νεβυνυλ 21.′ε2 ≤β8
νυ εστε πε ποζιτια χεα µαι βυ 22.∞φ3 ƒδ8
ν©, ⎩νσ© σχηιµβυλ λα δ2 αρ α 23.≤β1 ≤δ6
ϕυτα 24.α4 φ5
δεζϖολταρεα αλβυλυι. Λα 6.Χ 25.ƒδ1 ∞β4
χ3, 26.≤χ2 ≤χ5
νεγρυλ αρ προϖοχα δυβλαρεα 27.′φ2 α5
πιονιλορ αλβι χα ⎩ν Νιµζοινδι 28.∞ε2 γ5
αν©.] 6...0 0 29.∞δ3 φ4!
7.0 0 δ5 σι αλβυλ χεδεαζ© 0 1
8.α3 ∞ε7 Anthony Miles
31. FIANCHETTO DE DAMĂ 2.δ4 β5

3.⁄φ3 ∞β7
1.ε4 α6 4.∞δ3 ⁄φ6
2.δ4 β5 5.≤ε2 ε6
6.α4 χ5
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 7.δξχ5 ∞ξχ5
8ρσνλωθκϖλντρ( 8.⁄βδ2 β4
9.ε5 ⁄δ5
7+−ζππζππζππ∋ 10.⁄ε4 ∞ε7
6π+−+−+−+& 11.0 0 ⁄χ6
5+π+−+−+−% 12.∞δ2 ≤χ7
13.χ4 βξχ3
4−+−ζΠΠ+−+∃ 14.⁄ξχ3 ⁄ξχ3
3+−+−+−+−# 15.∞ξχ3 ⁄β4
16.∞ξβ4 ∞ξβ4
2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ 17.ƒαχ1 ≤β6
1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ! 18.∞ε4 0 0
19.⁄γ5 η6
ξαβχδεφγηψ 20.∞η7+ ′η8
Această deschidere mai
21.∞β1 ∞ε7
veche nu a intrat în preocupările
[21...ηξγ5? 22.≤η5+!]
teoreticienilor, dar sistemul a fost
reactualizat prin unele succese 22.⁄ε4 ƒαχ8
obţinute de marele maestru englez 23.≤δ3 ƒξχ1
Miles. Ea este inclusă în categoria 24.ƒξχ1 ≤ξβ2!
jocurilor semiînchise, deşi se Ρεστυλ µυτ©ριλορ διν παρτιδ
joacă de obicei ca răspuns la 1.e4. ©
Jocul are unele asemănări cu νεχεσιτ© ο χαλε µαι λυνγ©.
indiana damei. Răspunsul 1…a6 Νεγρυλ − Μιλεσ (∀π©ριντελε∀
pare curios dar negrul doreşte să
joace direct b5 nu b6. La 1.d4 δεσχηιδεριι) χ®στιγ© λα µυτα
negrul ar fi jucat direct 1…b5 iar ρεα 46. 0 1
la 2.e4, a6.
32. APĂRAREA GRÜNFELD
Καρποϖ − Μιλεσ [Β00]
Χαµπιονατυλ ευροπεαν πε εχη 1.δ4 ⁄φ6
ιπε, 1980 2.χ4 γ6
1.ε4 3.⁄χ3 δ5
[Λα 1.δ4 , νεγρυλ αρ φι ϕυχατ 1
...β5 , ιαρ λα 2.ε4 α6]
1...α6 8ρσνλωθκϖλ−τρ(
7ζππζπ−ζππ+π∋ 5.ε4 ⁄ξχ3

6.βξχ3 ∞γ7
6−+−+−σνπ+& 7.∞χ4 0 0
5+−+π+−+−% 8.⁄ε2 χ5
9.0 0 ⁄χ6
4−+ΠζΠ−+−+∃ 10.∞ε3 χξδ4
3+−σΝ−+−+−# 11.χξδ4 β6?!
12.≤δ2 ∞β7
2ΠζΠ−+ΠζΠΠζΠ∀ 13.ƒαδ1 ƒχ8
1τΡ−ϖΛΘµΚΛσΝΡ! 14.∞η6 ∞ξη6?
ξαβχδεφγηψ [14...⁄ξδ4? 15.∞ξγ7 ′ξγ7
Acest sistem de apărare 16.⁄ξδ4 ƒξχ4 17.≤β2 χυ αϖαντα
denumit şi Indiana Grünfeld a fost ϕ πεντρυ αλβ; Εστε ινσα βινε 1
prelucrat de maestrul austriac 4...⁄α5 15.∞δ3 ε6]
Grünfeld şi experimentat pentru 15.≤ξη6 ⁄β4
prima oară în turneu în anul 1922. 16.∞δ3 ⁄ξδ3
Ca şi în celelalte indiene, 17.ƒξδ3 φ6
negrul permite albului ocuparea 18.⁄φ4 ≤δ6
centrului cu pionii, pentru a-i 19.δ5! ≤ε5
ataca ulterior. În acest sistem, [19...∞α6 20.ƒγ3 ∞ξφ1 21.⁄ε6 ƒφ7
atacul centrului se face cu pionul 22.ƒξγ6+ ηξγ6 23.≤ξγ6+ ′η8
d5, iar supravegherea centrului o 24.≤ξφ7 ƒγ8 25.≤η5#]
exercită nebunul fianchetat la g7. 20.⁄ξγ6! ≤ξε4
Prin diversitatea şi 21.⁄φ4 ≤φ5
complexitatea ideilor strategice şi
[21...′η8 22.ƒε3!]
angajarea forţelor încă din
22.ƒγ3+ ′φ7
deschidere, Apărarea Grünfeld
prilejuieşte partide interesante de 23.ƒγ7+ ′ε8
luptă ascuţită, de aceea se bucură 24.δ6 ƒφ7
de multă popularitate, figurând în 25.δ7+ ′ξδ7
turnee de înalt nivel. [25...≤ξδ7 26.ƒγ8+]
Albul are mai multe 26.ƒξφ7 ƒγ8
continuări varianta principală 27.ƒδ1+ ′ε8
fiind cxd5. 28.≤ξη7 ƒξγ2+
29.⁄ξγ2 ≤γ4
Γηιτεσχυ,Τ − Ατανασοϖ [∆88] 30.ƒξε7+ ′φ8
Βυχυρεστι, 1976 31.ƒδ8# 1 0
1.δ4 ⁄φ6
2.χ4 γ6 33.INDIANA REGELUI
3.⁄χ3 δ5
4.χξδ5 ⁄ξδ5 1.δ4 ⁄φ6
2.χ4 δ6 4.ε4 δ6
3.⁄χ3 γ6 5.φ3 0 0
4.ε4 ∞γ7 6.∞ε3 ε5
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 7.δ5 ⁄η5
8.≤δ2 φ5
8ρσνλωθκ+−τρ( 9.0 0 0 ⁄δ7
7ζππζπ−ζππϖλπ∋ 10.∞δ3 ⁄δφ6
11.⁄γε2
6−+−ζπ−σνπ+& [∈ν παρτιδα χυ Μινιχι, 1966,
5+−+−+−+−% Γηεοργηιυ α ϕυχατ 11.εξφ5 γξ
φ5
4−+ΠζΠΠ+−+∃ 12.⁄γε2 ′η8 13.η3 φ4 14.∞φ2 ∞δ7
3+−σΝ−+−+−# 15.′β1 σι α οβτινυτ αϖανταϕ]
2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀ 11...φξε4
12.⁄ξε4 ⁄ξε4
1τΡ−ϖΛΘµΚΛσΝΡ! 13.∞ξε4 ⁄φ6
ξαβχδεφγηψ 14.∞χ2 ∞φ5
15.⁄γ3 ∞ξχ2
Introdusă în practică de 16.≤ξχ2 χ5!?
Cigorin, Nimzovici, Capablanca, Νεγρυλ τρεβυιε σα ινχερχε
Indiana regelui a primit o χοντραϕοχ πε φλανχυλ δαµει
orientare teoretică datorită lui 17.δξχ6 βξχ6
Reti, Tartakover, Euwe,etc. 18.η4
Popularitatea ei a fost determinată [Βινε εστε πεντρυ αλβ σι 18.∞χ
în principal de practica maeştrilor
5
contemporani care au dus-o pe
≤α5 (Λα 18...⁄ε8 ποατε υρµα
prim plan în turnee.
Indiana regelui prezintă un 19.⁄ε4 ≤α5 20.∞α3!) 19.∞ξδ6
sistem complex, cu diversitate de ≤ξα2 20.∞ξφ8 ∞ξφ8 21.′δ2!]
idei în conducerea jocului. De 18...≤α5
obicei apare formaţia cu centrul 19.′β1 ε4!
blocat, iar atacurile se dau pe Χεα µαι βυνα µυταρε ιν αχεασ
flancuri. Albul are iniţiativa pe τα
flancul damei şi negrul caută ποζιτιε
contrajoc pe flancul regelui. 20.η5!
[Νεγρυλ οβτινε χοντραϕοχ πε
Γηεοργηιυ − Γλιγοριχι [Ε87] διαγοναλα µαρε νεαγρα δυπα
Ολιµπιαδα Λυγανο, 1968 20.⁄ξε4 ⁄ξε4 21.≤ξε4 ƒαβ8]
1.δ4 ⁄φ6 20...≤ε5
2.χ4 γ6 21.⁄ξε4 ⁄ξε4
3.⁄χ3 ∞γ7 22.∞δ4 ≤ε7
23.∞ξγ7 ′ξγ7 1.ε4 χ5

24.η6+! ′φ7 2.⁄φ3 δ6
25.ƒηε1! 3.δ3 ⁄χ6
Αστφελ αλβυλ ϖα λυα χυ τυρν 4.γ3 γ6
υλ λα ε4, εϖιτανδ σχηιµβυλ δα 5.∞γ2 ∞γ7
µελορ 6.0 0 ε5
25...ƒφε8 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
26.ƒξε4 ≤φ6
27.≤α4 ƒξε4 8ρ+λωθκ+ντρ(
28.φξε4 ƒχ8 7ζππ+−+πϖλπ∋
29.≤ξα7+ ≤ε7
30.≤δ4 ƒε8 6−+νζπ−+π+&
31.ƒφ1+ 5+−ζπ−ζπ−+−%
[31.χ5! δξχ5 32.≤χ4+ ≤ε6 33.ƒδ7
+ σι δυπα σχηιµβυλ δαµελορ
4−+−+Π+−+∃
φιναλυλ δε τυρνυρι εστε υσορ 3+−+Π+ΝζΠ−#
δε 2ΠζΠΠ+−ζΠΛζΠ∀
χαστιγατ]
31...′γ8 1τΡΝϖΛΘ+ΡµΚ−!
32.ƒφ4 γ5 ξαβχδεφγηψ
33.ƒφ5 ≤ξε4+
34.≤ξε4 ƒξε4 Prin definiţie această
35.ƒξγ5+ ′η8 deschidere ar face parte din
36.ƒγ7 ƒε6 jocurile semideschise, deoarece
37.ƒχ7 ƒξη6 albul joacă 1.e4, la prima mutare
38.ƒξχ6 sau mai târziu, dar d4 nu apare în
σι, χυ δοι πιονι ιν πλυσ αλβυλ prima fază a partidei. Însă, prin
aplicarea unei formule
α
asemănătoare Indienei regelui, ea
χαστιγατ φιναλυλ δυπα 48 δε µ
are unele idei strategice comune
υταρι 1 0 cu aceasta. Unul dintre
teoreticienii acestei deschideri a
Acesta este sistemul fost Victor Ciocâltea (vezi
Sämisch, arma preferată a lui “Teoria modernă a deschiderilor
Gheorghiu (după propria-i în şah”) care a aplicat-o cu succes
mărturisire). Gligorici, adversarul în practică.
său, este unul dintre cei mai buni
cunoscători şi practicieni ai
Χιοχ®λτεα − Φισχηερ [Α04]
Indienei Regelui.
Ολιµπιαδα ςαρνα, 1962
34. ATACUL INDIAN 1.ε4 χ5
2.⁄φ3 δ6
3.δ3 ⁄χ6 νερε ιν χεντρυ

4.γ3 γ6 16.⁄γ5 ⁄β6
5.∞γ2 ∞γ7 17.∞ε3 ⁄α4
6.0 0 ε5 18.ƒαε1 ∞δ7
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 19.∞χ1!
[∆υπ© χε α αδυσ ⎩ν ϕοχ τυρνυ
8ρ+λωθκ+ντρ( λ διν α1, νεβυνυλ σε ⎩ντοαρχε
7ζππ+−+πϖλπ∋ λα απ©ραρεα πιονυλυι β2. Αλ
βυλ αρ φι πυτυτ φορτα ρεµιζα
6−+νζπ−+π+& χυ 19.∞δ5 ⁄β6 20.⁄φ7+
5+−ζπ−ζπ−+−% ετχ]
19...∞φ6
4−+−+Π+−+∃ 20.⁄ηφ3 ∞φ5
3+−+Π+ΝζΠ−# 21.⁄ε5 ⁄ε7
2ΠζΠΠ+−ζΠΛζΠ∀ 22.⁄ε4 ∞η4
23.ƒδ1 ƒαχ8
1τΡΝϖΛΘ+ΡµΚ−! 24.⁄δ6 ƒχ7
ξαβχδεφγηψ 25.⁄β5 ƒχχ8
Αχεαστα εστε φορµατια πε χα 26.⁄ξα7 ƒα8
ρε ο 27.⁄β5 ƒα5
υρµαρεστε αλβυλ. Εα ποατε ρε 28.χ4 ⁄β6
ζυλτα 29.⁄χ3 ⁄α4
σι δαχ© νεγρυλ αδοπτ© αλτ σι 30.⁄β5 ⁄β6
στεµ ⎩ν δεσχηιδερε. 31.⁄α3 ∞φ6
7.χ3 ⁄γε7 32.ƒφε1 ⁄α4
8.⁄η4 0 0 33.⁄β5
9.φ4 εξφ4 [33.∞ξβ7 ƒβ8!]
10.γξφ4 φ5 33...⁄β6
Νεχεσαρ, αλτφελ αλβυλ οβτινε 34.⁄χ3 ⁄χ6
35.∞ξχ6
αϖανταϕ ⎩ν χεντρυ Π©τρυνδερεα χαλυλυι νεγρυ λ
11.⁄δ2 ′η8 α δ4 αρ πυτεα οφερι νεγρυλυι
12.⁄δφ3 φξε4 χοντραϕοχ.
13.δξε4 δ5 Χιοχ®λτεα α χ®στιγατ φιναλυ
14.εξδ5 ≤ξδ5 λ δυπ©
15.≤ξδ5 ⁄ξδ5 69 δε µυτ©ρι. Πυτινι ϕυχ©τορι
∆υπ© σχηιµβυλ δαµελορ, αλβ αυ
υλ νυ µαι π©στρεαζ© δεχ®τ α αϖυτ σατισφαχτια δε α ⎩νσχρι
ϖανταϕυλ ε ⎩ν
µινιµ αλ υνορ πυνχτε δε συστι παλµαρεσυλ λορ ο ϖιχτοριε λ
α fianchetat la g7. Mai rar apare

γενιαλυλ Φισχηερ. 1 0 formaţia în care negrul joacă şi c5
Victor Ciocâltea şi e5, cu centrul închis.
Denumirea acestei apărări
35. APĂRAREA BENONI se datorează englezului Aaron
Reinganum (1825), care a
1.δ4 ⁄φ6 elaborat acest sistem, dându-i
2.χ4 χ5 numele de “fiul singurătăţii”, în
3.δ5 ε6 arabă bien o-ni.
4.⁄χ3 εξδ5
5.χξδ5
Βελιαϖσκι − Κασπαροϖ [Α75]
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ ΥΡΣΣ, 1979
8ρσνλωθκϖλ−τρ( 1.δ4 ⁄φ6
2.χ4 χ5
7ζππ+π+πζππ∋ 3.δ5 ε6
6−+−+−σν−+& 4.⁄χ3 εξδ5
5.χξδ5 δ6
5+−ζπΠ+−+−% 6.ε4 γ6
4−+−+−+−+∃ 7.∞ε2 ∞γ7
3+−σΝ−+−+−# 8.⁄φ3 0 0
9.0 0
2ΠζΠ−+ΠζΠΠζΠ∀ Α ρεζυλτατ φορµατια τιπ
1τΡ−ϖΛΘµΚΛσΝΡ! ιχ© α Απ©ρ©ριι Βενονι
Acestei deschideri i se mai
8ρσνλωθ−τρκ+(
spune şi Indiana Benoni şi este 7ζππ+−+πϖλπ∋
asemănătoare în idei cu Indiana
regelui. Se întâlneşte frecvent în
6−+−ζπ−σνπ+&
turnee întrucât prezintă un sistem 5+−ζπΠ+−+−%
complex de luptă, cu şanse de
ambele părţi. Specificul ei constă
4−+−+Π+−+∃
în atacul timpuriu al centrului prin 3+−σΝ−+Ν+−#
c7-c5, închiderea centrului prin
d4-d5 şi apoi schimbul pionilor pe 2ΠζΠ−+ΛζΠΠζΠ∀
d5, după e7-e6. Această formă 1τΡ−ϖΛΘ+ΡµΚ−!
lasă deschisă diagonala nebunului
9...∞γ4
[Αλτε χοντινυ©ρι 9...α6 ⎩ν σχο
πυλ Αλβυλ α ϕυχατ ⎩ν χοντινυαρε

⎩ναιντ©ριι β7−β5; 9...⁄α6 σι απ εξχεπτιοναλ σι λα µυταρεα 35
οι νεγρυλ α χεδατ 1 0
Χχ7, πεντρυ α σπριϕινι ⎩ναιντ
αρεα
πιονιλορ; 9...⁄βδ7 χυ ϕοχ δε χαι
⎩ν χεντρυ; 9...ƒε8 χυ πρεσιυνε
πε ε4] 10.∞φ4 ƒε8
11.⁄δ2
[Νεχεσαρ. Λα ο µυταρε χα 11.
η3 ,
νεγρυλ χ®στιγ© υν πιον 11...⁄ξ
ε4! 12.ηξγ4 ∞ξχ3 ετχ (Υηλµανν
−
Φισχηερ, 1970)]
11...∞ξε2
12.≤ξε2 ⁄η5
13.∞ε3 ⁄δ7
14.α4 α6 Michael Adams
15.α5!
∆αχ© νεγρυλ δορεστε σ© ϕοα
χε β5,
ατυνχι εστε νεχεσαρ ⎩ντ®⎩ β6,
αποι
α6 σι β5
36.GAMBITUL VOLGA
15...≤η4
16.⁄χ4 ⁄φ4 Gambitul Volga este o
17.≤φ3! ⁄ε5 continuare mai ascuţită în
18.⁄ξε5 Apărarea Benoni. Negrul oferă,
[18.≤ξφ4 ≤ξφ4 19.∞ξφ4 ⁄ξχ4 χυ cu b5, un pion pentru dezvoltare
εγαλιτατε] şi obţinerea unui centru puternic
18...∞ξε5 de pioni.
19.γ3 ≤η5
20.≤ξη5 ⁄ξη5 1.δ4 ⁄φ6
21.⁄α4 ∞γ7 2.⁄φ3 ε6
22.φ3 φ5 3.χ4 χ5
23.⁄β6! ƒαβ8 4.δ5 β5
24.⁄χ4! φξε4
25.⁄ξδ6 ƒεδ8 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
26.⁄χ4! 8ρσνλωθκϖλ−τρ(
7ζπ−+π+πζππ∋ Νεγρυλ αρε υν απρεχιαβιλ αϖ

6−+−+πσν−+& ανσ δε δεζϖολταρε σι υν χεντρ
υ πυτερνιχ δε πιονι
5+πζπΠ+−+−% 13.≤χ2 ε5
4−+Π+−+−+∃ 14.ƒφε1 ε4
3+−+−+Ν+−# 15.⁄δ2 ⁄ε5
2ΠζΠ−+ΠζΠΠζΠ∀ 16.⁄δ1 ⁄φγ4
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! 17.∞ξγ4
ξαβχδεφγηψ [17.⁄φ1 ⁄φ3+!]
17...⁄ξγ4
Dacă albul joacă 5.a4 18.⁄φ1 ≤γ5
urmează 5…b4 şi negrul se 19.η3 ⁄η6
dezvoltă cu uşurinţă. 20.′η1 ⁄φ5
Prelucrarea acestui sistem 21.⁄η2
se datorează maestrului moscovit Απ©ραρεα αλβυλυι εστε φοαρ
Blumenfeld, iar introducerea în τε
practică a fost făcută de Alehin în διφιχιλ©. Μυτ©ριλε αλβυλυι
anul 1922.
αυ φοστ
φορτατε, ιαρ αχυµ αχεαστα εσ
Ταρρασχη − Αλεηιν [Ε10]
τε
Πιστψαν, 1922
σινγυρα ποσιβιλιτατε δε α απ
1.δ4 ⁄φ6
©ρα
2.⁄φ3 ε6
πυνχτυλ γ2, χυ Τγ1.
3.χ4 χ5
21...δ4!
4.δ5 β5
22.∞χ1
5.δξε6
[22.εξδ4? ε3!]
[Αλβυλ αρε δε αλεσ ⎩ντρε µαι
22...δ3
µυλτε χοντινυ©ρι: α) 5.⁄χ3 β4 6
23.≤χ4+ ′η8
.⁄β1 δ6
24.∞β2 ⁄γ3+!
7.∞γ5 ∞ε7; β) 5.α4 β4
25.′γ1
χ) αχχεπταρεα γαµβιτυλυι (ασ
[25.φξγ3? ≤ξγ3! 26.⁄φ3 εξφ3 ,
α χυµ σ−α ϕυχατ ⎩ν παρτιδ©)]
υρµατ δε µατ]
25...∞δ5
5...φξε6
26.≤α4 ⁄ε2+
6.χξβ5 δ5
27.′η1 ƒφ7
7.ε3 ∞δ6
28.≤α6 η5
8.⁄χ3 0 0
29.β6 ⁄γ3+
9.∞ε2 ∞β7
30.′γ1 αξβ6
10.β3 ⁄βδ7
31.≤ξβ6 δ2!
11.∞β2 ≤ε7
32.ƒφ1 ⁄ξφ1
12.0 0 ƒαδ8
33.⁄ξφ1 ∞ε6
34.′η1 ∞ξη3
35.γξη3 ƒφ3 b. varianta clasică
36.⁄γ3 η4
37.∞φ6 1.d4 e6
Ο υλτιµ© ⎩νχερχαρε, φ©ρ© συ
Ordinea de mutări prin care
χχεσ
negrul evită Gambitul Stauton.
37...≤ξφ6
Albul poate continua eventual cu
38.⁄ξε4 ƒξη3+ 2.e4 intrând în apărarea franceză.
Αλβυλ χεδεαζ©. Λα [δεσιγυρ, Apărarea Olandeză propune
νυ la 1.d4 controlul asupra câmpului
38...≤ξα1 39.≤ξδ8+ χυ σαη ετερ e4 prin mutarea 1…f5. Sistemul a
ν] 39.′γ1 [39.′γ2 ≤φ3+ χυ µατ] fost ales de maestrul olandez
39...∞η2+ χυ χ®στιγυλ δαµει. 0 Stein (1789) şi a fost aplicat cu
1 succes în practică de mari maeştri,
printre care campionii mondiali
37. APĂRAREA OLANDEZĂ Alehin, Euwe, Botvinik. Deşi nu
se întâlneşte foarte frecvent în
a. gambitul Stauton turnee, acest sistem prezintă
mijloace de luptă dinamice cu
1.δ4 φ5 şanse de ambele părţi.
2.ε4 φξε4 Dintre diversele moduri de
3.⁄χ3 ⁄φ6 dezvoltare să urmărim câteva
4.∞γ5 ⁄χ6 variante principale.
A. Gambitul Staunton
1.δ4 φ5
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 2.ε4 φξε4
8ρ+λωθκϖλ−τρ( 3.⁄χ3 ⁄φ6
7ζππζππζπ−ζππ∋
6−+ν+−σν−+&
5+−+−+−ϖΛ−%
4−+−ζΠπ+−+∃
3+−σΝ−+−+−#
1τΡ−+ΘµΚΛσΝΡ!
ξαβχδεφγηψ 4.∞γ5 ⁄χ6
cu mai multe continuări posibile
πρινχιπαλε
Stauton 7.⁄βδ2 χ6
8.≤χ2
B. Varianta clasică Mihai Şubă
1.δ4 ε6
2.χ4 φ5 Συβα − Βιελαιαχι [Α89]
3.γ3 ⁄φ6 Περνιχ, 1978
4.∞γ2 ∞ε7 1.χ4 φ5
5.⁄φ3 0 0 2.γ3 ⁄φ6
6.0 0 3.∞γ2 γ6
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 4.⁄χ3 ∞γ7
5.δ4 0 0
8ρσνλωθ−τρκ+( 6.⁄φ3 δ6
7ζππζππϖλ−ζππ∋ 7.0 0 ⁄χ6
8.δ5
6−+−+πσν−+&
5+−+−+π+−% ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
4−+ΠζΠ−+−+∃ 8ρ+λωθ−τρκ+(
3+−+−+ΝζΠ−# 7ζππζπ−ζπ−ϖλπ∋
2ΠζΠ−+ΠζΠΛζΠ∀ 6−+νζπ−σνπ+&
1τΡΝϖΛΘ+ΡµΚ−! 5+−+Π+π+−%
ξαβχδεφγηψ 4−+Π+−+−+∃
Ποζιτιε τεορετιχ© σπεχιφιχ©
Απ©ρ©ριι Ολανδεζε. ∆αχ© νε
3+−σΝ−+ΝζΠ−#
γρυλ 2ΠζΠ−+ΠζΠΛζΠ∀
χοντινυ© χυ 6... δ5, σε αϕυνγε 1τΡ−ϖΛΘ+ΡµΚ−!
⎩ν
σιστεµυλ Στονεωαλλ. ξαβχδεφγηψ
Χ) Σιστεµυλ Στονεωαλλ Α ρεζυλτατ ποζιτια τεορετιχ©
Πλεχ®νδ δε λα ποζιτια δε µαι α
συσ ϖαριαντει Λενινγραδ. Νεγρυλ
νεγρυλ ϕοαχ© ποατε χοντινυα χυ 8... Χα5 σα
6...δ5 υ 8...Χε5
Ιατ© υνα διν χοντινυ©ριλε
şi alţi maeştri englezi, această

deschidere se bucură astăzi de
foarte multă popularitate. Datorită
elasticităţii sale, Deschiderea
engleză oferă multe posibilităţi
strategice şi tactice pentru ambele
părţi. Nu este mai puţin adevărat
că pentru practicarea ei cu succes
este necesară cunoaşterea mai
multor deschideri şi sisteme de
joc, deoarece prin intervetire de
Judith Polgar mutări se poate ajunge în poziţii
caracteristice altor deschideri.
E 1.χ4 χ5
2.⁄χ3 ⁄χ6
JOCURI DE FLANC 3.γ3 γ6
4.∞γ2 ∞γ7
În această categorie intră ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
deschiderile în care albul nu
ocupă centrul cu e4 sau d4, 8ρ+λωθκ+ντρ(
permiţând negrului să-şi formeze 7ζππ+πζππϖλπ∋
un centru de pioni. Acest punct de
vedere opune şcolii clasice 6−+ν+−+π+&
principiul controlului de la
distanţă a centrului, folosind în
5+−ζπ−+−+−%
special fianchetarea nebunilor. 4−+Π+−+−+∃
Albul îşi dezvoltă piesele şi
începe operaţiunile în centru la
3+−σΝ−+−ζΠ−#
momentul oportun, în funcţie de 2ΠζΠ−ζΠΠζΠΛζΠ∀
răspunsurile negrului. Dacă
negrul întârzie formarea unui
1τΡ−ϖΛΘµΚ−σΝΡ!
centru de pioni, albul va fi acela ξαβχδεφγηψ
care îl va ocupa cu pionii săi. De
aici rezultă o mare diversitate a Aceasta este una din
planurilor de joc, precum şi schemele frecvente de dezvoltare.
dificultatea studierii unor variante Γηεοργηιυ − Παννο [Α34]
concrete. Σαο Παολο, 1979
1.χ4 χ5
38. DESCHIDEREA ENGLEZĂ 2.⁄φ3 ⁄φ6
3.⁄χ3 β6
Introdusă în practică pe la 4.ε4 ∞β7
mijlocul secolului XIX de Stauton
5.ε5 ⁄γ4 σι νεγρυλ χεδεαζα 1 0

6.η3 ⁄η6
7.δ4 χξδ4 39. DESCHIDEREA RETI
8.⁄ξδ4 γ6 (sistemul Reti)
9.∞φ4 ⁄χ6
10.⁄φ3 ⁄φ5 Această deschidere
11.≤δ2 ƒχ8 prelucrată şi introdusă în practică
începând cu anul 1923 de Richard
12.∞ε2 ∞γ7
Reti, aplică mai pregnant ideea
13.ƒδ1 ⁄α5
controlului de la distanţă al
14.β3 ∞ξφ3 centrului cu nebunii şi întârzierea
15.∞ξφ3 ⁄χ6 atacului asupra centrului de pioni
16.∞ξχ6 al negrului. Sistemul Reti duce la
Σχηιµβυλ αχεστυι χαλ µ©ρεστ o luptă poziţională complexă.
ε Acţiunile în centru se
αϖανταϕυλ δε δεζϖολταρε αλ desfăşoară de obicei mai târziu,
αλβυλυι 16...δξχ6 astfel încât negrul are posibilitatea
17.≤ε2 ≤χ7 unei dezvoltări mulţumitoare.
[17...⁄δ4 18.≤ε4 χ5 19.⁄ε2 χυ Jocul nu este însă lipsit de
αϖανταϕ] subtilităţi, mai ales datorită
18.0 0 0 0 structurii mobile de pioni.
19.γ4 ⁄η4
[19...⁄η6 20.≤ε4!] 1.⁄φ3 δ5
20.∞γ3 γ5 2.χ4 ...
[20...∞ξε5 21.∞ξε5 ≤ξε5 22.≤ξε5 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
⁄φ3+ 23.′γ2 ⁄ξε5 24.φ4 χυ
χ®στιγυλ χαλυλυι]
21.ε6 ∞ε5 7ζππζπ−ζππζππ∋
[21...≤β7 22.ƒδ7!] 6−+−+−+−+&
22.ƒδ7 ∞ξγ3
Νεγρυλ σαχριφιχ© δαµα πεντρ 5+−+π+−+−%
υ τυρν σι νεβυν, χα σινγυρ© σ 4−+Π+−+−+∃
ανσα ταχτιχα 23.ƒξχ7 ∞ξχ
7 3+−+−+Ν+−#
24.εξφ7+ ′ξφ7 2ΠζΠ−ζΠΠζΠΠζΠ∀
25.⁄ε4 η6
26.⁄γ3 ∞ε5
27.⁄φ5 ⁄ξφ5 ξαβχδεφγηψ
28.≤ξε5 ⁄η4
29.φ4 ′ε8 Acesta este începutul
30.≤ε6 caracteristic al deschiderii. Negrul
poate lua pionul din c4 sau apăra 5+−+−+−+−%

la d5 cu ⁄φ6 sau e6, pentru ca în
4−+Π+−+−+∃
cazul schimbului pe d5 să rămână
cu un pion central pe d5. 3τΡ−+Π+ΝζΠ−#
2−ϖΛ−+ΠζΠΛζΠ∀
Ρετι − Ρυβινστειν [Α07] 1+−+ΘµΚ−+Ρ!
Καρλοϖψ−ςαρψ, 1923
1.⁄φ3 δ5 ξαβχδεφγηψ
2.γ3 ⁄φ6 14...≤χ7
3.∞γ2 γ6 15.≤α1
4.χ4 δ4 Μυταρε τιπιχ© ⎩ν αχεαστ©
5.δ3 ∞γ7 δεσχηιδερε. ∆ε λα α1, δαµα
6.β4 0 0 εξερχιτ© υν χοντρολ πε διαγον
7.⁄βδ2 χ5 αλα µαρε σι πε χολοανα ∀α∀
8.⁄β3! 15...⁄ε8
Αλβυλ χ®στιγα ιν χονδιτιι βυν 16.∞ξγ7 ⁄ξγ7
ε 17.0 0 ⁄ε6
πιονυλ διν δ4, ιν σχηιµβυλ 18.ƒβ1
πιονυλυι λατεραλ διν β4 Αχυµ σε αµενιντα λυαρεα πιο
8...χξβ4 νυλυι διν α7
9.∞β2 ⁄χ6 18...∞χ6
10.⁄βξδ4 ⁄ξδ4 19.δ4 ∞ε4
11.∞ξδ4 β6 20.ƒδ1 α5
12.α3 ∞β7 Νεγρυλ απ©ρ© ο σλ©βιχιυνε,
13.∞β2 βξα3 χρε⎩νδυ−σι αλτα λα β6
14.ƒξα3 21.δ5 ⁄χ5
Χεντρυλ δε πιονι αλ νεγρυλυι 22.⁄δ4 ∞ξγ2
α 23.′ξγ2 ƒφδ8
δισπ©ρυτ σι φοαρτε χυρανδ α 24.⁄χ6
λβυλ ϖα Αµ®νδοι χαιι αυ οχυπατ χ®µπ
σταπανι ιν µοδ φερµ χεντρυλ χ υρι
υ ταρι. Σπρε δεοσεβιρε δε χαλυλ
πιονιι σ©ι αλβ,
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ χελ νεγρυ νυ αρε οβιεχτιϖε
χονχρετε.
8ρ+−ωθ−τρκ+( 24...ƒδ6
7ζπλ+−ζππϖλπ∋ 25.ƒε3 ƒε8
6−ζπ−+−σνπ+& 26.≤ε5
Αµενινταρεα 27.Χε7 δυπ© χαρ
ε la b2, albul urmăreşte stăpânirea

νεγρυλ τρεβυιε σ© δεα χαλιτα diagonalei a1-h8 şi controlul sau
τεα, presiunea pe câmpul e5.
αλτφελ υρµεαζ© µατ, οβλιγ© 2 Dezvoltarea urmează principiile
6...φ6 σι νεγρυλ νυ µαι αρε ποσ jocurilor de flanc, cu întârzierea
ιβιλιτατεα µιν©ριι πιονυλυι δ5 ocupării centrului şi atacul
ulterior al centrului negrului.
χυ ε6. Αλβυλ α χ®στιγατ φινα
Fiind un sistem mobil, se poate
λυλ δυπ© 50 δε µυτ©ρι 1 0
ajunge uşor în alte deschideri cum
ar fi Deschiderea engleză.
40. DESCHIDEREA
NIMZOVICI-LARSEN Βαγιροϖ − Γριγοριαν [Α01]
ΥΡΣΣ, 1976
1.β3 ⁄φ6 1.β3 ⁄φ6
2.∞β2 γ6 2.∞β2 γ6
3.ε4 δ6 3.ε4 δ6
4.γ3 ∞γ7 4.γ3 ∞γ7
5.∞γ2 5.∞γ2 0 0
6.⁄ε2 ε5
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 7.0 0 ⁄η5
8ρσνλωθκ+−τρ( 8.δ4 ⁄δ7
9.⁄δ2 ≤ε7
7ζππζπ−ζππϖλπ∋ 10.φ4
6−+−ζπ−σνπ+&
5+−+−+−+−% ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
4−+−+Π+−+∃ 8ρ+λ+−τρκ+(
3+Π+−+−ζΠ−# 7ζππζπνωθπϖλπ∋
2ΠϖΛΠζΠ−ζΠΛζΠ∀
1τΡΝ+ΘµΚ−σΝΡ!
Introdusă în practică de
Nimzovici, prin anul 1920,
deschiderea nu s-a bucurat de
popularitate. Aceasta i-a adus-o
marele maestru danez Bent
Larsen.
Începând partida cu 1.b3,
urmată de fianchetarea nebunului 6−+−ζπ−+π+&
5+−+−ζπ−+ν% 28.η4 α4
29.′φ2 χ4
4−+−ζΠΠζΠ−+∃ 30.β4
3+Π+−+−ζΠ−# Νεγρυλ χεδεαζ©. Νυ ποατε απ
©ρα
2ΠϖΛΠσΝΝ+ΛζΠ∀ 31.Νφ3, 32.γ4, 33.γ5 µατ, δεχ®τ
1τΡ−+Θ+ΡµΚ−! χυ πιερδερι µατεριαλε γραϖε.
1 0
Αλβυλ α ρεαλιζατ ιδεεα δεσχη B. Larsen
ιδεριι, πρεσιυνεα ασυπρα πυν
χτυλυι ε5 41. DESCHIDEREA SOKOLSKI
10...εξδ4
[Λα 10...εξφ4 , αλβυλ οβτινε µα 1.β4 ε5
ι 2.∞β2 φ6
υσορ αϖανταϕ ⎩ν χεντρυ χυ 1
1.γξφ4 φ5 12.ε5; σαυ 10...φ5 11.ε ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
ξφ5 γξφ5 12.δξε5 δξε5 13.⁄χ4] 8ρσνλωθκϖλντρ(
11.∞ξδ4 φ5 7ζππζππ+−ζππ∋
12.∞ξγ7 ⁄ξγ7
13.⁄χ3 ⁄φ6
6−+−+−ζπ−+&
14.ƒε1 ≤δ8 5+−+−ζπ−+−%
15.⁄χ4 4−ζΠ−+−+−+∃
⎩ν σχοπυλ ⎩ναιντ©ριι ε4−ε5 3+−+−+−+−#
15...φξε4 2ΠϖΛΠζΠΠζΠΠζΠ∀
16.⁄ξε4 ⁄ξε4 1τΡΝ+ΘµΚΛσΝΡ!
17.∞ξε4 ƒβ8
18.≤δ4 β6
19.∞δ5+ ′η8
20.ƒε3 χ5 Această deschidere a fost
prelucrată de teoreticianul
21.≤χ3 β5
bielorus A. Sokolski şi
22.ƒαε1!
experimentată în anul 1923.
Ρετραγερεα χαλυλυι ⎩ντ®ρζιε Sporadic, s-a mai jucat şi până
ιντραρεα τυρνυριλορ πε λινια atunci 1.b4 ca primă mutare.
α σαπτεα σαυ α οπτα Ideea constă în dezvoltarea rapidă
22...≤φ6 a flancului damei şi obţinerea de
23.≤ξφ6 ƒξφ6 spaţiu în această parte.
24.ƒε8+ ⁄ξε8
25.ƒξε8+ ′γ7 Νικιφοροϖιχι − Ηοι [Α00]
26.ƒγ8+ ′η6 Μινσκ, 1963
27.⁄ε3 α5
1.β4 ε5 21.′η1
2.∞β2 φ6 [21.⁄χ4 ⁄ε5!]
3.ε4 ∞ξβ4 21...δ5
4.∞χ4 ≤ε7 22.ƒβφ1 ∞χ7
5.⁄ε2 ⁄η6 23.ƒ4φ3 δξε4
6.⁄γ3 δ6 [Μαι βυνε σανσε αρ φι οφεριτ
7.χ3 ∞χ5 23...⁄γ5 24.ƒε3 ∞ξγ3 25.εξδ5
8.δ4 ∞β6 ≤ξδ5 26.ƒξγ3 ′η8]
9.α4 α5 24.⁄δξε4 ⁄ε5
10.≤β3 ⁄χ6 25.⁄γ5! ⁄ξδ3
11.∞δ5 ⁄δ8 [25...φξγ5 26.ƒφ8+!]
12.0 0 ∞ε6 26.⁄ξε6 ⁄ε1
13.φ4 27.ƒξε1 ∞ξγ3
Χα ρεζυλτατ αλ πιονυλυι σαχ 28.ƒξγ3 ƒε8
ριφιχατ 29.ƒξγ7+ ′η8
⎩ν δεσχηιδερε, αλβυλ α οβτινυ 30.ƒε7 ƒξε7
το 31.∞ξε7 ⁄γ8
ποζιτιε αχτιϖ©. Νεγρυλ χαυτ© 32.∞φ8 η6
σ© 33.ƒβ1
σχηιµβε φιγυριλε πεντρυ α σχ Νεγρυλ χεδεαζ© 1 0
©πα δε πρεσιυνε
13...∞ξδ5
14.≤ξδ5 ƒα6?
Νεγρυλ απ©ρ© νεβυνυλ φ©ρ©
α φι 42. DESCHIDEREA BIRD
νεχεσαρ, πλασ®νδ τυρνυλ ⎩ν
ποζιτιε πασιϖ©. Ινδιχατ αρ φι 1.φ4 ε5
φοστ [14...≤ε6 15.≤β5+ ≤δ7 16.≤
δ3 0 0]
15.⁄δ2 ≤ε6 8ρσνλωθκϖλντρ(
16.≤β5+ χ6? 7ζππζππ+πζππ∋
[Φαχε παρτε διν πλανυλ γρεσιτ 6−+−+−+−+&
αλ 5+−+−ζπ−+−%
νεγρυλυι, ⎩νχεπυτ χυ 14... Τα6. 4−+−+−ζΠ−+∃
Σι
αχυµ ερα βινε 16...≤δ7 ]
3+−+−+−+−#
17.≤δ3 0 0 2ΠζΠΠζΠΠ+ΠζΠ∀
18.∞α3 εξφ4 1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ!
19.ƒξφ4 ⁄δφ7 ξαβχδεφγηψ
20.ƒβ1 ƒδ8
Practicată de maestrul 25.⁄φ2 ƒξφ2+

englez Bird în secolul XIX, 26.′γ1 ƒε2+
deschiderea încearcă prin 1.f4 să 27.′φ1 ⁄γ3# 0 1
aplice schema Apărării Olandeze
la alb. Asemănător Gambitului Ν − Περα [Α02]
Stauton, există replica de gambit 1.φ4 ε5
1…e5 propusă de danezul From.
2.φξε5 δ6
3.εξδ6 ∞ξδ6
Νευµανν − Λαρσεν [Α02]
4.γ3 ≤γ5
1966
1.φ4 ε5
Γαµβιτυλ Φροµ
2.φξε5 δ6
3.εξδ6 ∞ξδ6
4.⁄φ3 ⁄φ6
5.δ4 0 0
6.∞γ5 ƒε8
7.≤δ3 ⁄χ6
8.α3 η6
9.∞η4?
[9.∞ξφ6 ≤ξφ6 10.ε4 ∞φ5 11.⁄χ3
≤γ6 12.⁄δ2 ∞ξε4 13.⁄δξε4 φ5 χυ ε 5.⁄φ3 ≤ξγ3+
ϖεντυαλ© εγαλαρε] 6.ηξγ3 ∞ξγ3#
9...γ5! 0 1
10.∞φ2 ⁄ε4
11.η3 ∞φ5 Bird
12.≤δ1 ∞φ4
13.γ4 ⁄ξφ2
14.′ξφ2 ∞ε3+ TOMA POPA
15.′γ2 ⁄ξδ4!
Primul campion republican de şah
16.γξφ5
[16.⁄ξδ4 ∞ε4+ 17.′η2 ≤δ6#] Născut la 20 aprilie 1908 în
16...⁄ξφ3 comuna Mihai Bravu din
17.≤ξδ8 ⁄η4+ vecinătatea Bucureştiului, Toma
18.′γ3 ƒαξδ8 Popa învaţă şahul de pe băncile
19.⁄χ3 ⁄ξφ5+ şcolii, după vârsta de 12 ani, când
20.′γ2 ƒδ2 începe să joace mai mult de
21.ƒχ1 η5 plăcere în cadrul unui grup de
22.⁄δ1 ∞β6 amatori CFR-işti, fără a se strădui
23.′η2 ƒεξε2+ să-l studieze în mod organizat,
24.∞ξε2 ƒξε2+ mulţumindu-se doar cu bucuria
adolescentină de a-i bate “pe cei unei condiţii fizice precare, ce l-a
mari”. însoţit, din păcate, toată viaţa.
De-abia în 1930 iese din A urmat o perioadă de
anonimat când se afirmă în aproape şapte ani în care şahul
campionatul puternicului “cerc de românesc, lipsit de sprijinul
şah CFR Bucureşti”, de care nu s- oficial, a bătut pasul pe loc. În
a despărţit niciodată. În anii finala campionatului naţional din
următori ia parte la campionatul 1943, Toma Popa îşi revine la
Capitalei, clasându-se pe locuri forţa sa normală de joc şi încheie
fruntaşe. Nu realizează însă saltul pe un promiţător loc 4-6. De aici
calitativ necesar intrării în elita înainte drumul maestrului Toma
şahului naţional decât în toamna Popa este continuu ascendent.
anului 1933 când, câştigând Participând în finalele ţării, obţine
categoric o grupă semifinală, rezultate permanent superioare,
participă la prima sa finală în începând cu 1946 – locul 4, 1947
campionatul României, pe care o – locul 3 şi culminând cu 1948
încheie cu un rezultat “sub forţele când îşi încununează cariera
sale obişnuite” (+4=3-8), cum se şahistă cu titlul de campion
exprima presa vremii. republican, devenind cel de al
În anul 1935, pentru a doua noulea laureat al şahului
oară finalist al campionatului românesc. În continuare activează
naţional, realizează un nou salt şi ca antrenor iar la 25 februarie
valoric, clasându-se pe locul 6 cu 1962 s-a stins din viaţă.
+6=5-4, drept care este inclus în
reprezentativa României, cu care
are o evoluţie meritorie la
Olimpiada de la Varşovia, având
în vedere că era la prima
confruntare internaţională,
înscriindu-şi în palmares primele CURSELE
victorii de prestigiu la jucători de
peste hotare. Spre deosebire de
La începutul anului următor combinaţiile propriu-zise, tactica
câştigă campionatul Capitalei şi mai cuprinde în arsenalul ei o
deşi nu poate lua parte la finala serie de “arme” mai puţin
naţională din motive de sănătate, spectaculoase poate, dar foarte
este inclus în echipa României importante pentru jocul practic.
care participă la Olimpiada În primul rând sunt cursele,
(neoficială) de la München, unde ele constituind o categorie
realizează un procentaj de 50 % specială de combinaţii în care
(+7=5-7) din puncte, jucând în adversarul nu este constrâns la o
general bine, dar slăbind vizibil serie de mutări forţate ca în
spre sfârşitul turneului, datorită combinaţii ci este ademenit să
facă o mutare aparent bună, dar de Λεισιν 1929

fapt greşită, în urma căreia, printr- 1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞χ4 δ6 4.⁄χ3 ∞
o replică ingenioasă, cel care a γ4 5.η3 ∞η5 [τρεβυια βινειντελ
întins cursa obţine un avantaj εσ 5...∞ξφ3 ]
oarecare. Deci atitudinea unui
jucător care întinde o cursă este ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
PASIVĂ (el aşteptând ca 8ρ+−ωθκϖλντρ(
adversarul să cadă în ea; dacă
acesta “vede” primejdia nu se 7ζππζπ−+πζππ∋
întâmplă nimic), în timp ce 6−+νζπ−+−+&
atitudinea jucătorului care face o
combinaţie este ACTIVĂ, el 5+−+−ζπ−+λ%
forţând desfăşurarea următoare a 4−+Λ+Π+−+∃
jocului.
Există nenumărate curse 3+−σΝ−+Ν+Π#
cunoscute (majoritatea în 2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠ+∀
deschidere) şi aproape nu există
partidă în care să nu se întindă 1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ!
curse de ambele părţi, mai simple
sau mai complicate, în raport cu
tăria jucătorilor. S-a constatat însă
că o foarte mare parte a curselor 6.⁄ξε5 ∞ξδ1 7.∞ξφ7+ ′ε7 8.⁄δ5# 1
(şi dintre cele mai frumoase) 0
rămân neefectuate, fiind “văzute”
la timp de adversar, care se fereşte
să cadă în ele.
Cursele cuprind o gamă
foarte largă de posibilităţi: de la
cursa primitivă a începătorului
care lasă în priză o figură cu
speranţa că adversarul se va
repezi să o ia, după care urmează
mat în una sau mai multe mutări, (2) Ηαρτλαυβ − Ν [Χ41]
până la rafinatele subtilităţi tactice Βρεµεν 1890
pe care uneori nu le observă chiar 1.ε4 ε5 2.⁄φ3 δ6 3.⁄χ3 ∞γ4 4.∞χ4 ⁄
jucători de cea mai mare forţă φ6 5.0 0 ⁄ξε4
Iată câteva exemple în care
cel ce joacă cu piesele albe ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
întinde negrului curse. 8ρσν−ωθκϖλ−τρ(
A.CURSE ÎNTINSE NEGRULUI 7ζππζπ−+πζππ∋
6−+−ζπ−+−+&
(1) Χηερον − ϑεανλοζ [Χ50]
5+−+−ζπ−+−% υιτα 6...∞ξδ17.∞φ7#)6...φξε5 7.≤

ξγ4 ≤δ6 (παρεαζα 8.≤ε6 δαρ πε
4−+Λ+ν+λ+∃ ρµιτε αλτα λοϖιτυρα ταχτιχ
3+−σΝ−+Ν+−# α) 8.≤χ8+ ≤δ8
9.∞φ7+ 1 0
1τΡ−ϖΛΘ+ΡµΚ−! Sacrificiul de damă poate
să nu fie acceptat. În acest caz
ξαβχδεφγηψ partea pasivă rămâne, în general,
6.⁄ξε5 [δαχα 6.⁄ξε4 δ5] 6...∞ξδ1 fără un pion şi o poziţie
7.∞ξφ7+ ′ε7 8.⁄δ5# 1 0 inferioară, iar în anumite situaţii,
presiunea şi atacul pot căpăta
(3) Σχηλαγε − Ηαυµ [Β10] chiar un caracter imparabil. Să
Βερλιν 1937 vedem câteva partide concludente
1.ε4 χ6 2.⁄χ3 δ5 3.⁄φ3 δ4?! în acest sens.
[3...δξε4] 4.⁄β1 [αλτα λινιε δε ϕ
οχ (4) ∆ευτσχη − Κονψ [Α09]
ινχεπεα χυ 4.⁄ε2 ] 4...φ6?! 5.∞χ4 ςιενα 1925
1.⁄φ3 δ5 2.χ4 δξχ4 3.ε3 ⁄φ6
∞γ4? δουα γρεσελι υνα δυπα α 4.∞ξχ4 ∞γ4?
λτα ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
περµιτ δεζλεγαρεα δεχισιϖα α
χαλυλυι 8ρσν−ωθκϖλ−τρ(
7ζππζπ−ζππζππ∋
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 6−+−+−σν−+&
8ρσν−ωθκϖλντρ( 5+−+−+−+−%
7ζππ+−ζπ−ζππ∋ 4−+Λ+−+λ+∃
6−+π+−ζπ−+& 3+−+−ζΠΝ+−#
5+−+−+−+−% 2ΠζΠ−ζΠ−ζΠΠζΠ∀
4−+ΛζπΠ+λ+∃ 1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ!
3+−+−+Ν+−# ξαβχδεφγηψ
5.⁄ε5 ∞η5? [εϖιδεντ, νυ µεργεα
1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ! 5...∞ξδ1 6.∞ξφ7#, δαρ τρεβυια
ξαβχδεφγηψ ινχερχατ 5...∞ε6 ] 6.≤ξη5! ⁄ξη5
7.∞ξφ7# 1 0
6.⁄ε5!(χυ ιδεεα δε χυρσα οβισν (5) Σιλοϖ − Ροζδοβαριν [Β28]

Κρασνοιαρσκ 1959 3+ΛζΠΠ+Ν+−#

1.ε4 χ5 2.⁄φ3 α6?! 3.χ3 δ5 4.εξδ5
≤ξδ5 5.δ4 χξδ4? [τρεβυια 5...ε6 2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀
] 6.χξδ4 ∞γ4 7.⁄χ3 ≤δ8? [7...≤α5] 1τΡ−ϖΛΘ+ΡµΚ−!
8.∞χ4 ε6 9.δ5! στραπυνγερεα
δεχισιϖα 9...ε5 10.δ6 ∞η5 ξαβχδεφγηψ
11.⁄ξε5! δξε5 [λα 11...∞ξδ1
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ υρµεαζα 12.⁄ξφ6+ γξφ6 13.∞ξφ7
8ρσν−ωθκϖλντρ( +] 12.⁄ξφ6+ γξφ6 13.≤ξγ4 +−
7+π+−+πζππ∋ O formă elementară a ideii
6π+−ζΠ−+−+& lui Legal este sacrificiul
momentan al damei care va fi însă
5+−+−ζπ−+λ% imediat (sau în câteva mutări)
4−+Λ+−+−+∃ recâştigată. Iată câteva scurte şi
instructive partide de acest gen.
3+−σΝ−+Ν+−#
2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀ (7) Καν − Ηαλασζ [Χ66]
Βυδαπεστα 1939
1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ! 1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞β5 δ6 4.0 0 ⁄
ξαβχδεφγηψ φ6 5.ƒε1 ∞γ4?! [ερα µαι βινε 5...
∞ε7 ] 6.δ4 εξδ4? 7.ε5! δξε5
11.⁄ξε5! ∞γ6 [λα 11...∞ξδ1
12.∞ξφ7#] 12.≤δ5 ⁄φ6 13.≤ξφ7+!
∞ξφ7 14.∞ξφ7# 1−0 8ρ+−ωθκϖλ−τρ(
(6) Ταρρασχη − Χιγοριν [Χ77] 6−+ν+−σν−+&
Σανκτ Πετερσβυργ 1883
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞β5 α6 4.∞α4 5+Λ+−ζπ−+−%
⁄φ6 5.⁄χ3 ∞β4?! [5...∞ε7!] 6.⁄δ5 ∞ 4−+−ζπ−+λ+∃
α5 7.0 0 β5 [7...δ6] 8.∞β3 δ6
9.δ3 ∞γ4 10.χ3 ⁄ε7? [10...⁄δ7] 3+−+−+Ν+−#
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
8ρ+−ωθκ+−τρ( 1τΡΝϖΛΘτΡ−µΚ−!
7+−ζπ−σνπζππ∋ ξαβχδεφγηψ
6π+−ζπ−σν−+& 8.⁄ξε5! ∞ξδ1 9.⁄ξχ6+ σι δυπα
5ϖλπ+Νζπ−+−% 9...∞ε7 10.⁄ξδ8+ ′ξδ8 11.ƒξδ1
τοτυλ εστε χλαρ 1 0
4−+−+Π+λ+∃
χξδ4?! 5.χξδ4 ⁄χ6 6.⁄φ3 ∞γ4

7.⁄χ3 ≤δ8? [δυπα 7...≤α5 ϕοχυλ
ερα εχηιλιβρατ] 8.δ5 ⁄ε5?
8ρ+−ωθκϖλντρ(
7ζππ+−ζππζππ∋
6−+−+−+−+&
5+−+Πσν−+−%
4−+−+−+λ+∃
3+−σΝ−+Ν+−#
(8) Κολτανοϖσκι − Πρινσ [Β00
] 2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀
Ηαστινγσ 1937/38 1τΡ−ϖΛΘµΚΛ+Ρ!
1.δ4 ⁄χ6 2.⁄φ3 δ6 3.ε4 ∞γ4 4.∞β5
α6 5.∞α4 β5 6.∞β3 ε5? 7.δξε5 ξαβχδεφγηψ
⁄ξε5? 9.⁄ξε5 ∞ξδ1 10.∞β5+ σι δεοαρεχ
ε αλβυλ ραµανε χυ δουα φιγυρ
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ ι ιν
8ρ+−ωθκϖλντρ( πλυσ 1 0
7+−ζπ−+πζππ∋ În jocul practic s-a observat
6π+−ζπ−+−+& că posibilitatea sacrificiului de
5+π+−σν−+−% nebun la f7 (f2) apare în urma
4−+−+Π+λ+∃ unor greşeli sau încălcări ale
principiului dezvoltării în
3+Λ+−+Ν+−# deschidere. Alteori însă lucrurile
2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ sunt premeditate fiind vorba de o
1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ! cursă.
ξαβχδεφγηψ Prin capturarea damei cu
nebunul, jucătorul îşi slăbeşte, de
regulă, cealaltă diagonală care
8.⁄ξε5 ∞ξδ1 9.∞ξφ7+ ′ε7 10.⁄χ6+ ′ duce spre regele său. De obicei
ξφ7 11.⁄ξδ8+ ƒξδ8 12.′ξδ1 contraşahul nebunului advers
σι αλβυλ χυ υν πιον ιν πλυσ α duce la recuperarea damei
χαστιγατ 1 0 sacrificate, dar, nu de puţine ori,
şi la diverse poziţii de mat.
(9) Πφειφφερ − Εισενβεισ [Β22] Iată două exemple:
Στρασβουργ 1975 (10) Μιεσεσ − Οεηθυιστ [Β01]
1.ε4 χ5 2.χ3 δ5 3.εξδ5 ≤ξδ5 4.δ4 Νυρνβεργ 1895
1.ε4 δ5 2.εξδ5 ≤ξδ5 [2...⁄φ6] 5+−ζπΠ+−+−%

3.⁄χ3 ≤δ8? [οβισνυιτ σε ϕοαχα
3...≤α5 ] 4.δ4 ⁄χ6? [τρεβυια 4...γ 4−+−+Π+λ+∃
6 σαυ 4...⁄φ6 ] 5.⁄φ3 ∞γ4 6.δ5 ⁄ε5? 3+−+−+Ν+−#
[6...∞ξφ3]
8ρ+−ωθκϖλντρ(
7ζππζπ−ζππζππ∋
6−+−+−+−+& 5.⁄ε5 ≤α5+ [αϖανδ ιν ϖεδερε
5+−+Πσν−+−% χοντινυαρεα 5...∞ξδ1 6.∞β5+
σ.α.µ.δ.] 6.∞δ2! δξε5? 7.∞ξα5
4−+−+−+λ+∃ ∞ξδ1 8.∞β5# 1 0
3+−σΝ−+Ν+−# Combinaţia lui Legal se
2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ întâlneşte, în jocul practic şi în
alte diverse şi neobişnuite forme.
1τΡ−ϖΛΘµΚΛ+Ρ!
ξαβχδεφγηψ (12) Αλεηιν − Τεµερ [Χ30]
Κολν 1911
7.⁄ξε5 ∞ξδ1 8.∞β5+ χ6 9.δξχ6 ≤χ 1.ε4 ε5 2.φ4 ∞χ5 3.⁄φ3 δ6 4.⁄χ3
7 10.χξβ7+ ′δ8 11.⁄ξφ7# ⁄φ6 5.∞χ4 ⁄χ6 6.δ3 ∞γ4 7.⁄α4
Ιντρεαγα χοµβινατιε, ινχλυσιϖ εξφ4?! [τρεβυια 7...⁄δ4 ] 8.⁄ξχ5
δξχ5 9.∞ξφ4 ⁄η5 10.∞ε3 ⁄ε5?
µυταριλε διν παραντεζα, σ−αυ [10...≤ε7!]
ρεπετατ ιντρ−ο παρτιδα Σχηαν

δαλικ − Κελλερ, Μανηειµ 1958
(11) Χηαροση − ϑαφφε [Α43] ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ

Νεω Ψορκ1936
1.δ4 χ5 2.δ5 ⁄α6?! [οβισνυιτ σε
8ρ+−ωθκ+−τρ(
ϕοαχα 2...⁄φ6 ] 3.⁄φ3 δ6 4.ε4 ∞γ4 7ζππζπ−+πζππ∋
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 6−+−+−+−+&
8ρ+−ωθκϖλντρ( 5+−ζπ−σν−+ν%
7ζππ+−ζππζππ∋ 4−+Λ+Π+λ+∃
6ν+−ζπ−+−+& 3+−+ΠϖΛΝ+−#
2ΠζΠΠ+−+ΠζΠ∀ ′χ5 12.⁄βα3 σι ποατε υρµα

12...⁄ξβ2 [12...≤ξγ5 13.β4#]
1τΡ−+ΘµΚ−+Ρ! 13.∞ε3# 1 0
ξαβχδεφγηψ B.CURSE ÎNTINSE ALBULUI
(după aceleaşi idei)
11.⁄ξε5! ∞ξδ1 12.∞ξφ7+ ′ε7 [σαυ
12...′φ8 13.∞ξχ5+] 13.∞ξχ5+ ′φ6
(α) Χυρσα ανονιµα (ινϖατατα
14.0 0+ ′ξε5 [νιχι 14...′γ5 νυ
δε αυτορ δε λα Μ. Σιδνερ 1 )
σχηιµβα σιτυατια 15.∞ε3+ ′η4
[Χ50]
16.γ3+ ⁄ξγ3 17.ƒφ4+ ετχ.]
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞χ4 ⁄δ4
15.ƒφ5# 1 0
Dama poate fi oferită nu numai ne- 4.⁄ξε5 ≤γ5!! 5.⁄ξφ7 ≤ξγ2 6.ƒφ1 ≤ξ
bunului advers. Câteodată, e drept, ε4+ 7.∞ε2 ⁄φ3#
mai rar, ea poate fi oferită şi calului. µατ ετουφφε 0 1
(13)Βαχηµανν − Κυνστµανν ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
[Χ44]
Αυγσβυργ
8ρ+λ+κϖλντρ(
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.χ3 ⁄φ6 [µαι 7ζππζππ+Νζππ∋
ινχισιϖ εστε 3...δ5 ] 4.δ4 ⁄ξε4 6−+−+−+−+&
5.δ5 ⁄ε7 [5...⁄β8] 6.⁄ξε5 ⁄γ6
7.∞δ3 ⁄ξφ2? [λα ϕοχ εγαλ δυχεα 5+−+−+−+−%
4−+−+θ+−+∃
7...⁄ξε5 8.∞ξε4 ∞χ5]
3+−+−+ν+−#
2ΠζΠΠζΠΛζΠ−ζΠ∀
8ρ+λωθκϖλ−τρ(
1τΡΝϖΛΘµΚΡ+−!
6−+−+−+ν+& 1
M. Sidner, în prezent decedat, a fost
5+−+ΠσΝ−+−% asistent la A.S.E. şi şahist de categoria
I.
4−+−+−+−+∃
3+−ζΠΛ+−+−#
2ΠζΠ−+−σνΠζΠ∀
8.∞ξγ6 ⁄ξδ1 [σαυ 8...≤φ6 9.≤ε2
⁄ξη1 10.∞ξφ7+ ′ε7 11.∞γ5+−]
9.∞ξφ7+ ′ε7 10.∞γ5+ ′δ6 11.⁄χ4+
(β) Κνορρε − Χιγοριν [Χ50] 3+−+−+−ϖΛ−#

1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞χ4 ∞χ5 2Πζπ−+ΘζΠΠζΠ∀
4.0 0 δ6 5.δ3 ⁄φ6 6.∞γ5 1τΡΝ+−µΚΛσΝΡ!
8ρ+λωθκ+−τρ(
7ζππζπ−+πζππ∋ (δ) Ραλετισχη − Μοσηερ [Α51]
6−+νζπ−σν−+& Χαναδα 1958
1.δ4 ⁄φ6 2.χ4 ε5 3.δ5?! [χορεχτ
5+−ϖλ−ζπ−ϖΛ−% ερα 3.δξε5 ] 3...∞χ5 4.η3?
4−+Λ+Π+−+∃ γρεσεαλα φαταλα
3+−+Π+Ν+−# ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ 8ρσνλωθκ+−τρ(
1τΡΝ+Θ+ΡµΚ−! 7ζππζππ+πζππ∋
ξαβχδεφγηψ 6−+−+−σν−+&
6...η6 7.∞η4 γ5 8.∞γ3 η5 9.⁄ξγ5 η
5+−ϖλΠζπ−+−%
4 10.⁄ξφ7 ηξγ3 11.⁄ξδ8 ∞γ4 4−+Π+−+−+∃
12.≤δ2 ⁄δ4 13.⁄χ3 ⁄φ3+ 14.γξφ3 ∞ξ 3+−+−+−+Π#
φ3 χυ µατ ιµπαραβιλ 0 1
2ΠζΠ−+ΠζΠΠ+∀
(χ) Ρυσακοϖ − Βερλινσχηι [Χ2
0]
1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ!
1.ε4 ε5 2.χ3 ⁄χ6 3.δ4 ⁄φ6 4.∞γ5 4...∞ξφ2+! 5.′ξφ2 ⁄ε4+ 6.′φ3
η6 5.∞η4 γ5 6.∞γ3 εξδ4 7.ε5 [6.′ε1 ≤η4+] 6...≤η4 7.⁄χ3 ≤γ3+! 8
δξχ3 8.εξφ6 χξβ2 9.≤ε2+ ≤ε7 .′ξε4 φ5+ 9.′ξφ5 δ6+ 10.′ε4
10.φξε7 ∞γ7 0 1 ∞φ5+! 11.′ξφ5 ≤γ6# ο εξεχυτιε
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ ραπιδα σι υιµιτοαρε 0 1
(ε) ςειτχη − Πενροσε [Ε01]
8ρ+λ+κ+−τρ( Βυξτον 1950
7ζππζππζΠπϖλ−∋ 1.δ4 ⁄φ6 2.χ4 ε6 3.⁄φ3 δ5 4.γ3
δξχ4 [4...∞ε7] 5.⁄βδ2 [τρεβυια
6−+ν+−+−ζπ& 5.≤α4+ ρεχαστιγανδ ιµεδιατ πι
5+−+−+−ζπ−% ονυλ σαυ 5.∞γ2χοντινυινδ δεζ
ϖολταρεα] 5...χ5 6.δξχ5 [σαυ 6.
4−+−+−+−+∃ ⁄ξχ4 ⁄χ6!]
6...∞ξχ5 7.∞γ2? 2ΠζΠ−+ΠζΠΠζΠ∀

ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 1τΡΝ+ΘµΚΛσΝΡ!
8ρσνλωθκ+−τρ( ξαβχδεφγηψ
7ζππ+−+πζππ∋
5...⁄ε4! 6.∞ε3 [αχυµ λα 6.∞ξδ8
6−+−+πσν−+& υρµα 6...∞ξφ2#] 6...∞ξε3 7.φξε3
5+−ϖλ−+−+−% ≤η4+ 8.γ3 ⁄ξγ3 9.⁄φ3 ≤β4+! 0 1
4−+π+−+−+∃
3+−+−+ΝζΠ−#
2ΠζΠ−σΝΠζΠΛζΠ∀
1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ!
7...∞ξφ2+! 8.′ξφ2 ⁄γ4+ 9.′ε1
[σαυ 9.′γ1 ≤β6+ υρµατ δε µατ]
9...⁄ε3! 10.≤α4+ ∞δ7 11.≤α3
⁄χ2+ 0 1
Şi acum câteva curse având la

bază idei ale matului lui Legal. (γ) Μαψετ − Ηαρρωιτζ [∆51]
1.δ4 δ5 2.χ4 ε6 3.⁄χ3 ⁄φ6 4.∞γ5 ⁄β
(φ) Σχηλοµερ − Βεετζ [Α50] δ7 5.χξδ5 εξδ5 6.⁄ξδ5 ⁄ξδ5 7.∞ξδ
χορεσπονδεντα 1936 8
1.χ4 ⁄φ6 2.δ4 ε6 3.δ5?! ο πιερδερ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
ε ινυτιλα δε τιµπ 3...εξδ5 4.χξδ
5
8ρ+λϖΛκϖλ−τρ(
∞χ5 5.∞γ5? (ο λεγαρε απαρεντ 7ζππζπν+πζππ∋
α)
6−+−+−+−+&
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 5+−+ν+−+−%
8ρσνλωθκ+−τρ( 4−+−ζΠ−+−+∃
7ζππζππ+πζππ∋ 3+−+−+−+−#
6−+−+−σν−+& 2ΠζΠ−+ΠζΠΠζΠ∀
5+−ϖλΠ+−ϖΛ−% 1τΡ−+ΘµΚΛσΝΡ!
4−+−+−+−+∃ ξαβχδεφγηψ
3+−+−+−+−# 7...∞β4+ 8.≤δ2 ′ξδ8 0 1
4−+−ζΠν+πϖΛ∃
(η) Ηορωιτζ − Βλεδοω [Χ53] 3+−+−ζΠΝ+−#
Βερλιν 1837
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞χ4 ∞χ5 4.χ3
2ΠζΠΠ+−+ΠζΠ∀
∞β6 5.δ4 ≤ε7 6.δ5 ⁄δ8! [λα 1τΡΝ+ΘµΚΛ+Ρ!
6...⁄β8 πυτεα υρµα 7.δ6! χυ ξαβχδεφγηψ
αϖανταϕ] 7.∞ε2 δ6 8.η3? φ5 9. 10...γξφ3! 11.∞ξδ8 φ2+ 12.′ε2
∞γ5 ⁄φ6 10.⁄βδ2 0 0 11.⁄η4? [ερα ∞γ4+ 13.′δ3 ⁄β4+ 14.′ξε4?
µαι βινε 11.≤χ2 ] 11...φξε4
12.⁄ξε4
8ρ+λσν−τρκ+(
7ζππζπ−ωθ−ζππ∋
6−ϖλ−ζπ−σν−+&
5+−+Πζπ−ϖΛ−%
4−+−+Ν+−σΝ∃
3+−ζΠ−+−+Π#
2ΠζΠ−+ΛζΠΠ+∀
1τΡ−+ΘµΚ−+Ρ! [14.′χ4 ∞ξδ1] 14...φ5# 0 1
12...⁄ξε4! 13.∞ξε7 ∞ξφ2+ 14.′φ1 ⁄ Labourdaunnais
γ3# 0 1
(ι) Φριεσ − Σχηλεχητερ [Α02] PRIMUL TURNEU
ςιενα 1897 INTERNAŢIONAL DE LA
1.φ4 ε5 2.φξε5 ⁄χ6? [2...δ6!] 3.⁄φ3
LONDRA
δ6 4.εξδ6 ∞ξδ6 5.δ4 ⁄φ6 6.∞γ5
[ερα µαι ινδιχατ 6.⁄χ3 ] 6...η6
La începutul secolului al
7.∞η4 γ5 8.∞φ2 ⁄ε4 9.ε3? XIX-lea, principalele centre ale
[9.⁄βδ2] 9...γ4 10.∞η4? vieţii şahiste erau Parisul şi
Londra. După moartea
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ renumitului Phillidor, care nu
8ρ+λωθκ+−τρ( avea adversar, Labourdaunnais a
7ζππζπ−+π+−∋ devenit cel mai puternic şahist
6−+νϖλ−+−ζπ& francez, iar Mac Donnel, cel mai
bun şahist din Anglia. În anul
5+−+−+−+−%
1834 la Londra s-au disputat o jucători de şah. În prezent,

serie de partide între concursurile se organizează după
Labourdaunnais şi Mac Donnel, sistemul turneu, adică fiecare
care au dovedit superioritatea participant se întâlneşte cu restul
maestrului francez. După moartea participanţilor la turneu.
lui Labourdonnais şi a lui Mac
Donnel s-au evidenţiat în Franţa
St. Aman iar în Anglia, Stauton.
Meciul dintre aceşti doi maeştri a
avut loc la Paris şi s-a terminat cu
victoria categorică a şahistului
englez.
În anul 1851, La Londra a
fost organizată expoziţia
industrială internaţională. Şahiştii
englezi şi în primul rând Stauton,
s-au gândit să organizeze în
timpul expoziţiei, un turneu de
şah la care să participe cei mai
buni jucători din diferite ţări. Din Andersen
Franţa au fost invitaţi St.Aman şi
Kieseritzky, din Germania – Lasa,
Andersen şi Mayet, din Rusia –
Petrov, Ianis şi Sumov, din
Ungaria – Löwenthal şi Szen. Au
refuzat să participe St. Aman,
Lasa, Petrov şi Sumov iar Ianis a
întârziat la turneu. În această
situaţie la cei şase străini au fost
adăugaţi zece jucători englezi.
Fără îndoială, Stauton se număra EXERCIŢII
printre cei mai tari jucători din
lume, iar Williams, Wiwill, Bird Ca în orice proces de
erau consideraţi ca jucători foarte asimilare, şi în şah toate
buni. Restul jucătorilor englezi s- cunoştinţele şi deprinderile
au dovedit necorespunzători unui dobândite trebuie verificate,
astfel de turneu internaţional. testate, repetate şi apoi aplicate în
Trebuie arătat în ce constă mod corespunzător în practică.
diferenţa dintre cele două feluri de În cele ce urmează cei
competiţii: meci şi turneu. interesaţi găsesc o baterie de teste
Meciul este o luptă între cumulând principalele idei şi
doi adversari, turneul este un combinaţii tip întâlnite în jocul
concurs disputat de mai mulţi practic de şah.
Rezolvarea exerciţiilor va cu rezolvările date de autor

contribui la dezvoltarea fiind recomandabile numai la
imaginaţiei, fanteziei şi sfârşit, pentru a se
perspicacităţii combinative a preîntâmpina sugestionarea
şahiştilor, la antrenarea forţei de jucătorului.
calcul a variantelor. Această După parcurgerea
activitate va stimula concentrarea întregului text, e de dorit ca
atenţiei jucătorului de şah, îi va jucătorul să pună din nou
dezvolta memoria şi gândirea, îl poziţiile pe tablă, să urmărescă
va deprinde cu efortul intelectual cu atenţie rezolvările corecte
intens. La rezolvarea poziţiilor se şi, întrucât repetiţia este mama
impune respectarea unei anumite învăţăturii să revină din când
metodologii. Astfel, la început în când asupra lor. Teoria
jucătorul trebuie să încerce studiată rămâne numai literă
soluţionarea lor mintală, direct de moartă dacă nu se manifestă
pe diagrame, ghidându-se după permanent preocuparea pentru
următorul plan: aplicarea ei în partidele jucate.
- imaginarea ideii; Evident, nu întotdeauna o idee,
- analiza mintală a mutărilor un anumit tip de combinaţie se
proprii şi a răspunsurilor pot efectua “ca la carte”.
adverse. Practica şahistă de zi cu zi ne
- Compararea şi selecţia oferă nenumărate posibilităţi
variantelor de a aplica cunoştinţele
- Luarea deciziei însuşite într-un mod diferenţiat
Studierea atentă a materialului şi creator şi deseori, tocmai
inclus în carte şi în special a această atitudine de a scoate la
curselor va înlesni găsirea iveală o schemă -– tip din
ideii, a mutării-cheie sau a hăţişul de mutări şi variante
sacrificiului definitiv. posibile, de a sesiza tipicul în
În cazul când, la un netipic determină gradul de
moment dat, poziţia devine măiestrie a jucătorului.
neclară, este necesară reluarea Răbdarea şi perseverenţa vor fi
ei. Dacă nici acest lucru nu dă răsplătite cu satisfacţii
rezultatul scontat, li se asemănătoare cu acelea a
recomandă jucătorilor să-şi realizării unor opere de artă.
noteze poziţia până la care s-a ÎN POZIŢIILE 1-20 ALBUL
ajuns pe cale mentală, să ÎNCEPE ŞI CÂŞTIGĂ
reproducă pe tablă şi să (Soluţiile la pag. 213)
continue rezolvarea, cu aceeaşi
metodă, până la reuşita totală. (1) Σαδοϖεανυ−Λερνοϖιχι [Β0
Pe măsura efectuării, toate 7]
rezolvările se trec într-un caiet, Ιασι 1929
compararea propriilor soluţii 1.ε4 δ6 2.φ4 ⁄δ7 3.∞χ4 γ6 4.⁄φ3
∞γ7? 8ρ+λωθκ+ντρ(
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 7ζππζπνζππϖλπ∋
8ρ+λωθκ+ντρ( 6−+−ζπ−+π+&
5+−+−+−+−%
7ζππζπνζππϖλπ∋ 4−+ΛζΠΠ+−+∃
6−+−ζπ−+π+& 3+−+−+Ν+−#
5+−+−+−+−% 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
4−+Λ+ΠζΠ−+∃ 1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ!
3+−+−+Ν+−# ξαβχδεφγηψ
2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀ (4) Κρογιυσ − Αρατοωσκι [Χ41
1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ! ]
1945
ξαβχδεφγηψ 1.ε4 ε5 2.⁄φ3 δ6 3.δ4 ⁄δ7
(2) Λυζγηιν − Ιοφφε [Β07] [3...⁄φ6] 4.∞χ4 χ6 [αλτε µυταρι
Μινσκ 1968 συντ µαι σλαβε: 4...⁄γφ6 5.δξε5
1.ε4 δ6 2.⁄φ3 γ6 3.∞χ4 ⁄δ7? ⁄ξε5 6.⁄ξε5 δξε5 7.∞ξφ7+;
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 4...∞ε7 5.δξε5 ⁄ξε5 6.⁄ξε5 δξε5 7.
≤η5! ετχ] 5.⁄γ5 ⁄η6 6.α4 ο
χυρσα ραφινατα ιν χαρε νεγρυ
7ζππζπνζππ+π∋ λ χαδε
6−+−ζπ−+π+& 6...∞ε7
4−+Λ+Π+−+∃ 8ρ+λωθκ+−τρ(
3+−+−+Ν+−# 7ζππ+νϖλπζππ∋
2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ 6−+πζπ−+−σν&
1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ! 5+−+−ζπ−σΝ−%
ξαβχδεφγηψ 4Π+ΛζΠΠ+−+∃
3+−+−+−+−#
(3) Σαντασιερε − Ρ.Βψρνε [Β07
] 2−ζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
Νεω Ψορκ 1946 1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ!
1.ε4 δ6 2.δ4 ⁄δ7 3.⁄φ3 γ6 4.∞χ4 ∞
γ7?
(5) Πφειφφερ − Εισενβεισ [Β22] 1τΡΝϖΛΘτΡ−µΚ−!

Στρασβουργ 1975
1.ε4 χ5 2.χ3 δ5 3.εξδ5 ≤ξδ5 4.δ4 ξαβχδεφγηψ
χξδ4?! 5.χξδ4 ⁄χ6 6.⁄φ3 ∞γ4
7.⁄χ3 ≤δ8? [δυπα 7...≤α5 ϕοχυλ
ερα εχηιλιβρατ] 8.δ5 ⁄ε5?
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ (7) Πολλοκ − Ηαλλ [Χ55]
8ρ+−ωθκϖλντρ( Νεω Ψορκ 1890
1.ε4 ε5 2.⁄χ3 ⁄χ6 3.⁄φ3 ∞β4
7ζππ+−ζππζππ∋ 4.∞χ4 ⁄φ6 5.0 0 δ6 6.⁄δ5 ∞γ4
6−+−+−+−+& 7.χ3 ∞χ5 8.δ3 ⁄ε7?
5+−+Πσν−+−% ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
4−+−+−+λ+∃ 8ρ+−ωθκ+−τρ(
3+−σΝ−+Ν+−# 7ζππζπ−σνπζππ∋
2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀ 6−+−ζπ−σν−+&
1τΡ−ϖΛΘµΚΛ+Ρ! 5+−ϖλΝζπ−+−%
ξαβχδεφγηψ 4−+Λ+Π+λ+∃
3+−ζΠΠ+Ν+−#
(6) Ποττερ − Ματηεωσ [Χ21]
Λονδρα 1951 2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀
1.ε4 ε5 2.δ4 εξδ4 3.∞χ4 χ5 1τΡ−ϖΛΘ+ΡµΚ−!
[τρεβυια χοντρααταχατ πριν 3
...⁄φ6 ] 4.⁄φ3 δ6 5.0 0 ⁄χ6 6.χ3 δ3 ξαβχδεφγηψ
7.ƒε1 ∞γ4? 8.ε5! ⁄ξε5
(8) Βενδϕαφιελδ − Ωιππελλ [Χ6
0]
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Σιδνει 1938
8ρ+−ωθκϖλντρ( 1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞β5 ⁄γε7?! ο µ
υταρε µαι πυτιν υζιτατα 4.⁄χ3
7ζππ+−+πζππ∋ α6 5.∞α4 β5 6.∞β3 η6 7.δ4 δ6 8.
6−+−ζπ−+−+& α4 β4 9.⁄δ5 ∞γ4?
5+−ζπ−σν−+−% ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
4−+Λ+−+λ+∃ 8ρ+−ωθκϖλ−τρ(
3+−ζΠπ+Ν+−# 7+−ζπ−σνπζπ−∋
2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀ 6π+νζπ−+−ζπ&
5+−+Νζπ−+−%
4Πζπ−ζΠΠ+λ+∃ υρα:
ϖα πυτεα οαρε σα ο παστρεζε?
3+Λ+−+Ν+−#
2−ζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ 8...⁄χ6 9.≤ε3+ ′δ7 10.∞φ4! ƒε8
πε αχεστα λεγατυρα σ−α βαζα
1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ! τ
ξαβχδεφγηψ νεγρυλ, δαρ...
(9) Χηαρουσεκ − Ωολλνερ [Χ2

1] 8ρ+λωθρ+−+(
Κοσιχε 1893 7ζππ+κ+πϖλπ∋
1.ε4 ε5 2.δ4 εξδ4 3.χ3 υν
χυνοσχυτ σαχριφιχιυ δε πιον π 6−+νζπ−ζππ+&
εντρυ ινιτιατιϖα 3...δξχ3 4.∞χ4 5+−+−+−+−%
⁄φ6 5.⁄φ3 ∞χ5 6.⁄ξχ3 δ6 7.0 0 0
0 8.⁄γ5! η6 9.⁄ξφ7! ƒξφ7 10.ε5! υρ 4−+−+−ϖΛ−+∃
µαριτι 3+−σΝ−ωΘΝ+−#
χυρσα αχεστυι ϖαϕνιχ πιον
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 1τΡ−+−µΚΛ+Ρ!
8ρσνλωθ−+κ+( ξαβχδεφγηψ
7ζππζπ−+ρζπ−∋
6−+−ζπ−σν−ζπ&
5+−ϖλ−ζΠ−+−%
4−+Λ+−+−+∃ (11) Παρτιδα διν χυνοσχυτελε
µανυσχρισε αλε λυι Γιοαχχηι
3+−σΝ−+−+−# νο
2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀ Γρεχο [Χ00]
1.ε4 ε6 2.δ4 ⁄φ6 3.∞δ3 ⁄χ6 4.⁄φ3 ∞
1τΡ−ϖΛΘ+ΡµΚ−! ε7 5.η4 0 0? 6.ε5 ⁄δ5
(10) Πινκασ − Φιϕαλκοωσκι [Β
8ρ+λωθ−τρκ+(
08] 7ζππζππϖλπζππ∋
Κατοωιχε 1977 6−+ν+π+−+&
1.ε4 γ6 2.δ4 ∞γ7 3.⁄χ3 δ6 4.⁄φ3 ⁄φ
6 5.∞γ5 χ5?! [τρεβυια ϕυχατ 5+−+νζΠ−+−%
5...χ6 ] 6.ε5 χξδ4 7.εξφ6 εξφ6 4−+−ζΠ−+−ζΠ∃
8.≤ξδ4 αλβυλ α χαστιγατ ο φιγ
3+−+Λ+Ν+−# ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
2ΠζΠΠ+−ζΠΠ+∀ 8ρ+λωθ−τρκ+(
1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ! 7ζππ+−σνπζππ∋
ξαβχδεφγηψ 6−+ν+π+−+&
(12) Γυβα − Κισελεϖ [Χ05] 5+−+πζΠ−+−%
Μοσχοϖα 1976 4−ϖλ−ζΠ−+−+∃
1.ε4 ε6 2.δ4 δ5 3.⁄χ3 ⁄φ6 4.ε5
⁄φδ7 5.φ4 χ5 6.⁄φ3 ⁄χ6 7.⁄ε2
3+−σΝΛ+Ν+−#
χξδ4 8.⁄εξδ4 ∞χ5 [8...≤β6!] 9.χ3 2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀
0 0 10.∞δ3 ≤β6? νεγρυλ ισι 1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ!
χοντινυα ιδεεα, δαρ...
(14) Γασιχ − Σασιχ [Χ05]
8ρ+λ+−τρκ+( Σοκο−Βανϕα 1959
7ζππ+ν+πζππ∋ 1.ε4 ε6 2.δ4 δ5 3.⁄δ2 ⁄φ6 4.ε5
⁄φδ7 5.∞δ3 χ5 6.χ3 ⁄χ6 7.⁄ε2
6−ωθν+π+−+& ∞ε7? [τρεβυια ινταριτα πρεσιυ
5+−ϖλπζΠ−+−% νεα
ασυπρα χεντρυλυι αλβ πριν 7..
4−+−σΝ−ζΠ−+∃ .≤β6 ] 8.⁄φ3 0 0 9.η4 φ6 10.⁄φ4 ⁄β
3+−ζΠΛ+Ν+−# 6?
2ΠζΠ−+−+ΠζΠ∀ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
8ρ+λωθ−τρκ+(
1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ! 7ζππ+−ϖλ−ζππ∋
ξαβχδεφγηψ 6−σνν+πζπ−+&
5+−ζππζΠ−+−%
4−+−ζΠ−σΝ−ζΠ∃
3+−ζΠΛ+Ν+−#
2ΠζΠ−+−ζΠΠ+∀
(13) Γαυδερσεν − Φαυλ [Χ02] 1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ!
Μελβουρνε 1928 ξαβχδεφγηψ
1.ε4 ε6 2.δ4 δ5 3.ε5 χ5 4.χ3 χξδ4
[4...⁄χ6] 5.χξδ4 ∞β4+ 6.⁄χ3 ⁄χ6 7.
⁄φ3 ⁄γε7 8.∞δ3 0 0?[εξαχτ λα µο
µεντυλ χελ µαι νεποτριϖιτ;
τρεβυια 8...≤β6 ] (15) παρτιδα ρεδατα δε
Γιοαχχηινο Γρεχο ιν χελεβρυλ
σαυ ∀µανυσχρισ παριζιαν∀

(1623) [Χ41]
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 δ6 3.∞χ4 ∞γ4 4.η3 (16) Κρογιυσ − Νιεµελα [∆30]
∞η5 5.χ3 ⁄φ6 6.δ3 ∞ε7 7.∞ε3 0 0 Βαδ Λοϖισα 1934
8.γ4 ∞γ6 9.⁄η4 χ6 10.⁄ξγ6 ηξγ6 1 1.δ4 ⁄φ6 2.χ4 ε6 3.∞γ5 δ5 4.ε3
1.η4 β5?! τρεβυια χοντρααταχ ⁄βδ7 5.⁄φ3 ∞ε7 6.⁄βδ2 0 0
ατ ιν χεντρυ πριν [11...δ5] 12.∞ 7.∞δ3 β6 8.≤χ2 ∞β7 9.χξδ5 εξδ5
β3 α5 10.⁄ε5?! ⁄ξε5 11.δξε5 ⁄ε4 12.η4 µι
13.α4 β4 14.η5 γξη5 15.γ5 ⁄γ4? 1 ζανδ πε δεσχηιδερεα χολοανει
6.ƒξη5 ⁄ξε3 ∀η∀ 12...⁄ξγ5 13.ηξγ5 γ6 14.φ4 χ
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 5 [σαυ 14...δ4 15.ε4 χυ αταχ]
15.≤δ1 χ4?
8ρσν−ωθ−τρκ+(
7+−+−ϖλπζπ−∋ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
8ρ+−ωθ−τρκ+(
6−+πζπ−+−+& 7ζπλ+−ϖλπ+π∋
5ζπ−+−ζπ−ζΠΡ% 6−ζπ−+−+π+&
4Πζπ−+Π+−+∃ 5+−+πζΠ−ζΠ−%
3+ΛζΠΠσν−+−# 4−+π+−ζΠ−+∃
2−ζΠ−+−ζΠ−+∀ 3+−+ΛζΠ−+−#
2ΠζΠ−σΝ−+Π+∀
1τΡΝ+ΘµΚ−+−! 1τΡ−+ΘµΚ−+Ρ!
ξαβχδεφγηψ ξαβχδεφγηψ
Mihail Marin
(17) Βοϕκοϖιχ − Αδαµσχηι [Β7

6]
1.ε4 χ5 2.⁄φ3 γ6 3.δ4 ∞γ7 4.⁄χ3
χξδ4 5.⁄ξδ4 ⁄χ6 6.∞ε3 ⁄φ6 7.∞χ4 0
0 8.∞β3 δ6 9.φ3 ⁄α5 10.η4! α6 1
1.≤δ2 β5 12.η5 ⁄ξβ3 13.αξβ3
∞δ7?! [τρεβυια χοντρολατ χαµ 6π+πζπ−σνπωΘ&

πυλ
δ5 πριν 13...∞β7 ] 14.∞η6 ∞ξη6 5+π+−σν−+−%
? 15.≤ξη6 ε6 16.0 0 0 ≤ε7 17.γ4 4−+ΠσΝΠ+Π+∃
β4 18.γ5 ⁄ξη5 3+−σΝΛ+Π+−#
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 2ΠζΠ−+−+−+∀
8ρ+−+−τρκ+( 1τΡ−+−µΚ−+Ρ!
7+−+λωθπ+π∋ ξαβχδεφγηψ
6π+−ζππ+πωΘ& (19) Μαρσηαλλ − Βυρν [∆55]
5+−+−+−ζΠν% Παρισ 1900
1.δ4 δ5 2.χ4 ε6 3.⁄χ3 ⁄φ6 4.∞γ5 ∞
4−ζπ−σΝΠ+−+∃ ε7 5.ε3 0 0 6.⁄φ3 β6?! [6...η6
3+ΠσΝ−+Π+−# 7.∞η4 β6] 7.∞δ3 ∞β7 8.χξδ5 εξδ
5 9.∞ξφ6 ∞ξφ6 10.η4! γ6? [τρεβ
2−ζΠΠ+−+−+∀ υια
1+−µΚΡ+−+Ρ! ινχερχατ 10...χ5 σι δαχα 11.∞ξ
η7+ ′ξη7 12.⁄γ5+ ′η6 χυ σανσε δ
ξαβχδεφγηψ εα
(18) Ηορτ − Βψρνε [Ε81]
ρεσπινγε αταχυλ] 11.η5 ƒε8
1.χ4 γ6 2.⁄χ3 ∞γ7 3.δ4 ⁄φ6 4.ε4 δ6
12.ηξγ6 ηξγ6? [12...φξγ6] 13.≤χ2
5.φ3 α6 6.∞ε3 χ6 7.≤δ2 β5
∞γ7
8.∞δ3 ⁄βδ7 9.⁄γε2 0 0 10.η4 ε5 1
1.η5 ⁄ξη5 12.γ4 ⁄ηφ6 13.∞η6 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
εξδ4 14.∞ξγ7 ′ξγ7 [σαυ 8ρσν−ωθρ+κ+(
14...δξχ3 15.≤η6!] 15.≤η6+ ′η8 1
6.⁄ξδ4 ⁄ε5?[τρεβυια 16...∞β7 ] 7ζπλζπ−+πϖλ−∋
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 6−ζπ−+−+π+&
8ρ+λωθ−τρ−µκ( 5+−+π+−+−%
7+−+−+π+π∋ 4−+−ζΠ−+−+∃
3+−σΝΛζΠΝ+−#
2ΠζΠΘ+−ζΠΠ+∀
1τΡ−+−µΚ−+Ρ!
(20) Βοοκ − Ανδερσεν [Χ71]
ςαρσοϖια 1935
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞β5 α6 4.∞α4 1.β3 ε5 2.∞β2 δ6 3.ε3 ⁄φ6 4.χ4 γ6
δ6 5.χ4 [5.χ3] 5...φ5 πρεα ∀αχτι 5.δ4 ∞γ7 6.⁄χ3 [λα 6.δξε5 ⁄γ4]
ϖ∀ ! 6.δ4 φξε4 6...εξδ4 7.≤ξδ4 0 0 8.⁄φ3 ⁄βδ7
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 9.∞ε2 ⁄χ5 10.ƒδ1?! ⁄γ4 [νυ
10...⁄φε4 11.≤ξγ7+ ′ξγ7 12.⁄ξε4+ φ
8ρ+λωθκϖλντρ( 6 13.⁄ξχ5] 11.≤δ2
7+πζπ−+−ζππ∋ ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
6π+νζπ−+−+& 1Ρ+−µΚΡ+−+!
5+−+−ζπ−+−% 2ζΠΠζΠΛωΘ−ϖΛΠ∀
4Λ+ΠζΠπ+−+∃ 3−+ΝζΠ−σΝΠ+#
3+−+−+Ν+−# 4+ν+−+Π+−∃
2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀ 5−+−+−σν−+%
1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ! 6+π+−ζπ−+−&
ξαβχδεφγηψ 7πϖλπ+−ζππζπ∋
8+κτρ−ωθλ+ρ(
ξηγφεδχβαψ
(22) Τραττνερ − Γιβσ [Χ30]
Ανγλια 1915
1.ε4 ε5 2.φ4 ∞χ5 3.⁄φ3 ⁄χ6 4.χ3
[δυπα 4.φξε5 δ6 5.εξδ6 ≤ξδ6
νεγρυλ αρε υν πυτερνιχ χοντρ
αϕοχ] 4...δ5! 5.δ4 [τρεβυια 5.εξ
δ5 ]
5...εξδ4 6.χξδ4 ∞β4+ 7.⁄χ3 δξε4
***** νεγρυλ α χαστιγατ υν πιον σι
**** ινχερχαρεα ταχτιχα α αλβυλυ
*** ι σε
** ιντοαρχε ιµποτριϖα λυι 8.δ5? ε
* ξφ3 9.δξχ6 ∞ξχ3+ 10.βξχ3
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
ÎN POZIŢIILE 21-35 NEGRUL
ÎNCEPE ŞI CÂŞTIGĂ
1Ρ+ΛµΚΘϖΛ−τΡ!
(Soluţiile la pagina 214) 2ζΠΠ+−+−+Π∀
3−+π+−ζΠ−+#
(21) Λϕυβοϕεϖιχ − Στειν [Α01]
Λασ Παλµασ 1973 4+−ζΠ−+−+−∃
5−+−+−+−+% χυµ,
ποζιτια ερα δεϕα χοµπροµισα
6+−+−+Π+−& ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
7πζππ+−ζππζπ∋ 1ΡσΝΛ+ΘϖΛ−τΡ!
8τρν+κωθλ+ρ( 2ζΠΠ+ΚζΠΠζΠΠ∀
ξηγφεδχβαψ 3−ζπ−+−σΝ−+#
(23) Ρ. Φινε − ϑυδοϖιχ [∆50]
Μοσχοϖα 1937
1.δ4 δ5 2.χ4 ε6 3.⁄χ3 ⁄φ6 4.⁄φ3
χ5 5.∞γ5 χξδ4 6.⁄ξδ4 ε5 7.⁄δβ5 α
6 8.⁄ξδ5 αξβ5 9.⁄ξφ6+
1Ρ+ΛµΚΘ+−τΡ!
2ζΠΠζΠΠ+−ζΠΠ∀
3−+−+−+−+#
4+−+−+Π+−∃
5−ϖΛ−ζπ−+π+%
6+−σΝ−+−+−& 4ωθ−+Π+−+−∃
7πζππ+−+π+∋ 5−+−+−+−+%
8τρ−ϖλκωθλσνρ( 6+−+−ϖλ−+−&
ξηγφεδχβαψ 7π+π+−ζππζπ∋
8τρν+κ+λσνρ(
(24) Ναταποϖ−Ραζδοβαριν [Α ξηγφεδχβαψ
02]
Κρασνοιαρσκ 1969
1.φ4 ε5 2.φξε5 δ6 3.εξδ6 ∞ξδ6
4.⁄φ3 γ5 5.ε4 [τρεβυια ϕυχατ 5. R. Fine
δ4 σαυ 5.γ3] 5...γ4 6.⁄γ1 [λα 6.ε5
πυτεα υρµα 6...γξφ3 7.εξδ6 ≤η4
+ 8.γ3 ≤ε4+ 9.′φ2 ≤δ4+! 10.′ε1 φ2 (25) Ναγψ − Βαλογη [Β20]
+ 11.′ε2 ∞γ4#] 6...≤η4+ 7.′ε2 Βυδαπεστα 1948
γ3 8.⁄χ3? ο γαφα χαρε περµιτε ο 1.ε4 χ5 2.β4!? χξβ4 3.δ4 ε5
[3...δ5] 4.δξε5 ⁄χ6 5.⁄φ3 ⁄γε7
ινχηειερε σπεχταχυλοασα; ορι 6.∞φ4?! εϖιδεντ λοχυλ αχεστυι
18.ηξγ3 ƒη1#]
νεβυν ερα λα β2 6...⁄γ6 7.∞γ3 ≤
α5! 8.≤δ5 β3+! 9.≤ξα5? αλβυλ ε
στε
προβαβιλ χονϖινσ χα εστε ϖο ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
ρβα 1−µΚΡτΡ−+−+!
δοαρ δε υν σχηιµβ δε δαµε 2ζΠ−+−σΝΘζΠ−∀
9...β2!! (πιονυλ νεγρυ εστε αχυ
µ
3−ζΠπζΠ−ϖΛ−ζΠ#
µαι ταρε δεχατ δαµα) 10.≤χ3. 4+−+−ζΠΠ+−∃
5−ωθ−+−+−+%
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ 6τρ−+πζπ−ζπ−&
1Ρ+ΛµΚ−+ΝτΡ! 7πζπ−+−ζπλζπ∋
2ζΠΠζΠ−+ΠζπΠ∀ 8+κ+−+−σνρ(
3−ϖΛΝ+−+−+# ξηγφεδχβαψ
4+−+Π+−+−∃
5−+−ζΠ−+−ωΘ% (27) Λιτϖινοϖ − ςερεσοϖ [Α85]
6+ν+−+ν+−& Μινσκ 1958
1.χ4 φ5 2.δ4 ⁄φ6 3.⁄χ3 ε6 4.⁄φ3
7πζππ+π+πζπ∋ ∞β4 5.≤χ2 0 0 6.ε3 β6 7.∞ε2 ∞β
8τρ−ϖλκ+λ+ρ( 7 8.0 0 ∞ξχ3 9.≤ξχ3 ⁄ε4 10.≤χ2
ξηγφεδχβαψ ƒφ6 11.⁄δ2 ƒη6 12.γ3? ο σλαβιρε
δεχισιϖα
(26) Ροδατζ − Ρεινηαρδτ [Ε21] ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ

Ηαµβυργ 1935
1.δ4 ⁄φ6 2.⁄φ3 β6 3.χ4 ε6 4.⁄χ3
1−µΚΡ+−ϖΛ−τΡ!
∞β7 5.ε3 ∞β4 6.∞δ2?! 0 0 7.∞δ3 2ζΠ−ζΠΛσΝΘζΠΠ∀
δ6 8.α3 ∞ξχ3 9.∞ξχ3 ⁄ε4 10.≤χ2 3−ζΠ−ζΠ−+−+#
φ5 11.0 0 ƒφ6 12.⁄δ2 ƒη6 4+−+νζΠΠ+−∃
13.∞ξε4 φξε4 14.γ3 [εϖιδεντ, νυ 5−+π+−+−+%
14.⁄ξε4 ≤η4 χυ αταχ δυβλυ] 6τρ−+π+−ζπ−&
14...≤γ5 15.φ4 [σαυ 15.⁄ξε4 ≤φ5 7πζπ−+πζπλζπ∋
16.δ5 εξδ5 17.χξδ5 ∞ξδ5 18.φ3
ƒε6! χυ αϖανταϕ] 15...εξφ3
8+κ+−ωθ−σνρ(
16.ƒαε1 [πιονυλ νυ ποατε φι απ ξηγφεδχβαψ
αρατ χυ 16.≤δ3 φ2+ 17.ƒξφ2 ≤ξγ
3+ (28) Ωιλκε − Πριωονχτζ [Χ00]
Ηαµβυργ 1933 4+−ζΠΠ+−+−∃

1.χ4 ε6 2.ε4 δ5 3.χξδ5 εξδ5
4.εξδ5 ⁄φ6 5.∞β5+ ∞δ7 6.∞χ4 5−σΝ−σν−ϖλ−+%
∞ε7 7.⁄χ3 0 0 8.⁄γε2? ∞δ6 6ζππωθ−ζπ−+−&
9.0 0? ο γρεσεαλα µαι µαρε δε
χατ 7−+π+−ζππζπ∋
χεαλαλτα 8τρν+κ+λ+ρ(
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ (30) Σχηωαρτζ − Ηαρτλαυβ [Χ
1−µΚΡ+ΘϖΛ−τΡ! 50]
Βρεµεν 1918
2ζΠΠζΠΝζΠ−ζΠΠ∀ 1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞χ4 ∞χ5
3−+−+−σΝ−+# 4.0 0 δ6 5.η3? ο σλαβιρε
νεϕυστιφιχατα 5...η5 6.⁄η2 ⁄φ6
4+−+−+Λ+−∃ 7.δ3
5−+−+Π+−+%
6+−σν−ϖλ−+−& ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
7πζππ+λζππζπ∋ 1−µΚΡ+ΘϖΛΝτΡ!
8+κτρ−ωθ−σνρ( 2σΝΠζΠ−+ΠζΠΠ∀
ξηγφεδχβαψ 3Π+−+Π+−+#
4+−+Π+Λ+−∃
(29) Κλειν − ϑαµψ [Χ44] 5π+−ζπ−ϖλ−+%
Παρισ 1921 6+−σν−ζπν+−&
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.δ4 εξδ4
4.∞χ4 ∞χ5 [4...⁄φ6] 5.0 0 δ6
7−ζππ+−ζππζπ∋
6.⁄γ5?! υν αταχ πρεµατυρ 6...⁄ε5 8τρ−+κωθλ+ρ(
7.∞β3 η6 8.≤η5 ≤φ6 9.φ4? δ3+! ξηγφεδχβαψ
10.′η1 γ6 11.≤δ1 πεντρυ α απαρ
α (31) Μολλ − Φαλκβεερ [Α00]
τυρνυλ ςιενα 1854
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ 1.ε3?! ε5 2.χ3 δ5 3.δ4 ∞δ6 4.∞δ3
⁄χ6 5.⁄ε2 αλβυλ ϕοαχα πρεα πα
1Κ+Ρ+ΘϖΛΝτΡ! σιϖ 5...⁄φ6 6.0 0 ε4 7.∞χ2 ⁄γ4 8.⁄γ
2ζΠΠ+−+ΠζΠΠ∀ 3 η5! 9.φ3
3−+−+π+Λ+# ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
1−µΚΡ+ΘϖΛΝτΡ! [Α02]
Νυρνβεργ 1934
2ζΠΠ+−+ΛζΠΠ∀ 1.φ4 ε5 2.φξε5 δ6 3.εξδ6 ∞ξδ6
3−σΝΠζΠ−ζΠ−+# 4.⁄φ3 γ5 5.δ4 γ4 6.⁄ε5 ⁄χ6!?
[βινε ερα σι 6...∞ξε5 ] 7.⁄ξχ6
4+ν+πζΠ−+−∃ βξχ6 8.∞ε3? [τρεβυια ιµεδιατ
5π+−+π+−+% 8.≤δ3 ] 8...≤ε7 9.≤δ3 ∞α6!
10.≤ξα6? ≤ξε3 11.≤ξχ6+
6+−+−ϖλν+−&
7−ζππ+−ζππζπ∋ ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
8τρ−+κωθλ+ρ( 1Ρ+ΛµΚ−+ΝτΡ!
ξηγφεδχβαψ 2ζΠΠ+Π+ΠζΠΠ∀
3−+−ωθ−+−+#
4+π+−ζΠ−+−∃
(32) Ωεστειν − Ροµαν [Α51]
Μενδοζα 1935 5−+−+−+−+%
1.δ4 ⁄φ6 2.χ4 ε5 3.δ5?! µαι βινε ε 6+−+−ϖλΘ+−&
στε 3.δξε5 3...∞χ5 4.α3? περµιτ
ε υν σαχριφιχιυ τιπιχ, δαρ, δυπ 7π+π+−ζπ−ζπ∋
α χυµ σε ϖα ϖεδεα, νυ πρεα χο 8τρν+κ+−+ρ(
ρεχτ
(34) Ροδζινσκι − Αλεηιν [Χ50]
Παρισ 1913
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ 1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞χ4 δ6 4.χ3
1ΡσΝΛµΚΘϖΛΝτΡ! ∞γ4 5.≤β3?! ο ιεσιρε πρεµατυρ
2ζΠΠζΠΠ+−ζΠ−∀ α
5...≤δ7 6.⁄γ5 [λα διρεχτ 6.∞ξφ7+
3−+−+−+−ζΠ# ≤ξφ7 7.≤ξβ7 υρµα 7...′δ7!
4+−+−+Π+−∃ 8.≤ξα8 ∞ξφ3 9.γξφ3 ≤ξφ3] 6...⁄η6
7.∞ξφ7+ [7.≤ξβ7 ƒβ8 8.≤α6 ƒβ6
5−+−ζπΠϖλ−+% χυ χοµπενσατιε πεντρυ πιον]
6+−σν−+−+−& 7...⁄ξφ7 8.⁄ξφ7 ≤ξφ7 9.≤ξβ7
7πζππ+πζππζπ∋ ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
8τρ−+κωθλσνρ( 1Ρ+−µΚ−ϖΛΝτΡ!
ξηγφεδχβαψ 2ζΠΠζΠ−ζΠ−ζΠΠ∀
(33) Ηαµβυργερ−Ηεναχηερ
3−+−+−ζΠ−+#
4+λ+Π+−+−∃ În ziua de 25 decembrie

5−+−ζπ−+−+% 1981 s-a stins din viaţă savantul
român Gheorghe Mihoc, unul din
6+−+−ζπν+−& marii iubitori ai jocului de şah.
7πζπθ+−ζπΘζπ∋ Născut la Brăila, la 7 iulie
1906, Gheorghe Mihoc şi-a făcut
8τρ−ϖλκ+−+ρ( studiile liceale şi universitare la
ξηγφεδχβαψ Bucureşti, susţinându-şi
doctorarul în ştiinţe statistice la
(35) Χραδδοχκ − Μιεσεσ [Α25] Roma, în 1931, şi în matematici la
Λονδρα 1939 Bucureşti, în 1947. Intrat în
1.χ4 ε5 2.⁄χ3 ⁄χ6 3.γ3 ⁄φ6 4.∞γ2 ∞ activitatea didactică şi de
cercetare ştiinţifică a urcat toate
β4 5.ε3 δ6 6.⁄γε2 ∞γ4 7.≤β3
treptele ierarhice.
Αλβυλ σπερα σα φολοσεασχα
Şahul l-a învăţat în primele
σλαβιχιυνεα πυνχτυλυι β7 7... clase ale liceului “Gh. Şincai” din
ƒβ8 Bucureşti, după care l-a integrat
8.⁄δ5 ∞α5 9.⁄ξφ6+ în activitatea sa cotidiană ca un
“sine qua non”, jucându-l cu
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ multă dăruire în partide de
1Ρ+−µΚ−ϖΛ−τΡ! destindere, parcă desprinse din
epoca şahului romantic.
2ζΠΛζΠΝζΠ−ζΠΠ∀ Deşi dotat cu un real talent,
Gheorghe Mihoc nu a abordat
3−ζΠ−ζΠ−+Θ+# şahul de performanţă, dând
4+λ+−+Π+−∃ prioritate cercetărilor în domeniul
matematicii, pasiune de prim plan
5−+−ζπ−+−ϖλ% a vieţii sale. A fost însă un vajnic
6+−σΝ−ζπν+−& animator şi susţinător al şahului
românesc de după 1944, în 1950
7πζππ+−ζππζπ∋ fiind ales vicepreşedinte al
8τρ−+κωθ−τρ−( Comisiei Centrale de Şah,
condusă de Mihail Sadoveanu şi
ξηγφεδχβαψ apoi preşedinte al Federaţiei
***** Române de Şah din toamna anului
1957, odată cu reorganizarea
** sporturilor din ţara noastră şi
* constituirea federaţiilor pe ramuri
GHEORGHE MIHOC de sport.
În 1960 se retrage de la
Un mare animator conducerea federaţiei, dedicându-
al şahului românesc se exclusiv muncii sale didactice
şi de cercetare în cadrul
Universităţii, rămânând în (1) Hartlaub - Rosenbaum [C50]
continuare un mare iubitor al Freiburg, 1892
1.e4 e5 2.¥c4 ¤c6 3.¤f3 f6?! 4.¤h4 g5??
şahului pe care l-a jucat şi sprijinit
evident o mutare impulsiva
cu dragoste şi pasiune până la
sfârşitul vieţii. ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
7ζππζππ+−+π∋
6−+ν+−ζπ−+&
5+−+−ζπ−ζπ−%
4−+Λ+Π+−σΝ∃
3+−+−+−+−#
5.£h5+ ¢e7 6.¤f5# 1–0
(2) Wiede - Goetz [C33]

Strasbourg, 1880
1.e4 e5 2.f4 exf4 3.b3? preocupat probabil
sa ocupe diagonala mare, albul nu observa
sahul damei 3...£h4+ 4.g3 [4.¢e2] 4...fxg3
5.h3 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
8ρσνλ+κϖλντρ(
6−+−+−+−+&
5+−+−+−+−%
4−+−+Π+−ωθ∃
3+Π+−+−ζπΠ#
2Π+ΠζΠ−+−+∀
1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ!
[nimic nu mai este bun 5.hxg3 £xh1 sau;
PARTIDE SCURTE (miniaturi) 5.¤f3 g2+ 6.¤xh4 gxh1£] 5...g2+ 6.¢e2
Partide scurte si foarte scurte, £xe4+ 7.¢f2 gxh1¤#
jucate in concursuri cu caracter oficial sau in
mod amical (3) Reinle - N [C30]
Murau, 1930
1.e4 e5 2.f4 f5 3.exf5 slabeste flancul
7ζππζπνϖλΛζππ∋
regelui 3...e4? acum evenimentele se 6−+−ζπ−σν−+&
precipita 4.£h5+ g6 5.fxg6 h6 6.g7+ ¢e7 5+−+−ζπ−+−%
7.£e5+ ¢f7
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 4−+−+Π+−+∃
8ρσνλωθ−ϖλντρ( 3+−ζΠΠ+Ν+−#
7ζππζππ+κζΠ−∋ 2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀
6−+−+−+−ζπ& 1τΡΝϖΛΘ+ΡµΚ−!
5+−+−ωΘ−+−% ξαβχδεφγηψ
4−+−+πζΠ−+∃ (6) N,N - N,N [C40]
3+−+−+−+−# 2000
2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀ 1.e4 e5 2.¤f3 ¥c5 3.¤xe5 ¥xf2+ 4.¢xf2
£h4+ 5.g3 £xe4 6.£e2 £xh1?? 7.¥g2 £xc1
1τΡΝϖΛ−µΚΛσΝΡ!
8.gxh8¤# 1–0 8ρσνλ+κ+ντρ(
(4) Fischer,R - Fine,R [C41]
Manhattan blitz New York, 1963 6−+−+−+−+&
1.e4 e5 2.¤f3 d6 3.d4 ¤d7 4.¥c4 c6 5.0–0 5+−+−σΝ−+−%
¥e7 6.dxe5 dxe5 7.£e2 ¤gf6 8.¦d1 £c7
9.¤g5 0–0 10.¥xf7+ 1-0
4−+−+−+−+∃
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 3+−+−+−ζΠ−#
8ρ+λ+−τρκ+( 2ΠζΠΠζΠΘµΚΛζΠ∀
7ζππωθνϖλΛζππ∋ 1τΡΝωθ−+−+−!
6−+π+−σν−+& ξαβχδεφγηψ
5+−+−ζπ−σΝ−%
[7...£xh2 8.¤g4+] 8.¤d3+ 1–0
4−+−+Π+−+∃
3+−+−+−+−#
2ΠζΠΠ+ΘζΠΠζΠ∀
1τΡΝϖΛΡ+−µΚ−!
(7) Juanes,M - Thomas,C [C44]
ξαβχδεφγηψ Bethun op, 2000
(5) De la Paz,F - Wohl,A [C41] 1.e4 e5 2.¤f3 ¤c6 3.d4 exd4 4.¥c4 ¥b4+
XXXVI Capablanca Mem 2001 5.c3 dxc3 6.0–0 h6 7.a3 ¥e7 8.£d5
1.e4 e5 2.¤f3 d6 3.¥c4 ¥e7 4.c3 ¤f6 5.d3
0–0 6.¥b3 ¤bd7 7.0–0 ¦e8 8.¥xf7+ 1-0 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
8ρ+λωθκ+ντρ(
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 7ζππζππϖλπζπ−∋
8ρ+λωθρ+κ+( 6−+ν+−+−ζπ&
5+−+Θ+−+−% 4−+−+Π+−+∃
4−+Λ+Π+−+∃ 3+−+−+−+−#
3ζΠ−ζπ−+Ν+−# 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
2−ζΠ−+−ζΠΠζΠ∀ 1τΡ−ϖΛ−µΚΛ+Ρ!
1τΡΝϖΛ−+ΡµΚ−! ξαβχδεφγηψ
9.£f8# 1–0
negrul este pierdut: la 8...d6 urmeaza
(10) N - Pera,N [C42]
9.£xf7+ ¢d7 10.¥e6# 1–0
Olanesti, 1998
(8) Chirila,C - Teodorescu,A [C69]
Memorialul Revolutiei din Dec. '89 1.e4 e5 2.¥c4 ¤f6 3.¤f3 ¤xe4 4.¤c3 ¤xc3
1.e4 e5 2.¤f3 ¤c6 3.¥b5 a6 4.¥xc6 dxc6 5.dxc3 d6 [trebuia sa joc 5...f6 ] 6.0–0
5.0–0 f6 6.d4 exd4 7.£xd4 ¥d6 8.¦d1 ¥g4 [mergea si direct 6.¤xe5 cu avantaj]
9.¤bd2 ¥xh2+–+ -+ ½–½ 6...¥g4?
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
8ρ+−ωθκ+ντρ( 8ρσν−ωθκϖλ−τρ(
7+πζπ−+−ζππ∋ 7ζππζπ−+πζππ∋
6π+π+−ζπ−+& 6−+−ζπ−+−+&
5+−+−+−+−% 5+−+−ζπ−+−%
4−+−ωΘΠ+λ+∃ 4−+Λ+−+λ+∃
3+−+−+Ν+−# 3+−ζΠ−+Ν+−#
2ΠζΠΠσΝ−ζΠΠϖλ∀ 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
1τΡ−ϖΛΡ+−µΚ−! 1τΡ−ϖΛΘ+ΡµΚ−!
7.¤xe5 ¥xd1 8.¥xf7+ ¢e7 9.¥g5# 1–0
(11) Mayfield - Trinks [B00]
(9) Pera,N - Aspriotti,L [C46] Omaha, 1959
Bucuresti, 1993
1.e4 e5 2.¤f3 ¤c6 3.¤c3 ¥c5 4.¤xe5 ¤xe5 1.e4 g5 2.¤c3 f5?? 3.£h5#
5.d4 ¥xd4 6.£xd4 £f6? 7.¤b5 ¢d8 8.£c5
¤c6 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 7ζππζππζπ−+π∋
8ρ+λµκ−+ντρ( 6−+−+−+−+&
7ζππζππ+πζππ∋ 5+−+−+πζπΘ%
6−+ν+−ωθ−+& 4−+−+Π+−+∃
5+ΝωΘ−+−+−% 3+−σΝ−+−+−#
2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ 1τΡΝϖΛΘτΡ−µΚ−!
1τΡ−ϖΛ−µΚΛσΝΡ! ξαβχδεφγηψ
1–0
1–0
(14) Al Modiahki,M - Tin,H [B06]
(12) Jaffe - Bischoff [B29] Yangon schev Yangon (1), 1999
SUA, 1960 1.e4 g6 2.d4 ¥g7 3.¤c3 d6 4.¤f3 ¤d7 5.¥c4
c5 6.¤g5 ¤h6 7.¥xf7+ ¤xf7 8.¤e6 £b6
1.e4 c5 2.¤f3 ¤f6 3.¤c3 d5 4.exd5 ¤xd5 9.¤xg7+ ¢f8 10.¤e6+
5.¥b5+ ¥d7 6.¤e5 ¤xc3 [trebuia jucat 6...e6
] 7.£f3 mutare intermediara neprevazuta de ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
negru 7...f6 8.£h5+! g6 9.¤xg6 ¥xb5
8ρ+λ+−µκ−τρ(
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 7ζππ+νζπν+π∋
8ρσν−ωθκϖλ−τρ( 6−ωθ−ζπΝ+π+&
7ζππ+−ζπ−+π∋ 5+−ζπ−+−+−%
6−+−+−ζπΝ+& 4−+−ζΠΠ+−+∃
5+λζπ−+−+Θ% 3+−σΝ−+−+−#
4−+−+−+−+∃ 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
3+−σν−+−+−# 1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ!
2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ ξαβχδεφγηψ
1τΡ−ϖΛ−µΚ−+Ρ!
ξαβχδεφγηψ 1–0
[9...hxg6 10.£xg6#] 10.¤e5# 1–0

(15)Vasiukov,E-Razuvaev,Y [B06]
Rubinstein mem Polanica Zdroj , 72
(13) Leko,P - Ehlvest,J [B07] 1.e4 g6 2.d4 ¥g7 3.c3 d5 4.exd5 £xd5
EU-ch Rapid-30' Cap d`Agde, 96 5.¤f3 c5 6.¥e3 cxd4 7.cxd4 ¤h6
1.e4 g6 2.d4 ¥g7 3.¤f3 d6 4.c3 ¤f6 5.¥d3
0–0 6.0–0 c5 7.h3 ¤c6 8.d5 ¤a5 9.¦e1 e5
10.b4
8ρσνλ+κ+−τρ(
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 7ζππ+−ζππϖλπ∋
8ρ+λωθ−τρκ+( 6−+−+−+πσν&
7ζππ+−+πϖλπ∋ 5+−+θ+−+−%
6−+−ζπ−σνπ+& 4−+−ζΠ−+−+∃
5σν−ζπΠζπ−+−% 3+−+−ϖΛΝ+−#
4−ζΠ−+Π+−+∃ 2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀
3+−ζΠΛ+Ν+Π# 1τΡΝ+ΘµΚΛ+Ρ!
2Π+−+−ζΠΠ+∀ ξαβχδεφγηψ
Vasiukov nu observa atacul dublu care Ca sa evite matul intr-o mutare dar ...
urmeaza 8.£c1 1–0 urmeaza pierderea damei 9.¥c7 £d7
10.¤d6+ 1–0
(16) Shirazi,K - Peters,J [B20]
USA-ch Berkeley (15), 1984 (18) L. Chuck - Elliot T. [B17]
1.e4 c5 2.b4 cxb4 3.a3 d5 4.exd5 £xd5 CL2-2000.10.10, 2000
5.axb4 £e5+ 1.e4 c6 2.d4 d5 3.¤c3 dxe4 4.¤xe4 ¤d7
5.¥c4 ¤gf6 6.¤g5 e6 7.£e2 £b6 8.¤xf7
8ρσνλ+κϖλντρ( 8ρ+λ+κϖλ−τρ(
7ζππ+−ζππζππ∋ 7ζππ+ν+Νζππ∋
6−+−+−+−+& 6−ωθπ+πσν−+&
5+−+−ωθ−+−% 5+−+−+−+−%
4−ζΠ−+−+−+∃ 4−+ΛζΠ−+−+∃
3+−+−+−+−# 3+−+−+−+−#
2−+ΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ 2ΠζΠΠ+ΘζΠΠζΠ∀
1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ! 1τΡ−ϖΛ−µΚ−σΝΡ!
0–1 1–0
(19) Doucha L. - Holicky M. [B20]

(17) Tseitlin,M- Taimanov,M [B46] Ch Slovakia (team) Slovakia , 2000
Leningrad, 1981 1.e4 c5 2.b4 cxb4 3.¥b2 d5 4.exd5 £xd5
1.e4 c5 2.¤f3 ¤c6 3.d4 cxd4 4.¤xd4 e6 5.d4 ¤c6 6.c4 bxc3 7.¤xc3 £xd4
5.¤c3 a6 6.¥f4 ¤ge7 7.¤db5 axb5 8.¤xb5
d5 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 8ρ+λ+κϖλντρ(
8ρ+λωθκϖλ−τρ( 7ζππ+−ζππζππ∋
7+π+−σνπζππ∋ 6−+ν+−+−+&
6−+ν+π+−+& 5+−+−+−+−%
5+Ν+π+−+−% 4−+−ωθ−+−+∃
4−+−+ΠϖΛ−+∃ 3+−σΝ−+−+−#
3+−+−+−+−# 2ΠϖΛ−+−ζΠΠζΠ∀
2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ 1τΡ−+ΘµΚΛσΝΡ!
1τΡ−+ΘµΚΛ+Ρ! ξαβχδεφγηψ
8.¤d5 £xd1+ 9.¦xd1 1–0 (22) Thelen - N [B30]

Berlin, 1930
(20) Engineer - Random [B10] 1.e4 c5 2.¤f3 ¤c6 3.c3 d5 4.e5?! cu intentia
First Kingdom Tournament, 2000 4... e6 5. d5 etc. 4...d4 5.¥d3 ¥g4 6.¥e4!
1.e4 c6 2.¤f3 d5 3.¤c3 dxe4 4.¤xe4 ¤d7 ¤xe5 7.¥xb7 ¦b8?
5.¥c4 ¤gf6 6.¤eg5 e6 7.£e2 h6 8.¤xf7 ¢xf7
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 8−τρ−ωθκϖλντρ(
8ρ+λωθ−ϖλ−τρ( 7ζπΛ+−ζππζππ∋
7ζππ+ν+κζπ−∋
6−+π+πσν−ζπ& 6−+−+−+−+&
5+−+−+−+−% 5+−ζπ−σν−+−%
4−+Λ+−+−+∃ 4−+−ζπ−+λ+∃
3+−+−+Ν+−# 3+−ζΠ−+Ν+−#
2ΠζΠΠζΠΘζΠΠζΠ∀
1τΡ−ϖΛ−µΚ−+Ρ! 2ΠζΠ−ζΠ−ζΠΠζΠ∀
ξαβχδεφγηψ 1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ!
9.£xe6+ ¢g6 10.¥d3+ ¢h5 1–0 [trebuia jucat 7...¥xf3 ] 8.¤xe5 ¥xd1 9.¥c6+
1–0
(21) Aronin - Kantovici [B27] (23) Reti - Tartakover [B15]

Moscova, 1960 Viena, 1910
1.e4 c5 2.¤f3 g6 3.c3 b6?! [3...¥g7] 4.d4 1.e4 c6 2.d4 d5 3.¤c3 dxe4 4.¤xe4 ¤f6
¥b7 5.¥c4 d5 6.exd5 ¥xd5 7.£a4+ ¥c6? 5.£d3?! e5? [Inceputul unei operatii de
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ schimb gresite. Trebuia jucat 5...¤xe4 ]
6.dxe5 £a5+ 7.¥d2 £xe5 8.0–0–0
8ρσν−ωθκϖλντρ( dezlegand calul si punand o cursa fina
7ζπ−+−ζππ+π∋ 8...¤xe4
6−ζπλ+−+π+& ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
5+−ζπ−+−+−% 8ρσνλ+κϖλ−τρ(
4Θ+ΛζΠ−+−+∃ 7ζππ+−+πζππ∋
3+−ζΠ−+Ν+−# 6−+π+−+−+&
2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀ 5+−+−ωθ−+−%
1τΡΝϖΛ−µΚ−+Ρ! 4−+−+ν+−+∃
ξαβχδεφγηψ 3+−+Θ+−+−#
2ΠζΠΠϖΛ−ζΠΠζΠ∀
8.¤e5! Si in fata perspectivei de mat sau de 1+−µΚΡ+ΛσΝΡ!
pierdere a unei figuri, negrul a cedat 1–0 ξαβχδεφγηψ
Stapanirea coloanei d permite albului o 1.d4 d5 2.c4 ¤c6 3.¤f3 ¥g4 4.£a4 ¥xf3
splendida combinatie 9.£d8+!! ¢xd8 5.gxf3 dxc4 6.e3 e5 7.dxe5 £d5 8.¤c3 £xf3
10.¥g5+ ¢e8 [10...¢c7 11.¥d8#] 11.¦d8# 1–0 9.¦g1 0–0–0? [9...£h5!? 10.¥g2 ¤ge7÷]
10.¥e2
(24) Pera,N - Andrei [B07]
Bucuresti, 1993
1.e4 d6 2.¤f3 g6 3.¥c4 ¤d7 4.¥xf7+ ¢xf7 8−+κτρ−ϖλντρ(
5.¤g5+ negrul pierde dama sau este facut 7ζππζπ−+πζππ∋
mat 1–0
6−+ν+−+−+&
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 5+−+−ζΠ−+−%
8ρ+λωθ−ϖλντρ( 4Θ+π+−+−+∃
7ζππζπνζπκ+π∋ 3+−σΝ−ζΠθ+−#
6−+−ζπ−+π+& 2ΠζΠ−+ΛζΠ−ζΠ∀
5+−+−+−σΝ−% 1τΡ−ϖΛ−µΚ−τΡ−!
4−+−+Π+−+∃ ξαβχδεφγηψ
3+−+−+−+−#
2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ [10.¥e2 £f5 11.¥g4+-] 1–0
ξαβχδεφγηψ (27) Perez,I - Doncel ,D [A80]
(25) Balasoiu - Pera,N [A51] Madrid-ch U20 Madrid (6), 2000
Bucuresti, 1998 1.d4 f5 2.¥g5 h6 3.¥h4 g5 4.¥g3 f4 5.e3
1.d4 ¤f6 2.c4 e5 3.dxe5 ¤e4 4.a3 d6 fxg3 6.£h5#
5.exd6 ¥xd6 6.g3? ¤xf2 7.¢xf2 albul pierde
dama ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 8ρσνλωθκϖλντρ(
8ρσνλωθκ+−τρ( 7ζππζππζπ−+−∋
7ζππζπ−+πζππ∋ 6−+−+−+−ζπ&
6−+−ϖλ−+−+& 5+−+−+−ζπΘ%
5+−+−+−+−% 4−+−ζΠ−+−+∃
4−+Π+−+−+∃ 3+−+−ζΠ−ζπ−#
3ζΠ−+−+−ζΠ−# 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
2−ζΠ−+ΠµΚ−ζΠ∀ 1τΡΝ+−µΚΛσΝΡ!
1τΡΝϖΛΘ+ΛσΝΡ! ξαβχδεφγηψ
ξαβχδεφγηψ 1–0
7...¥xg3+ 8.¢xg3 £xd1 0–1 (28) Soto E. - Valverde L. [A45]

Ch Peru (regional), 2000
(26) Novikov,I - Finegold,B [D07] 1.d4 ¤f6 2.¥g5 c5 3.¥xf6 gxf6 4.dxc5 £a5+
New York op New York (7), 1993 5.¤c3 £xc5 6.¤f3 ¤c6 7.£d2 d6 8.¤d5 ¤e5
9.b4 ¤xf3+ 10.exf3 9.dxe5 £a5+ 10.¤c3
8ρ+λ+κϖλ−τρ( 8ρ+−+κϖλ−τρ(
7ζππ+−ζππ+π∋ 7ζππ+−+πζππ∋
6−+−ζπ−ζπ−+& 6−+π+−σν−+&
5+−ωθΝ+−+−% 5ωθ−+−ζΠ−+−%
4−ζΠ−+−+−+∃ 4−+Θ+−+λ+∃
3+−+−+Π+−# 3+−σΝ−+−ζΠ−#
2Π+ΠωΘ−ζΠΠζΠ∀ 2ΠζΠ−+ΠζΠΛζΠ∀
1τΡ−+−µΚΛ+Ρ! 1τΡ−ϖΛ−µΚ−+Ρ!
1–0 1–0
(31) Ranits,F - Voegel,W [B30]

AUT-chT2O 9900 AUT, 2000
1.e4 c5 2.¤f3 ¤c6 3.c3 d6 4.d4 ¥g4 5.¥e2
(29) N - Kruger [B01] ¤f6 6.¥e3 ¤xe4 7.d5 £b6 8.dxc6 £xb2
Szezecin, 1920 9.£a4 ¤xc3 10.cxb7+ 1–0
1.e4 d5 2.exd5 ¤f6 3.c4 c6 4.dxc6?!
[trebuia jucat 4.d4 ] 4...¤xc6 5.d3 e5 6.¤c3
¥c5 7.¥g5 0–0 8.¤e4? direct in gura lupului 8ρ+−+κϖλ−τρ(
7ζπΠ+−ζππζππ∋
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 6−+−ζπ−+−+&
8ρ+λωθ−τρκ+( 5+−ζπ−+−+−%
7ζππ+−+πζππ∋ 4Θ+−+−+λ+∃
6−+ν+−σν−+& 3+−σν−ϖΛΝ+−#
5+−ϖλ−ζπ−ϖΛ−% 2Πωθ−+ΛζΠΠζΠ∀
4−+Π+Ν+−+∃ 1τΡΝ+−µΚ−+Ρ!
3+−+Π+−+−# ξαβχδεφγηψ
2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀
1τΡ−+ΘµΚΛσΝΡ! ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
8...¤xe4! 9.¥xd8 ¥xf2+ 10.¢e2 ¤d4# 0–1 7ζππζππζπ−+π∋
(30) Abramovic - Rajkovic [A11] 6−+−+−+−+&
JUG-chT Igalo, 1994
1.¤f3 d5 2.c4 c6 3.£c2 dxc4 4.£xc4 ¤f6 5+−+−+−+Λ%
5.g3 ¥g4 6.¥g2 ¤bd7 7.d4 e5 8.¤xe5 ¤xe5
4−+−ζΠπ+−+∃
3+−+−+−+−#
3+−+−ζΠΝ+Π#
(32) Bronstein - Ghilk [A82]
URSS, 1979 partida gluma
2ΠζΠΠσΝΠ+Π+∀
1.d4 f5 2.e4 fxe4 3.£h5+ g6 4.¥e2 gxh5? 1τΡ−ϖΛΘµΚΛ+Ρ!
5.¥xh5# 1–0 ξαβχδεφγηψ
(35) Haberditz - Hysek [A04]

(33) N - du Mont [A02] Viena, 1938
1.f4 e5 2.fxe5 d6 3.exd6 ¥xd6 4.g3 £g5 1.¤f3 f5 2.e4 fxe4 3.¤g5 d5 4.d3 exd3
5.¤f3? [trebuia 5.¥g2 ] 5...£xg3+ 6.hxg3 5.¥xd3 ¤f6 6.¤xh7 ¤xh7 [nu mergea nici
¥xg3# 6...¦xh7 7.¥xh7 ¤xh7 8.£h5+ ¢d7 9.£xd5+
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ ¢e8 10.£h5+] 7.¥g6+ sahul decisiv 7...¢d7
8.£xd5# 1–0
8ρσνλ+κ+ντρ( ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
7ζππζπ−+πζππ∋ 8ρσνλωθ−ϖλ−τρ(
6−+−+−+−+& 7ζππζπκζπ−ζπν∋
5+−+−+−+−% 6−+−+−+Λ+&
4−+−+−+−+∃ 5+−+Θ+−+−%
3+−+−+Νϖλ−# 4−+−+−+−+∃
2ΠζΠΠζΠΠ+−+∀ 3+−+−+−+−#
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
ξαβχδεφγηψ 1τΡΝϖΛ−µΚ−+Ρ!
0–1
(36) Cody - Heaton [B01]
(34) Munteanu - Cioara [A45] SUA, 1947
Bucuresti, 1948 1.e4 d5 2.exd5 £xd5 [2...¤f6] 3.¤c3 £d8
1.d4 ¤f6 2.¤d2 e5! 3.dxe5 ¤g4 4.¤gf3 ¥e7 [era mai bine 3...£a5 ] 4.d4 e6 5.¤f3 ¥b4
5.h3? pentru a scapa de calul incomod dar 6.¥d3 ¥xc3+?! 7.bxc3 h6 8.0–0 negrul a
... 5...¤e3! 6.fxe3 ¥h4+ 0–1 ramas in urma cu dezvoltarea 8...¤f6
[8...¤e7] 9.¥a3! a6? negrul muta pionii
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ marginali pierzand timp pretios 10.¦e1 b5
11.c4 ¥b7 12.cxb5 ¤bd7? 13.¦xe6+ fxe6
8ρσνλωθκ+−τρ( 14.¥g6# 1–0
6−+−+−+−+& ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
5+−+−ζΠ−+−% 8ρ+−ωθκ+−τρ(
4−+−+−+−ϖλ∃ 7+λζπν+−ζπ−∋
6π+−+πσνΛζπ& 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
5+Π+−+−+−% 1τΡΝ+−µΚ−σΝΡ!
4−+−ζΠ−+−+∃ ξαβχδεφγηψ
3ϖΛ−+−+Ν+−#
2Π+Π+−ζΠΠζΠ∀
1τΡ−+Θ+−µΚ−! (39) Bird+D.-Gunsberg+L. [A02]
ξαβχδεφγηψ 1.f4 e5 2.fxe5 d6 3.exd6 ¥xd6 4.¤f3 g5 un
gambit cam hazardat al danezului From
(37) Pacer - Hamlisch [A02] 5.c3 g4 6.£a4+ ¤c6 7.¤d4 £h4+ 8.¢d1 g3
impiedicand la prima vedere 9. Cc6 dar, in
1.f4 e6 2.g4 £h4# fond, o cursa diabolica 9.b3 pentru a apara
dama dar ...
8ρσνλ+κϖλντρ(
7ζππζππ+πζππ∋ 8ρ+λ+κ+ντρ(
6−+−+π+−+& 7ζππζπ−+π+π∋
5+−+−+−+−% 6−+νϖλ−+−+&
4−+−+−ζΠΠωθ∃ 5+−+−+−+−%
3+−+−+−+−#
2ΠζΠΠζΠΠ+−ζΠ∀ 4Θ+−σΝ−+−ωθ∃
1τΡΝϖΛΘµΚΛσΝΡ! 3+ΠζΠ−+−ζπ−#
ξαβχδεφγηψ 2Π+−ζΠΠ+ΠζΠ∀
1τΡΝϖΛΚ+Λ+Ρ!
cea mai scurta partida posibila, incheiata
cu un "harakiri" sahist ... 0–1 ξαβχδεφγηψ
9...£xh2!! o treaba cam neplacuta; dupa ...
(38) Teed - Delmar [A80] 10.¦xh2 gxh2 pionul negru se transforma
New York, 1896 inevitabil in dama 0–1
1.d4 f5 2.¥g5 h6 3.¥h4 g5 4.¥g3 f4? o
urmarire obsedanta 5.e3 h5 6.¥d3 dupa (40) Moll - Falkbeer [A00]
dama si nebunul ameninta sa apara pe 1.e3?! e5 2.c3 d5 3.d4 ¥d6 4.¥d3 ¤c6
diagonala de mat 6...¦h6 7.£xh5+! ¦xh5 5.¤e2 albul joaca prea pasiv 5...¤f6 6.0–0
8.¥g6# 1–0 e4 7.¥c2 ¤g4 8.¤g3 h5! 9.f3 ¤xh2! decisiv
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 10.¢xh2 h4 11.fxe4 hxg3+ 12.¢g1 ¦h1+
8ρσνλωθκϖλν+( 13.¢xh1 £h4+ 14.¢g1 £h2#
7ζππζππζπ−+−∋ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
6−+−+−+Λ+& 8ρ+λ+κ+−+(
5+−+−+−ζπρ% 7ζππζπ−+πζπ−∋
4−+−ζΠ−ζπ−+∃ 6−+νϖλ−+−+&
3+−+−ζΠ−ϖΛ−#
5+−+π+−+−% comerciale din Bucureşti, unde s-

a născut la 14 septembrie 1848,
4−+−ζΠΠ+−+∃ Albin şi-a dedicat toată viaţa
jocului de şah în paralel cu
3+−ζΠ−ζΠ−ζπ−# preocupările profesionale.
2ΠζΠΛ+−+Πωθ∀ Studiind cu sârguinţă teoria
deschiderilor, în care, după
1τΡΝϖΛΘ+ΡµΚ−! cercetări solitare în “laboratorul”
ξαβχδεφγηψ său improvizat, şi-a lăsat cu
(41) Bethge - Legal [C21] competenţă amprenta
Berlin, 1930 personalităţii sale, a reuşit să dea
1.e4 e5 2.d4 exd4 3.c3 dxc3 [obisnuit se un puls notabil răspândirii şahului
joaca 3...d5 ] 4.£b3!? [teoria analizeaza aici
în ţara noastră.
numai 4.¥c4 ] 4...cxb2 5.¥xb2 ¤f6 6.¤d2
lasa diagonala mare deschisa 6...¥c5 O realizare de importanţă
[trebuia preferat 6...d5 ] 7.¥c4 £e7? in loc istorică este tipărirea la Bucureşti,
sa faca rocada imediat, negrul se lanseaza în 1872, a primului manual în
intr-o actiune dubioasa legata de castigul limba română şi cu litere latine,
unui al treilea pion 8.¤gf3 ¤xe4 9.0–0 ¤xd2 intitulat “AMICULU JOCULU
10.¤xd2 0–0 acum decide atacul pe
DE SCACHU TEORETICU ŞI
diagonala mare
PRACTICU”, care în cele 42 de
pagini ale sale arată foloasele pe
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ care le-ar avea tineretul studios în
8ρσνλ+−τρκ+( dezvoltarea şi cultivarea spiritului
prin practicarea şahului.
7ζππζππωθπζππ∋ Înzestrat cu darul scrisului
6−+−+−+−+& şi având o cultură multilaterală,
5+−ϖλ−+−+−% Albin compune peste două
4−+Λ+−+−+∃ decenii o comedie şahistă într-un
3+Θ+−+−+−# act, reprezentată la Nürnberg, în
1892, şi un studiu cu caracter
2ΠϖΛ−σΝ−ζΠΠζΠ∀ pshihologic “Schach Aphorismen
1τΡ−+−+ΡµΚ−! und Reminiscenzen” publicat la
ξαβχδεφγηψ Hanovra în 1899.
Contactul cu şahul de
11.£g3! [nu direct 11.£c3 din cauza 11...£f6]
performanţă se produce destul de
11...g6 12.£c3 1–0 târziu, în jurul vârstei de 40 de
ani. În 1886 participă ca
reprezentant al României la un
ADOLF ALBIN turneu la Viena la care evoluează
- Un precursor al şahului remarcabil, dar consacrarea vine
românesc – abia în 1881 când câştigă un
concurs de maeştri tot la Viena,
Absolvent al unei şcoli fapt care îi aduce o invitaţie la
internaţionalul de la Dresda, unde ¾ calul şi nebunul au aceeaşi

în 1882 ocupă locul 11 din 17 valoare, fiecare dintre ei
participanţi, dar printre învinşii fiind ceva mai preţios decât
săi se numără şi câţiva din marii trei pioni.
jucători ai timpului ca Winawer, ¾ Turnul este aproximativ
Mason, Schottländer, V Paulsen şi egal cu o figură uşoară plus
…Tarrasch, câştigătorul turneului. doi pioni.
¾ Dama este egală ca valoare
CAPITOLUL 2 cu două turnuri, dar
reprezintă mai puţin decât
trei figuri uşoare.
JOCUL DE MIJLOC În final, valoarea pionului
creşte. Astfel, trei pioni sunt egali
Studierea jocului de mijloc cu o figură uşoară, iar turnul egal
diferă faţă de aceea a cu o figură uşoară şi un pion.
deschiderilor. Dacă în prima fază Deci, în jocul de mijloc, calitatea
studiul variantelor teoretice este este echivalentă cu doi pioni, iar
de un real folos, în jocul de în final cu un pion. Două turnuri
mijloc, esenţialul îl constituie sunt mai valoroase decât dama.
posibilitatea de apreciere a Trei figuri uşoare sunt egale cu
poziţiei. Criteriile de apreciere dama. O damă este egală ca
sunt: valoare cu un turn, o figură uşoară
a) Considerarea forţelor; şi un pion.
b) Mobilitatea pieselor; Cunoaşterea acestor valori
c) Siguranţa regelui; se dovedeşte utilă mai ales în
Aprecierea forţelor, adică a schimburile care intervin într-o
materialului de care dispune partidă echilibrată. Trebuie însă
fiecare parte, este mai uşor de precizat faptul că, în partidă,
făcut, cunoscută fiind valoarea în piesele au valorile pe care le
sine şi valoarea comparată a conferă poziţia lor strategică şi
pieselor. posibilităţile de colaborare. În
Forţa pieselor depinde de unele cazuri, dezavantajul
posibilitatea de deplasare. În material este compensat printr-o
poziţia iniţială piesele au o dezvoltare mai armonioasă a
valoare potenţială, dar pe figurilor sau un avantaj poziţional
parcursul desfăşurării partidei, care poate favoriza manevre
valoarea figurilor şi a pionilor nu tactice de mare eficacitate. De
rămâne constantă. Pe baza asemenea în final, un pion
acumulărilor rezultate din practică susţinut de rege poate valora cât
s-a ajuns la stabilirea anumitor un turn sau altă figură uşoară care
raporturi de valoare. trebuie să se sacrifice pentru
În deschidere şi în jocul de pionul care se poate transforma în
mijloc, damă. Doi pioni legaţi şi avansaţi
pot câştiga împotriva turnului, ¾ Slăbirea poziţiei adverse;

chiar dacă nu sunt susţinuţi de De multe ori, alegerea şi
rege. Dama câştigă împotriva a elaborarea planului este un proces
opt pioni în poziţia iniţială, dar de creaţie, presupunând cunoştin-
face numai remiză contra pionului ţe temeinice, experienţă, talent,
susţinut de rege şi ajuns pe fantezie şi calcul exact. Astfel,
penultima linie pe coloanele dacă jucătorul alege un plan
nebunilor “c” şi “f”. inspirat, apar nu numai şanse de
În cazul combinaţiilor, rapor- câştig, ci şi de realizare a unui
turile de valoare sunt răsturnate. câştig frumos, care ridică jocul de
De multe ori sunt sacrificate figuri şah la nivel de artă.
valoroase, pentru a se ajunge la Redau, în rezumat, planul pe
câştig cu material minor. care P. Romanovski l-a aplicat
Mobilitatea se analizează în timp de cinci ore de joc şi a cărui
funcţie de libertatea de deplasare expunere ocupă multe pagini din
a pieselor şi de structura pionilor. “Jocul de mijloc” în următoarea
La aceasta se adaugă posibilitatea partidă:
de colaborare a pieselor şi situaţia
tactică din orice moment, care 1.⁄φ3 δ5 2.ε3 ⁄φ6 3.β3 ∞γ4 4.∞ε2 ⁄
poate favoriza combinaţiile. În βδ7 5.∞β2 ∞ξφ3 6.∞ξφ3 ε5 7.δ3
plus trebuie asigurată poziţia
χ6 8.⁄δ2 ∞δ6 9.0 0 ≤ε7 Mutarea
regelui.
următoare a albului indică în ce
În urma acestei analize se
parte trebuie să se pună la adăpost
concepe un plan corespunzător,
regele negru, pe flancul regelui,
ţinând seama de caracteristicile
deoarece pe flancul damei pionii
poziţiei. Despre plan jucătorii de
albi se pregătesc de asalt
şah amatori cunosc mai puţin. În
10.α4 0 0
general se concepe un plan
general care poate fi de mare ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
amploare sau mai redus. Se ia
hotărârea dacă se va continua
8ρ+−+−τρκ+(
jocul de mijloc prin atac sau prin 7ζππ+νωθπζππ∋
apărare, sau dacă, prin schimbul
pieselor, se va intra mai repede în
6−+πϖλ−σν−+&
final. Acest plan include de multe 5+−+πζπ−+−%
ori, planuri subordonate, mai
scurte, cu scopuri imediate ca:
4Π+−+−+−+∃
¾ Manevre pentru ocuparea 3+Π+ΠζΠΛ+−#
unor câmpuri importante;
¾ Eliberarea unei piese; 2−ϖΛΠσΝ−ζΠΠζΠ∀
¾ Izolarea unei piese; 1τΡ−+Θ+ΡµΚ−!
¾ Mici combinaţii pentru
câştigarea unui pion; ξαβχδεφγηψ
25.φ5 După cum se va vedea mai

Acesta este momentul în târziu, albul trebuia să aştepte alt
care albul începe să-şi facă planul. moment pentru această mutare.
Obiectivul ales al primei etape Jucând preventiv ar fi reţinut
este punctul slab din tabăra regele negru pe flancul regelui.
negrului, câmpul f5. Acolo Acum după toate legile acestui fel
intenţionează să-şi mute calul. de atacuri el va fugi la celălalt
Dar cum? Albul a analizat mai capăt al tablei ⁄φ8 26.γ4? (şi acum
multe căi, oprindu-se asupra celei ar fi fost mai tare ≤η5) ′φ7!
mai scurte: f1-e3-f5. Desigur Regele negru a început fuga
aceasta necesită un calcul: dar oricum nu e greu să ne
11.γ3 ƒαδ8 12.∞γ2 ƒφε8 13.≤ε2 convingem că jocul slab al
≤ε6 14.ε4 ⁄φ8 15.ƒφδ1 ⁄γ6 negrului şi imprudenţa lui au dus
16.⁄φ1! Iată că acum calul ajunge la o poziţie fără speranţă şi după
prin e3 la f5. Va fi oare destul de mai multe mutări negrul a fost
ameninţător pentru negru ? Greu obligat să cedeze.
de spus. Totuşi ideea albului Relatând mersul
trebuie acceptată, mai bine să joci evenimentelor şi cursul gândirii
după un plan, chiar mai slab, sale din această partidă,
decât fără nici unul. Cel mai rău Romanovski scrie:
este rătăcirea figurilor fără nici un “Concluzia principală şi
rost. finală pe care rămâne să o tragem
Negrul încearcă să distrugă referitor la plan, se rezumă la
calul din f5, dar continuarea lui nu următoarele: în partidă trebuie să
este... bună: avem un plan de bază unic, pentru
16…∞χ517.⁄ε3 ∞ξε318.≤ξε3 δ4? realizarea căruia urmărim obţi-
Aceasta este de-a dreptul o nerea unei iniţiative îndelungate,
sinucidere. Negrul îşi anulează cu tendinţă neîntreruptă de a o
singur contrajocul pe flancul mări până la limita suficientă
damei şi în centru, cedând pentru obţinerea victoriei”.
adversarului şi supremaţia pe Ce este deci un plan unic
flancul.regelui:19.≤ε2 ⁄δ7 20.ƒφ1 într-o partidă de şah ?
≤δ6 21.∞α3 χ5? Încă o mutare Un plan unic într-o partidă
dezastruoasă. Albul a provocat de şah este totalitatea
aceste avansări, după care negrul operaţiunilor strategice care se
este îngheţat definitiv pe flancul succed şi se execută de fiecare
damei. În orice caz trebuia să se dată pe baza unei gândiri
abţină de la această avansare a independente, decurgând din
pionului pentru a păstra pentru necesităţile situaţiei intervenite pe
damă posibilitatea de pătrundere tablă.
prin diagonalele negre. Deci nu un plan întocmit de
22.ƒαε1 ⁄β8 23.∞χ1 ⁄χ6 24.φ4 φ6 la prima până la ultima mutare ci
o serie de planuri scurte. Execută
planul schiţat, ţelul propus! Alege există coloane şi diagonale

alt ţel, fă alt plan! Şi aşa, până la deschise, iar centrul nu poate fi
sfârşitul partidei. Dacă adversarul pătruns de figuri.
te obligă să renunţi la scopul Ce este de făcut în acest
propus sau dacă tu singur ai ajuns caz? Ce fel de plan să alegem?
la concluzia că el nu poate fi Dacă jocul în centru nu este
atins, schimbă planul, întocmeşte posibil, trebuie să transferăm
altul, propune-ţi altă ţintă. Dacă o jocul pe flancuri. Fiecare parte îşi
lovitură neaşteptată schimbă brusc întocmeşte planul de atac pe una
poziţia, de ce să construim după dintre părţile tablei, în scopul
un plan care nu mai corespunde? deschiderii unei verticale, cu
Vrând – nevrând, eşti obligat să te ocolirea armatei adverse. În
gândeşti la noi obiective. funcţie de necesităţile de apărare
În construirea unui plan, şi şi posibilităţile de atac, jucătorul
în aceasta stă farmecul şahului, în elaborează un plan pentru
general, un mare maestru nu este acţiunile imediate.
legat de o singură soluţie. El are PLAN OFENSIV. Centrul
libertatea de alege, de a crea. fiind închis, în majoritatea
Dacă jucătorul alege un plan cazurilor se organizează atacuri
inspirat, atunci apar nu numai de pioni pe flancul unde eşti mai
şanse de câştig, ci şi acelea ale tare şi deschiderea poziţiei regelui
unui câştig frumos şi a realizării nu prezintă prea multe riscuri.
unei opere de artă. PLAN DE APĂRARE
Alegerea planului este un Existând un plan de atac de
proces de creaţie. Pentru ambele părţi, este importantă
rezolvarea cu succes a acestei luarea de măsuri pentru
probleme sunt necesare cunoştinţe stânjenirea acţiunilor adversarului
şi experienţă, talent, fantezie, prin obstacole şi puncte de
calcul rigid, idee creatoare şi o apărare, în scopul de a-i întârzia
apreciere precisă a desfăşurarea atacului.
particularităţilor poziţiei. În poziţiile de acest tip, cu
Caracterul imediat al centrul închis, decide viteza
jocului este determinat de atacurilor. De ambele părţi este
structura de pioni în centru, în necesară supravegherea
funcţie de care se schiţează posibilităţilor de lovituri în centru
mijloacele de luptă. care, este bine de reţinut, sunt cele
mai bune răspunsuri la atacurile
CENTRU ÎNCHIS de flanc.
În apărarea Nimzovici, CENTRU DESCHIS

Partida spaniolă sau Indiana
Regelui survin poziţii cu pioni Dacă centrul este liber de
blocaţi în centru. Pe tablă nu pioni, rolul figurilor creşte
considerabil. Aici, nu mutările de şi figurile ambelor părţi au

subminare a pionilor sunt libertate de mişcare. Albul are
importante, ci acţiunile ofensive piesele aşezate pe poziţii mai
ale figurilor. Lupta se duce cu active, pregătite să se lanseze într-
participarea tuturor figurilor, care un atac pe flancul regelui.
se împletesc într-o crâncenă Deocamdată, acest lucru nu e prea
încleştare, într-un ghem încâlcit. simplu, deoarece în dispozitivul
Într-o astfel de luptă, planurile negrului nu există slăbiciuni
părţilor sunt mai uşor de prevăzut. evidente. Înainte de toate, printr-
PARTEA ACTIVĂ, tinde un şir de manevre subtile, Alehin
ca, prin jocul figurilor, să provoacă slăbiciuni în scutul de
provoace slăbiciuni în poziţia pioni al regelui negru.
adversarului, pe care apoi să le 18.≤δ6 ⁄εδ7
atace. De regulă nu se întreprind 19.ƒχδ1 ƒαδ8
atacuri de pioni, deoarece, în 20.≤γ3 γ6
cazul unui centru deschis, slăbirea Prima slăbiciune a apărut,
propriei poziţii este foarte Alehin îl forţează pe negru la o
riscantă. alta.
PARTEA CARE SE 21.≤γ5 ′η8
APĂRĂ încearcă să respingă Negrul ia măsuri urgente
atacul, evitând, pe cât posibil, pentru a para ameninţările ƒ d1-
slăbirea pionilor. d4-h4 şi dublarea turnurilor pe
Un exemplu clasic de atac coloana “d”.
cu figuri, în poziţie cu centru 22.⁄δ6 ′γ7
deschis, se poate considera finalul
23.ε4! ⁄γ8
partidei Alehin – Lasker, din
24.ƒδ3 φ6
turneul de la Zürich, anul 1934.
Permiţând astfel un final
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ spectaculos, dar, oricum, negrul
8ρ+−+−τρκ+( nu mai are apărare (la mutarea
mai bună 24...η6 ar fi urmat
7ζππ+−+πζππ∋ 25.⁄φ5+ ′η7 26.⁄ξη6 φ6 27.⁄φ5!! φξ
6−ωθπ+−σν−+& γ5 28.ƒη3+ ⁄η6 29.ƒξη6#
25.⁄φ5+ ′η8
5+−+−σνΝ+−% 26.≤ξγ6 1 0
4−+−+−+−+∃
CENTRU ÎN MIŞCARE
3+Λ+−ζΠ−+−#
2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀ În Partida italiană,
Gambitul regelui, Gambitul
1+−τΡΘ+ΡµΚ−! Evans, de multe ori albul are
ξαβχδεφγηψ pionii săi la d4 şi la e4, uneori cu
Centrul este liber de pioni sacrificiul unui pion. În multe
deschideri contemporane, de Βακυ, 1945

exemplu în Apărarea Grünfeld,
albul are doi sau mai mulţi pioni
mobili în centru, în timp ce negrul 8ρ+−+ρ+κ+(
opune un singur “stopper” pe
orizontala a şasea sau chiar a
7ζπλ+−ωθπζππ∋
şaptea. 6−ζππ+−σν−+&
În asemenea poziţii, e
normal ca toată atenţia jucătorilor 5+−+π+−+−%
să fie captată de acest centru în 4−+−ζΠν+−+∃
mişcare, iar planurile părţilor să
urmărească promovarea sau 3+ΠσΝ−ζΠ−ζΠ−#
împiedicarea acestor pioni 2ΠϖΛ−+−ζΠΛζΠ∀
importanţi.
PARTEA ACTIVĂ, care 1τΡ−+Θ+ΡµΚ−!
dispune de un centru de pioni ( cu ξαβχδεφγηψ
excepţia centrului de pioni slabi
care trebuie apăraţi), încearcă să Planul albului este simplu. El
înainteze pionii şi să realizeze pregăteşte avansarea pionilor
unul sau doi pioni liberi în centru centrali prin f3 şi e4. Susţinuţi de
care pot decide rezultatul luptei. nebuni, aceşti pioni pot străbate
Un astfel de plan ideal nu reuşeşte mai târziu toate liniile de apărare
întotdeauna. În general, partea ale adversarului. Negrul face tot
care posedă centrul de pioni posibilul pentru a întârzia
alungă, cu ajutorul lor, figurile mişcarea infanteriei, încercând
adversarului de pe poziţiile apoi s-o blocheze şi, dacă poate,
centrale şi mută atacul pe flanc, chiar s-o distrugă.
unde se rezolvă lupta. În jurul avansării e4 se
PLANUL DE APĂRARE desfăşoară ciocniri ascuţite.
constă în tendinţa de a opri şi 1.ƒε1 ∞χ8
bloca pionii adverşi. Obiectivul
2.φ3 ⁄ξχ3
următor este subminarea acestui
3.∞ξχ3 ∞φ5
centru şi distrugerea lui. De
regulă, în acest gen de poziţii, 4.≤δ2 η5
partea care se apără nu reuşeşte să Negrul aduce şi acest pion
organizeze un atac de flanc, toată în apărare. Albul nu poate face
atenţia ei fiind îndreptată asupra acum mutarea, importantă în
centrului. unele variante, g4. În plus la
Exemplul următor este nevoie, negrul are la dispoziţie h4.
caracteristic luptei pentru şi 5.ƒε2 ≤δ7!
contra promovării centrului de Cântărind cu grijă toate
pioni. consecinţele mutării e4 negrul a
Κονσταντινοπολσκι − Κοτοϖ conchis că nu e în stare s-o
împiedice. Partida s-a prelungit cu câmpuri albe, ceea ce, evident,

multe mutări dar nu prezintă diminuează şansele albului de a
interes pentru această temă. ţine câmpurile c4 şi e4.
1...∞φ5
CENTRU FIXAT 2.≤χ2 ∞ε4
3.β5
În poziţiile cu centru fixat Tânărul maestru duce
este greu de vorbit despre un plan inexact lupta pentru câmpurile
activ şi unul pasiv sau de apreciat centrale şi permite negrului să
avantajul vreuneia din părţi. Lupta ocupe atât punctul e4 cât şi pe cel
poartă un caracter de manevre, în din c4. Era mai bine 3.ƒαδ1
care cu greu se poate obţine un 3...∞ξδ3
avantaj. 4.≤ξδ3 ⁄α5
Botvinik a jucat asemenea 5.⁄γ3
poziţii excepţional de bine şi Mai slab era 5.⁄ξδ5 ⁄ξδ5
exact. În partida cu Stolberg (cu 6.∞ξα5 ƒε3 şi negrul ar fi
alb) Moscova, 1940 el a aplicat o exercitat o puternică presiune.
logică de fier care merită a fi luată
5...⁄χ4
ca exemplu:
6.∞χ1 ƒαχ8
7.ƒα2 ∞φ8
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 8.α4 ∞β4
8ρ+−+ρ+κ+( Toate eforturile negrului
sunt îndreptate către distrugerea
7ζππ+θ+πζπ−∋ apărătorilor câmpului e4. Logica
6−+νϖλλσν−ζπ& lui Botvinik este simplă şi
condensată dar, în acelaşi timp,
5+−+π+−+−% are o forţă considerabilă, deoarece
4−ζΠ−ζΠ−ζΠ−+∃ manevrele sunt strâns legate de
cerinţele poziţiei. În partidă au
3ζΠΘσΝΛ+−+Π# mai urmat multe mutări care au
2−+−ϖΛΝ+Π+∀ dus la superioritatea absolută a
negrului şi în final albul a cedat.
1τΡ−+−+ΡµΚ−!
ξαβχδεφγηψ CENTRU SUB TENSIUNE
Albul supraveghează În cazul unei situaţii

punctele importante e5 şi c5, iar neclare în centru, jocul poate trece
negrul pe cele din e4 şi c4. în oricare din cele patru tipuri
Botvinik se dovedeşte mai arătate mai înainte. Atenţia
bine pregătit în lupta pentru jucătorului, mai mult ca oricând,
centru. Cu mutarea următoare el trebuie să fie îndreptată asupra
provoacă schimbul nebunilor de centrului. Scopul manevrelor
fiecărei părţi este să obţină o 17.⁄γ3 χξδ4

stabilizare a centrului care să-i fie 18.⁄ξδ4
favorabilă şi să provoace o Toţi pionii centrali sunt
structură de pioni neconvenabilă măturaţi de vârtejul schimbului şi
pentru adversar. Dacă una din acest centru de operaţiuni este
părţi nu poate aştepta clarificarea acum deschis pentru jocul
poziţiei de pioni şi e nevoită să figurilor.
înceapă un atac de flanc, în acest 18...γ6
caz trebuie supravegheate cu Keres împiedică ocuparea
multă grijă posibilităţile de punctului important f5 de calul
contraatac în centru, deoarece o alb.
astfel de lovitură aplicată la timp 19.∞η6 ∞φ6
poate distruge într-o clipă toate 20.⁄β3 ⁄χ4
planurile de atac pe flanc. 21.⁄ε4 ∞ξβ2
Un bun exemplu este S-a constatat, încă de la
partida Boleslavski – Keres început, un avantaj pentru negru,
(Turneul pretendenţilor, Zürich, ceea ce presupune că el a folosit
1953) mai bine centrul şi deschiderea
acestuia s-a dovedit a fi în
favoarea sa. Boleslavski trebuia să
aleagă altă soluţie pentru
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ rezolvările în centru.
8ρ+λ+−τρκ+( Exemple de partide cu
7+−ωθ−ϖλπζππ∋ centrul sub tensiune pot fi găsite
multe în turneele contemporane.
6π+−ζπ−σν−+& Se poate spune că în fiecare
5σνπζπ−ζπ−+−% partidă, într-un fel sau altul, se
4−+−ζΠΠ+−+∃ duce, încă de la primele mutări, o
3+−ζΠ−+Ν+Π# luptă pentru formarea unui centru
avantajos. Iscusinţa de a câştiga
2ΠζΠΛ+−ζΠΠ+∀ această luptă ţine de artă. Alegând
1τΡΝϖΛΘτΡ−µΚ−! corect structura centrului se
ξαβχδεφγηψ facilitează activitatea viitoare a
figurilor, punând bazele unei
Deocamdată centrul este strategii superioare pentru
încordat iar formaţia de pioni se obţinerea victoriei.
poate transforma oricând în alta. Adeseori, teoria jocului de
12.⁄βδ2 ƒδ8 mijloc, se referă la poziţii în care
13.⁄φ1 δ5 una din părţi are avantaj.
14.εξδ5 εξδ4 Judecarea superiorităţii se face pe
15.χξδ4 ⁄ξδ5 baza unuia sau mai multor
16.≤ε2 ∞β7 elemente, iar planul de joc se
întocmeşte în funcţie de elementul talent. Tactica şi arta combinaţiei

preponderent, adică de se însuşesc la fel de bine ca şi
caracteristica principală. jocul poziţional şi în plus,
În general, avantajul prezintă mai multă atractivitate.
material este cel mai temeinic, Teoria jocului de şah a
teoretic, celelalte condiţii fiind generalizat în mare măsură
egale, avantajul material este experienţa dobândită din practica
suficient pentru victorie. Un pion maeştrilor şi în ceea ce priveşte
în plus poate decide, de multe ori jocul de mijloc a concretizat o
câştigarea partidei. Există însă şi serie de poziţii tipice sau elemente
cazuri când doi pioni sau chiar comune care pot fi învăţate şi
trei nu sunt suficienţi pentru folosite în partide.
victorie, iar alteori, nici chiar o
figură în plus. COMBINAŢII ELEMENTARE
Dezavantajul material poate
fi compensat printr-o aşezare În acest subcapitol vor fi
superioară a pieselor, avantaj expuse secvenţe cu procedee
poziţional care constă într-o mai tactice, manevre tactice şi
mare mobilitate a pieselor şi în combinaţii grupate pe teme.
colaborarea lor armonioasă. Acest Aceste tipuri de combinaţii vor fi
avantaj se poate menţine numai clasificate în raport cu ideea
dacă este folosit şi fructificat mai (tema) care stă la bază, astfel:
înainte ca partea adversă să 1. Combinaţii bazate pe legarea
reuşească să-şi dezvolte piesele, sau dezlegarea figurilor
contracarând avantajul. Prin legare se înţelege acea
Pentru conducerea partidei situaţie în care o piesă nu poate
în jocul de mijloc sunt necesare muta deoarece ar deschide linia de
cunoştinţe de tactică şi strategie. acţiune a unei piese adverse
Strategia presupune stabilirea asupra unei piese proprii, creind
scopului şi întocmirea planului prin aceasta un dezavantaj.
general şi este în mare măsură de Legarea este absolută atunci când
natură abstractă. deplasarea piesei legate ar lăsa
Tactica presupune obiective regele în şah, ceea ce nu este
mai apropiate şi concrete, pe permis de regulile jocului.
secvenţe mai scurte. În planul Legarea este relativă atunci
general al partidei, aceste două când prin deplasarea piesei legate
mijloace trebuie îmbinate astfel ar lăsa o piesă neapărată.
încât să răspundă întrebărilor de
bază: ce trebuie făcut şi cum
trebuie făcut? 1−µΚ−+−ϖΛ−τΡ!
Este greşit să se creadă că
numai strategia se poate învăţa,
2τΡΠσΝ−ωΘ−ζΠΠ∀
iar tactica este o chestiune de 3Π+Λ+−+−+#
4ωθ−ζπ−ϖλΠ+−∃ ξαβχδεφγηψ
5−+ν+π+−+% Cu 1.ƒξχ8 albul a câştigat
imediat, deoarece la 1…≤ξχ8
6+−+−+−+−& urmează 2.≤γ6 ! şi mat imparabil
7πζπ−+−ζππζπ∋ la h6 sau g7.
3. Combinaţii bazate pe
8+−+ρµκ−σνρ( interferarea liniilor de acţiune
ξηγφεδχβαψ a figurilor adverse
Combinaţie mult utilizată în
Un caz foarte simplu. Prin şahul artistic, dar… survine foarte
1...≤ξφ2+ 2.≤ξφ2 ƒε1# negrul des şi în jocul practic în forme
poate obţine mat în două mutări, adeseori mai prozaice, dar la fel
bazat pe legarea damei albe. de eficace.
2. Combinaţii bazate pe (129) Ηαρνεσ − Μαλζαην
supraîncărcarea figurilor Λυνεβυργ, 1935
apărătoare ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
Atunci când o figură este
obligată să apere două sau mai 8ρ+λ+κ+−τρ(
multe puncte, sau să susţină două
sau mai multe figuri se spune că
7+π+−+πζππ∋
este supra-încărcată. 6π+−+π+−+&
5ωθ−ϖλπζΠ−+−%
4−+−ωΘ−ζΠ−+∃
(128) Ρετι − Φαηρµ 3+−σΝ−+−+−#
Μαννηειµ, 1914 2ΠζΠΠ+Λ+ΠζΠ∀
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 1τΡ−+−+ΡµΚ−!
8−τΡλ+θ+ρµκ( ξαβχδεφγηψ
7+−+−+−ζπ−∋ Negrul a crezut că o să
6−+−+π+−ζπ& câştige dama. A urmat însă
1.∞β5+ ! întrerupând apărarea
5+π+πϖΛ−+−% nebunului c5 de către dama din
4π+−ζΠ−+−+∃ a5. După 1…αξβ5 urmează
2.≤ξχ5, iar la 1...≤ξβ5 2.⁄ξβ5
3+−+−ζΠ−+Π# 4. Combinaţii bazate pe atac
2Π+Θ+−ζΠΠ+∀ dublu şi şah prin descoperire.
Atacul dublu este o armă
1+−+−+−µΚ−! tactică utilizată foarte frecvent,
atât izolat cât şi ca element
component în combinaţii mai deci firesc ca redeschiderea

complicate. Cea mai simplă formă acestor linii să constituie un
a atacului dublu este desigur aşa- obiectiv tactic al atacatorului, care
numita “furculiţă” prin care un va căuta să profite de orice prilej
pion atacă două piese adverse. Un pentru a realiza o combinaţie pe
exemplu simplu: această temă.
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Ανδριτοιυ − Λειβοϖιχι
χορεσπονδεντα, 1938
8−+−+−+−+( ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
7+−+−+−+−∋ 8κ+−+−+ρ+(
6−+−+−+−+& 7ζπ−+λσν−ωθ−∋
5τρπ+κζππζππ% 6−τρπϖΛ−+−ζπ&
4−+−+−+−+∃ 5+−+π+πζπ−%
3+−ζΠΚ+Π+Π# 4−+−ζΠπ+−+∃
2ΠτΡ−+−+Π+∀ 3+−+−τΡ−+−#
1+−+−+−+−! 2ΠωΘ−+−ζΠΠζΠ∀
ξαβχδεφγηψ 1τΡ−+−+ΛµΚ−!
Negrul stă evident mai bine ξαβχδεφγηψ
poziţional, dar a jucat neatent şi în
această poziţie albul are Prin bătaia la b6, albul a
posibilitatea nu numai să se deschis coloana “a” şi după câteva
salveze, dar să şi câştige partida, mutări a dat mat.
printr-o furculiţă clasică: 1.≤ξβ6 αξβ6 2.ƒα3+ ′β7 3.∞α6+
1.ƒξβ5+ ƒξβ5 2.χ4+ ′α8 4.∞χ8#
Acum albul îşi recâştigă 6. Combinaţii bazate pe
turnul şi apoi şi partida. slăbiciunea ultimei linii.
Se spune că nu există jucător
care să nu fi pierdut măcar odată o
partidă din cauza slăbiciunii
5. Combinaţii bazate pe ultimei linii (a 8-a sau prima,
deschiderea liniilor sau după cum juca cu albul sau cu
diagonalelor negrul). Lipsa unei “ferestruici”
Şi acest tip de combinaţii este pe unde regele să poată fugi, în
foarte frecvent. Aceasta se cazul unui şah neaşteptat pe
datoreşte faptului că în mod ultima linie, se arată de multe ori
obişnuit apărarea caută să închidă fatală. Mulţi jucători, interpretând
liniile de atac ale pieselor adverse prea “ad literam” principiile
pentru a le limita activitatea. Este strategice, evită să joace mutări ca
h7-h6 sau g7-g6 (respectiv h2-h3 3.≤χ7!!

sau g2-g3) pentru a nu slăbi Ca şi la mutarea
poziţia rocadei. Fără a contesta precedentă, dama albă nu poate fi
cât de puţin faptul că astfel de luată nici de turnul nici de dama
mutări slăbesc poziţia rocadei şi neagră din cauza matului la e8.
creează de foarte multe ori 3...≤β5
obiective de atac, din jocul practic 4.α4!
am constatat că o “ferestruică” Pentru a atrage dama pe
este foarte necesară. câmpul a4 şi a face posibil un nou
(132) Τορρε − Αδαµσ atac.
Νεω Ορλεανσ, 1926 4...≤ξα4
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 5.ƒε4!!
Acum pe lângă dama care
8−+ρ+ρ+κ+( stă în priză la c7, este atacat şi
7+π+θ+πζππ∋ turnul e4 de două ori, dar şi el este
“tabu”:
6−+−ζπ−ϖλ−+& după 5...≤ξε4 6.ƒξε4 negrul
5ζπ−+Π+−+−% pierde dama pentru un turn.
5...≤β5
4−+−ωΘ−+−+∃ 6.≤ξβ7
3+−+−+Ν+−# şi albul câştigă deoarece dama
neagră nu mai are nici un câmp
2ΠζΠ−+ΡζΠΠζΠ∀ liber pe diagonala a4-e8. Negrul
1+−+−τΡ−µΚ−! are de ales între pierderea damei
şi matul pe linia a 8-a. O
ξαβχδεφγηψ combinaţie care a făcut înconjurul
lumii!
Aici elementul caracteristic 7. Combinaţii bazate pe
al combinaţiei este ameninţarea blocarea sau eliberarea unui
de mat pe ultima linie. câmp.
Dama neagră este legată de Acest tip de combinaţii este
apărarea turnului e8 şi aceasta strâns legat de tema matului. Într-
permite albului să câştige în felul adevăr, de cele mai multe ori
următor: blocările de câmpuri au drept scop
1.≤γ4! ≤β5 să oblige adversarul să-şi aducă
Acesta este singurul câmp una din piese pe un câmp unde
pe care poate muta dama fără a împiedică fuga regelui propriu în
părăsi apărarea turnului din e8. faţa ameninţării de mat. De
Este clar că nu asemenea eliberarea unui câmp
merge 1...≤ξγ4 διν χαυζα 2.ƒξε8 (cu tempo) este de obicei necesară
+ υρµατ δε µατ. pentru a face posibilă ocuparea lui
2.≤χ4! ≤δ7 de către o altă figură capabilă de
a-l folosi pentru atac. Οποχενσκι − Ηροµαδκα

În decursul timpului această Κασχηαυ, 1918
combinaţie a fost realizată în
forme foarte frumoase. ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
∆υηρσσεν − Τρογερ 8−+−+ρ+−+(
Βαδ Ελστερ, 1936
7+−+−+ρ+π∋
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 6Ρ+π+−ζππ+&
8−+−+κσν−+( 5+π+λµκ−+−%
7τρ−+−+π+ρ∋ 4−+π+−σΝΠζΠ∃
6π+−+λωΘ−+& 3+−ζΠ−µΚ−+−#
5ωθ−σνΝζΠ−σΝπ% 2−+Π+−ζΠ−+∀
4−ζπ−+−+−ζΠ∃ 1+−+Ρ+−+−!
3+−+−+−+−# ξαβχδεφγηψ
2ΠζΠΠ+−+Π+∀
1+−µΚΡ+−+Ρ! 1.ƒξδ5+ χξδ5 2.⁄δ3+ χξδ3 3.φ4#
1 0
9. Combinaţii bazate pe blocarea
1.≤ε7+ ƒξε7 2.⁄φ6# 1 0 şi prinderea figurilor
O combinaţie poate avea ca
8. Combinaţii pentru îndepărtarea scop doar câştigarea unui pion.
figurilor adverse De obicei diferitele ameninţări din
Pentru îndepărtarea figurilor combinaţii sunt legate de ideea
adverse au fost utilizate în câştigului de material; apărarea
practica şahistă nenumărate împotriva lor duce la tema
combinaţii şi nu mai puţine curse, principală a combinaţiei.
conţinând o gamă foarte largă de Tema de faţă se ocupă de o
idei. formă specială a câştigului de
Uneori tema principală a material şi anume de acele cazuri
combinaţiei este însoţită de alte când capturarea piesei adverse
combinaţii secundare (legări, este precedată de o combinaţie
atacuri duble, supraîncărcări) tipică de imobilizare, de blocare a
ei. Am putea spune că este vorba
despre un procedeu caracteristic
şarpelui care-şi hipnotizează
victima pentru a o putea ataca în
linişte. Un exemplu:
1.ε4 ⁄φ6 2.ε5 ⁄δ5 3.χ4 ⁄β6 4.χ5 ⁄δ5
5.⁄χ3 ε6 6.∞χ4 ⁄ξχ3 7.βξχ3 ∞ξχ5 partida. Un exemplu:

8.δ4
7ζππζππ+πζππ∋ 8−ϖλρτρ−+κ+(
6−+−+π+−+& 7+λ+−+πζπ−∋
5+−ϖλ−ζΠ−+−% 6πζπ−+πωθνζπ&
4−+ΛζΠ−+−+∃ 5+−+−σΝ−+Θ%
3+−ζΠ−+−+−# 4−+−ζΠ−+−+∃
2Π+−+−ζΠΠζΠ∀
1τΡ−ϖΛΘµΚ−σΝΡ! 3+Λ+−+−τΡ−#
ξαβχδεφγηψ 2ΠζΠ−ϖΛ−ζΠΠζΠ∀
1+−+−τΡ−µΚ−!
Prinderile de figuri pot avea
un aspect tragicomic, atunci când ξαβχδεφγηψ
capcana ţi-o închizi singur, fără să
existe vreo ameninţare directă din
partea adversarului, cum s-a Atacul albului pe flancul
întâmplat în poziţia de mai sus în regelui apare, la prima vedere,
care negrul a jucat întâi 8...≤η4?! destul de ameninţător şi natural că
pentru a-şi aduce dama în marele maestru care juca cu albul
capcană, iar după răspunsul căuta căi concrete pentru
obţinerea unui avantaj decisiv.
normal 9.∞δ3 a declanşat
Aceste căi, după cum uşor ne
mecanismul prin 9…∞ε7?? A
putem convinge, trec prin
urmat firesc 10.γ3 şi negrul a sacrificii. Sunt câteva căi:
cedat 1 0. 26.⁄ξγ6, 26.∞ξη6 σι 26.⁄γ4
υρµατ δε 27.⁄ξη6+ .
CALCULUL VARIANTELOR Să calculăm variantele:
26.⁄ξγ6 26...∞ξγ3 27.ηξγ3 φξγ6 2
Şahiştii amatori şi uneori 8.ƒξε6 γξη5. O calitate lipsă,
chiar unii cu calificare înaltă, pionul d4 slab, nebunul negru
când au de ales între două tare. Dar ce se întâmplă după
variante, pierd mult timp pentru
26.∞ξη6? Σα ϖεδεµ :26.... γξη6
analizarea lor şi în cazul că
27.≤ξη6 ∞ξε5 28.ƒξε5 ≤γ7
ambele prezintă unele
incoveniente, caută şi “descoperă 29.≤ε3 (29.ƒξγ6 ≤ξγ6) 29...∞δ5 ş
o a treia pe care nemaiavând mult i în mod real albul nu mai are
timp s-o analizeze mutare cu nimic.
mutare o şi efectuează, pierzând Dar poate 26.⁄γ4 e mai tare.
Unde poate muta dama neagră? că maestrul a renunţat zadarnic la

Pe f5 e rău, atunci varianta cu 26.⁄γ4.
27.⁄ξη6+ γξη6 28.≤ξφ5 εξφ5 ∆υπα 26...≤η4 27.⁄ξη6+ ′φ8!
29.ƒξγ6+ ′η7 30.ƒξη6+ ′γ7 28.≤ξη4 ⁄ξη4 29.⁄ξφ7 ′ξφ7
31.ƒη4 Cu câţiva pioni în plus, 30.∞ξε6+ ′φ8 31.ƒγ4 ⁄ξγ2
albul stă mai bine. Nu salvează 32.∞β4+ ∞δ6 33.∞ξδ6+ ƒξδ6
nici retragerea damei la d4 34.∞ξχ8 ⁄ξε1 35.∞ξβ7 αλβυλ χαστ
26...≤ξδ4 27.⁄ξη6+ γξη6 ιγα.
28.ƒξγ6+ σαυ 28.ƒξε6 şi regele Şi dumneata cititorule te-ai
negru nu mai poate fi apărat. întâlnit cu aşa ceva. În mod sigur,
Deci mutarea 26.⁄γ4 este da!
bună? Dar, dacă după Pentru şahişti este necesară
26...≤η4 27.⁄ξη6+ υρµεαζα ′φ8! învăţarea calculării corecte a
Nu, albul nu trebuie să permită o variantelor cu maximum de folos
astfel de poziţie! Damele se şi eficienţă. Ei trebuie să înţeleagă
schimbă şi toate figurile atârnă. că nu e suficientă calcularea
Mutarea cu calul la g4 nu e bună. variantelor în mod scrupulos,
Să vedem încă odată luarea la h6 contabiliceşte. Este necesară
şi g6. determinarea mutărilor care
Şi din nou gândirea aleargă trebuie calculate, alegând exact
pe ramurile variantelor care încep atâtea continuări câte e nevoie, nu
cu mutările 26.⁄ξγ6, 26.∞ξη6. Şi mai puţine, dar nici mai multe. Un
iarăşi poziţiile care se obţin după calcul superficial nu poate sesiza
mutările forţate nu I-au plăcut toate subtilităţile poziţiei şi
maestrului. Din nou s-a întors la angajarea într-un număr mare de
mutarea 26.⁄γ4 dar, nici de data posibilităţi duce de obicei la criza
asta nu a găsit calea de câştig. De de timp, pierzând toate roadele
câte ori a rătăcit de la o variantă la muncii lor. Din noianul de mutări
alta, de câte ori gândirea I-a trebuie stabilite cele care merită
alergat în căutarea căilor de atenţie în condiţii de turneu şi
câştig, numai el ştie! Dar probabil care pot fi eliminate pentru a
se întrezărea o criză de timp şi economisi timp. De obicei această
maestrul a hotărât … să se problemă se rezolvă intuitiv de
asigure, făcând o mutare care nu către maeştri. Dar şi intuiţia în
necesită nici un fel de sine trebuie cultivată. Iată un
calcul: 26.∞χ3. Dar, tocmai exemplu care se poate folosi cu
aceasta s-a dovedit una din cele succes la studiile cu şahişti de
mai rele dintre toate mutările categoria a II-a şi a III-a:
posibile! Negrul a răspuns hotărât ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
26...⁄φ4 δυπα χαρε : 27.≤γ4 η5
28.≤δ1 η4. 8−+ρ+−ϖλ−µκ(
Putem deci trage concluzia 7+−+−ζΠ−ζππ∋
6−+−+−+−+& condiţie este ştiinţa de a găsi şi a

alege cele mai puternice şi
5ζππωθ−+−+−% “vitale” continuări.
A treia condiţie care nu
4−+π+−+−+∃ trebuie omisă la antrenamente
3ζΠ−ωΘ−τΡ−ζΠ−# fiind deosebit de importantă
pentru jocul practic este
2−ϖΛ−+−+ΚζΠ∀ capacitatea de a calcula.
1+−+ρ+−+−! Orice şahist care vrea să
progreseze trebuie să-şi dezvolte
ξαβχδεφγηψ capacitatea de a calcula rapid
Se pare că nu este aşa de variantele, cu o cheltuială minimă
simplu să pătrunzi în toate de timp. Este clar că cine a fost
particularităţile poziţiei. S-a măcar o dată în criză de timp ştie
demonstrat că albul câştigă prin: să preţuiască minutele.
1.ε8≤, prezentându-se o variantă O metodă de antrenament
frumoasă: ar fi următoarea: aşezaţi pe tablă o
1…ƒξε8 2.≤ξγ7+ ∞ξγ7 3.ƒξε8+ poziţie complicată cu propunerea
≤φ8 4.ƒξφ8#. S-a analizat şi de a calcula toate variantele
răspunsul mai ingenios al posibile în 20-30 de minute.
negrului:1...ƒγ1+ care tot nu-l Notaţi acele variante urmărind
ajută deoarece 2.′η3 ≤φ5+ 3.′η4. dacă aţi pătruns suficient poziţia
Nu s-a găsit însă cea mai bună şi în ce măsură aţi reuşit să
apărare. Cu 1...ƒδ2+ negrul pătrundeţi tainele ei cele mai
salvează partida. Nu e suficient ascunse. Treptat micşoraţi timpul
2.≤ξδ2 pentru că 2...ƒξε8 afectat calculului şi analizaţi cu
3.ƒξε8 ≤χ6+ 4.′η3 ≤ξε8 Albul atenţie rezultatele, măsurându-vă
pierde şi în variantele: capacitatea de a folosi timpul de
2.′φ3 ≤φ5# gândire. Numai aşa veţi reuşi să
2.′φ1 ≤φ5+ scăpaţi de superficialitate şi
iar în următoarea face remiză: totodată să calculaţi variantele
2.′η1 ƒδ1+ repede.
Foarte frumos câştigă negrul şi în Dacă ajungeţi în criză de
următoarea variantă: timp şi dacă încercând să
economisiţi timpul nu reuşiţi să vă
2.′η3 ≤φ5+ 3.γ4 ≤φ1+ 4.′η4 ƒξη2
descurcaţi în poziţiile care survin
+ 5.′γ5 ƒχ5+ 6.≤χε5 ≤φ6#
pe tablă, înseamnă că în metoda
Dacă prima condiţie a
dumneavoastră de gândire ceva
perfecţionării şahistului este
nu este în regulă. În prezent
studiul (deşi conform unui
regulamentele la majoritatea
aforism din mediul şahist nici un
turneelor prevăd condiţii optime
studiu nu poate schimba hotărâtor
de timp, în medie 3 minute de
forţa de joc a şahistului) a doua
mutare. Este suficient, mai ales
dacă se ţine seama de posibilitatea a căuta cele mai interesante

de economisire a minutelor în mutări în orice poziţie depinde
jocul mai rapid din deschidere în desigur, în oarecare măsură, de
variantele cunoscute. Iar dacă nu dotarea naturală dar, în afară de
vă sunt suficiente aceste minute, aceasta, ea se desăvârşeşte prin
dacă soarta partidelor antrenamente.
dumneavoastră se hotărăşte în Pe scurt, şahistul trebuie să
graba crizei de timp, cu greşelile ştie să aleagă din toate
inerente acesteia, înseamnă că nu posibilităţile mutările candidat şi
aţi acordat suficientă atenţie nu numai în poziţii statice, ci şi pe
desăvârşirii tehnicii de calcul. întreg parcursul procesului de
Cea mai bună continuare calcul al variantelor, şi nu numai
este condiţionată de trei factori: pentru el ci şi pentru adversar. Cu
examinarea corectă a tuturor cât ne afundăm în hăţişurile
variantelor susceptibile de a fi poziţiei, cu atât trebuie să
calculate, convingerea că aţi ţinut calculăm mai departe, cu atât mai
seama de mutările cele mai bune greu este să ne reprezentăm ce se
şi economisirea severă a timpului întâmplă în partidă.
de gândire. Numai ţinând cont de În procesul dificil de
aceşti factori puteţi dezvălui cele căutare a celor mai bune mutări,
mai complicate şi neînţelese proces nu numai al gândirii
capricii ale gândirii şahiste în logice, ci şi a întregii personalităţi
căutarea celei mai bune mutări. creatoare se cer: cunoştinţe
Calculul variantelor poate fi multilaterale, caracter şi gust.
reprezentat grafic sub formă de Marele Maestr Blumenfeld
ARBORE. La baza arborelui de în lucrările sale consacrate
calcul se află una din mutările gândirii şahistului, dă un sfat
principale supuse analizei. foarte preţios:
Răspunsurile reprezintă ramurile “După mutarea
principale ale arborelui. adversarului nu trebuie să pornim
de la nişte concluzii anterioare, ci
MUTĂRI CANDIDAT începând din nou cu reprezentarea
mintală a poziţiei nou obţinute.
Se pretinde unui bun şahist Oricât de dezvoltată ar fi
să deţină calităţi speciale, harul facultatea de reprezentare vizuală,
deosebit care să-i permită să fără îndoială că imaginea este mai
anticipeze evenimentele în palidă decât imaginea reală. De
partidă. Cu toate acestea, aceea, după ce adversarul a făcut
Emanuel Lasker a afirmat că o mutare, chiar cea aşteptată, nu
poate, cu ajutorul unor trebuie (cu excepţia crizei de
antrenamente sistematice, să timp) să facem fără ezitare o
pregătească pe oricine să devină mutare calculată anterior la un
şahist de categoria I. Facultatea de răspuns prevăzut. Dacă mutarea a
fost gândită în poziţia imaginată, reţinând fără greşeală toate

este posibil ca, după efectuarea variantele, prevăzând toate
mutării, poziţia survenită să situaţiile cu multe mutări înainte.
inspire noi idei.” Experienţa a arătat însă că
El a ţinut o dizertaţie pe nu există mari maeştri, fără să mai
tema psihologiei jocului de şah. vorbim de şahiştii cu calificări
Blumenfeld s-a plâns şi el “ că inferioare, care să nu fi făcut
adesea nu văd lucrurile de sub greşeli grosolane. Se ratează
nas”, afirmând că acest fenomen, maturi elementare în una sau două
într-o măsură mai mică sau mai mutări, se lasă în priză dame,
mare, se manifestă chiar şi la cei turnuri, piese uşoare, se comit tot
mai buni şahişti. felul de greşeli.
Pentru a combate acest Ce se întâmplă? Pentru ce
fenomen, Veniamin Markovici a este frânată la un moment dat o
formulat o regulă pe care marele activitate obişnuită a creierului,
maestru A. Kotov şi-a permis s-o făcând să dispară claritatea
denumească calculului? Greşelile în şah sunt
REGULA LUI BLUMENFELD întâmplătoare, dar, la fel cu alte
“După terminarea calculului fenomene au şi ele la bază o
variantelor şi parcurgerea tuturor oarecare regulă. Trebuie găsite
ramificaţiilor arborelui de calcul, cauzele, mai mult sau mai puţin
trebuie înainte de toate, să notaţi ascunse, prin studiul psihologiei
pe fişe mutarea probabilă. jucătorului în condiţiile tensiunii
Neapărat înainte de a face de joc. Numai înţelegând
mutarea. Acesta este primul pas substratul care generează greşeli
de întoarcere la realitate, după se vor putea găsi mijloace de
efortul de reprezentare a poziţiilor înlăturare a lor.
imaginare. Totuşi, nici acum să nu Ce fel de tulburări ale
faceţi mutarea, să nu vă grăbiţi. funcţiilor creierului au ca efect
Mai pierdeţi un minut, nu veţi punere în priză a pieselor, orbirea
regreta, şi aruncaţi o privire în faţa maturilor într-o mutare?
asupra poziţiei. Nu vă ameninţă Acest domeniu, în ciuda unui
cumva un mat într-o mutare? Dar mare număr de lucrări asupra
în două? Nu este atacată dama sau creaţiei şahiste nu a ajuns, până în
turnurile? Nu cumva pierd un prezent la noi, obiect de cercetare.
pion?” Sistematizarea acestor cauze ar
Respectând această regulă putea ajuta, într-o oarecare
veţi îmbina cu succes profunzi- măsură, celor care studiază şahul,
mea gândirii cu precizia practică. să evite greşelile grosolane.
GREŞELI GROSOLANE AMEŢEALA SUCCESULUI
ÎN ŞAH Sunt frecvente cazurile
Marii maeştri conduc cu când, sub influenţa unor cauze
precizie calcule complexe psihice, un şah neaşteptat,
neprevăzut, poate schimba brusc dăunător, sursă pentru comiterea

mersul şi chiar rezultatul partidei. de grave greşeli.
Astfel de greşeli sunt produse de În partida de şah există
tocirea atenţiei în apropierea uneori două căi: posibilitatea de a
victoriei. Atunci nu se observă câştiga prin mijloace clare şi
ameninţările cele mai elementare, simple, şi alta, prin sacrificii
considerându-te, dinainte, frumoase. În astfel de momente se
învingător. manifestă temperamentul şi
Alehin considera absolut caracterul şahistului. Pentru unii
necesar pentru şahist să-şi primează punctul, victoria,
dezvolte “o atenţie concentrată succesul. Aceştia se vor mulţumi
care să-l izoleze în mod absolut cu simplitatea. Alţii, dacă au
de mediul înconjurător.” posibilitatea să sacrifice, nu vor
Jucătorilor care gafează le lipseşte ezita în faţa riscului de a pierde un
tocmai o astfel de atenţie, punct. În orice caz jucătorul este
permiţând să apară relaxarea, acela care hotărăşte de unul
automulţumirea sau ameţeala singur, pe baza considerentelor
provocată de apropierea victoriei. personale, a gustului, a situaţiei în
Aşa că, cititorule, caută clasament. Totuşi nu e bine să
cauzele greşelilor în tine însuţi, alergi anume după o variantă
cunoscând că ameţit de succes, frumoasă, mai ales dacă nu este
poţi comite greşeli grosolane. legată de cerinţele poziţiei. Jocul
Dacă poţi fi vigilent când ţi se la frumuseţe, de cele mai multe
pare că s-a apropiat momentul ori, porneşte de la o înclinaţie
victoriei care, paradoxal, te dăunătoare care duce la aşa zisa
predispune la greşeli. ameţeală a succesului şi la greşeli
Marele maestru estonian grosolane.
Paul Keres avea o caracteristică REFLEXE CONDIŢIONATE
aparte. Găsind o cale spre O serie de acte ale
victorie, începea imediat să caute şahistului se produc automat, pe
alta. Când părea că se câştigă o baza unor deprinderi formate în
piesă, pentru el era prea puţin, decursul anilor. Observaţi cum,
oare nu se poate câştiga dama? parcă instinctiv, supravegheaţi
Dacă se găsea această cale, nu se orizontala întâi, cum determinaţi
mulţumea cu dama avantaj şi involuntar corectitudinea
căuta imediat o posibilitate de sacrificiilor la h7 sau ale maturilor
mat. Această “manie” se pare că étouffé. În general, un astfel de
la împiedecat să câştige titlul automatism este folositor
suprem. şahistului deoarece îi accelerează
Obiceiul de a căuta procesul de calcul al variantelor
maximum de posibilităţi într-o şi-i permite să aprecieze mai just
poziţie net câştigată se transformă planurile strategice. Uneori, însă,
cu timpul într-un orgoliu acest automatism îi aduce
prejudicii.
O formă de manifestare a
6−+−+−+−+&
reflexului condiţionat este 5ζπ−ζΠ−+−+−%
“respectul” pentru figuri şi în
special pentru damă. Instinctiv
4−+Π+−µκ−+∃
apărăm dama, totuşi de multe ori 3+−µΚ−ζπ−+−#
victoria se obţine prin sacrificiul
ei şi se întâmplă chiar unor şahişti
2−+−+−+−+∀
puternici să treacă pe lângă câştig 1+−+−+−+−!
deoarece nu se pot debarasa de
respectul pentru cea mai ξαβχδεφγηψ
importantă figură. Un exemplu:
Αλεηιν − Ευωε Alt caz de reflex
1937 condiţionat cauzat de o mutare
“evidentă”. Într-o poziţie de
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ remiză, Bronstein şi-a încercat
8−+−+−+κ+( norocul cu 57.′χ2 , presupunând
că după mutarea evidentă 57...′φ3
7+−+λϖλπζπ−∋ el va reuşi să ajungă cu calul
6π+−+πσν−+& pionul de pe coloana “e”.
Botvinik, însă, a făcut mutarea
5+π+−ωθ−σΝ−% “neevidentă” 57…′γ3! şi albul a
4−ζΠ−+−+−ωΘ∃ trebuit să cedeze, deoarece calul
nu mai poate ajunge pionul negru.
3+−σΝ−+−ζΠ−# Botvinik a scris despre aceasta
2Π+−+ΠζΠ−ζΠ∀ următoarele:
“O scăpare tragică.
1+−ϖΛ−+−µΚ−! Desigur, albul ar fi reuşit uşor să
ξαβχδεφγηψ obţină remiza, apropiind calul.
Cititorul se poate convinge şi
singur de aceasta. Dar, sub
Nu e greu de găsit
influenţa avantajului material,
sacrificiul de damă care permite
albul a pierdut simţul pericolului!
albului să câştige un pion
Dacă privim cu atenţie, mutarea
important; totuşi “respectul”
57.′χ2 a fost făcută după controlul
pentru damă apare chiar şi la un
timpului”.
jucător cu fantezia lui Alehin. El
O observaţie interesantă. Şi
nu a făcut mutarea 26.≤η8+!
aici rezultă că a intervenit factorul
Βρονστειν − Βοτϖινικ de autoliniştire datorită
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ avantajului material. Convingerea
imprimată de obişnuinţă
8−+−σΝ−+−+( favorizează neglijarea
7+π+−+−+−∋ particularităţilor poziţiei, fiind
cauza multor greşeli din practica urmat 1…≤α5 2.α4 α6 şi albul a

şahiştilor. pierdut un nebun
PATA OARBĂ ¾ Cum se explică această
În “Fizica distractivă” greşeală grosolană? A fost
Perelman redă următoarea întrebat Alehin după partidă.
experienţă: dacă cineva priveşte ¾ Vă rog să mă scuzaţi, a
cu atenţie multă vreme un pătrat, răspuns Alehin, dar pur şi
după un anumit timp el încetează simplu am uitat de nebun.
să mai vadă un punct negru mare, Strălucitul maestru, viitorul
dispus alături. Cauza acestui campion mondial a uitat un
FENOMEN este apariţia PETEI nebun! Vrând-nevrând, trebuie să
OARBE din ochiul nostru. Nu admitem existenţa “petei oarbe”
mai vedem obiectele care în gândirea şahistului. Partida
nimeresc în această zonă. Εβραλιδζε − ΡαγοζινΤβιλισι,19
Ceva asemănător se 37
produce şi în şah. Se cunosc a devenit demult o anecdotă
suficiente cazuri când un şahist istorică
care stăpâneşte cu precizie de
invidiat calculul scapă din vedere
lucruri elementare. S-ar părea că o
figură dispare din câmpul său
vizual. ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
Un exemplu clasic de 8−+−+−+−+(
figură ajunsă în “pata oarbă” a
câmpului vizual al şahistului îl 7ζπ−+ρϖλκ+π∋
găsim în partida Alehin-Blakburn 6−+−+−+π+&
(Sankt Petersburg, 1914)
5+−+−+−+−%
4−+ΡσΝ−+−+∃
8ρ+λωθ−µκντρ(
3+Π+−+−+−#
7ζππ+−+πϖλπ∋
2Π+−+−+−µΚ∀
6−+−+−+π+&
1+−+−+−+−!
5+Λ+π+−+−%
4−+−ζπ−ζΠ−+∃ Ragozin a jucat 40...ƒχ7??
3+−+Π+−+−# intenţionând ca după 41.ƒξχ7
2ΠζΠΠ+−+ΠζΠ∀ să recâştige turnul prin şahul la
d6. Spectatorii din Tbilisi au
1τΡΝϖΛΘ+ΡµΚ−! observat că nebunul este legat şi
ξαβχδεφγηψ s-a auzit din sală: “Arcil, ia
Alehin a jucat 1.⁄δ2 , la care a turnul!” dar Arcil Ebralidye se
uita supărat prin sală: “pata continuarea este determinată de

oarbă” l-a împiedicat să vadă un gândirea intuitivă?
lucru elementar, că nebunul era Această problemă trebuie să
legat. fie clară pentru orice şahist.
Caracterul poziţiei se stabileşte, în
SFATURI PRACTICE general, încă din deschidere. Când
poziţia are un caracter închis şi nu
După exemplele de calcul există ciocniri directe atunci rolul
corect al variantelor şi lămurirea preponderent îl joacă intuiţia. Ea
cauzelor greşelilor grosolane este cea care rezolvă alegerea
urmează unele sfaturi practice: mutării, pe baza înţelegerii
¾ Uneori eşti în situaţia să elementelor poziţionale. Atunci,
renunţi la calculul unor însă, când deschiderea se
variante complicate din teama îndreaptă spre ciocniri ascuţite,
de a nu intra în criză de timp trebuie să calculezi şi iar să
sau când vrei să eviţi riscul. calculezi. Iată un exemplu: în
Aceasta se poate face numai Gambitul Damei, după mutările:
când, în mod evident, există 1.δ4 δ5 2.χ4 ε6 3.⁄χ3 ⁄φ6 4.χξδ5 ε
mutare "“de rezervă", chiar ξδ5 5.∞γ5 χ6 6.ε3 ∞ε7 7.∞δ3
dacă aceasta nu este de primă 0 0 8.⁄φ3 ⁄βδ7 9.≤χ2 ƒε8 10.0 0 ⁄
mărime. În acest caz, chiar o φ8
continuare mai puţin puternică
este răsplătită prin
economisirea unui timp
necesar în stadiul final al ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
partidei. 8ρ+λωθρσνκ+(
¾ Există poziţii şi chiar partide
întregi în care calculul trece pe 7ζππ+−ϖλπζππ∋
planul al doilea, iar rolul de
vioară întâi îl joacă înţelegerea
6−+π+−σν−+&
poziţiei şi aprecierea generală 5+−+π+−ϖΛ−%
a continuării luptei. Pe maestru
îl ajută, în acest caz, o
4−+−ζΠ−+−+∃
preţioasă calitate, dezvoltată 3+−σΝΛζΠΝ+−#
prin experienţă şi antrenament
analitic, şi anume INTUIŢIA
2ΠζΠΘ+−ζΠΠζΠ∀
(capacitatea conştiinţei de a 1τΡ−+−+ΡµΚ−!
descoperi pe cale raţională – în
mod spontan – esenţa, sensul
unei probleme). calculul variantelor ar fi o
Cum se deosebeşte o poziţie în pierdere de timp inutilă şi
care calculul variantelor are nemotivată.
cuvântul hotărâtor, de una în care Într-o astfel de poziţie
maestrul se va gândi întotdeauna reguli! Desigur, este tentant să-ţi

unde să mute cutare figură, ce încerci norocul pentru a obţine o
slăbiciuni să-I provoace victorie imediată. Corect şi bine
adversarului, ce punct al poziţiei este să joci logic, fără să speri în
sale să fie întărit. Gândirea va greşeala adversarului.
opera cu categorii generale, fără Există şi cazuri când
un calcul concret al variantelor. adversarul dumneavoastră se
Erudiţia şahistă îl ajută pe gândeşte vreo 30-40 de minute,
maestrul de şah ca, în decursul apoi sacrifică un pion. Să luaţi sau
luptei, să aleagă, fără prea multă să nu luaţi pionul? Judecând strict
ezitare o continuare sau alta. teoretic, trebuie şi dumneavoastră
Există poziţii în care să verificaţi toate variantele până
maestrul calculând variante la capăt. Numai calculul vă va da
complicate, ajunge la concluzia că posibilitatea de a stabili exact
una dintre mutări pe care ar dori dacă pionul trebuie luat sau nu. În
să o facă, nu-l satisface întrutotul. practică şahiştii procedează
În mod particular, poziţia ascunde adesea invers. Ei, pur şi simplu,
o subtilitate. Dacă ar temporiza acordă credit adversarului,
acea mutare, provocându-l pe cugetând aproximativ aşa: dacă el
adversar la o anumită mutare, pe a utilizat aşa de mult timp şi totuşi
care acesta ar fi tentat să o facă, dă un pion, înseamnă că a calculat
atunci mutarea intenţionată ar fi toate posibilităţile, a verificat
hotărâtoare. toate variantele şi ştie ceva. De ce
Începe chinul îndoielii. Să să mai repet calculul său? Nu e
facă imediat acea mutare sau să mai simplu să refuz sacrificiul şi
aştepte? Argumente pentru să-l cred pe adversar?
aşteptare există: greşeala Aici se mai poate adăuga
adversarului i-ar aduce imediat un un considerent: în ce măsură
punct preţios. Desigur partenerul cunoaşteţi caracterul
ar putea observa subtilitatea şi să adversarului? Dacă jocul lui este
nu cadă în cursă, totuşi, o de o precizie impecabilă atunci
oarecare şansă există. foarte probabil că refuzaţi
În această situaţie, numai sacrificiul fără nici un calcul.
cineva cu nervii tari se va abţine Dacă însă adversarul este un
de la tentaţie, jucând după partizan al riscului, dacă îi
cerinţele poziţiei. Unii, cu cunoaşteţi înclinarea pentru
caracter mai slab se vor hotărî să “bluff”, atunci este indicat să-I
folosească şansa oferită. Din controlaţi calculul său. Şi mai e
multele experienţe recomandarea ceva: mulţi şahişti au afirmat că
este. “Să nu-ţi pui niciodată cea mai bună mutare este cea care
speranţa în greşeala adversarului”. le vine în minte în primul
Câte poziţii excelente nu au moment, după ce adversarul a
fost ratate prin încălcarea acestei făcut mutarea. Această intervenţie
subconştientă a intuiţiei e În secundele numărate,

favorizată de experienţa partidelor când steguleţul stă să cadă, mulţi
de turneu, jucate timp de decenii. şahişti cu experienţă, pierd
Astfel, s-a constatat că mutarea controlul nervilor.
făcută, “împotriva dorinţei Criza de timp este
mâinii” era de multe ori greşită. momentul fatal al greşelilor.
Şahistul trebuie să se Alehin spunea: “faptul că te-ai
cunoască pe sine, stabilind dacă aflat în criză de timp poate fi
“mâna” lui se poate orienta corect invocat ca o justificare în aceeaşi
în elementele poziţiei. Primul măsură în care se pot acorda
impuls pentru o anumită mutare circumstanţe atenuante unui
este rezultatul unei importante infractor pentru că în timpul
activităţi a sistemului cerebral. Se delictului era beat.”
poate acorda credit acestui impuls Cea mai importantă
dar nu necondiţionat. problemă pe care trebuie să ştii s-
DESPRE CRIZA DE TIMP o rezolvi în criză de timp, nu
La primele turnee numai a ta, ci şi aceea a
internaţionale participanţii puteau adversarului, este controlul
gândi mutările un timp nelimitat. nervilor. Unii intră intenţionat în
Ca rezultat partidele durau 12-14 criză de timp atunci când au
ore. Încercarea de a combate pe poziţii complicate, sperând că
cei care gândeau mult prin amenzi adversarul îşi va pierde cumpătul
s-a dovedit ineficace. Soluţia s-a şi va face greşeli. Cu astfel de
găsit după introducerea ceasurilor jucători, care preferă criza de
de control, care înregistrează timp, trebuie să ştii să lupţi sau,
timpul de gândire a fiecărui cel puţin, să fii avizat.
partener. La început au fost Criza de timp a
ceasurile de nisip apoi s-au adversarului, într-un fel sau altul,
modernizat. Scriitorul, pictorul îl tulbură pe orice şahist. Cum să-
pot şi trebuie să ajungă la ţi păstrezi stăpânirea de sine dacă
perfecţionarea operelor lor, fără să adversarul tău “suferă” aşa de
ţină cont de timp. Maestrul de tare, se suceşte nervos, se apucă
şah, însă, este obligat să elaboreze de urechi sau cine ştie ce face.
planuri profunde, să caute Problemele cele mai grele
combinaţii, să calculeze şi să le le pune însă propria criză de timp.
verifice în tic-tacul ceasului de În primul rând cum urmăreşti câte
şah. Nu este de mirare că o sursă mutări s-au făcut şi câte au mai
frecventă de greşeli este criza de rămas până la control? Ai încetat
timp. Această fază, plină de să notezi şi nimeni nu te poate
pericole pentru şahist, poate ajuta.
întoarce sorţii partidei aducând Dacă nu puteţi evita criza
bucurii sau amărăciuni de timp, învăţaţi să vă comportaţi
nemeritate. ca şi cum nu ar fi intervenit. Nu
vă pierdeţi firea, nu vă agitaţi, în prezent, lucrul e discutabil. Se

notaţi clar mutările şi analizaţi cunosc puţine cazuri când
variantele cât mai repede. perechea de nebuni ar fi asigurat
câştigul. În general, finalurile
APRECIEREA POZIŢIEI câştigate cu perechea de nebuni
presupun şi alte avantaje (poziţia
Pentru a aprecia o poziţie, activă a regelui, un spaţiu mai
înainte de toate, ea trebuie mare, slăbiciunile adversarului).
descompusă în elemente. Se va Există multe cazuri în care
determina pentru ambele părţi, perechea de cai a manifestat o
care piese sunt active şi care vioiciune mai mare, anihilând
ocupă poziţii proaste, unde sunt acţiunea nebunilor.
slăbiciuni şi care puncte sunt În timpul lui Steinitz şi
puternice. Se va stabili în ce zone chiar al lui Tarrasch, principiile
ale tablei sunt deschise coloane şi erau formulate cu precizie şi erau
diagonale, acele magistrale prin considerate de neclintit. Astăzi
care se vor încerca pătrunderi. datorită cercetărilor teoreticienilor
Maestrul va ţine seama de noţiunile despre elementele
importanţa fiecărui element şi de poziţiei au suferit anumite
rolul lui în poziţia dată. Analiza modificări.
elementelor ocupă un loc Iată câteva consideraţii
important în procesul general de despre fiecare element al poziţiei
apreciere a poziţiei. şi despre înţelesul actual al
Aprecierea poziţiei constă principiilor jocului de şah.
din două acţiuni legate între ele:
descompunerea în elemente, cu
determinarea rolului lor, apoi COLOANE ŞI DIAGONALE
sinteza constatărilor anterioare. DESCHISE
Posibilitatea de a aprecia
corect poziţia estre una din Lupta pentru coloane şi
calităţile cele mai importante ale diagonale deschise are un rol uriaş
şahistului. A învăţa să apreciezi în şah.
poziţia este la fel de necesar ca şi Coloanele deschise sunt
învăţarea calculului variantelor. magistrale strategice prin care se
Marii maeştri ai timpului au poate pătrunde cu piesele grele în
introdus noţiuni despre elementele tabăra adversarului, împărţindu-I
poziţiei de şah care sunt: Coloane forţele în două formaţii separate.
şi diagonale deschise; Structura Specialiştii contemporani
pionilor şi câmpuri slabe; Poziţia recomandă: nu supraapreciaţi că
pieselor; Spaţiul şi centrul. stăpâniţi o coloană deschisă
Se consideră, de asemenea, întrucât ea ca atare nu înseamnă
perechea de nebuni ca un factor nimic. Aceasta ajută numai în
determinant al avantajului, însă, măsura în care poate fi folosită în
rezolvarea unor scopuri strategice. ilustra tema eliberării nebunului

Se pot exemplifica zeci de partide de la g7.
în care una din părţi, cu toate că Νευσταδτ − Κοτοϖ
stăpânea necondiţionat o coloană 1956
deschisă nu a putut obţine nimic,
fie că punctele de pătrundere erau ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
supravegheate ferm, fie că nu 8ρ+−+−τρ−+(
existau obiective de atac.
Problema trebuie tratată în mod 7+πζπθσν−ϖλκ∋
creator, prin complexul poziţional 6π+−ζπ−σνπζπ&
de interacţiune al figurilor.
Făcând planul strategic, 5+−+Πζπ−+−%
maeştrii contemporani concep 4−+−+Π+−+∃
încă din deschidere o linie de joc
în care rolul principal să-l joace o 3+−σΝΘϖΛ−σΝΠ#
anumită coloană sau diagonală. 2ΠζΠΠ+−+Π+∀
Teoreticienii preconizează
sisteme de dezvoltare a căror idee 1+Κ+Ρ+−+Ρ!
principală urmăreşte cucerirea ξαβχδεφγηψ
unei coloane sau diagonale. În poziţia de mai sus,
Ridicarea magistralelor nebunul din g7 este bine închis de
deschise la rangul de factor de pionii negri. Pentru a-l elibera,
prim ordin este un leit-motiv al negrul a elaborat un plan constând
multor controverse în teoria din câteva etape.
contemporană a deschiderilor. I. Să alunge calul din c3, care
În Indiana regelui, de apără câmpurile centrale d5
exemplu, de multe ori lovitura şi e4. Nu pioni ci câmpuri,
decisivă o dă nebunul negru din acestea fiind importante, nu
g7. Urmăriţi partidele unor clasici piesele aflate pe ele.
ai indienei regelui, ca marii II. Să schimbe pionul d5, prin
maeştri Gheller, Bleslavski, c7-c6, cu deschiderea
Bronstein, etc, şi veţi găsi coloanei “c”.
exemple strălucite de stăpânire a III. Să înlăture pionul e4, prin
diagonalei principale a1-h8. mutarea d6-d5, în scopul
Rezolvarea concretă a avansării pionului e5 la e4,
problemelor strategice în cu deschiderea diagonalei
deschidere, obligă adesea pe a1-h8. Nebunul din g7 va fi
negru să închidă diagonala astfel eliberat.
principală a1-h8 cu proprii pioni. 19...β5 20.⁄φ1 β4 21.⁄ε2 χ6!
Temporar, nebunul “se linişteşte”, Începutul realizării etapei a II-a.
dar mai târziu eliberarea lui poate Albului nu-I convine acum să
juca un rol mare. joace bătaia pe c6 din cauză că
Iată un exemplu care poate
pionul e4 va fi greu de apărat

22.δξχ6 ≤ξχ6 23.≤ξδ6 ≤ξδ6 24.ƒ
30.≤ε2 ⁄εξδ5 31.⁄δ1 ⁄δ7
ξδ6 ⁄ξε4 25.ƒδ7 ⁄φ5∝
Încă o piesă care se grăbeşte spre
22.χ4 [22.δξχ6 ≤ξχ6 23.≤ξδ6 ≤ξ zona hotărâtoare a luptei. Albul
δ6 24.ƒξδ6 ⁄ξε4 25.ƒδ7 ⁄φ5∝] nu mai poate rezista la presiunea
22...βξχ3 23.δξχ6 ≤ξχ6 24.⁄ξχ3 ƒ celor patru atacuri asupra
αβ8 Armata negrului a apărut la punctului b2. Urmează varianta
graniţa adversarului. Turnul se forţată:
pregăteşte să lovească la b2, atac 32.ƒχ4 ƒξχ4 33.≤ξχ4 ⁄ξε3
foarte periculos după descoperirea 34.⁄ξε3 ∞ξβ2 35.≤β3 ∞γ7
nebunului din g7. 36.ƒξδ7 ≤ξδ7 37.≤ξβ8 ≤δ3+
25.⁄γ3 ƒβ4 26.ƒδ2 ƒφβ8 27.ƒχ1 ≤ 38.′χ1 ≤ξε3+ 0 1
β7! Formaţiile de figuri grele sunt Dacă pentru Indiana regelui
întotdeauna periculoase. Albul îşi este tipic procesul de exploatare a
concentrează rapid apărătorii la diagonalei mari prin nebunul din
punctul b2. g7, nu mai puţin tipică este pentru
28.ƒχχ2 δ5 29.εξδ5 apărarea Nimzovici situaţia
Mai multă rezistenţă ar fi oferit similară, la alb, pentru nebunul de
29.∞χ5 la b2.
29...ε4! Preţuiţi şi păstraţi nebunul
Iată realizarea ideii. Nebunul din de negru pe diagonala mare,
g7 este liber şi acum poate începe pentru că el poate susţine puternic
atacul figurilor negre asupra atacul.
punctului b2 În partide pot juca, însă, un
rol important şi alte diagonale. De
multe ori maeştrii au reuşit atacuri
cu sacrificiul nebunului din c1 la
h6 şi altele. Este preţioasă acea
diagonală care, într-o poziţie dată,
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ joacă rolul cel mai important în
atac sau în apărare.
8−τρ−+−+−+( Multe sisteme de
7+θ+−σν−ϖλκ∋ deschidere practicate în ultimii
ani sunt orientate spre ocuparea
6π+−+−σνπζπ& celor mai importante coloane şi
5+−+Π+−+−% diagonale.
În acestea, unii autori
4−τρ−+π+−+∃ găsesc procedee de deschidere şi
3+−σΝΘϖΛ−σΝΠ# consolidare cu figuri a unor
coloane, asigurând un avantaj care
2ΠζΠΡτΡ−+Π+∀ să ducă la victorie.
1+Κ+−+−+−!
STRUCTURA DE PIONI
Câmpuri slabe
3+ΝσΝ−+Π+−#
2−+−+−τΡΠζΠ∀
Din punct de vedere
strategic, structura de pioni
1τΡ−+−+−µΚ−!
constituie coloana vertebrală a ξαβχδεφγηψ
oricărei poziţii. Forţa sau
slăbiciunea unei figuri depinde de Pionii albi, după cum se
amplasamentul pionilor. O vede în diagramă, l-au înghesuit
structură bună poate mări
pe adversar. În tabăra lui au
activitatea figurilor, una slabă să
le facă chiar neputincioase; dacă apărut câmpurile slabe d6 şi b6,
centrul este puternic sau slab, precum şi puncte suplimentare de
dacă poziţia regelui e sigură sau transfer, a5 şi f5. Romanovski a
slăbită, dacă există coloane
jucat energic, folosind toate
deschise pentru turnuri, iar
nebunul este bun sau nu, toate câmpurile slabe.
acestea (şi multe altele) depind de 1.⁄α5 ƒχ7 2.ƒδ1 η5 3.ƒφδ2 ƒχδ7 4
amplasamentul pionilor. .⁄α4 ′ε8 5.⁄β6 ƒχ7 6.⁄αχ4 ∞δ7 7.⁄δ
Atunci când un maestru
6+ ′ε7 Caii albi sunt în
face aprecierea unei poziţii, el va
remarca, în mod obligatoriu, “dispozitivul” advers ca la ei
câmpurile slabe şi pionii săi slabi, acasă, atât de confortabile sunt
ca şi ai adversarului. câmpurile ocupate de ei, d6 şi b6.
Există destule exemple în 8.⁄β5 ƒχχ8 9.⁄ξχ8+ ƒξχ8 10.⁄δ6 ƒ
care avantaje, neînsemnate la β8 11.⁄χ4 γ5 12.⁄β6 ∞ε8 13.δ6+ ′δ
prima vedere, ca stăpânirea unui
8 14.δ7 ∞φ7 15.ƒδ6 Turnul ocupă
câmp puternic, pot duce la câştig.
şi el punctul slab.
Un exemplu de folosire a
∞β3 16.ƒ1δ2 ⁄η7 17.⁄χ8 η4
câmpurilor slabe îl constituie
partida Romanovski-Somorodski, 18.⁄α7! În faţa ameninţării
1924. imparabile 19ƒξχ6, negrul a
cedat.
Problema pionilor slabi este
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ mai mult sau mai puţin clară. Deşi
8−+λτρ−σν−+( există şi câştiguri cu pioni
înapoiaţi sau izolaţi, nu trebuie să
7+π+ρ+κζπ−∋ avem o preferinţă pentru astfel de
6π+π+−ζπ−ζπ& pioni. Însăşi denumirea de “slab”
vorbeşte de la sine.
5+−ζΠΠζπ−+−%
4−ζΠ−+Π+−+∃ Pioni liberi
Pionul liber mai ales dacă Slăbiciunea câmpurilor

acesta este susţinut de figuri care adiacente
îl escortează până la ultima
orizontală reprezintă o forţă. Ca rezultat al structurii din
Un astfel de pion tare îl deschidere sau al restructurării din
preţuieşte oricine, chiar şi în jocul de mijloc, pionii formează
secolul nostru, care a modificat cele mai variate lanţuri.
sensul unora dintre noţiuni. Cunoaştem structura “dragonului”
Uneori un asemenea pion decide din Apărarea siciliană, sunt
lupta în câteva mutări. binecunoscute lungile lanţuri din
apărarea franceză. De obicei
Insule de pioni deschiderea determină
configuraţia pionilor în aşa
Partizanii şcolii lui Steinitz măsură încât, chiar şi în jocul de
şi Tarrasch, considerau drept mijloc avansat se poate
avantaj majoritatea de pioni pe recunoaşte deschiderea.
flancul damei, de exemplu, trei Uneori jucătorul îşi aşează
pioni contra doi ar fi aproape pionii pe câmpuri de aceeaşi
suficient pentru câştig. Strategia culoare. Lanţul de pioni prezintă
contemporană apreciază că anumite avantaje, pionii fiind
avantajul de pioni pe flanc, luat ca apăraţi între ei, dar are şi un
atare, separat de poziţia altor dezavantaj capital: câmpurile
figuri, este o prejudecată. adiacente de culoare contrară
Practica actuală confirmă rămân lipsite de supravegherea
tot mai mult justeţea acestui punct pionilor şi devin accesibile
de vedere. Astfel a apărut figurilor adverse, mai ales dacă
noţiunea de “insule de pioni.” lipseşte şi nebunul care apără
Dacă toţi cei şapte-opt aceste câmpuri. În asemenea
pioni sunt legaţi într-un singur cazuri se vorbeşte de slăbiciunea
lanţ, iar pionii adversarului sunt câmpurilor albe sau negre.
separaţi în câteva grupe, numite Aşadar, evitaţi structuri cu
de Capablanca “insule”, atunci lanţuri de pioni de aceeaşi culoare
există un avantaj real de care se cu nebunul iar dacă adversarul are
poate beneficia cu cât partida se slăbiciuni adiacente, căutaţi să vă
apropie de final. folosiţi de ele.
În prezent, noţiunea de
insulă, care înainte apărea ca pur
teoretică, a devenit un factor Poziţia figurilor
important de considerare a
poziţiei. Partida de şah este o luptă între
două armate. Chiar dacă aceste
armate sunt din figuri de lemn sau
alt material, pentru un adevărat
şahist ele sunt vii. Sunt fiinţe. Tarrasch spunea: “Dacă o

Armata şahistă se supune legilor singură figură stă prost, întreaga
strategiei şi tacticii şi este formată poziţie stă prost”. Nu trebuie
din luptători curajoşi, cu neglijat acest adevăr!
temperament, cu calităţile lor Există destule exemple în
individuale şi particularităţile de care câştigul se obţine profitându-
temperament. se de poziţia necorespunzătoare a
Şahistul este un conducător unui cal. Acelaşi Tarrasch susţine
de oşti. De cunoştinţele, voinţa şi că “întotdeauna calul stă prost la
străduinţa lui depinde soarta b3 şi la b6”. Aceasta este, desigur,
întregii armate. Iată de ce poziţia o exagerare, dar un bob de adevăr
corespunzătoare sau există. În partida spaniolă a fost
necorespunzătoare a figurilor exploatată cu iscusinţă poziţia
joacă întotdeauna un rol hotărâtor calului la b7, iar în Indiana regelui
în lupta şahistă. Se poate întâmpla poziţia calului la a5, deşi aceasta
ca întreaga armată albă sau din urmă a provocat multe
neagră, datorită lipsei de controverse.
experienţă, neatenţiei sau altor În încheierea acestui
cauze să se aşeze atât de nereuşit subcapitol se impune
încât, de la început să fie recomandarea: supravegheaţi cu
incapabilă de luptă. Este suficient atenţie aşezarea pieselor!
ca o singură figură să ocupe o Deasemeni, în procesul de
poziţie proastă pentru a nu se rezolvare a problemelor concrete,
putea corecta nimic. în calculul variantelor nu trebuie
O alegere neinspirată a să neglijaţi legătura armonioasă
locurilor pentru figuri poate fi dintre figuri. Impuneţi-vă o
uneori corectată (dar nu regulă: o dată sau de două ori, în
întotdeauna!), altfel aceasta poate timpul partidei, priviţi poziţia din
fi cauza înfrângerii. acest punct de vedere. Există
Exploatarea poziţiei armonie şi colaborare între piesele
necorespunzătoare a figurilor mele? O astfel de verificare poate
adverse aduce de multe ori aduce mari foloase.
câştigul în practica şahistă. Iată de Un mare maestru, în mod
ce şahistul care tinde să se normal, posedă simţul aşezării
perfecţioneze trebuie să ştie cum corecte a figurilor sale. O astfel de
se determină asemenea elemente intuiţie se dezvoltă prin rutină.
în poziţie. Aceasta este o Supliniţi-o de la început cu
problemă. Şi este greu de găsit în această verificare şi atunci veţi
literatura şahistă o formulare clară evita gama de dificultăţi legate de
sau o sistematizare a cazurilor faptul că figurile ocupă la un
posibile. moment dat poziţii
Poziţia necorespunzătoare a unei necorespunzătoare.
figuri
SPAŢIUL ŞI CENTRUL Cu timpul, în disputa

generală au intrat şi alţi şahişti
Aceste două importante care au pus lucrurile la punct.
noţiuni poziţionale se studiază Centrul de pioni îşi păstrează
împreună întrucât între ele există valoarea, dar nu tocmai aceeaşi ca
o legătură organică indisolubilă. în vremea lui Andersen şi
Dacă dorim să obţinem un avantaj Morphy, cu precizarea că centrul
de spaţiu, suntem obligaţi să trebuie întărit cu grijă prin figuri,
cucerim cu fermitate centrul, să întreaga armată contribuind la
rupem acolo rezistenţa întărirea liniilor centrale.
adversarului şi să-I alungăm Totodată se elaborează noi
forţele. Dacă ocupăm centrul, metode de atac asupra centrului.
adversarul nu-şi va mai putea Se cercetează cele mai diferite
îmbunătăţi poziţia figurilor. Şi procedee de atac în apărările
invers, stăpânirea strategică a cunoscute, rolul de primă vioară
spaţiului comportă şi stăpânirea începând să-l joace sistemul cu
centrului. cel mai complicat contraatac,
Pe parcursul unui secol de Indiana regelui. Prin interpretarea
maturizare a teoriei şahului, dinamică a poziţiei rezultă: chiar
cunoscătorii au consacrat multe dacă acum centrul este în mâinile
din cercetările lor problemei albului, negrul are anumite
centrului. La început s-a lansat posibilităţi de contraatac, care
deviza: ocupă centrul cu pionii. În obligă pe alb să depună mari
Partida italiană, Gambitul Evans, eforturi pentru a-şi menţine
în Gambitul regelui, de multe ori structurile centrale.
pionii centrali ai albului sunt Un exemplu: varianta
împinşi cu două câmpuri înainte. Smislov din Apararea Grunfeld.
Centrul de pioni avea valoare de 1.δ4 ⁄φ6
dogmă, formarea lui se considera 2.χ4 γ6
ca un vestitor al apropiatei 3.⁄χ3 δ5
victorii. 4.⁄φ3 ∞γ7
Până au apărut 5.≤β3 δξχ4
ultramoderniştii. Ei afirmă: pionii 6.≤ξχ4 0 0
centrali nu sunt atât de periculoşi.
7.ε4 ∞γ4
Trebuie să opunem la timp
8.∞ε3 ⁄φδ7
presiunea figurilor şi atunci
centrul se clatină. Astfel au apărut
noi sisteme, Deschiderea Reti, ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
Apărarea Alehin, Apărarea 8ρσν−ωθ−τρκ+(
Nimzovici, Apărarea Grunfeld în
care centrul de pioni este atacat, 7ζππζπνζππϖλπ∋
printr-un mijloc oarecare, încă de 6−+−+−+π+&
la primele mutări.
5+−+−+−+−% albului şi negrul nici nu a început

lupta pentru centru. Maeştrii nu se
4−+ΘζΠΠ+λ+∃ mai de acest centru ameninţător.
Negrul intenţionează să dea
3+−σΝ−ϖΛΝ+−# lovituri asupra construcţiilor
2ΠζΠ−+−ζΠΠζΠ∀ albului în jocul de mijloc când îşi
leagă speranţele de distrugerea
1τΡ−+−µΚΛ+Ρ! rândurilor armatei albe care,
ξαβχδεφγηψ pentru moment, pare a fi bine
Tarrasch ar fi considerat o pusă la punct.
astfel de poziţie ca dezastruoasă Două recomandări:
pentru negru, totuşi, câte partide - Fiţi elastici în gândire şi în
interesante au fost câştigate prin rezolvarea problemelor
contraatac al centrului alb! În strategice;
ultimul timp a început chiar să fie - Ţineţi seama, concret, de
neglijat cu totul centrul de pioni. particularităţile poziţiei.
În orice turneu cu jucători Acelaşi lucru trebuie spus şi
de cea mai înaltă calificare, se pot despre avantajul de spaţiu. Este
vedea partide începute cu aceste plăcut să înghesui forţele
mutări: adversarului pe ultimele
1.δ4 δ6 orizontale, dar aceasta nu
2.χ4 γ6 înseamnă că el este învins. “Dacă
3.ε4 ∞γ7 un şahist se complace în jocul
4.∞ε3 χ6 înghesuit, scrie Bronstein, atunci
el obţine rezultate mai bune decât
5.⁄χ3 ≤χ7
în orice alt joc liber. În general,
6.≤δ2
astfel de aprecieri, deşi preocupă
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ minţile teoreticienilor, au mai
puţină influenţă asupra partidelor
8ρσνλ+κ+ντρ( de turneu decât se crede”.
7ζππωθ−ζππϖλπ∋
TEORIE ŞI PRACTICĂ
6−+πζπ−+π+&
5+−+−+−+−% Pentru jocul de şah este
greu de elaborat un sistem de
4−+ΠζΠΠ+−+∃ reguli sau norme ca în alte
3+−σΝ−ϖΛ−+−# domenii de ştiinţă şi artă.
Cândva a încercat s-o facă
2ΠζΠ−ωΘ−ζΠΠζΠ∀ Tarrasch. Unele reguli îşi
1τΡ−+−µΚΛσΝΡ! păstrează şi astăzi valabilitatea, ca
de exemplu: “În finalul de turnuri,
ξαβχδεφγηψ ţine turnul în faţa pionului, fie că
Întregul centru este în mâna acesta este pionul propriu, fie al
adversarului”. Alte afirmaţii au de cineva cu multă uşurinţă, este

fost infirmate de interpretarea aceea a importanţei avantajului de
contemporană:” Dezvoltă întâi pioni prin el însuşi, fără a se
caii apoi nebunii”. Cum rămâne aprecia atât aşezarea acestor pioni
atunci cu varianta: cât şi a figurilor.”
1.ε4 γ6
2.δ4 ∞γ7 PLAN UNIC
Iată unele precepte şi aforisme
care-l pot ajuta pe cititor: Despre nici o noţiune
Alehin: “Sunt expuşi pericolelor strategică nu se vorbeşte atât de
tinerii jucători care urmează mult ca despre plan, deşi despre
orbeşte pe maeştri fără să verifice nimic nu se cunoaşte mai puţin.
toate amănuntele şi consecinţele” Încă de la primii paşi în şah afli că
Bronstein: “Pierderea trebuie să joci după un plan.
obiectivităţii faţă de poziţie, Un plan unic într-o partidă
înseamnă aproape pierderea de şah este totalitatea
partidei” operaţiunilor strategice care se
Alehin: “Fără o necesitate succed şi se execută de fiecare
excepţională, calul nu poate fi dată pe baza unei gândiri
mutat pe prima linie dacă aceasta independente, decurgând din
desparte turnurile” necesităţile situaţiei intervenite pe
Bronstein: “Făcând o greşeală sau tablă.
o inexactitate nu înseamnă că Deci nu un plan întocmit de
totul e pierdut. Trebuie să te la prima până la ultima mutare, ci
orientezi în noua situaţie” o serie de planuri scurte. Execută
Capablanca: “Dacă într-o poziţie planul schiţat, ţelul propus. Alege
echilibrată ai un pion pentru alt ţel, fă alt plan. Şi aşa, până la
calitate, aceasta poate duce la sfârşitul partidei. Dacă adversarul
remiză: dacă însă ai obţinut o te obligă să renunţi la scopul
calitate întreagă, planul de câştig propus sau dacă tu singur ai ajuns
constă în restituirea calităţii, cu la concluzia că el nu poate fi
câştigarea unui pion” atins, schimbă planul, întocmeşte
Bronstein: “Maestrul trebuie să-şi altul, propuneţi altă ţintă.
imagineze finalul în care va intra, Un singur plan sub formă
încă din jocul de mijloc” de “teoremă” este un fenomen rar
Alehin: “Jocul la complicaţii este dr aceasta nu înseamnă în mod
măsura extremă la care un şahist obligatoriu, o partidă între şahişti
trebuie să apeleze numai atunci cu o calificare diferită,
când nu găseşte un plan clar şi inegalitatea putând proveni şi din
logic” lipsă de formă sportivă sau din
Alehin: “Una din cele mai alte cauze care conduc la un joc
caracteristice prejudecăţi ale mai slab.
teoriei contemporane, răspândită
În mod normal se produce

o ciocnire a “planurilor parţiale”,
aceasta nu exclude posibilitatea
ca partida să păstreze o
construcţie uniformă şi logică.
PAUL MORPHY
După primul turneu

internaţional de la Londra,
Andersen, învingătorul turneului,
a căpătat renumele de cel mai
puternic maestru din Europa.
Încercările de a se organiza un
meci între Andersen şi Stauton nu
s-au realizat din vina lui Stauton.
Maestrul francez Harwitz era După victoria lui Morphy,
evident mai slab decât Andersen. americanii l-au invitat în Statele
Este posibil ca maestrul rus unite pe Stauton pentru a susţine
Petrov să fi avut succes în meciul un meci cu Morphy, dar
cu Andersen, însă din diferite îndelungatele discuţii care s-au
cauze el evita campionatele de dus n-au dat nici un rezultat.
şah, astfel că era foarte greu de Atunci Morphy s-a hotărât
apreciat forţa lui reală. să vină în Europa şi acolo să-şi
Încă în timpul turneului de încrucişeze armele cu cei mai
la Londra, s-a vorbit mult despre buni şahişti ai Lumii Vechi. În
un copil minune al şahului, care iunie 1858 el a sosit în Anglia. Au
trăia în New-Orleans. Maestrul avut loc două partide prin
Lowenthal a fost în Statele Unite consultaţie între Morphy şi
în anul 1850 şi a jucat cu băiatul Barnes pe de o parte şi Stauton şi
de 12 ani, care se numea Morphy, Owen pe de altă parte. Ambele
două partide, dintre care a pierdut partide au fost câştigate de
una iar cealaltă a fost remiză. Morphy, după care Stauton a
În octombrie 1857 la New- refuzat meciul cu tânărul
York a avut loc primul turneu de american.
şah pan-american. Morphy a În partide separate, Morphy
câştigat primul loc, iar Paulsen s-a a învins, fără greutate, maeştri
clasat pe locul doi. puternici ca Barnes, Boden, Bird,
Owen şi, în sfârşit a avut loc în
iulie 1858 meciul cu Lowenthal,
care s-a mutat între timp în
Anglia. Acest meci important a
fost câştigat de Morphy cu
rezultatul +9, -3, =5. După partide, a pierdut două, iar alte
terminarea meciului cu două au fost remize.
Lowenthal, Morphy a jucat un
meci cu Owen, dându-i acestuia
un pion şi o mutare. Şi acest meci COMBINAŢII
a fost câştigat de Morphy.
(soluţiile la pag. 215)
Nemaiavând ce face în Anglia,
Morphy a plecat în septembrie la
Σζναπικ − Ηολµ
Paris. Curând s-a organizat meciul
Morphy-D. Harwitz, cel mai Μεµοριαλυλ Ρυβινστειν, 1972
puternic maestru din Paris. ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
Morphy a pierdut primele
două partide, apoi însă a câştigat 8−+−+−τρλµκ(
patru consecutiv. Partida a şaptea 7ζππ+θ+−ζππ∋
a fost remiză, iar în partida a opta
fiind din nou învins, Harwitz a 6−ϖλντρ−+−+&
cedat meciul. 5+−+−+πσΝ−%
Mama lui Morphy era
franţuzoaică. Din această cauză, 4−+νζπ−ζΠΠσΝ∃
victoriile lui Morphy la Paris erau 3ζΠ−ζΠΘ+−+−#
considerate ca o victorie a
geniului francez. După victoria 2−ζΠ−+Ρ+ΛζΠ∀
asupra lui Harwitz, admiratorii lui 1+−ϖΛ−τΡ−+Κ!
Morphy au trimis o invitaţie lui
Andersen ca acesta să vină la ξαβχδεφγηψ
Paris pentru un meci cu tânărul 1. Negrul la mutare
american. Andersen a primit
provocarea şi la 20 decembrie
1858 a început această luptă Ραζυϖαεϖ − Ζυχκερµαν
istorică. Μεµοριαλυλ Ρυβινστειν, 1972
Cel care câştiga şapte
partide (remizele nu se socoteau) ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
era considerat învingătorul 8−τρ−+−τρνµκ(
meciului. Locul unde se desfăşura
meciul era o sală specială într- 7+π+−ωθ−+π∋
unul din cele mai bune hoteluri 6π+−ζπΝ+π+&
din Paris. Publicul nu era admis la
meci. Asistau numai organizatorii 5+−ζπΠσν−ωΘ−%
de onoare ai meciului, maeştrii St. 4Π+−+−ζπΠ+∃
Aman, De Riviere, Preti,
Mortimer, Jormont. 3+−+−+−+Π#
Meciul a durat numai o 2−ζΠ−+ΠζΠΛ+∀
săptămână. Morphy a câştigat 7
1+Ρ+−+ΡµΚ−! ξαβχδεφγηψ
ξαβχδεφγηψ 4. Negrul la mutare
2. Negrul la mutare
∆ϖοιρισ − Σπασσκι
8−+ρτρ−+κ+(
7+λ+−+−ζπ−∋
6−+θ+−+−ζπ& Αλϖαρεζ − Καρποϖ
Σκοπλϕε, 1972
5ζπ−+−+π+−%
4−+−+−ϖλ−+∃
8−+−+ρ+κ+(
3+−ϖΛΛ+−+−#
7ϖλ−ωθ−+πζπ−∋
2Π+Θ+−+ΠζΠ∀
6π+−ζπ−σν−ζπ&
1+−+ΡτΡ−µΚ−!
5+π+ΠσνΘ+−%
3. Poate să bată negrul la c3 ? 4−+−+−+−+∃
3ζΠΝ+Λτρ−ϖΛ−#
Εροζβεκ − Σχηονεβεργ
Σκοπλϕε, 1972
2−ζΠΠ+−+ΠζΠ∀
1+−+Ρ+Ρ+Κ!
8ρτρ−+−+κ+( 5. Negrul la mutare
7+θ+−ζππϖλπ∋ ςασιυκοϖ − Αλβυρτ
6−+−ζπ−+π+& Χαµπ. ΥΡΣΣ, 1972
5+−ζπΠ+−+−%
4Ν+Θ+−ζΠν+∃
8−+−τρρ+κ+(
3+Π+−ζΠ−ζΠ−#
7+−ζπθ+πϖλπ∋
2Π+−+−+ΚζΠ∀
6λζπν+−+π+&
1+ΡϖΛ−τΡ−+−!
5ζπ−+νζπ−σΝ−%
4Π+Ν+−+−+∃ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
3+−ζΠΠ+ΘζΠ−# 8−+−+ντρκ+(
2−ζΠ−+−ζΠΛζΠ∀ 7ζππ+−+−+π∋
1τΡ−ϖΛ−τΡ−µΚ−! 6−+θ+−+πωΘ&
ξαβχδεφγηψ 5+−+πζΠπ+−%
6. Albul la mutare
4−+−τΡ−ζΠ−ζΠ∃
3+−+−+Λ+−#
2ΠζΠρ+−+Π+∀
1+Κ+−+−+Ρ!
8. Negrul la mutare
S. Gligorici
Ταλ − Σαµκοϖιχι
Χαµπ. ΥΡΣΣ, 1972
8ρ+λ+ρµκ−+(
7+πωθ−+π+Λ∋
6π+−+π+−+&
5+−+−ϖλ−ζΠ−% Κοτονα − Ποπεσχυ
Τιµισοαρα, 1972
4−+−+−ζπ−ωΘ∃ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
3+Ν+−+Ρ+−# 8ρ+−τρ−+κ+(
2ΠζΠΠ+−+−ζΠ∀ 7+λ+−ϖλπ+−∋
1+Κ+Ρ+−+−! 6π+θ+πσνπζπ&
ξαβχδεφγηψ 5+π+−+−+−%
7. Albul la mutare
4−ζΠ−ζΠ−σΝ−+∃
Ολτεανυ − Μιηοχι 3ζΠ−σΝΘ+−+−#
Τιµισοαρα, 1972
2−+Λ+−ζΠΠζΠ∀
1+−τΡΡ+−µΚ−!
ξαβχδεφγηψ 5+π+Πζπ−+−%
9. Albul la mutare
4−+−+Π+−ζΠ∃
Γλιγοριχι − Καϖαλεκ 3ζΠν+−ϖΛΘζΠ−#
Ολιµπιαδα, 1972 2ΝζΠ−+−ζΠ−+∀
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 1τΡ−τΡ−+ΛµΚ−!
8−+−+−+−µκ( ξαβχδεφγηψ
7ζπ−+−+π+π∋
6λζπ−+−+θ+& 11. Albul la mutare
5+−ζπΠ+−+ρ%
4Π+−+−+Ν+∃ Χολδιτζ − Μυλλερ
3+−ζΠ−+−ωΘ−#
ΡΦΓ, 1972
2−+−+−+ΠζΠ∀
1+−+−τΡ−µΚ−! ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
ξαβχδεφγηψ 8−+κτρ−+ντρ(
10. Albul la mutare
7+−+−ϖλ−ζππ∋
6−+−+λζπ−+&
5+−ζπ−+−+−%
4−+Ν+ΠϖΛ−+∃
3+−+Ρ+−+−#
2−ζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
1τΡ−+−+−µΚ−!
Σαµκοϖιχι − Ζειτλιν ξαβχδεφγηψ
Καλινινγραδ, 1972
12. Albul la mutare
8ρ+ρωθ−+κ+(
7+−+−ϖλπζππ∋ Μακαριχεϖ − Ηολµοϖ
6π+−ζπ−+−+& Μοσχοϖα, 1972

8−+−+−+κ+(
7+−+−+ρζπ−∋ Αδαµσκι − Ποδγαετ
6−ζπλζπ−+−ζπ&
ςαρνα, 1972
5+−ζπ−σνΝωθ−%
4π+Π+ΠσΝ−+∃ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
3ζΠ−+−+−+−# 8ρ+λωθ−τρκ+(
2−ζΠ−+ΘτΡΠζΠ∀ 7ζππ+−ζππϖλπ∋
1+−+−+−+Κ! 6−+π+−σνπ+&
ξαβχδεφγηψ 5+−+π+−+−%
4−+ΠζΠν+−+∃
13. Negrul la mutare 3+ΠσΝ−+−ζΠ−#
2ΠϖΛΘσΝΠζΠΛζΠ∀
1τΡ−+−µΚ−+Ρ!
Τοραν − Ωηιτελεψ
Χυπα ∀Χλαρα Βενεδιχτ∀, 197
2 15. Negrul la mutare
8−ωθ−+κ+−+(
7ζπ−+ν+π+π∋
6−+−τρπσνρ+&
5+−+−ωΘ−+−%
4−ζπ−σΝ−ζΠ−ϖΛ∃
3+−+−+−+−#
2ΠζΠ−+−+ΠζΠ∀
1+−τΡ−τΡ−+Κ!
Λεκανδερ − Ορνστειν
14. Albul la mutare
Συεδια, 1972 17. Se mai poate salva albul ?
8−+ρτρ−+κ+(
7ζπλ+−+−+π∋ Florin Gheorghiu
6−ζπ−+π+π+&
5σν−+−+−σΝ−%
4−+−ζΠΛζΠΠ+∃
3+−+−+−+Π# ŞCOALA MĂIESTRIEI
2Π+−+Θ+−+∀ Să învăţăm de la
1+−ωθ−+ΡµΚ−! marii noştri jucători
–FLORIN GHEORGHIU-
Cele mai bune realizări
16. Albul la muare şahiste (din perioada 1960-1970)
ale marelui maestru FLORIN
GHEORGHIU, sunt redate într-un
Μαµοσιν − Κολκερ volum de “Partide alese”.
Publicate, la timpul lor, în
ΥΡΣΣ, 1972
revistele de specialitate, multe din
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ ele selecţionate şi în cărţile altor
autori, o parte din aceste partide
8−+−+−+−+( sunt acum revăzute, analizate şi
7+−+−+πζππ∋ comentate de pe poziţia sigură,
6−+−+−+−+& uneori prea categorică în
5+−+ν+−+−% aprecieri, ale celui mai mare
şahist român care este FLORIN
4ρ+−+−+ΠζΠ∃
GHEORGHIU.
3+κ+−+Κ+−# Desigur, partidele proprii
2πϖΛ−+−ζΠ−+∀ pot fi prezentate şi comentate în
1τΡ−+−+−+−! fel şi chip, cu plusurile şi
ξαβχδεφγηψ minusurile inerente fiecărei
metode. Dar, şi aici rezultatul
contează, autorul are perfectă talent şahist, o dragoste

dreptate când afirmă că “lucrul cel nemărginită pentru şah, o
mai important pentru un şahist profundă capacitate de asimilare
este transmiterea unui mesaj selectivă şi de fantezie creatoare,
propriei generaţii şi celei care va o tenacitate a omului care a ştiut
veni, mesaj care nu poate fi întotdeauna ce vrea şi nu a
alcătuit decât din cele mai bune şi precupeţit nimic pentru a se
frumoase partide ale sale”. Cu perfecţiona şi autodepăşi mereu.
ajutorul unor explicaţii Desigur, nu fiecare poate fi
introductive privind turneele la atât de înzestrat, dar cert este
care a participat şi partenerii de faptul că şi Florin Gheorghiu îi
întrecere, în care exploziile de datorează mult şahului, iar însăşi
sinceritate şi de bucurie ale încercarea oricăruia dintre
adolescentului în faţa reuşitei se dumneavoastră de a-i călca pe
împletesc cu siguranţa şi urme vă va aduce multe
autoîncrederea şahistului satisfacţii.
maturizat, pe fundalul unor Cu recomandarea de a-i
partide, bune şi excelente, tratate studia cu atenţie creaţiile, redau
în cele mai diverse stiluri, finalul unei partide pe care Florin
susţinute în faţa unor adversari de Gheorghiu a susţinut-o în
forţă diferită, de la nume mai compania lui Uhlman, la Sofia, în
puţin cunoscute la mari maeştri de anul1967:
primă mână, şi în cele mai diverse ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
puncte ale globului, autorul îşi
8ρ+−+−ϖΛκ+(
punctează evoluţia carierei sale
sportive, de la cucerirea primului 7+−+−+πζππ∋
său titlu de campion naţional la 16 6−+θ+Πσν−+&
ani, până la obţinerea titlului de 5+−ζπ−+−+−%
maestru internaţional la 18 ani şi 4π+−+Ρ+−ζΠ∃
apoi a celui de mare maestru la 20
de ani. O ascensiune vertiginoasă
3ζΠ−+−+−ζΠ−#
pe care şi-ar dori-o, fără îndoială, 2−+−+−ζΠΛ+∀
orice şahist. Dar, pentru aceasta, 1ωΘ−+−+−µΚ−!
au fost necesare un excepţional ξαβχδεφγηψ
În această poziţie, Studierea atentă a materialului

inclus în carte va înlesni
surprinzător, negrul a cedat … la
găsirea ideii, a mutării cheie
timp, întrucât după 26...ƒξφ8 , nu sau a sacrificiului decisiv.
26...′ξφ8 27.ƒε5; σαυ 26...⁄ξε4 2 Combinaţiile mai complexe
7.≤ξγ7#, urmează dublul necesită punerea poziţiilor pe
sacrificiu de damă: tablă. În acest caz e bine ca
27.≤ξφ6! ≤ξε4, σαυ 27...γξφ6 rezolvările să se încadreze într-
28.ƒγ4+, 28.≤ξφ7!+; devreme un timp limitat prestabilit sau
însă, pentru că jocul strălucit al cronometrat cu ceasul de
albului merita ca această încheiere control.
a partidei să se facă pe tablă! În vederea unei
autoaprecieri cât mai obiective
EXERCIŢII asupra muncii depuse propun
următoarele note: 10 pentru
rezolvarea foarte bună; 8
Metodele de pregătire pentru rezolvarea corectă dar
şahistă sunt multiple şi variate. Ca cu unele inexactităţi; 6 pentru
în orice proces de asimilare, şi în rezolvarea parţială; 4 pentru
şah toate cunoştinţele şi început bun urmat de greşeli.
deprinderile dobândite trebuie În final făcând media,
verificate, testate, repetate şi apoi jucătorul îşi poate da seama de
aplicate în mod creator în nivelul cunoştinţelor
practică. Cei interesaţi pot să-şi acumulate. Şi o ultimă
testeze perspicacitatea recomandare: după efectuarea
combinativă rezolvând bateria de tuturor exerciţiilor e de dorit ca
teste de mai jos. Din motive lesne jucătorul să pună din nou
de înţeles poziţiile nu sunt poziţiile pe tablă, să
prezentate în ordinea expusă în urmărească cu atenţie
această carte ci intercalat. La rezolvările corecte şi, întrucât
rezolvarea lor se impune “repetiţia este mama
respectarea unei anumite învăţăturii” să revină din când
metodologii. Astfel la început, în când asupra lor. Spre
jucătorul trebuie să încerce deosebire de alte cărţi din alte
soluţionarea lor mintală, direct de domenii, cartea de şah solicită
pe diagrame, după următorul plan: un studiu mai amănunţit,
¾ Imaginarea ideii; pentru ca jucătorul să poată
¾ Analiza mintală a mutărilor aplica în practică cele învăţate
proprii şi a răspunsurilor (părerea mea este că pentru a
adverse; obţine, pe merit, titlul de mare
¾ Compararea şi selecţia maestru în şah, trebuie să
variantelor; studiezi tot atât cât ar trebui
¾ Luarea deciziilor. studiat pentru terminarea, tot
pe merit, a cel puţin două

facultăţi tehnice).
De reţinut că teoria studiată 1τΡ−+ΘµΚ−+Ρ!
rămâne literă moartă dacă nu
se manifestă permanent
preocuparea pentru aplicarea ei
în partidele jucate. Sigur, că nu (2) Σµισλοϖ − Καµισεϖ [Χ40]
întotdeauna o idee, un anumit Μοσχοϖα, 1944
tip de combinaţie se pot 1.ε4 ε5 2.⁄φ3 φ5?! 3.⁄ξε5 ≤φ6
efectua "“a la carte"” Răbdarea 4.⁄χ4 φξε4 5.⁄χ3 ≤γ6 6.δ3 ∞β4
şi perseverenţa în practica [σαυ 6...εξδ3 7.∞ξδ3 ≤ξγ2 8.≤η5
şahistă oferă nenumărate +!] 7.∞δ2 ∞ξχ3 8.∞ξχ3 δ5 [8...⁄φ
posibilităţi de a aplica 6] 9.⁄ε5 ≤φ5 10.δξε4 ≤ξε4+
cunoştinţele însuşite într-un [10...δξε4 11.∞χ4] 11.∞ε2 ⁄φ6
mod diferenţiat şi creator 12.0 0 χ6?
determinând gradul de
măiestrie a jucătorului.
A – În poziţiile 1-15, rezultate
după efectuarea mutărilor din
deschidere, ALBUL ÎNCEPE
ŞI CÂŞTIGĂ. ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
(soluţiile la pag. 217) 8ρσνλ+κ+−τρ(
(1) Ηαψδεν − Βροων [Α83] 7ζππ+−+−ζππ∋
Λονδρα, 1947 6−+π+−σν−+&
1.δ4 φ5 2.ε4 φξε4 3.⁄χ3 ⁄φ6 4.∞γ5
ε6 5.∞ξφ6!? [οβισνυιτ, σε ϕοαχ
5+−+πσΝ−+−%
α 4−+−+θ+−+∃
διρεχτ 5.⁄ξε4 ] 5...≤ξφ6 6.⁄ξε4
≤δ8 7.⁄φ3 δ6 8.∞δ3 ⁄δ7 9.⁄φγ5! ≤ε7
3+−ϖΛ−+−+−#
2ΠζΠΠ+ΛζΠΠζΠ∀
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 1τΡ−+Θ+ΡµΚ−!
8ρ+λ+κϖλ−τρ( ξαβχδεφγηψ
7ζππζπνωθ−ζππ∋
6−+−ζππ+−+& (3) Χηερον − Πολικιερ [Β06]
5+−+−+−σΝ−% Χηαµονιξ, 1927
1.δ4 γ6 2.ε4 ∞γ7 3.⁄φ3 δ6 4.⁄χ3 ⁄δ7
4−+−ζΠΝ+−+∃ 5.∞χ4 ⁄γφ6 [5...⁄β6] 6.ε5! δξε5? 7
3+−+Λ+−+−# .δξε5 ⁄η5
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Πετερσβυργ, 1912

1.δ4 χ5 2.δ5 ⁄φ6 [2...ε5] 3.⁄χ3 δ6 4
8ρ+λωθκ+−τρ( .ε4 γ6 5.φ4 ⁄βδ7 6.⁄φ3 α6?!
7ζππζπνζππϖλπ∋ ρενυντα λα λυπτα πεντρυ χαµ
πυλ ε5 7.ε5 δξε5 8.φξε5 ⁄γ4 9.ε6!
6−+−+−+π+& ⁄δε5 10.∞φ4 ⁄ξφ3+ [σαυ 10...∞γ7
5+−+−ζΠ−+ν% 11.≤ε2!] 11.γξφ3 [λα 11.≤ξφ3
υρµα 11...φξε6 12.≤ξγ4 ε5!]
4−+Λ+−+−+∃ 11...⁄φ6 12.∞χ4 φξε6 13.δξε6
3+−σΝ−+Ν+−# αταχανδ δοι πιονι, νεγρυλ σπε
2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ ρα
σα−σι τραγα ρασυφλαρεα 13...
1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ! ≤β6
ξαβχδεφγηψ 14.≤ε2 ≤ξβ2
(4) Παϖλοϖ − Περϕοιχε [Β96]
Βυχυρεστι, 1963
8ρ+λ+κϖλ−τρ(
1.ε4 χ5 2.⁄φ3 δ6 3.δ4 χξδ4 7+π+−ζπ−+π∋
4.⁄ξδ4 ⁄φ6 5.⁄χ3 α6 6.∞γ5 ε6 6π+−+Πσνπ+&
7.φ4 β5 8.ε5 δξε5 9.φξε5 ≤χ7
10.≤ε2 ∞β4? [τρεβυια 10...⁄φδ7 ] 5+−ζπ−+−+−%
4−+Λ+−ϖΛ−+∃
3+−σΝ−+Π+−#
2ΠωθΠ+Θ+−ζΠ∀
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 1τΡ−+−µΚ−+Ρ!
8ρσνλ+κ+−τρ( ξαβχδεφγηψ
7+−ωθ−+πζππ∋
6π+−+πσν−+& (6)Γηεοργηιυ − Σειµεανυ [Χ71]
5+π+−ζΠ−ϖΛ−% 1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞β5 α6 4.∞α4
4−ϖλ−σΝ−+−+∃ δ6 5.δ4 β5 [5...εξδ4] 6.∞β3
⁄ξδ4 7.⁄ξδ4 εξδ4 8.α4 ∞δ7?
3+−σΝ−+−+−# [τρεβυια ϕυχατ 8...ƒβ8 ] 9.αξβ5
2ΠζΠΠ+Θ+ΠζΠ∀
1τΡ−+−µΚΛ+Ρ! αξβ5
(5) Αλεηιν − Λεϖενφιση [Α43] 8ρ+−ωθκϖλντρ(
7+−ζπλ+πζππ∋ ξαβχδεφγηψ
6−+−ζπ−+−+&
(8) Τροιανεσχυ − ∆υµιτρεσχυ
5+π+−+−+−% [Ε14]
4−+−ζπΠ+−+∃ Βυχυρεστι, 1970
1.δ4 χ5 2.ε3 [2.δ5] 2...⁄φ6 3.⁄φ3
3+Λ+−+−+−# ε6 4.χ4 β6 5.⁄χ3 ∞β7 6.∞ε2 ∞ε7
2−ζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀ 7.0 0 0 0 8.β3 χξδ4 9.⁄ξδ4 δ5
10.∞β2 ⁄βδ7 11.ƒχ1 ƒχ8 12.χξδ5 ⁄
1τΡΝϖΛΘµΚ−+Ρ! ξδ5 [σαυ 12...εξδ5 13.⁄φ5!]
ξαβχδεφγηψ 13.⁄ξδ5 ∞ξδ5 φολοσινδ διαγονα
λα µαρε α1 η8, αλβυλ εφεχτυε
(7) ςαισµαν − Χαλµυσχηι [Χ13 αζα ο
] αµυζαντα χοµβινατιε
Συχεαϖα, 1961 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
1.ε4 ε6 2.δ4 δ5 3.⁄χ3 ⁄φ6 4.∞γ5 ∞ε
7 5.ε5 ⁄φδ7 6.η4 η6 [6...∞ξγ5 8−+ρωθ−τρκ+(
7.ηξγ5 ≤ξγ5 8.⁄η3 ≤ε7 9.⁄φ4 χυ 7ζπ−+νϖλπζππ∋
αταχ] 7.∞δ2 α6 8.≤γ4 ∞φ8 [λα
8...′φ8 9.ƒη3!] 9.⁄γε2 χ5 10.⁄φ4 χξ
6−ζπ−+π+−+&
δ4? [τρεβυια 10...⁄χ6 ] 11.⁄ξε6 φξ 5+−+λ+−+−%
ε6 [σαυ 11...⁄ξε5 12.⁄ξγ7+
∞ξγ7 13.≤ξγ7 ⁄γ6 14.η5!]
4−+−σΝ−+−+∃
12.≤γ6+ ′ε7 13.⁄ξδ5+! 3+Π+−ζΠ−+−#
ελιβερεαζα δρυµυλ πιονυλυι χ 2ΠϖΛ−+ΛζΠΠζΠ∀
αστιγατορ
1+−τΡΘ+ΡµΚ−!
8ρσνλωθ−ϖλ−τρ(
7+π+νµκ−ζπ−∋ (9) Υνγυρεανυ − Βυζα [Α12]
6π+−+π+Θζπ& Βυχυρεστι, 1974
1.χ4 χ6 2.⁄φ3 ⁄φ6 3.γ3 δ5 4.β3
5+−+ΝζΠ−+−% ∞φ5 5.∞γ2 η6 6.0 0 ε6 7.∞β2 ∞ε
4−+−ζπ−+−ζΠ∃ 7 [7...∞χ5] 8.δ3 0 0 9.⁄βδ2 ∞η7
10.≤χ2 α5 11.α3 ⁄βδ7 12.ƒαδ1
3+−+−+−+−# ≤β8?! 13.ƒφε1 ƒχ8 νεγρυλ ισι
2ΠζΠΠϖΛ−ζΠΠ+∀ δεζϖαλυιε ιντεντια δε α ϕυχα
1τΡ−+−µΚΛ+Ρ! πε
φλανχυλ δαµει 14.ƒχ1 β6!?
[14...β5!] 15.≤β1 ≤β7 16.ƒχ2 β5 ρυ

17.χξβ5 χξβ5 18.ƒεχ1 ⁄ε8 15...∞χ8 16.ƒαδ1 αλβυλ εστε
19.⁄δ4! συρπρινζατορ δαρ αλβυ χοµπλετ δεζϖολτατ σι
λ δεζνοδαµαντυλ σε απροπιε
εστε αχελα χαρε α οχυπατ χολ 16...⁄α6 17.≤χ4+ ⁄δ5
οανα ∀χ∀ 19...∞χ5 20.∞η3! αµ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
ενιντα
βαταια πε ε6 20...′η8 21.⁄2φ3 8ρ+λωθ−+−τρ(
⁄δ6? σλαβεστε πυνχτυλ γ7 7ζππ+−+κ+π∋
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 6νϖλπ+−+πϖΛ&
8ρ+ρ+−+−µκ( 5+−+ν+π+−%
7+θ+ν+πζπλ∋ 4−+ΘσΝ−+−+∃
6−+−σνπ+−ζπ& 3+Ν+−+ΛζΠ−#
5ζππϖλπ+−+−% 2ΠζΠΠ+−ζΠ−ζΠ∀
4−+−σΝ−+−+∃ 1+−+ΡτΡ−µΚ−!
3ζΠΠ+Π+ΝζΠΛ# ξαβχδεφγηψ
(11) Ραδυλεσχυ − Μιτιτελυ [Α8
2−ϖΛΡ+ΠζΠ−ζΠ∀ 8]
1+ΘτΡ−+−µΚ−! Ταργυ Μυρεσ, 1962
1.χ4 φ5 2.δ4 ⁄φ6 3.γ3 δ6 4.⁄φ3 χ6
ξαβχδεφγηψ 5.∞γ2 ≤χ7 [5...γ6] 6.δ5 γ6 7.0 0
∞γ7 8.⁄χ3 0 0 9.⁄δ4 ε5 υν
(10) Πυσχασυ − Αλεξανδρεσχ χυνοσχυτ σαχριφιχιυ δε πιον π
υ εντρυ ελιβεραρεα ποζιτιει 10.δ
[Α00] ξε6 ⁄α6
Βυχυρεστι, 1961 11.∞φ4 ƒδ8 [σαυ 11...⁄η5 12.⁄δβ5
1.γ3 δ5 2.∞γ2 ε5 3.δ3 χ6 4.⁄δ2 ! ≤α5 13.ε7 ƒε8 14.∞ξδ6 χξβ5
∞ε6 5.⁄γφ3 φ6 6.0 0 ∞χ5?! [µαι 15.≤δ5+ ′η8 16.≤ξβ5 ≤ξβ5
χονσεχϖεντ ερα 6...∞δ6 ] 7.δ4! 17.χξβ5 ρεχαστιγανδ φιγυρα]
εξδ4 [σαυ 7...∞δ6 8.ε4] 8.⁄β3 12.ƒχ1 ⁄χ5 13.ε7! δαµα νεαγρα
∞β6 9.⁄φξδ4 ∞δ7 10.ε4 δξε4 εστε ατρασα πε αχεστ χαµπ ιν
11.∞ξε4 χεντρυλ δε πιονι αλ νε ϖεδερεα υνει φρυµοασε χοµβι
γρυλυι α δισπαρυτ χα πριν φα νατιι 13...≤ξε7
ρµεχ
11...γ6 12.ƒε1 ′φ7 13.≤δ3 φ5
14.∞φ3 ⁄φ6 15.∞η6! συβλινιινδ 8ρ+λτρ−+κ+(
ποζιτια πρεχαρα α ρεγελυι νεγ 7ζππ+−ωθ−ϖλπ∋
6−+πζπ−σνπ+& 2−ζΠΡ+ΠζΠΛζΠ∀
5+−σν−+π+−% 1+−τΡ−+−µΚ−!
4−+ΠσΝ−ϖΛ−+∃ ξαβχδεφγηψ
3+−σΝ−+−ζΠ−#
2ΠζΠ−+ΠζΠΛζΠ∀ (13) Ραδοϖιχι − Νεαµτυ [Β43]
1+−τΡΘ+ΡµΚ−! 1.ε4 χ5 2.⁄φ3 ε6 3.δ4 χξδ4
ξαβχδεφγηψ 4.⁄ξδ4 α6 5.⁄χ3 β5?! 6.∞δ3 ∞β7 7.
0 0 δ6 8.α4 βξα4 9.ƒξα4 ⁄φ6
[9...⁄δ7] 10.≤ε2 ∞ε7 11.∞ε3 0 0 1
(12) Βοτϖινικ − Πορτισχη [Α29 2.φ4 ≤χ7 13.ƒχ4! ≤δ7 14.ε5 ⁄δ5 1
] 5.εξδ6 ∞ξδ6 16.⁄ε4 ⁄ξε3
Μοντε Χαρλο, 1968 17.≤ξε3 ∞δ5? 18.ƒχ3 ∞β4?
1.χ4 ε5 2.⁄χ3 ⁄φ6 3.γ3 δ5 4.χξδ5 ⁄ξ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
δ5 5.∞γ2 αχεστ νεβυν ϖα πρεσ 8ρσν−+−τρκ+(
α 7+−+θ+πζππ∋
τοατα παρτιδα ασυπρα χαµπυ
ριλορ χεντραλε ∀ιν συβορδινε
6π+−+π+−+&
∀, ιντρανδ ιν 5+−+λ+−+−%
ϕοχ, χυ µαρε εφεχτ λα µοµεντυ 4−ϖλ−σΝΝζΠ−+∃
λ 3+−τΡΛωΘ−+−#
δεχισιϖ 5...∞ε6 6.⁄φ3 ⁄χ6 7.0 0 2−ζΠΠ+−+ΠζΠ∀
⁄β6 8.δ3 ∞ε7 9.α3 α5?! 10.∞ε3 1+−+−+ΡµΚ−!
0 0 11.⁄α4 ⁄ξα4 12.≤ξα4 ∞δ5
13.ƒφχ1 ƒε8 14.ƒχ2 ∞φ8 15.ƒαχ1
⁄β8
(14)Νιµζοϖιχι − Αλαπιν [Χ11]

ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ ςιλνιυσ, 1912
1.ε4 ε6 2.δ4 δ5 3.⁄χ3 ⁄φ6 4.εξδ5 [
8ρσν−ωθρϖλκ+( µαι δεσ σε ϕοαχα αιχι 4.ε5 σι
7+πζπ−+πζππ∋ 4.∞γ5] 4...⁄ξδ5 5.⁄φ3 χ5 6.⁄ξδ5 ≤ξ
δ5 7.∞ε3 χξδ4 8.⁄ξδ4 α6
6−+−+−+−+& 9.∞ε2 ≤ξγ2? λυινδ υν πιον νεγρ
5ζπ−+λζπ−+−% υλ ραµανε ιν υρµα χυ δεζϖολτ
αρεα
4Θ+−+−+−+∃ 10.∞φ3 ≤γ6 11.≤δ2 ε5 12.0 0 0
3ζΠ−+ΠϖΛΝζΠ−# εξδ4 13.∞ξδ4 ⁄χ6 [λα 13...∞ε7
δεχιδε 14.ƒηε1 ; αχυµ αταχυλ
πε ξαβχδεφγηψ
χολοανελε χεντραλε δεχιδε]
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ B – În poziţiile 16-30, rezultate
după efectuarea mutărilor din
8ρ+λ+κϖλ−τρ( deschidere, NEGRUL ÎNCEPE ŞI
7+π+−+πζππ∋ CÂŞTIGĂ.
6π+ν+−+θ+&
(16) Αγηειχενκο − Βυνατεαν
5+−+−+−+−% [Β15]
4−+−ϖΛ−+−+∃ ΥΡΣΣ, 1964
1.ε4 χ6 2.δ4 δ5 3.⁄χ3 δξε4
3+−+−+Λ+−# 4.⁄ξε4 γ6?! [οβισνυιτ σε ϕοαχα
2ΠζΠΠωΘ−ζΠ−ζΠ∀ αιχι 4...∞φ5 ; 4...⁄δ7; σι 4...⁄φ6 ]
5.∞χ4 ∞γ7 6.⁄φ3 ⁄φ6 7.⁄ξφ6+
1+−µΚΡ+−+Ρ! ∞ξφ6 8.∞η6! ≤α5+ 9.χ3 ≤η5
ξαβχδεφγηψ πεντρυ α σχοατε νεβυνυλ ινχο
µοδ 10.≤δ2 ∞η3 11.⁄ε5 ∞ξε5 12.δ
(15) Σπρεχηερ − Λυτζ [Β14] ξε5 ≤ξε5+ 13.∞ε3 0 0
Βαψερν, 1937 ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
1.ε4 χ6 2.δ4 δ5 3.εξδ5 χξδ5 4.χ4
⁄φ6 5.⁄χ3 ε6 6.⁄φ3 ∞ε7 7.∞φ4 0 0 1Ρ+−µΚ−+−τΡ!
8.χ5 ⁄ε4 [τρεβυια 8...β6 ] 9.∞δ3 2ζΠ−ζΠ−ωΘ−ζΠΠ∀
⁄ξχ3 10.βξχ3 β6 11.χξβ6 αξβ6
12.η4 αµενιντα σαχριφιχιυλ λ
3Π+−ϖΛ−ζΠ−+#
α η7 4+−+θ+Λ+−∃
12...⁄δ7 13.≤χ2 ⁄φ6 14.⁄γ5 η6 5−+−+−+−+%
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 6+π+−+π+−&
8ρ+λωθ−τρκ+( 7π+πζπ−+πζπ∋
7+−+−ϖλπζπ−∋ 8+κτρ−+−σνρ(
6−ζπ−+πσν−ζπ& ξηγφεδχβαψ
5+−+π+−σΝ−%
4−+−ζΠ−ϖΛ−ζΠ∃ (17) Φρεζονιλσ − Μορα [Ε73]
3+−ζΠΛ+−+−# Λψον, 1955
1.δ4 ⁄φ6 2.χ4 γ6 3.⁄χ3 ∞γ7 4.ε4 δ6
2Π+Θ+−ζΠΠ+∀ 5.∞ε2 0 0 6.∞ε3 ε5 7.δ5 ⁄α6
1τΡ−+−µΚ−+Ρ! 8.φ3? δυπα νεβυν ε2, αχεαστα
εστε ο µυταρε φαρα σενσ 8...⁄η
5 9.≤δ2 1−µΚΡ+−ϖΛΝτΡ!
φ5 10.εξφ5 γξφ5 11.∞γ5?! ≤ε8
12.∞δ3 αλβυλ α µυτατ δε χατε 2ζΠΠζΠ−+−ζΠΠ∀
δουα ορι χει δοι νεβυνι, χεεα χ 3−+Ν+−ζΠ−+#
ε νυ
ποατε ραµανε φαρα υρµαρι 4+λ+Πζπ−+−∃
5−+−+−ϖλ−+%
6+−+−ζπν+−&
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ 7πζπθ+−ζπΘζπ∋
1ΡσΝ−µΚ−+−τΡ! 8τρν+κ+−+ρ(
2ζΠΠ+−ωΘ−ζΠΠ∀ ξηγφεδχβαψ
3−+Π+ΛσΝ−+# (19) Νευµανν − Γλανζ [Α00]
Ωαρνσδορφ, 1936
4+−+−+Π+−∃ 1.⁄χ3?! ⁄φ6 2.α3 δυπα αχεστε
5νϖΛπζπΠ+−+% πριµε δουα µυταρι σι ιεσιρεα
6+−+−ζπ−+ν& υλτεριοαρα α δαµει πυτεµ σα
νε
7πϖλ−+−ζππζπ∋ δαµ σεαµα δε φορτα δε ϕοχ α
8+κτρθ+λ+ρ( αλβυλυι 2...δ5 3.δ4 ⁄χ6 4.⁄φ3 ⁄ε4
5.≤δ3?! ∞φ5 6.≤ε3 ε5 7.γ3 εξδ4
ξηγφεδχβαψ 8.⁄ξδ4 ∞χ5 9.≤φ4 χαυτανδ σα
σχαπε διν λεγατυρα 9...⁄ξδ4
(18) Στρατµανισ − Παλαν [Χ44
10.∞γ2 γ5 νεγρυλ αρε ιν ϖεδερε
]
σαχριφιχιυλ χελορ δουα τυρν
Ηαγα, 1928
υρι
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.δ4 εξδ4
11.≤ε5+
4.∞χ4 ∞χ5 5.0 0 δ6 [σαυ 5...⁄φ6
6.ε5 δ5 σ.α.µ.δ.] 6.χ3 ∞γ4! ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
χαυτανδ σα µεντινα πιονυλ δ4 1Ρ+−µΚ−ϖΛ−τΡ!
7.≤β3 ≤δ7 [µεριτα ατεντιε σι 2ζΠΛζΠΠ+ΠζΠ−∀
7...∞ξφ3 δαρ νεγρυλ τινδε παρχ 3−ζΠ−+−σΝ−ζΠ#
α
σπρε ο ιδεε χυνοσχυτα] 8.∞ξφ7 4+−+νσν−+−∃
+? 5−ζπλωΘπϖλ−+%
≤ξφ7 9.≤ξβ7
6+−+−+−+−&
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ 7π+π+−ζππζπ∋
8τρ−+κωθ−+ρ( 6−+−+−+−+&
ξηγφεδχβαψ 5+−ϖλπζΠ−+−%
4−+−+−+−ωθ∃
(20) Μαρτινεζ − ϑενσεν [Χ50] 3+−σΝ−+Νσν−#
Οσλο, 1935
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞χ4 ∞χ5 2ΠζΠΠ+Λ+−ζΠ∀
4.0 0 [4.χ3] 4...⁄φ6 5.δ3 δ6 6.∞γ5 1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ!
η6 7.∞η4?! εξπυνε νεβυνυλ
7...γ5 8.∞γ3 η5 9.⁄ξγ5 η4 ξαβχδεφγηψ
10.⁄ξφ7
(22) Λινσε − Κϕελβεργ [∆08]
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ Μαλµο, 1917
1−µΚΡ+Θ+ΝτΡ! 1.δ4 δ5 2.χ4 ε5!? 3.δξε5 δ4 4.ε3
∞β4+! 5.∞δ2 δξε3! 6.≤α4+ [σαυ
2ζΠΠζΠ−+ΠζΠΠ∀ 6.∞ξβ4 εξφ2+ 7.′ε2 φξγ1⁄+!]
3−ϖΛ−+Π+−+# 6...⁄χ6 7.∞ξβ4
4ζπ−+Π+Λ+−∃ ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
5−+−ζπ−ϖλ−+% 1ΡσΝΛµΚ−+ΝτΡ!
6+−σν−ζπν+−& 2ζΠΠζΠ−+−ζΠΠ∀
3−+−ζπ−+−+#
7−+Ν+−ζππζπ∋ 4+−+−+ΠϖΛΘ∃
8τρ−+κωθλ+ρ( 5−+−ζΠ−+−+%
ξηγφεδχβαψ 6+−+−+ν+−&
7πζππ+−ζππζπ∋
(21) Λαζαρδ − Χρεπεαυξ [Χ29]
8τρν+κωθλ+ρ(
Στρασβουργ, 1925 ξηγφεδχβαψ
1.ε4 ε5 2.⁄χ3 ⁄φ6 3.φ4 δ5 4.φξε5 ⁄ξ
ε4 5.⁄φ3 ⁄χ6 6.∞ε2?! [τρεβυια
6.∞β5! ] 6...∞χ5 7.δ4? ⁄ξδ4
8.⁄ξδ4 ≤η4+ 9.γ3 ⁄ξγ3 10.⁄φ3 σε π
αρε χα νεγρυλ α φοστ χελ παχ (23) Βαρτυσχηατ − Ηιρσχη [Χ
αλιτ 30]
Λυνεβυργ, 1935
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 1.ε4 ε5 2.φ4 ∞χ5 3.⁄φ3 δ6 4.δ4?
8ρ+λ+κ+−τρ( δε οβιχει αχεαστα ιναιντψαρε
εστε
7ζππζπ−+πζππ∋ πρεγατιτα χυ χ2−χ3 4...εξδ4
5.⁄ξδ4 ⁄φ6 6.⁄χ3 0 0 7.⁄φ3 ƒε8 8.∞ αρ...

δ3 ∞γ4 9.η3 ∞ξφ3 10.≤ξφ3 ⁄χ6 11
.′φ1 [νεπυτανδ φαχε ροχαδα,
ρεγελε αλβ πλεαχα διν νεπλαχ
υτα
λεγατυρα δε πε χολοανα ∀ε∀ ;
ο αλτα σολυτιε αρ φι φοστ 11.
∞δ2 ] 11...⁄δ4 12.≤γ3 β5! συβµιν 1−σΝΛµΚΘ+−τΡ!
ανδ απαραρεα 2τΡΠζΠ−+ΠζΠΠ∀
πιονυλυι ε4 13.≤η4 χαυτα σα 3−ζπ−+−+−+#
σιµπλιφιχε ϕοχυλ δυπα13...β4 4+−+−ζΠ−+−∃
14.⁄δ5 5−+−ϖΛ−+−+%
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ 6+−+−+π+−&
1Ρ+Κ+−ϖΛ−τΡ! 7−ζππζπ−+πζπ∋
2+Π+−+ΠζΠΠ∀ 8+−ϖλκωθλσνρ(
3Π+−+ΛσΝ−+#
4ωΘ−ζΠΠσν−+−∃ (25) Λαρσεν − Σπασσκι [Α01]
5−+−+−ϖλπ+% Βελγραδ, 1970
1.β3 ε5 2.∞β2 ⁄χ6 3.χ4 ⁄φ6 4.⁄φ3 ε
6+−σν−ζπ−+−& 4 5.⁄δ4 ∞χ5 6.⁄ξχ6 δξχ6 7.ε3
7πζππ+−ζπ−ζπ∋ ∞φ5 8.≤χ2 ≤ε7 9.∞ε2 0 0 0 10.φ
4!⁄γ4! χοµπλετ δεζϖολτατ, νεγρ
8+κ+ρωθ−+ρ( υλ
ξηγφεδχβαψ πορνεστε λα αχτιυνε 11.γ3 η5!
δε
αχυµ ιναιντε τοτ ϕοχυλ νεγρυ
(24) Σχηυστερ − Χαρλσ [Β15]
λυι ϖα φι συβορδονατ τρανσφ
Ολδενβυργ, 1914
ορµαριι αχεστυι πιον 12.η3[σα
1.ε4 χ6 2.δ4 δ5 3.⁄χ3 δξε4
υ 12.⁄χ3 ƒξδ2]
4.⁄ξε4 ⁄φ6 5.⁄γ3 [5.⁄ξφ6+!]
5...η5! ινχεπυτυλ χυρσει 6.∞γ5 ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
?! 1Ρ+−µΚ−+ΝτΡ!
[τρεβυια 6.η4 ] 6...η4 7.∞ξφ6?
περµιτε ο φρυµοασα χοµβινατι 2+−+ΛζΠΘϖΛΠ∀
ε ιν χαρε πιονυλ ∀η∀ αρε υν ∀ 3ΠζΠ−ζΠ−+Π+#
σολο∀
ρευσιτ 7...ηξγ3 8.∞ε5 ƒξη2! 4+νζΠπ+Π+−∃
9.ƒξη2 τοτυλ παρε ιν ρεγυλα, δ 5π+λ+−ϖλ−+%
6+−+−+π+−& χ6 5.ε4?! φξε4 6.⁄ξε4 δ5 7.⁄ξφ6+

≤ξφ6 8.χξδ5 ∞χ5 νεγρυλ αρε
7−ζππωθ−ζππζπ∋ ινιτιατιϖα 9.≤ε2 0 0 10.⁄φ3 ∞γ4
8τρ−+−τρκ+−(
11.≤χ4
(26) Ηασταλετ − Καρποϖ [Ε38] ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
Γρονινγεν, 1968 1Ρ+−µΚ−ϖΛ−τΡ!
1.δ4 ⁄φ6 2.χ4 ε6 3.⁄χ3 ∞β4 4.ε3
0 0 5.≤χ2 χ5 6.α3 ∞ξχ3+ 7.≤ξχ3
2ζΠΛζΠ−ζΠ−ζΠΠ∀
⁄χ6 8.∞δ3?! [χορεχτ ερα 8.δξχ5 3−ζΠΝ+−+−+#
] 4+λ+−+Θ+−∃
8...χξδ4 9.εξδ4 δ5 10.⁄ε2 [σαυ
10.χ5 ε5!] 10...δξχ4 11.∞ξχ4 ε5! 5−+−ζπΠϖλ−+%
12.∞ε3?! [δαχα αλβυλ αρ φι στ 6+−ωθ−+π+−&
ιυτ χε νεχαζυρι ιι ϖα αδυχε αχ
εστ πιον χυ σιγυραντα χα λ−α 7πζπ−+−+πζπ∋
ρ φι λυατ 12.δξε5 8+κτρ−+−σνρ(
⁄ε4 13.≤ε3 ≤α5+] 12...⁄ε4
13.≤β3 [13.≤δ3 ∞φ5!] 13...≤α5+
14.′φ1 ⁄ξδ4 15.⁄ξδ4 εξδ4 16.φ3 [λ
α 16.∞ξδ4 ⁄δ2+] 16...δξε3 (28) Εττλινγερ − ϑανοϖσκι [Χ3
17.φξε4 ≤δ2! σε αµενιντα µατ λ 1]
α Νεω Ψορκ, 1898
φ2 18.∞ε2 1.ε4 ε5 2.φ4 δ5 3.⁄φ3 [οβισνυιτ σ
ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ ε ϕοαχα αιχι 3.εξδ5 ] 3...δξε4
1Ρ+Κ+−+−τΡ! 4.⁄ξε5 ∞χ5 [σι µαι βινε εστε
4...⁄δ7 ] 5.⁄χ3 ⁄φ6 6.≤ε2?!
2ζΠΠ+Λωθ−ζΠ−∀ πυνανδ ο χυρσα ιν χαρε νεγρυ
3−+−ζπ−+ΘζΠ# λ
4+−+Π+−+−∃ ιντρα χυ πλαχερε! 6...⁄χ6 7.⁄ξφ7
5−+−+−+−+% [λα 7.⁄ξε4 ⁄δ4!] 7...≤ε7! [νυ
6+−+−+−+−& 7...′ξφ7 8.≤χ4+] 8.⁄ξη8 ⁄δ4
7πζππ+−+πζπ∋ 9.≤δ1
8+κτρ−+λ+ρ(
ξηγφεδχβαψ ΞΗΓΦΕ∆ΧΒΑΨ
(27) Μυιλωιϕικ − ϖαν δερ Μαα 1Ρ+ΛµΚΘϖΛ−τΡ!
σ [Α21]
Ολανδα, 1934
2ζΠΠ+−ζΠΠζΠΠ∀
1.χ4 ε5 2.⁄χ3 φ5 3.γ3 ⁄φ6 4.∞γ2 3−+−+−σΝ−+#
4+−ζΠπσν−+−∃ 7ζππ+−+πζππ∋
5−+−+−ϖλ−+% 6−+π+−σν−+&
6+−σν−+−+−& 5+−ϖλπζπ−+−%
7πζπ−ωθ−ζππζπ∋ 4−+−+Π+−+∃
8σΝ−+κ+λ+ρ( 3+−+Π+−ζΠ−#
ξηγφεδχβαψ 2ΠζΠΠσΝΝζΠΛζΠ∀
(29) Ηαροωιτζ − ∆ενκαν [Χ50] 1τΡ−ϖΛΘµΚ−+Ρ!
Πηιλαδελπηια, 1952
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 ⁄χ6 3.∞χ4 ∞χ5 ξαβχδεφγηψ
4.0 0 ⁄φ6 5.δ3 [ερα µαι βινε 5.χ
3 λυπτανδ πεντρυ χεντρυ] 5...δ
6
6.∞γ5 ∞γ4 7.η3
1−µΚΡ+Θ+ΝτΡ!
2+ΠζΠ−+ΠζΠΠ∀
3Π+Ν+Π+−+#
4+λ+Π+Λ+−∃
5−ϖΛ−ζπ−ϖλ−+%
6+−σν−ζπν+−&
7πζππ+−ζππζπ∋
8τρ−+κωθ−+ρ(
(30) Βορσοσ − Πολιηρονιαδε
Ποιανα Βρασοϖ, 1974
1.γ3 ε5 2.∞γ2 δ5 3.δ3 χ6 4.⁄δ2
⁄φ6 5.ε4 ∞ε5 6.⁄ε2 ?
(τρεβυια 6.⁄φ3)
MMI Elisabeta Polihroniade

Arbitru Internaţional
CAPITOLUL 3 piardă câteva minute pentru

FINALURILE liniştirea pasiunilor”, scrie
Belaveţ.
În final regele trebuie adus
CARACTERISTICI în centru. Este ştiut că regele este
GENERALE o figură vulnerabilă în jocul de
mijloc, dar care devine foarte
tehnică
S tadiul final al partidei se
deosebeşte
aparte.
printr-o
Importanţa
puternică la sfârşitul partidei,
participând la luptă. Din păcate,
adesea, ocupându-ne de
cunoaşterii şi stăpânirii tehnicii de problemele concrete ale altor
final au dovedit-o toţi campionii figuri, uităm de rege. De aici alt
lumii, care au excelat în această sfat: de îndată ce aveţi răgaz, când
fază a partidei. figurile nu sunt atacate, aduceţi
Măiestria în jocul de final regele în centrul tablei.
se câştigă prin multă analiză şi Poate că mutarea regelui la
cunoaştere. În primul rând, momentul respectiv să nu vi se
jucătorul este obligat să cunoască pară utilă, dar aceasta nu are
pe dinafară un mare număr de importanţă. Aduceţi-l în mod
finaluri elementare ca, de pildă, “profilactic”. Dacă veţi urmări
turn şi pion contra turn. Aceasta finalurile clasicilor, veţi vedea
cere studiu perseverent, soluţiile cum regii se îndreaptă spre centru,
de unul singur fiind greu de găsit, deşi nu pare că ar trebui să se
chiar pentru un şahist de înaltă grăbească.
calificare. Toţi marii maeştri au În concluzie, procedeele
consacrat mult timp pentru studiul specifice pentru jocul de final
finalurilor. sunt:
Primele principii ale 1. Gândiţi după scheme
tehnicii în final sunt: să gândeşti 2. Nu vă grăbiţi
după scheme şi să nu te grăbeşti. 3. Duceţi regele în centru cât mai
În focul luptei din jocul de repede posibil
mijloc, şahistul se înfierbântă în
calculul variantelor ascuţite şi în REGULA PĂTRATULUI
căutarea de lovituri tactice. În mo-
A
mentul când jocul trece în final, ceste două reguli, ale
începe un nou stadiu, total diferit pătratului şi opoziţiei,
de cel precedent. Un joc nou. sunt foarte importante,
Acum trebuie gândit după sche- cunoaşterea lor fiind necesară mai
me, cu sânge rece, liniştit. O gân- ales în finalurile de pioni, pentru a
dire rece, aceasta asigură succesul ne ajuta să stabilim dacă regele
în final. poate sau nu ajunge la timp spre a
“Sfătuiesc pe fiecare opri transformarea unui pion liber.
jucător, dacă îi permite timpul, să
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ de faptul că, de pe locul iniţial,

pionul poate muta peste două
8−+−+−+−+( câmpuri.
În legătură cu acest fapt,
7+−+−+−+−∋ regretatul maestru N. D. Grigo-
6−+−+Π+−+& riev povesteşte o întâmplare
interesantă care s-a petrecut la
5+−+−+−+κ% cercul de şah de la Moscova.
4−+−+π+−+∃ Partenerul lui Grigoriev era un
bătrân onorabil, se pare un
3+−+−+−+−# profesor de conservator.
2−+−+−+−µΚ∀ Profesorul juca şah de mai multe
decenii, însă nu cunoştea prea
1+−+−+−+−! bine elementele de bază ale teoriei
ξαβχδεφγηψ jocului de şah. După multe
complicaţii, în partidă a intervenit
următoarea poziţie:
Latura pătratului imaginar
de pe tablă cuprinde pionul şi ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
câmpurile pe care acesta le are 8−+−+−+−+(
până la linia de transformare şi se
conturează între pion şi regele 7+−+−+−+−∋
advers. 6−+−+−+−+&
În diagrama de mai sus, în
partea superioară este notat 5+−+−+−+−%
pătratul cuprins între câmpurile 4−+−+−+−+∃
e6-e8-g8-g6. El lasă în afară
regele negru. Dacă negrul este la 3+−+−+−+−#
mutare, regele său va intra în 2ΠζΠ−+−+Κ+∀
pătratul pionului şi va putea opri
transformarea. Situaţia este 1µκ−+−+−+−!
aceeaşi şi dacă regele negru se
află la h6, h7 sau h8. Dacă albul
este la mutare regele negru nu mai
poate ajunge pionul. La mutare era negrul.
În partea de jos a Pionul b2 este la fel de tentant ca
diagramei, regele alb se află în şi pionul a2. Se punea problema
pătratul pionului care uneşte care din ei trebuia să fie luat?
câmpurile e4-e1-h1-h4, putând 1...′ξβ2
opri transformarea pionului, După o îndelungată gândire
indiferent cine este la mutare. profesorul a luat pionul b2. A
La stabilirea pătratului urmat:
pionului trebuie să se ţină seama
2.α4 ′α3 3.α5 ′α4 4.α6 ′α5 5.α7 ′ pionul are drum liber spre
β6 6.α8≤ transformare. Dacă albul este la
- “Eh n-am ajuns” a zis cu mutare, părăsind opoziţia, el nu va
amărăciune profesorul, care se putea valorifica pionul:
pare că sperase până în ultima 1.′φ5 (δ5) ′φ7 2.ε5 ′ε7 3.ε6 ′ε8 4.′
clipă că va ajunge la timp cu φ6 ′φ8 5.ε7+ fiind nevoit să
regele lui… cedeze pionul sau să facă pat
REGULA OPOZIŢIEI regele negru.
O poziţia este forma de

aşezare a regilor faţă
în faţă, la o distanţă de un câmp. Despre ZUGZWANG
Obţinerea opoziţiei în finalurile
de pioni este foarte importantă şi
în multe cazuri hotărâtoare. S ituaţia în care una din
părţi, fiind la mutare,
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ este silită să facă o mutare care îi
aduce dezavantaj se numeşte
8−+−+−+−+( zugzwang.
Pot să apară poziţii de
7+−+−µκ−+−∋ zugzwang şi cu multe piese pe
6−+−+−+−+& tablă, cum este cea din diagrama
de mai jos, reprezentând sfârşitul
5+−+−µΚ−+−% partidei G. Stein – O. Troianescu,
4−+−+Π+−+∃ Bucureşti, 1951.
3+−+−+−+−# ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
2−+−+−+−+∀ 8−+−+−+−µκ(
1+−+−+−+−! 7+−+−+−+−∋
ξαβχδεφγηψ 6−+−ωθ−ϖλ−+&
5ζπ−ζπ−+λ+−%
În diagramă regii sunt în 4−+Π+−ζπ−+∃
opoziţie. Partea care trebuie să
părăsească opoziţia este în 3ωΘ−+ΝζπΠ+−#
dezavantaj. Negrul la mutare este 2ΠζΠΚ+−+−+∀
nevoit să cedeze regelui alb unul
din cele două câmpuri d6 sau f6. 1+−ϖΛ−+−+−!
1...′φ7 2.′δ6 ′ε8 şi acum albul ξαβχδεφγηψ
obţine opoziţia din nou cu 3.′ε6 , Ultima mutare a negrului
iar-după Rh8! Nu urmăreşte nici un atac,
3…′δ8 (φ8) 4.′φ7 ′δ7 5.ε5 obligă însă mutarea albului şi
subliniază zugzwangul total al tablei mobilitatea lui este limitată

acestuia. Orice piesă ar muta albul la cinci câmpuri, iar când se află
pierde! în colţ, la trei.
Este clar că este mai uşor să
ALTE EXPLICAŢII dai mat regelui aflat la marginea
tablei decât în centrul ei, iar în
Noţiunea de timp înseamnă colţ este mai uşor decât la
cu totul altceva decât timpul în margine.
scurgerea lui egală pe cadranul
unui ceas. În şah un timp este Mat cu două turnuri
echivalent cu o mutare. Deci un
pion pe orizontala a cincea are Două turnuri dau mat chiar
nevoie de trei timpi pentru fără ajutorul regelui propriu, însă
transformare. în colaborare cu acesta, matul
Noţiunea de tempo. Pe poate fi realizat şi pe mijlocul
parcursul unei partide apar situaţii tablei.
în care una din părţi o obligă pe
cealaltă la anumite mutări de
apărare care îi permit să obţină un 8−+−+−+−+(
avans în dezvoltare sau în atac. În
asemenea cazuri se spune că a
7+−+−+−+−∋
câştigat un tempo. 6−+−+−+−+&
Multe combinaţii se
bazează pe câştigul de tempo iar
5+−+−+−+−%
în finaluri acest element are o 4−+−µκ−+Κ+∃
mare importanţă.
Exemplu: 1.e3 e5 2. E4 … 3τΡ−+−+−+−#
albul a pierdut un tempo în 2−+−+−+−+∀
deschidere.
1+Ρ+−+−+−!
Cum se dă mat regelui rămas ξαβχδεφγηψ
fără nici o altă piesă 1.′φ4 ′δ5 2.ƒα6 ′δ4 [2...′χ5
3.′ε4] 3.ƒδ6+ ′χ5 4.′ε5 ′χ4
Regele poate fi făcut mat 5.ƒχ6+ ′δ3 6.′φ4 ′δ2 [6...′δ4
atât în centrul tablei cât şi la
7.ƒδ1#] 7.′φ3 ′δ3 8.ƒδ1# 1 0
marginea ei.
Pentru a da mat unui rege
Mat cu dama
singur care nu se află la marginea
tablei este necesar să I se ia cele 8
Numai cu dama fără
câmpuri accesibile şi în acelaşi
ajutorul regelui nu se poate da
timp să se atace cel de al noulea
mat nici chiar în colţul tablei. De
câmp pe care se află însuşi regele.
acest lucru este uşor să ne
Când regele se află la marginea
convingem. În schimb, numai cu opoziţie. Regele f6 ia regelui f8

o damă se poate forţa regele trei câmpuri: e7, f7 şi g7, iar
advers să meargă într-unul din turnul, prin mutarea h5-h8, dă
colţuri. Manevrarea damei este mat.
destul de instructivă şi trebuie Regele singur şi o figură
însuşită. uşoară nu pot dat mat. Pentru
obţinerea lui este necesar ca pe
Mat cu un turn lângă rege, să existe o figură grea,
damă sau turn. Pentru matul cu
Cu un turn se poate da mat figuri uşoare este nevoie de
numai în marginea tablei sau în perechea de nebuni sau nebun şi
colţ. La marginea tablei, regelui cal.
advers trebuie să I se ia cinci din Maturile cu figuri grele, în
câmpurile unde are posibilitatea mod obişnuit nu apar pentru că
să mute, iar al şaselea câmp, pe jucătorul în inferioritate se
care se află, trebuie să fie atacat recunoaşte învins în prealabil.
de turn. Turnul poate lua două
câmpuri atacând al treilea, restul
de trei câmpuri trebuie să le ocupe
regele părţii puternice. Situaţia în Matul cu doi nebuni
care regii ocupă unul faţă de
celălalt câte trei câmpuri se Matul cu doi nebuni este
numeşte opoziţie. Regii se găsesc ceva mai complicat, dar relativ
unul în faţa celuilalt la o distanţă uşor de realizat. Manevrele
de un câmp, pe linie sau pe urmăresc constrângerea regelui
coloană. advers de a se retrage spre
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ câmpurile de colţ ale tablei –
nebunii pe diagonalele alăturate
8−+−+−µκ−+( constituind un adevărat baraj – şi
aducerea regelui propriu în
7+−+−+−+−∋ apropierea colţului tablei.
6−+−+−µΚ−+& Acest lucru se realizează cu
ajutorul regelui, nebunii fiind
5+−+−+−+Ρ% mereu plasaţi pe lângă
4−+−+−+−+∃ diagonalele alăturate, creind o
barieră de netrecut pentru regele
3+−+−+−+−# advers.
2−+−+−+−+∀ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
1+−+−+−+−! 8−+−+−+−+(
ξαβχδεφγηψ 7+−+−ϖΛ−+−∋
După cum se arată în
diagramă, regii f6 şi f8 sunt în 6Λ+Κ+−+−+&
5+−+−+−+−% finală. Nebunii obligă regele

advers să meargă din nou în colţ.
4−+−+−µκ−+∃ La început se face o manevră de
aşteptare.
3+−+−+−+−# 12.∞δ2
2−+−+−+−+∀ Sau orice mutare a nebunului pe
1+−+−+−+−! aceeaşi diagonală, cu excepţia
mutării pe câmpul g5.
ξαβχδεφγηψ 12...′η3 13.∞γ5 ′η2 14.∞φ1! ′η1 1
1.′δ5 ′ε3 2.∞χ5+ ′φ4 3.∞δ4 ′φ5 [3 5.∞γ2+ ′η2 16.∞φ4# 1 0
...′φ3 4.′ε5] 4.∞δ3+ ′φ4 În cazul de faţă nebunul
Nebunii au tăiat drumul regelui care a dat mat se află pe câmp
negru spre partea de sus a tablei. negru. Se poate juca şi altfel: Nf6
Mobilitatea lui devine astfel (mutare de aşteptare) 15…Rh2
limitată 16. Ne5+ Rh1 17. Ng2 mat. În
5.′ε6 ′γ5 6.∞ε3+ ′γ4 7.∞ε2+ acest caz nebunul de câmpuri albe
Nebunul poate părăsi diagonala este acela care a dat mat.
b1-h7 deoarece regele alb nu-I
permite celui negru să ocupe
câmpul f5.
7..′γ3 8.′φ5 ′γ2 [8...′η4 9.∞φ2+] 9.
′γ4 ′η2 Matul cu calul şi nebunul
Prima parte a problemei este
rezolvată. Regele negru a fost Matul cu calul şi nebunul
obligat să se retragă în colţ. Unde presupune o tehnică mai
trebuie plasat acum regele alb? complicată. Regele trebuie silit să
Pentru a da mat cât mai repede, ajungă într-unul din colţurile de
regele alb trebuie plasat sau pe culoarea nebunului prin acţiunea
câmpul g3 sau pe f2, adică la coordonată a regelui cu cele două
distanţa mutării unui cal faţă de figuri.
câmpul din colţ. Finalul se împarte în două
10.′φ3! părţi. În primul rând, regele este
Mutarea imprudentă 10.∞φ3?? forţat să se mute la marginea
tablei. Bineînţeles, regele va căuta
duce la pat. Mutarea 10.′φ3!
să se îndrepte spre câmpul din
pare a elibera pe rege dar nu
colţul care nu poate fi atacat de
pentru mult timp.
nebun. A doua parte constă în
10...′η3
obligarea regelui de a trece în
Cât mai departe de colţul
colţul de culoarea nebunului.
periculos.
- PRIMA ETAPĂ: Regele
11.′φ2 ′η4 este forţat să se mute la
Acum când regele alb a ocupat marginea tablei şi
câmpul necesar, urmează manevra întrucât nebunul este de
câmpuri albe, se poate Mutarea de aşteptare este

da mat numai pe necesară pentru a lua câmpul g8.
câmpurile h1 sau a8. 16... ′φ8 17.∞η7 ′ε8 18.⁄ε5 ′φ8 19.
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ ⁄δ7+ ′ε8 20.′ε6 ′δ8 21.′δ6
Nepermiţând regelui să plece la
8−+−+−+−+( c7.
7+−+−+−+−∋ 21...′ε8 22.∞γ6+ ′δ8 23.⁄χ5 ′χ8
Acum se mută nebunul pe
6−+−+−+−+& diagonala a4-e8
5µΚ−µκ−+−+Λ% 24.∞δ3 ′δ8 25.∞β5 ′χ8 26.∞δ7+ ′
β8 [λα 26...′δ8 υρµεαζ© 27.⁄ε6#
4−+−+−+−+∃ σαυ 27.⁄β7# ] 27.′χ6 ′α7 28.∞φ5 ′
3+−+−+−+−# β8 29.′β6 ′α8 30.∞γ4
Încă o mutare de aşteptare
2−+−+−+−+∀ 30...′β8 31.⁄α6+ ′α8 32.∞φ3#
1σΝ−+−+−+−! Revenind la poziţia rezultată după
mutarea 18. Ce5 să vedem şi
ξαβχδεφγηψ varianta cu 18…Rd8 care pare să
1.∞φ7 ′χ6 2.⁄β3 ′χ7 3.′β5 ′δ6 permită regelui negru evadarea
4.′χ4 ′ε7 5.∞δ5 ′φ6 spre centrul tablei:
Regele negru se îndreaptă spre 18...′δ8 19.′ε6 ′χ7 20.⁄δ7! ′χ6 21.
colţul care-I oferă protecţie. ∞δ3 ′χ7 22.∞ε4 ′χ8 23.′δ6
6.′δ4 ′φ5 ′δ8 24.∞γ6 ′χ8 25.⁄χ5 ′β8
Regele alb s-a îndreptat spre 26.∞φ5 ′α7 27.′χ7 ′α8 28.′β6
centru. Acum trebuie adus calul,
′β8 29.⁄α6+ ′α8 30.∞ε4#
dar trebuie găsit şi un câmp bun
DAMĂ CONTRA PION
de acţiune. Calul trebuie să atace
câmpurile negre, deci cele mai n general, câştigul damei
bune câmpuri pentru acest scop
sunt e4 şi e6.
Î contra unuia sau mai
multor pioni nu reprezintă
7.⁄χ5 ′φ6 8.′ε4 ′γ6 9.′ε5 ′γ7 dificultăţi. Există însă unele
10.′φ5 ′η7 11.′φ6 ′η8 [νυ εστε excepţii, şi anume în cazul
βινε11...′η6 διν χαυζα 12.∞γ8!] pionului ajuns pe linia a şaptea,
A DOUA ETAPĂ ameninţând să se transforme,
Prima etapă s-a terminat. Rămâne situaţie în care poate interveni
acum ca regele negru să fie forţat remiza.
să meargă spre câmpul h1 sau a8.
Numai calul poate sili regele ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
negru să părăsească câmpul h8. 8−+−+−+−+(
12.⁄ε4 ′η7 13.⁄δ6 ′η8 14.⁄φ7+ ′η7
15.∞ε4+ ′γ8 16.∞φ5 7+−+−+Π+−∋
6−+−+−+Κ+&
5+−+−+−+−% Aceeaşi situaţie şi în poziţia

simetrică, cu pionul la c7 sau
4−+−+−+−+∃ pioni negri la c2 sau f2.
Dacă pionul se află la e7 (şi
3+−ωθ−+−+−# simetric la d7), ca în diagrama de
2−+−+−+−+∀ mai jos, negrul câştigă deoarece
nu mai apar poziţii de pat.
1+−+−+−+κ!
În diagrama de mai sus, 8−+−+−+−+(
negrul poate interveni asupra 7+−+ΚζΠ−+−∋
câmpului de transformare prin
1…Dh8 apoi ocupă câmpul f8 cu 6−+−+−+−+&
dama şi apropie regele, capturând
pionul din f7.
5+−+−+−+−%
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 4−+−+−+κ+∃
8−+−+−+−+( 3+−ωθ−+−+−#
7+−+−µΚΠ+−∋ 2−+−+−+−+∀
6−+−+−+−+& 1+−+−+−+−!
5+−+−+−+−% ξαβχδεφγηψ
1...≤δ4+ 2.′ε8 ′γ5
4−+−+−+−+∃ Pionul fiind blocat, negrul
3+−ωθ−+−+−# câştigă un tempo pentru a se
apropia cu regele, apoi dama dă
2−+−+−+−+∀ şah sau leagă pionul pentru a
1+−+−+−+κ! ajunge iar în poziţia cu pionul
blocat, până când regele alb se
ξαβχδεφγηψ apropie de pion şi acesta poate fi
Dacă regele alb se află la capturat.
e7, ca în diagrama de mai sus, 3.′φ7 ≤δ7 4.′φ8 ≤δ6 5.′ε8 ′φ5 6.′φ
negrul nu poate evita remiza. 8 ′φ6 7.′ε8 ≤ξε7#
Dama neagră nu mai poate Diagrama de mai jos
ocupa câmpul f8. Pentru a opri ilustrează alt caz de remiză.
transformarea pionului, trebuie să
forţeze regele alb să ajungă la f8:
1...≤ε5+ 2.′φ8 ′η2 3.′γ8 ≤ε6 4.′η8!
≤ξφ7= 8−+−+−+Κ+(
şi regele alb este în poziţie de pat. 7+−+−+−+Π∋
6−+−+−ωθ−+&
5+−+κ+−+−% coloanele: “a”, “c”, “f”, “h”.

Dama câştigă contra pion pe linia
4−+−+−+−+∃ a şaptea când acesta se află pe
coloanele: “b”, “d”, “e” şi “g”.
3+−+−+−+−# Aşa se explică pentru ce la
2−+−+−+−+∀ mutări aparent simple marii
jucători gândesc mult. Ei
1+−+−+−+−! calculează cum trebuie să facă
ξαβχδεφγηψ schimburile de pioni pentru a
1...≤γ6+ 2.′η8 rămâne cu cei buni. Sunt cazuri
Poziţia nu mai poate când se dau 2-3 pioni răi pentru
evolua, regele alb fiind pat. Dacă unul bun.
negrul ar mai avea undeva un
pion pentru a fi silit să-l mute FINALURI DE PIONI
negrul ar putea da mat cu Df7 şi
Df8.
Finalul cu pion pe coloana A ceastă parte a teoriei
jocului de şah este
foarte importanta. În practica
“b” sau “g” se câştigă prin aceeaşi
tehnică de apropiere a regelui jocului cititorul se va întâlni
părţii în avantaj. deseori cu finaluri de pioni când
după schimbul figurilor, fiecare
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ din părţi va rămâne cu câte un
8−+−+−+−+( rege şi cu câte unul sau mai mulţi
pioni. Jocul în astfel de finaluri
7+−+−+−+−∋ necesită o mare precizie. O
6−+−+−+−+& singură mutare greşită hotărăşte
de obicei rezultatul partidei.
5+−+ΚωΘ−+−% La întâlnirile dintre
4−+−+−+−+∃ jucătorii de şah, după o lungă
luptă, cu numeroase mutări, unul
3+−+−+−+−# dintre adversari are un avantaj de
2−+−+−µκπ+∀ un pion. Este suficient un astfel de
avantaj pentru victorie? Dacă este
1+−+−+−+−! suficient atunci ce condiţii trebuie
ξαβχδεφγηψ create? Este necesar oare să
tindem spre un schimb de figuri şi
1.≤φ4+ ′γ1 2.′ε4 ′η1 3.≤η4+
să trecem la finalul de pioni? Un
′γ1 4.′φ3 ′φ1 5.≤φ2#
răspuns corect la aceste întrebări
se poate da numai după ce
În concluzie, poziţiile cu jucătorul şi-a însuşit temeinic
damă contra pion pe linia a finalurile de pioni.
şaptea, susţinut de rege, sunt Studierea finalurilor de
remiză când pionul se află pe pioni trebuie să fie făcută înainte
de a trece la studierea unor pionului, dar în imediata

finaluri mai complicate ca cele cu apropiere a limitei lui. Dacă mută
turnuri sau cu figuri uşoare, negrul regele intră în pătratul
deoarece acestea, de cele mai pionului şi reuşeşte să-l captureze.
multe ori se transformă în finaluri Dacă mută albul, negrul nu mai
de pioni. poate ajunge pionul.
Analiza finalurilor de pioni În diagrama următoare
ajută la formarea deprinderii de a regele negru este în pătratul
calcula mai multe mutări şi, pionului.
implicit, la ridicarea forţei de joc.
Rege şi pion contra rege 8−+−+−+−µΚ(
Este unul din finalurile cel
7+−+−+−+−∋
mai des întâlnite în practică. După 6−+−+−+−+&
schimburile generale se poate
ajunge în finalul de rege şi pion
5+−+−+−+κ%
contra rege. Să analizăm modurile 4−+−+−+−+∃
în care acest pion poate fi
valorificat prin transformarea în 3+−+−+−+−#
damă şi acela în care regele singur 2−ζΠ−+−+−+∀
poate împiedica transformarea lui.
În astfel de finaluri, 1+−+−+−+−!
principiile de bază sunt regula ξαβχδεφγηψ
pătratului şi regula opoziţiei (pe Deşi regele negru este în
care le-am prezentat mai înainte). pătrat albul la mutare câştigă
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ deoarece pionul din b2 poate muta
direct la b4. Cu negrul la mutare
8−+−+−+−+( regele rămâne în pătrat.
7+−+−+−+−∋ ΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
6−+−+−+−+& 8−+−+−+−+(
5+−ζΠ−+−µκ−% 7+−+−+−+−∋
4−+−+−+−+∃ 6−+−+−+−+&
3+−+−+−+−# 5ζΠ−+−+−+−%
2−+−+−+−µΚ∀ 4Κ+−+κ+−+∃
1+−+−+−+−! 3+−+−+−+−#
ξαβχδεφγηψ 2−+−+−+−+∀
În diagrama de mai sus,
regele negru nu este în pătratul 1+−+−+−+−!
ξαβχδεφγηψ mutare 1...′β8 2.∞φ4+ ′α8 şi

poziţia nu mai poate evolua.
Regele părţii mai slabe, fiind în
În poziţia din diagrama de
pătrat, nu poate opri pionul, dacă
mai jos, albul câştigă indiferent
drumul lui este barat de regele
cine este la mutare.
părţii în avantaj. Negrul fiind la
mutare după 1...′δ5 intră în pătrat
însă, după 2.′β5 , apropierea
regelui negru este împiedicată de
regele alb: ′δ6 3.′β6 ′δ7 4.′β7 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
şi pionul înaintează nestingherit. 8−+−+−+−+(
Rezultă deci următoarea regulă:
pionii de pe coloanele “a” sau “h” 7+−+−+−+−∋
nu câştigă atunci când regele 6−+−+−+−+&
părţii slabe are acces la colţul
unde ar urma să se transforme 5+−+κζΠΚ+−%
pionul. Tot cu remiză se soldează
finalul de rege şi pion plus nebun
4−+−+−+−+∃
de culoare diferită de aceea a 3+−+−+−+−#
colţului de transformare, dacă
regele părţii mai slabe reuşeşte
2−+−+−+−+∀
să ajungă pe câmpul de 1+−+−+−+−!
transformare.
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Albul la mutare:
8κ+−+−+−+( 1.′φ6 ′χ6 2.′φ7 şi susţinut de rege,
pionul se transformă. Acelaşi
7+−+−+−+−∋ lucru cu negru la mutare.
6ΠµΚ−+−+−+& În poziţii cu regii la
distanţă egală de pion se poate
5+−+−+−+−% ajunge la aceeaşi poziţie ca în
4−+−+−+−+∃ ultima diagramă.
3+−+−+−+−# ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
2−+−ϖΛ−+−+∀ 8−+−µκ−+−+(
1+−+−+−+−! 7+−+−+−+−∋
ξαβχδεφγηψ 6−+−µΚΠ+−+&
Astfel în diagrama de mai 5+−+−+−+−%
sus regele negru nu poate fi
îndepărtat de câmpul a8. Dacă
4−+−+−+−+∃
1.Nf4, rezultă pat, iar cu negrul la 3+−+−+−+−#
2−+−+−+−+∀ ajungându-se în final la poziţia

dintr-o diagramă anterioară cu
1+−+−+−+−! albul la mutare, deci remiză.
În diagrama de mai sus, cu
regii în opoziţie frontală, partea
8−+−+−+−+(
care este la mutare intră în 7+−+−µκ−+−∋
dezavantaj:
1.′δ5 ′ε7 2.′ε5 ′ε8! 3.′δ6 ′δ8 4.ε7+
6−+−+−+−+&
′ε8 5.′ε6, πατ. 5+−+−µΚ−+−%
Dacă este negrul la mutare 4−+−+Π+−+∃
1...′δ8 2.′δ6 ′ε8 3.ε7 ′φ7 4.′δ7
şi pionul devine damă. 3+−+−+−+−#
La aceeaşi relaţie dintre 2−+−+−+−+∀
piese, însă cu o linie (sau mai
multe) mai jos, opoziţia nu mai 1+−+−+−+−!
operează, regele părţii mai slabe
având câmp de retragere, după
care va putea câştiga opoziţia.
În diagrama de mai sus regii sunt
În diagrama de mai jos, cu
în opoziţie. Dacă albul este la
regii în opoziţie, regele alb nu se
mutare trebuie să plece cu regele
află înaintea pionului ci lateral,
lateral şi astfel se ajunge în
situaţie în care nu se poate obţine
poziţia din diagrama anterioară.
decât remiza.
Dacă negrul este la mutare
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ plecând lateral cu regele, permite
intrarea regelui alb.
8−+−+−+−+( 1...′δ7 2.′φ6 ′δ8 (opoziţia pe
7+−+−+−+−∋ diagonală). Dacă
6−+−µκ−+−+& 2...′δ6 3.ε5+ ′δ7 4.′φ7 şi pionul
ajunge fără piedici pe câmpul de
5+−+−+−+−% transformare.
4−+−µΚΠ+−+∃ În diagrama de mai jos, cu
regii în opoziţie şi pionul la
3+−+−+−+−# distanţă de un câmp de rege, albul
câştigă şi dacă este la mutare.
2−+−+−+−+∀ Având la dispoziţie mutarea de
1+−+−+−+−! rezervă 1.e4, albul păstrează
opoziţia şi câştigă prin procedeul
ξαβχδεφγηψ arătat în diagrama anterioară.
1...′ε6 2.′δ3 ′ε5 3.′ε3 ′ε6 4.′δ4 ′δ6
5.ε5+ ′ε6
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ - Dacă regele se află în

faţa pionului şi poate
8−+−+−+−+( obţine opoziţia,
câştigarea partidei este
7+−+−µκ−+−∋ asigurată: dacă opoziţia
6−+−+−+−+& a fost câştigată de regele
advers, rezultatul va fi
5+−+−µΚ−+−% remiză.
4−+−+−+−+∃ Aceste reguli au şi unele
excepţii atunci când nu se pot face
3+−+−ζΠ−+−# manevrele necesare fiind
2−+−+−+−+∀ împiedicaţi de marginea tablei sau
când regele părţii mai slabe nu a
1+−+−+−+−! putut reţine la timp pionul advers
ξαβχδεφγηψ pe linia a şaptea şi este nevoit să
Dacă negrul este la mutare ocupe câmpul de transformare,
procedeul este acelaşi. Regele alb pierzând opoziţia.
mută lateral pe partea opusă până
când ajunge pe linia a şaptea, Rege şi pion contra rege şi pion
promovând pionul.
POZIŢIILE FUNDAMENTALE în În cazul egalităţii de
finalurile de rege şi pion contra rege material, când pionii nu sunt
singur prezentate mai sus trebuie liberi, remiza este rezultatul
bine cunoscute de viitorii şahişti. normal. Dacă unul dintre pioni
De asemeni din exemplele nimereşte sub atacul regelui
din diagramele anterioare se advers şi se pierde, atunci survine
desprind, în completare, un final cu un rege şi un pion
următoarele reguli: contra unui rege singur. În acest
- Regele care stă pe caz, problema părţii mai slabe
coloanele alăturate sau constă în ocuparea la timpul
în spatele pionului său, oportun a poziţiei de remiză. Să
nu poate alunga regele luăm ca exemplu poziţia din
advers de pe câmpul de diagrama de mai jos.
transformare, nu poate ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
transforma pionul în
damă şi nu poate obţine 8−+−+−+−+(
câştigul. 7+−+−+−µκ−∋
- Dacă regele aflându-se
în faţa pionului, a atins 6−+−ζπ−+−+&
linia a şasea (iar pentru 5+−+Π+−+−%
negru a treia) câştigul se
obţine indiferent de 4−+−+−+Κ+∃
opoziţie.
3+−+−+−+−# 4−+−+−+−+∃
2−+−+−+−+∀ 3+κ+−+Π+−#
1+−+−+−+−! 2−+−+−+−+∀
ξαβχδεφγηψ 1+Κ+−+−+−!
Aici avantajul este de
partea celui care urmează la
mutare şi câştigă opoziţia,
Se poate trage concluzia că
ajungând pe linia pionului său;
salvarea albului constă în
apoi, prin metoda învăluirii pe
mutarea:
flanc, regele reuşeşte să ia pionul
advers. Să urmărim poziţia cu 1.φ4! ′χ3 2.′χ1 ′δ3 3.′δ1 ′ε3 4.′ε1 ′
albul la mutare: ξφ4 5.′φ2!
1.′γ5 ′φ7 2.′φ5 ′ε7 3.′γ6 Şi remiză.
Urmează manevra învăluirii pe
Rege şi doi pioni contra rege
flanc: 3…′δ7 4.′φ7 ′δ8 5.′ε6 ′χ7
6.′ε7 ′χ8 7.′ξδ6 ′δ8 8.′ε6 ′ε8 9.δ6
Avantajul de doi pioni, cu
′δ8 10.δ7 rare excepţii, este decisiv. Dacă
şi albul câştigă deoarece negrul pionii sunt depărtaţi unul de altul,
are ieşire la c7. ei câştigă şi fără ajutorul regelui.
În diagrama următoare, Unul dintre ei merge spre câmpul
regele alb nu poate împiedeca pe de transformare în damă, regele
cel negru să ocupe câmpul e3 şi să advers pleacă în urmărirea lui,
captureze pionul alb. Cum trebuie însă în felul acesta iese din
să reacţioneze cel ce joacă cu pătratul celuilalt pion.
piesele albe ? Luarea pionului pe Doi pioni legaţi sau chiar
câmpul f3 duce la crearea poziţiei dublaţi (în afară de cei marginali)
în care regele se află în faţa câştigă fără greutate.
pionului pe linia a şasea, fapt care De exemplu în diagrama de
duce pe negru la câştig. Dacă însă mai jos albul mută înainte pionul
pionul alb va fi luat pe câmpul f4, f6.
rezultatul luptei depinde de cine
va ocupa opoziţia.
7+−+−+−+−∋ 8−+−+−+−+(
6−+−+−+−+& 7+−+−+κ+−∋
5+−+−+π+−% 6−+−+−ζΠ−+&
5+−+−+−µΚ−% ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
4−+−+−ζΠ−+∃ 8−+−+−+−µΚ(
3+−+−+−+−# 7+−+−+−+−∋
2−+−+−+−+∀ 6−+−+−+−+&
1+−+−+−+−! 5+−+−+−+−%
ξαβχδεφγηψ 4−+−+−ζΠκ+∃
1.′φ5 ′φ8 2.′γ6 ′γ8 3.φ7+! ′φ8 4.φ5 3+−+−+−+−#
!
Singura excepţie o constituie 2−+−+−+Π+∀
următoarea poziţie: 1+−+−+−+−!
8−+−+−+κ+(
7+−+−+−+−∋ Exerciţii (finaluri de pioni)
- soluţii la pag. 220 -
6−+−+−ζΠΚ+& În această carte, la notarea
5+−+−+Π+−% poziţiilor se indică întâi cea a
pieselor albe, iar apoi a celor
4−+−+−+−+∃ negre. Pentru prescurtare şi
3+−+−+−+−# evitarea repetărilor, cuvintele
“alb” şi “negru” se omit. De
2−+−+−+−+∀ asemeni dacă în poziţie sunt câte
1+−+−+−+−! două turnuri, nebuni sau cai de
aceeaşi culoare, se notează doar
ξαβχδεφγηψ simbolul unuia (ex. Ta1, d4; Cb1,
1.φ7+ ′φ8 2.φ6 [2.′φ6] f3 etc)
duc la pat. 1) În poziţia: Rf5, pf3; Re7 la
În poziţia din diagrama de mutare fiind negrul, poate
mai jos pionul f4 se pare că este albul să câştige ?
sortit pieirii. Totuşi, bazându-ne 2) În poziţia: Rc1; Rd4, pc4, care
pe regula pătratului, nu este greu mutări anume duc la câştig
să găsim pentru alb mutarea pentru negru?
corectă 1.g3!. Acum pionul f4 3) Cum câştigă albul în poziţia:
este apărat, iar pionul g3 nu poate Rc7, pb5; Ra8?
fi luat deoarece această luare ar 4) Rf4, pe2; Rg6, pd4. Mută
scoate regele negru din pătratul negrul. Cum se va termina
pionului f4 şi acesta se transformă partida?
în damă. 5) Rezolvaţi următorul studiu a
lui Grigoriev: Re6, pf2, h2;
Rh3, pf3. Albul începe şi face majoritatea celor invitaţi au

remiză. refuzat să participe. Anglia era
6) Rezolvaţi studiul: Ra3, pa4, reprezentată de Barnes,
b4, g3; Rf5, Pa6, g5, h5. Albul Lowenthal, Blackburne, Owen,
începe şi câştigă. Mongredien, Mac Donnel şi de
7) În partida Marshall-Schlechter încă trei amatori de mâna a doua,
(1911) a survenit următoarea Germania de Andersen şi Paulsen,
poziţie: Re2, ph2; Rf4, pg6, Belgia de Deacon, Italia de
h5. La mutare este negrul. Dubois iar Austria de Steinitz.
Partida s-a terminat remiză. Primul loc a revenit lui
Consideraţi rezultatul ca Andersen, apoi în continuare s-au
normal şi just? clasat în ordine Paulsen, Owen,
Mac Donnel, Dubois, Steinitz.
Al doilea turneu internaţional Cu toate că Steinitz, la
de la LONDRA prima lui participare în arena
internaţională a jucat slab, jocul
După înfrângerea suferită lui din unele partide anunţa un
de Andersen în meciul cu mare talent. Steinitz a hotărât să
Morphy, în cercurile şahiste din devină jucător profesionist şi să se
Europa Apuseană a început să fie stabilească în Anglia, unde viaţa
dezbătută problema celui mai bun şahistă era foarte intensă.
jucător de şah din Europa. În În timpul turneului de la
Anglia s-a mutat tânărul şi Londra, Steinitz s-a împrietenit cu
talentatul maestru Kolisch şi în Andersen şi a jucat cu el
anul 1861 la Londra s-a organizat numeroase partide uşoare. După
meciul dintre Andersen şi terminarea turneului, când
Kolisch. Învingător era declarat Andersen se pregătea să plece în
cel ce câştiga patru partide. Germania, la despărţire s-a
Meciul s-a terminat cu rezultatul petrecut următoarea scenă,
de +4, -3, =1 în favoarea lui descrisă la timpul său de Steinitz.
Andersen, Kolisch opunând o Andersen avea unele
dârză rezistenţă. ciudăţenii. De exemplu lui nu-i
În 1862, cu ocazia plăcea să întreţină corespondenţă.
expoziţiei universale, şahiştii Strângând la despărţire mâna lui
englezi au venit cu proiectul Andersen, Steinitz i-a spus:
organizării la Londra, a celui de al "Domnule profesor, dacă am să vă
doilea turneu internaţional de şah. scriu, puteţi să nu vă obosiţi să-mi
Au fost trimise invitaţii lui răspundeţi" apoi au început să
Morphy, Harwitz, Kolisch, St. râdă amândoi mulţumiţi unul de
Aman şi maeştrilor germani altul.
Andersen, Lasa, Paulsen şi Lange. Andersen nu putea să
În scurt timp au fost strânse şi bănuiască atunci că peste patru
fondurile necesare. Din păcate, ani el va întâlni în persoana lui
Steinitz un adversar care va cuceri de bine. De aceea albul trebuie să

pentru mult timp titlul de cel mai creeze o poziţie în care negrul să
puternic jucător de şah din lume. fie la mutare, manevră care se
realizează astfel:
1.≤ε5+ ′α8 2.≤α1+! ′β8
Nu merge 2…Ta7 din
cauza 3.Dh8 mat. 3.≤α5
Acum este rândul negrului
la mutare şi turnul trebuie să
părăsească câmpul b7. Dacă el va
fi mutat la e7, va urma
2.Db4(d8)+ iar dacă turnul va fi
mutat la b2 sau g7, va urma
2.De5+. Cel mai bine este ca
turnul să ocupe un câmp alb.
Prima variantă:
DAMA ÎMPOTRIVA 3...ƒβ3 4.≤ε5+ ′α8 5.≤η8+ ′α7 6.
TURNULUI ≤γ7+ ′α8 7.≤γ8+ ƒβ8 8.≤α2#
A doua variantă:
D ama câştigă
deasemenea împotriva
turnului însă metoda câştigului
3...ƒβ1 4.≤ε5+ ′α7 5.≤δ4+ ′β8 6.
≤η8+ ′α7 7.≤η7+
Găsiţi cum câştigă albul
este mai complicată. dacă turnul negru se retrage pe
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ câmpul f7 sau la h7.
S-ar părea că în poziţia de
8−µκ−+−+−+( mai sus câştigul se realizează în
7+ρ+−+−+−∋ modul cel mai simplu prin
1.≤α6 ƒχ7+ 2.′β6
6−+Κ+−+−+& dar după 2…ƒχ6+! 3.′ξχ6
5ωΘ−+−+−+−% negrul este în pat.
Deci metoda de câştig
4−+−+−+−+∃ constă în următoarele: se apropie
3+−+−+−+−# regele propriu de regele advers, în
timp ce dama apără regele de
2−+−+−+−+∀ şahurile turnului. Izolând turnul
1+−+−+−+−! de rege se manevrează treptat,
astfel încât acesta să fie nevoit să
ξαβχδεφγηψ se deplaseze pe ultima linie.
În diagrama de mai sus este Dificultatea în acest tip de finaluri
prezentată o poziţie a cărei analiză constă în găsirea mutărilor pe care
corectă a fost făcută de Philidor. trebuie să le facă dama, mutări
Turnul apărării este plasat destul
care asigură apropierea propriului a treia. Ambii regi sunt departe de

rege. pioni şi nu participă la luptă.
Există câteva poziţii în care În ajutorul regelui alb mai
turnul obţine remiza. adăugăm un turn sau un nebun
În diagrama următoare sau un cal. Să plasăm fiecare din
negrul joacă aceste figuri pe orice câmp, în
1...ƒη7+ 2.′γ5 [2.′γ6 ƒη6+! afara celor de pe care ele pot
3.′ξη6] 2...ƒγ7+ 3.′φ5 ƒφ7+ captura imediat unul dintre pioni.
4.′γ6 ƒγ7+ 5.′φ6 [5.′η6 ƒη7+] Pionii se vor dovedi mai
5...ƒγ6!+ puternici.
- Dacă plasăm turnul alb pe
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ câmpul "h4". La mutarea 1.Th3
8−+−+−µκ−+( va urma 1…b2 (sau c2) 2.Th1 c2.
La mutarea Tc4 negrul poate
7+−+−+−τρ−∋ răspunde cu 1…c2 şi apoi 2…b2
6−+−+Θ+−+& sau cu 1…b2 2.Tb4 c2.
5+−+−+−+Κ% ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
4−+−+−+−+∃ 8−+−+−+−+(
3+−+−+−+−# 7+−+Κ+−µκ−∋
2−+−+−+−+∀ 6−+−+−+−+&
1+−+−+−+−! 5+−+−+−+−%
ξαβχδεφγηψ 4−+−+−+−+∃
Regele alb nu poate scăpa de 3+πζπ−+−+−#
şahurile turnului, iar la mutarea
Re5 urmează Te7. 2−+−+−+−+∀
Împotriva unui turn apărat 1+−+−+−+−!
de un pion câştigul este şi mai
dificil iar uneori imposibil. ξαβχδεφγηψ
- Dacă plasăm un cal alb pe
Turn şi figuri uşoare contra câmpul "f4"; la Ce2 urmează
pioni 1…c2 şi apoi 2…b2
- Dacă plasăm un nebun pe
Doi pioni legaţi şi avansaţi câmpul "f3"; la 1.Nd5 negrul va
în lagărul advers reprezintă o răspunde 1…c2 şi nu cu 1…b2
forţă. din cauza 2.Ne4 şi pionii sunt
În diagrama de mai jos, opriţi.
perechea de pioni a ajuns pe linia Dar dacă regele alb va fi
plasat pe câmpul "e1" atunci după
1.Rd1 pionii sunt reţinuţi: 1…c2+
2.Rd2 (sau c1) sau 1…b2 2.Rc2. 1) Cum se va termina lupta în

Regele în lupta cu pionii se următoarea poziţie: Rc4, pb4;
dovedeşte a fi mai puternic decât Rc2, Th2? Prima mutare o are
turnul. negrul. Rezolvaţi acest
exerciţiu întâi mutând figurile,
apoi fără a le muta.
TURN CONTRA PION 2) În următoarea poziţie: Rc7,
pb7; Rc5, Tg5 negrul este la
D e cele mai multe ori

turnul înfrânge pionul,
însă atunci când pionul este
mutare. Care va fi rezultatul?
3) Găsiţi mutarea corectă a
albului şi calea de câştig în
aproape de linia de transformare poziţia: Re7, Tf1; f5, pf4
iar turnul este plasat în mod
nefericit, se întâmplă ca pionul să TURN CONTRA NEBUN
fie mai tare decât turnul.
8−+−+−+−+(
Ş i în lupta turnului
împotriva nebunului, la
o apărare corectă, nu poate fi
forţat regele să treacă la marginea
7+−+−+−+−∋ tablei. Dar dacă regele părţii mai
6−µΚΠ+−+−+& slabe este forţat să se retragă pe
ultima linie, atunci se va afla în
5+−+ρ+−+−% siguranţă în colţul opus
4−+−+−+−+∃ câmpurilor pe care se mută.
În diagrama de mai jos,
3+−+−+−+−# câmpul a8 este de culoare albă iar
2−+−+−+−+∀ nebunul este de câmpuri negre.
Albul nu poate câştiga:
1µκ−+−+−+−!
În diagramă este prezentat 8κ+−+−+−+(
un minunat studiu al lui Saavedra. 7+−+−+−+Ρ∋
După 1.χ7 turnul negru nu mai
poate opri pionul. Din această 6−µΚ−+−+−+&
cauză negrul joacă 5+−+−+−+−%
1.χ7 ƒδ6+ 2.′β5 [λα 2.′β7
υρµεαζα ƒδ7; ιαρ λα2.′χ5 ƒδ1! 4−+−+−ϖλ−+∃
] 2...ƒδ5+ 3.′β4 ƒδ4+ 4.′β3 ƒδ3+ 3+−+−+−+−#
5.′χ2 ƒδ4 6.χ8ƒ!! ƒα4 7.′β3
1 0
2−+−+−+−+∀
Exerciţii de final 1+−+−+−+−!
(soluţii la pag. 220)
1.ƒη8+ ∞β8
şi pentru a evita patul, albul n terminologia şahistă,
trebuie să-şi retragă regele sau Î câştigarea turnului în
turnul. Nu ajută nici schimbul calului sau nebunului se
1.ƒα7+ ′β8 2.ƒε7 ′α8 3.ƒε8+ ∞β numeşte câştigarea calităţii. În
8 jocul de mijloc şi în final, când
fiecare din părţi are pioni,
superioritatea turnului faţă de cal
sau nebun este destul de evidentă
şi de cele mai multe ori duce la
victorie. Dacă, însă, nu mai există
pioni, finalul de turn contra cal
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ sau nebun duce la remiză.
Există însă şi aici excepţii:
8−+−+−+κ+(
7+−τΡ−+−+−∋ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
6−+−+−µΚ−+& 8−+−+−+κσν(
5+−+−+−+−% 7τΡ−+−+−+−∋
4−+−+−+−+∃ 6−+−+−µΚ−+&
3+−+−ϖλ−+−# 5+−+−+−+−%
2−+−+−+−+∀ 4−+−+−+−+∃
1+−+−+−+−! 3+−+−+−+−#
ξαβχδεφγηψ 2−+−+−+−+∀
În diagrama de mai sus, 1+−+−+−+−!
albul, fiind la mutare, câştigă cu
1.Tf7! Regele negru este silit să
În poziţia din diagramă
meargă în colţul periculos.
negrul pierde din cauza lipsei de
Câmpul din colţul h8 este de
mutări (zugzwang). Calul nu are
culoare neagră şi nebunul este şi
nici o mutare 1…Rf8 duce la mat.
el de culoare neagră. Albul
Dacă primul mută negrul, atunci
câştigă cu ajutorul unui procedeu
se pierde calul. Dacă însă prima
cunoscut de cititor, acela al
mutare o are albul, atunci el
atacului dublu:
cedează rândul la mutare
1.ƒφ7! ∞δ4+ 2.′γ6 (regii se află în adversarului, făcând o mutare de
opoziţie şi albul ameninţă cu aşteptare, de exemplu 1.Tb7.
mutarea Td7, atacând simultan Poziţia din diagrama de mai
nebunul şi ameninţând cu mat). jos este poziţia tipică de remiză,
atunci când regele părţii mai slabe
TURN CONTRA CAL a fost constrâns să se retragă pe
marginea tablei. rezultat dacă negrul se apără cu

ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ atenţie, evitând îndepărtarea
calului de regele său şi opoziţia
8−+−+−+−+( orizontală sau verticală între cal şi
regele advers.
7+−+−+−+−∋ În cazul când calul este
6−+−+−+−+& separat de regele său, de obicei în
cele din urmă este capturat. Un
5+−+−+−+−% exemplu foarte instructiv este
4−+−+−+−+∃ sfârşitul unei partide Neumann-
Steinitz.
3+−+Κ+−+−#
2−+−+−τΡ−+∀
1+νµκ−+−+−!
Ea este caracterizată prin
opoziţia în diagonală între cal şi
regele advers. Variantele
următoare prezintă diferitele ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
încercări ale albului de a câştiga şi
modul cum negrul trebuie să se
8−+−+−µΚ−+(
apere. 7+−+−+−+ρ∋
1...⁄α3 2.ƒα2 ⁄β1
(dacă 2...⁄β5 atunci 3.ƒα6
6−+−+κ+−+&
şi calul este despărţit de regele 5+−+−+−+−%
său, după care negrul pierde
repede). 3.ƒγ2 ⁄α3 4.ƒη2 ⁄β1!
4−+−+−+Ν+∃
(dacă 4...⁄β5 atunci 5.ƒα2 şi din 3+−+−+−+−#
nou calul este izolat de regele său) 2−+−+−+−+∀
5.ƒα2 ′δ1 6.ƒχ2 ⁄α3 7.ƒη2 ′χ1 8.′
χ3 ⁄β1+ 9.′β3 ⁄δ2+ 10.′χ3 1+−+−+−+−!
⁄β1+ 11.′δ3 ⁄α3 12.ƒα2 ⁄β1 ξαβχδεφγηψ
13.ƒχ2+ ′δ1 14.ƒβ2 ′χ1 (dacă În poziţia din diagramă a urmat:
4...⁄α3 atunci 15.ƒβ3! ) 1...ƒη4!? [ aşa cum am văzut din
15.ƒβ3 ⁄δ2 16.ƒχ3+ ′δ1 17.ƒχ8 ⁄β exemplul precedent - cu culori
1 18.ƒχ7 ⁄α3 19.ƒη7 [19.ƒα7 ⁄β1! inversate - cel mai bine este aici
20.ƒα2 ′χ1!] 19...′χ1 1...ƒη3 imobilizând complet
20.ƒη2 [20.ƒη1+ ′β2] 20...⁄β1 calul]2.⁄ε3 ƒε4! 3.⁄δ1 [ foarte rău
21.ƒα2 ′δ1! este 2.Cg2 sau Cc2 după care
După cum se vede, mobilitatea calului este foarte
încercările albului nu dau nici un redusă: putea urma de exemplu;
3.⁄γ2 ′φ5 4.′γ7 ′γ4 5.′φ6 ƒε2] ξαβχδεφγηψ

3...ƒφ4+! 4.′γ7 ƒφ3 5.′γ6 ′ε5
1.′δ4 ′δ6
6.′γ5 ′δ4 7.′γ4 ƒφ1 8.⁄β2 ƒβ1 9.⁄α4 Este periculos să te depărtezi de
ƒβ4 şi calul este pierdut. figură: de exemplu 1…Rf6 duce
la pierderea nebunului din cauza
2.Da6
DAMĂ ÎMPOTRIVA 2.≤γ6+ ′δ7 3.′χ5 ∞β7 4.≤φ7+
NEBUNULUI
′χ8 5.≤ε8+ ′χ7 6.≤ε7+ ′β8
7.′β6 şi albul dă mat în două
D ama este atât de
puternică, încât câştigă
cu uşurinţă atât în lupta împotriva
mutări.
DAMĂ ÎMPOTRIVA
nebunului cât şi în lupta împotriva
CALULUI
calului. Metoda câştigului este
următoarea: se aduce regele şi, cu
n poziţia din diagrama
ajutorul lui, regele părţii mai slabe
este nevoit să se retragă pe ultima
Î următoare, metoda de
câştig constă din apropierea
linie, după care urmează matul
regelui alb de cel negru şi forţarea
imparabil sau înainte de mat
acestuia din urmă să se retragă la
câştigul unei piese şi apoi
marginea tablei. Dar apropierea
sfârşitul.
regelui trebuie astfel făcută încât
Dacă nebunul părţii mai
calul să nu poată da şah.
slabe este de câmpuri albe, ca în
diagrama următoare, atunci regele
se apropie pe câmpurile negre, iar
dacă nebunul este de câmpuri
negre, pe cele albe. ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 8−+−+−+−+(
8−+−+−+−+( 7+−+νµκ−+−∋
7+−+−+−+−∋ 6−+−+−+−+&
6−+λ+κ+−+& 5+−+−+−+−%
5+−+−+−+−% 4−+−ωΘΚ+−+∃
4−+−+−+−+∃ 3+−+−+−+−#
3+−µΚΘ+−+−# 2−+−+−+−+∀
2−+−+−+−+∀ 1+−+−+−+−!
1+−+−+−+−! ξαβχδεφγηψ
Mutarea 1.′δ5 este inutilă
deoarece va urma
⁄φ6+ 2.′ε5 ⁄δ7+ negrul putea trece într-un

Şi mai slab este 1.≤δ5?? final de pioni câştigător.
Deoarece după 2...⁄φ6+ albul 3) În partida Bannik-Simaghin
pierde dama. (Leningrad, 1950) a survenit
1.′φ5 următorul final de pioni:
Regele alb este mutat peste un Rh5, pd5, g3; Rf7, pa6, e5,
câmp în diagonală faţă de cal. h4. Partida a continuat cu
Aici regele se apără cel mai bine mutările: 1.g:h4 a5 2.Rg4 a4
împotriva calului. 3.h5 a3 4.h6 a2 5.h7 Rg7 şi
1...⁄φ8 albul a cedat. Putea oare
Depărtarea regelui de cal este albul să salveze partida?
periculoasă deoarece calul se 4) Poziţia: Rc2, pa3, b2, d4, g3;
pierde; de exemplu; Rd5, pb5, c4, e3 a survenit în
1...⁄β8 2.≤ε5+ Este slabă şi partida din meciul St. Aman-
Stauton (Paris, 1843). S-a
mutarea 1...′δ8 2.′ε6. Χalul este
jucat: 1...Re4 2.Rd1 Rd3
legat şi se pierde.
3.d5 e2+ 4.Re1 Rc2 5.d6
2.≤γ7+ ′ε8 3.′φ6 ⁄δ7+ 4.′ε6
R:b2 6.d7 c3 7.d8D c2 8.Dd2
⁄φ8+ 5.′δ6 La distanţă de un câmp şi albul a câştigat. Găsiţi
în diagonală faţă de cal. Acum se mijlocul prin care Stauton
ameninţă mat la e7. putea câştiga. Partida putea fi
⁄γ6 6.≤ξγ6+ şi câştigă simplificată prin trecerea
într-un final de dame, iar
Exerciţii apoi într-unul de pioni.
(soluţii la pag.220)
1) În partida Gheller-Szabo SLĂBICIUNEA PIONILOR
(Stockholm, 1952) se putea MARGINALI
ajunge la următoarea poziţie:
Rf2, Cd3, pa4, g2, h2; Rg8, Regulile stabilite la
pa5, b4, c4, g4, h5. Mută finalurile de pioni nu sunt valabile
albul. În ce fel obţine el pentru pionii din faţa turnurilor.
victoria? Regele părţii mai slabe, strâmtorat
2) Partida Bernstein-Dyck la marginea tablei găseşte
(SUA, 1936) a dus la salvarea în pat.
următoarea poziţie: Re1,
Td1, f5, pg4; Rg2, Ta1, f2, ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
pf7. La mutare este negrul. 8−µκ−+−+−+(
Jocul a continuat cu mutările:
1…T:d1+ 2.R:d1 T:f5 3.g:f5 7+−+−+−+−∋
Rf3 4.f6 Rf4 5.Re2 Rf5 6ΠµΚ−+−+−+&
6.Rf3 R:f6 7.Rf4 şi remiză.
Găsiţi mutarea prin care 5+−+−+−+−%
4−+−+−+−+∃
3+−+−+−+−# 4−+Λ+Π+λ+∃
2−+−+−+−+∀ 3+ΝσΝΠ+−+−#
1+−+−+−+−! 2ΠζΠΠ+−ζΠΠζΠ∀
ξαβχδεφγηψ 1τΡ−+−µΚ−+Ρ!
În diagrama de mai sus este
negrul la mutare şi el trebuie să-şi
În ce parte poate face rocada
retragă regele. Dar, după
albul? Dar negrul ?
1...′α8 2.α7 survine poziţia de
pat. Într-o poziţie analoagă, însă
-2-
cu un pion central, regele negru a
fost nevoit să se retragă pe ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
coloana vecină: aici însă îl
împiedică marginea tablei. Astfel,
8−+−+−+−+(
unui rege rămas singur îi este 7+−+−+−ζπ−∋
suficient să fie lângă câmpul de
transformare al pionului marginal
6−+πµκ−+−+&
pentru a avea asigurată remiza. 5+π+π+πζΠ−%
Albul chiar dacă ar avea şi un
nebun de câmpuri negre rezultatul
4−+ΠζΠ−+−+∃
ar fi tot remiză. 3+Π+−+Κ+−#
Trebuie reţinut că pentru a
obţine remiza împotriva pionului
2Π+−+−+−ζΠ∀
alb marginal "h" este suficient ca 1+−+−+−+−!
regele negru să ocupe câmpul "f8"
iar împotriva pionului alb de pe ξαβχδεφγηψ
coloana "a" câmpul c8. În lupta Negrul a mutat f7-f5. Indicaţi
împotriva pionilor negri "a" şi toate mutările pe care le poate
"h", regele alb trebuie să caute să face albul, începând cu regele şi
ocupe câmpurile c1 şi f1. luând pe rând fiecare dintre pioni
şi în ce condiţii, atac, capturare.
EXERCIŢII Verificaţi apoi dacă răspunsul a
(soluţii la pag. 220) fost complet.
-1-
8ρ+−+κ+−τρ( -3-
7ζππζπ−+πϖλπ∋ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
6−+νζπ−+π+& 8−µκλ+−+−+(
5+−+−ζπ−+−% 7+−+−+−+−∋
6−µΚ−+−+−+& Albul începe în următoarele 4

poziţii şi câştigă – 5 -
4−+−+−+−+∃ 8ρσνλµκ−ϖλ−τρ(
3+−+−+−+−# 7ζππωθπσνΘ+π∋
2−+−+−+−+∀ 6−+−+π+π+&
1τΡ−τΡ−+−+−! 5+−ζπ−σΝ−ϖΛ−%
ξαβχδεφγηψ 4−+−+Ν+−+∃
Albul la mutare, mat în două
mutări. 3+−+−+−+−#
-4-
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 1τΡ−+−µΚΛ+Ρ!
8−+−+−+−+( ξαβχδεφγη
7+−+−+−+−∋ ψ
6−+−+πζππζπ& ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
5+−+−+−+−% 8ρ+−+−+−µκ(
4−+−+ΠζΠΠζΠ∃ 7+πζπνσΝρ+π∋
3µκ−+−+−+−# 6π+−+−ζπ−ωΘ&
2−+−+−+−+∀ 5+−ωθ−+Ν+−%
1µΚ−+−+−+−! 4−+ν+−ζΠ−+∃
ξαβχδεφγηψ 3+−+−τΡ−+−#
Albul mută şi câştigă. 2ΠζΠΠ+−+ΠζΠ∀
1+−+−+−µΚ−!
8−+ρ+ρ+κ+(
7+π+Θσν−ϖλ−∋
6π+−+−+−+&
5+−ζΠ−ζπ−σΝ−%
4−ωθ−+−+−+∃ 8ρ+−+−τρκ+(
3+−+−τΡΝ+−# 7ζππ+−+πζππ∋
2−+−+−ζΠΠζΠ∀ 6−+−+−+−+&
1+−τΡ−+−µΚ−! 5+−+Λ+−+−%
ξαβχδεφγηψ 4Θ+−σνν+λωθ∃
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 3+−ζΠΝ+−+−#
8ρ+λσν−τρ−µκ( 2ΠζΠ−+−ζΠΠ+∀
7+π+−ϖλ−ζπ−∋ 1τΡΝϖΛ−τΡ−µΚ−!
6π+−+πσνΘζπ& ξαβχδεφγηψ
5+−+θσΝ−+−%
4−+−ζΠ−+−σΝ∃ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
3+−ζΠ−+−+−# 8−+−+−+−+(
2Π+Λ+−ζΠΠζΠ∀ 7+−+−+πµκπ∋
1τΡ−+−+ΡµΚ−! 6−+πζπ−+π+&
ξαβχδεφγηψ 5+−+−ζΠ−+−%
-6- 4−+−+Π+−+∃
Negrul începe în următoarele
patru poziţii şi câştigă
3+−ωΘΛωθ−+Π#
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 2−+ΠσνΝσνΠµΚ∀
8−+−+ρ+κ+( 1+−+−+−+−!
7ζπ−+−+−+−∋ ξαβχδεφγηψ
6−+−ζπΝ+−ζπ& ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
5+−+Πζπ−ζπΠ% 8ρ+−+ρ+κ+(
4−+−σνΠ+ν+∃ 7ζπ−ωθ−+πζπ−∋
3+−+−ωθ−+−# 6−+π+−+−ζπ&
2ΠωΘ−+Λ+−+∀ 5+−+−+−+ν%
1τΡ−+ΝµΚ−+Ρ! 4−ζΠΠζΠ−+Ν+∃
ξαβχδεφγηψ 3+−+Θ+Ν+−#
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 2Π+−+ν+Π+∀
1τΡ−ϖΛ−+−+Κ! În exerciţiile 9, 10 şi 11 la mutare

ξαβχδεφγηψ este albul. Poate el să obţină
remiză ? Stabiliţi rezultatul cu
-7- ajutorul pătratului fără să mutaţi
piesele, iar după aceea verificaţi
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ pe tablă făcând toate mutările.
8−+−+−+−+(
-9-
7+−+−ζΠ−+−∋
6−+−+Κ+−+& ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
5+−+−+−+−% 8−+−+−+−µκ(
4−+−+−+−+∃ 7+π+−+−+−∋
3+−+−µκ−+−# 6−+−+−+−µΚ&
2−+−+−+−+∀ 5+−+−+−+−%
1+−+−ωθ−+−! 4−+−+−+−+∃
ξαβχδεφγηψ 3+−+−+−+−#
Poate oare negrul să câştige dacă
mută primul ? 2−+−+−+−+∀
-8- 1+−+−+−+−!
8−+−ϖλ−τρκσν( −
7+π+−+πζππ∋
6−+−+−+−+& -10-
5+−+−ζΠ−+−% ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
4−+−+−+−+∃ 8−+−+−+−+(
3+−+−+−+−# 7µκ−+−+−+−∋
2−ζΠ−ϖΛ−+ΠζΠ∀ 6−+−+−+−+&
1+−+Κ+−σΝΡ! 5µΚ−+−+−ζπ−%
La mutare este negrul. El 3+−+−+−+−#
organizează un atac asupra
pionului e5. Va putea oare albul 2−+−+−+−+∀
să-l apere ? 1+−+−+−+−!
ξαβχδεφγηψ 6−+−+−+−+&
-11-
5+−+−+−+−%
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 4−+ΠµΚ−+−+∃
8−+−+−+−+( 3+−+−+−+−#
7+−+−+−+−∋ 2−+−+−+−+∀
6−+−+−+−+& 1+−+−+−+−!
5µκ−+−+−+−% ξαβχδεφγηψ
4−+−+−ζπ−+∃ Albul este la mutare. Arătaţi ce
3+−+−+−+−# mutări duc la câştig şi ce mutări
duc la remiză.
2−µΚ−+−+−+∀
-14-
1+−+−+−+−!
-12- 8−+−+−+−+(
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ 7+−+−+−+−∋
8−+−+−+−+( 6−+−+−+−+&
7+−+−µκ−+−∋ 5+−+−+−+−%
6−+−+−+−+& 4−+πµκ−+−+∃
5+−+−+Κ+−% 3+−+−+−+−#
4−+−+−+−+∃ 2−+−+−+−+∀
3+−+−+Π+−# 1+−µΚ−+−+−!
2−+−+−+−+∀ ξαβχδεφγηψ
Care mutări anume duc la câştig
1+−+−+−+−! pentru negru ?
La mutare fiind negrul, poate oare
albul să câştige ?
-13-
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ -15-
7+−+−µκ−+−∋ 8−+−+−+−+(
7+−+−+−+−∋ -17-
5+−+−ζπ−+−% 8−+−+−+−+(
4−+−+−µκ−+∃ 7+−+π+−+−∋
3+−+−+−+−# 6−+κ+−+−+&
2−+−+−+−+∀ 5+−+−+−+−%
1+−+−+−µΚ−! 4−+Κζπ−+−+∃
Poate oare albul, dacă mută
primul, să salveze partida ? 2−+−+−+−+∀
-16-
1+−+−+−+−!
La mutare este negrul. Poate oare
8−+−+−+−+( să câştige ? Cu ce mutare trebuie
7+−+−+−+−∋ să răspundă albul la mutarea
negrului 1…Rc7 ?
6−+−+−+−+&
-18-
5+−+−ζπ−+−%
4−+−+Πµκ−+∃ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
3+−+−+−+−# 8κ+−+−+−+(
2−+−+−µΚ−+∀ 7+−µΚ−+−+−∋
1+−+−+−+−! 6−+−+−+−+&
ξαβχδεφγηψ 5+Π+−+−+−%
Albul este la mutare. Regele alb 4−+−+−+−+∃
are de ales o mutare din cinci
posibile. Găsiţi care anume mutări
3+−+−+−+−#
duc la remiză şi care duc la 2−+−+−+−+∀
pierderea partidei.
1+−+−+−+−!
Cum câştigă albul ?
Se recomandă ca toate exerciţiile

să le rezolvaţi întâi făcând toate
mutările pe tablă, apoi rezolvaţi-le

a doua oară fără să mutaţi piesele
1+−+−+−+−!
pe tablă. ξαβχδεφγηψ
La mutare negrul. Poate oare să
salveze partida ?
-21-
-19-
8−+−+−+−+( 7+−µΚ−+−+−∋
7+−+−+−+−∋ 6κ+−+−+−+&
6−+−+−+−+& 5+−+−ζΠ−+−%
5+−+−+π+κ% 4−+−+−+π+∃
4−+−+−+−+∃ 3+−+−+−+−#
3+−+−+−+−# 2−+−+−+−+∀
2−+−+−+−+∀ 1+−+−+−+−!
1+−+−+−+Κ! ξαβχδεφγηψ
ξαβχδεφγηψ Albul la mutare. Poate oare să
Mută albul. Poate oare să salveze câştige ?
partida ?
-22-
-20-
8−+κ+−+−+( 7µκ−+−+−+−∋
7+−+−+−+−∋ 6π+−+−+Κ+&
6−+ΠζΠΚ+−+& 5+−+−+−+−%
5+−+−+−+−% 4−ζΠ−+−+−+∃
4−+−+−+−+∃ 3+−+−+−+−#
3+−+λ+−+−# 2−+−+−+−+∀
2−+−+−+−+∀ 1+−+−+−+−!
Albul mută. Poate să câştige ?
1+−+−+−+−!
Mută albul. Poate oare să obţină
remiză ?
-23-
8−+−+−+−+(
7+−+−+−+−∋ -25-
5+−+−+−+−% 8−+−+−+−+(
4−+−ζπ−µΚ−+∃ 7+Κ+−+−+κ∋
3+κ+Π+−+−# 6−+−+π+−+&
2−+−+−+−+∀ 5+−+−+−+−%
1+−+−+−+−! 4−+−+Π+−+∃
Să se arate că cel care mută
primul câştigă. 2−+−+−+−+∀
1+−+−+−+−!
-24-
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Ce rezultat va fi dacă mută albul ?
8−+−+−+−+( Dar dacă mută negrul ?
7+−+−+π+−∋ -26-
5+−+−µκ−ζΠ−% 8−+−+−+−+(
4−+−+−+−+∃ 7+−+κζπ−+−∋
3+−+Κ+−+−# 6−+−+−ζπ−+&
2−+−+−+−+∀ 5+−+Κ+Π+−%
4−+−+−+−+∃ 7+−+−+−+−∋
3+−+−+−+−# 6−+−+−+−+&
2−+−+−+−+∀ 5+Ρ+−+−+−%
1+−+−+−+−! 4Π+−+−+−+∃
ξαβχδεφγηψ 3+−ωθκ+−+−#
Care va fi rezultatul dacă la
mutare este albul şi care va fi dacă
2Κ+−+−+−+∀
mută negrul ? 1+−+−+−+−!
Într-o partidă s-a ajuns la poziţia
de mai sus. Negrul a mutat
1…Rc2. Demonstraţi cum pierde
albul în câteva mutări turnul ?
-27-
8−+−+−+−+(
7+−+−+−+−∋ -29-
6Π+−+−+π+& ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
5τρ−+−+−+−% 8−+−+−+−+(
4−+−+−ϖΛΚ+∃ 7+−ζπ−+−+Θ∋
3+−µκ−+−+−# 6−+κ+−+−+&
2−σΝ−+−+−+∀ 5ωθ−+−+−+−%
1+−+−+−+−! 4−+−+−+−+∃
ξαβχδεφγηψ 3+Κ+−+−+−#
Albul este la mutare şi câştigă. 2−+−+−+−+∀
Prin ce mijloace ?
1+−+−+−ϖλ−!
-28- ξαβχδεφγηψ
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Poate oare albul, fiind la mutare,
să salveze partida ?
8−+−+−+−+(
-30-
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Stabiliţi rezultatul luptei dacă
8−+−+−+−+( albul are prima mutare.
7+−+ν+−+−∋ -32-
6−+−+−+−τΡ& ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
5+−+−µκπ+−% 8−+−+−+−+(
4−+Κ+Ν+−+∃ 7+−+κ+−+−∋
3+−+−+ρ+−# 6ν+−+ρ+−+&
2−+−+−+−+∀ 5+−+−+−+−%
1+−+−+−+−! 4−+ΚζΠ−+−+∃
ξαβχδεφγηψ 3+Ν+Λ+−+−#
Ce rezultat va fi dacă la mutare
este albul ?
2−+−+−+−+∀
1+−+−+−+−!
Fiind la mutare, albul poate
câştiga ?
-31-
8−+−+λ+ρ+(
7+−+−τΡ−+−∋
-33-
6−+−+νζπ−+&
5+−+−µκ−+−%
8−+−+−+κ+(
4−+Κ+−+−+∃
7+−+−+−+−∋
3+−+−+Λ+−#
6−+−+−+−+&
2−+−+−+−+∀
5ζπ−+−+−+π%
1+−+−+−+−!
4Πζππ+−+π+∃ 7τρ−+−+π+−∋
3+−+Ν+−+−# 6−+−+−+−+&
2−+−+−µΚΠζΠ∀ 5+−+κ+ΠσΝ−%
1+−+−+−+−! 4−+−+−µΚ−+∃
În partida Gheller-Szabo
(Stockholm, 1952) se putea
2−+−+−+−+∀
ajunge la următoarea poziţie din 1+−+−+−+−!
diagrama de mai sus. Mută albul.
În ce fel obţine el victoria ?
Ce mutare asigură albului remiza
în poziţia de mai sus ?
-34-
7+−+−+−+−∋ 8−+−+−+−+(
6−+−+−+−+& 7+ΠµΚ−+−+−∋
5+π+κ+−+−% 6−+−+−+−+&
4−+πζΠ−+−+∃ 5+−µκ−+−τρ−%
3ζΠ−+−ζπ−ζΠ−# 4−+−+−+−+∃
2−ζΠΚ+−+−+∀ 3+−+−+−+−#
1+−+−+−+−! 2−+−+−+−+∀
ξαβχδεφγηψ 1+−+−+−+−!
Poziţia din diagrama de mai sus a
survenit din meciul St. Aman-
Stauton (Paris, 1843). Găsiţi
mijlocul prin care Stauton putea
câştiga. Partida putea fi
simplificată prin trecerea într-un
final de dame iar apoi într-unul de
pioni.
-35-
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ În poziţia de mai sus negrul este
la mutare. Care va fi rezultatul ?
8−+−+−+−+( Kramnik
-37- Miles
7+−+θ+ΠµΚ−∋ 8−+−+−+−ωΘ(
6−+−+−+−+& 7+−+−+−+−∋
5+−+−+−+−% 6−+−+−+−+&
4−+−+−+κ+∃ 5+−+Ν+−+−%
3+−+−+−+−# 4−τρ−+−+−+∃
2−+−+−+−+∀ 3+−+−+−+−#
1+−+−+−+−! 2κ+π+−+−+∀
ξαβχδεφγηψ 1+λµΚ−+−+−!
Poate albul să se salveze ?
-38- Rezolvaţi problema lui Loyd.
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Albul mută şi dă mat în trei
mutări.
8−µΚ−+−ωΘ−+(
-40-
7ζΠΝ+κ+−+−∋
5+−+−+−+−% 8−+Κ+−+−+(
4−+−+−+−+∃ 7+−ζΠ−+−+−∋
3+−ωθ−+−+−# 6−+−+κ+−+&
2−+−+−+−+∀ 5+−+−+−+−%
1+−+−+−+−! 4−+−+−+−+∃
Poate să se salveze negrul având 2−+−+−+−τρ∀
prima mutare ? 1+−+−+Ρ+−!
Explicaţi de ce negrul nu poate
salva acest final.
La mutare este albul. Rezolvaţi
această poziţie fără să mutaţi
piesele apoi verificaţi justeţea
mutărilor făcute.
-41-
8−+−+−τρ−+(
7+−+−+−+Ρ∋ -43-
5+−+−+−+−% 8ρ+−+−µκ−+(
4−+−+−+−+∃ 7+Ρ+−+−+−∋
3+−+−+−+−# 6−+−+ΚζΠ−+&
2−µΚ−ζπ−+−+∀ 5+−+−+−+−%
1+−+κ+−+−! 4−+−+−+−+∃
La mutare este albul. Cum se va
termina acest final ?
2−+−+−+−+∀
1+−+−+−+−!
-42-
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Poate albul să câştige având prima
8−+ρ+−+−+( mutare ?
7+−+−+−τΡ−∋ -44-
5+−+−+−+−% 8−+−+−τρ−+(
4−+−+−+−+∃ 7+−+−+−+Ρ∋
3+−+−+−+−# 6−+−+−+−+&
2−µΚ−ζπ−+−+∀ 5+−+−+−+−%
1+−+κ+−+−! 4−+−+−+−+∃
3+−+−+−+−# 7+−+−ζΠ−µκ−∋
2−µΚ−ζπ−+−+∀ 6−+−µΚ−+−+&
1+−+κ+−+−! 5+−+−+−+−%
Mută albul. Care va fi rezultatul ?
3+−+−+−+−#
2−+−+−+−+∀
1+−+−+Ρ+−!
Prin ce mutare hotărăşte albul
rezultatul partidei în favoarea sa ?
-45-
8−+ρ+−+−+(
7+−+−+−+Ρ∋ -47-
5+−+−+−+−% 8−+−+−+−+(
4−+−+−+−+∃ 7+−µκ−µΚ−+−∋
3+−+−+−+−# 6−+−+Π+−+&
2−µΚ−ζπ−+−+∀ 5+−+−+−+−%
1+−+κ+−+−! 4−+−+−+−+∃
Să mutăm în exemplul precedent
turnul pe c8. Se schimbă sau nu 2−+−+−+−τρ∀
rezultatul ?
1+−+Ρ+−+−!
-46- ξαβχδεφγηψ
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ Care va fi rezultatul dacă mută
albul şi care va fi dacă mută
8ρ+−+−+−+( negrul ?
-48-
Mută albul. Poate el câştiga
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ partida ?
8−+−+−τΡ−+( -50-
7+−+−+−+−∋ ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ
6−+−+−+−+& 8−+−+−+−+(
5+−+−+−+−% 7+Ρ+−+−+−∋
4−+−+π+−+∃ 6−+−+−+−+&
3+−+−µκ−+−# 5+−+−+−+−%
2−τρ−+−+−+∀ 4−+−+π+−+∃
1+−+−µΚ−+−! 3+−+−+κ+−#
ξαβχδεφγηψ 2ρ+−+−+−+∀
Mută albul. Determinaţi
rezultatul. 1+−+−µΚ−+−!
Prin ce mutare obţine albul
remiza?
-49-
8−+−+−+−+(
7+−+−+−+−∋ Exerciţii
(soluţii la pag. 223)
6−+−+−+−+& 1) În poziţia: Rg4, Cb2, Nf4, pa6;
5+Ρ+−+−+−% Rc3, Ta5, pg6 albul este la
mutare şi câştigă. Prin ce
4Κ+−ζΠ−+κ+∃ mijloace?
3+−+−+−+−# 2) Poziţia: Rg2, Df3, Tf1, Nc2,
pa2, d4, f2, g3, h2; Rg8, Dd6,
2−+−+−τρ−+∀ Te8, Nf6, pa7, b6, c7, g7, h7.
1+−+−+−+−!
Mută negrul. Poate acesta să "j'adoube"), jucătorul aflat la

câştige pionul d4? mutare poate sã aranjeze una
3) În partida Cohn-Olland, sau mai multe piese pe
diputată în 1902, s-a ajuns la câmpurile lor.
următoarea poziţie: Rb2, Df3, 4.3. Cu excepţia prevederilor
Te1, e3, Cc5, pa3, b4, c3, d4, articolului 4.2., dacã
f2, g3, h4; Rb6, Dd8, Tg6, g8, jucătorul aflat la
Nd6, pa4, b5, c6, d5, f6, f7. mutare atinge în mod
Albul câştigă în trei mutări.
Cum? intenţionat
4) În partida Sanguinetti-Fischer (a) una sau mai
(1958) a survenit următoarea multe piese din
poziţie: Rg1, Dd2, Td1, Nf1, propriile piese, el
Cf3, pa2, b2, c2, d5, g2, h2;
trebuie să mute
Rg7, Dc7, Ta8, f8, Cf4, pa6,
b4, e5, f6, g6, h7. La mutare prima piesă
este negrul. Prin ce metodă atinsă care poate
Fischer, pe atunci jucător de fi mutată
14 ani, a câştigat un pion? (b) una sau mai
5) În partida dintre Zuckertort şi
Andersen (1865) a survenit multe piese ale
următoarea poziţie: Rg1, Dg3, adversarului, el
Ta1, f1, Ne1, c4, Cd5, pa2, b2, trebuie să
c2, d4, e4, g2, h2; Re8, Dd7, captureze prima
Ta8, h8, Nc8, f8, Cd8, g8, pa7,
piesă atinsă care
b7, c6, d6, f7, h7. Mută albul.
Cum reuşeşte albul să câştige? poate fi capturată
(c) câte o piesã de
fiecare culoare, el
trebuie sã captureze
piesa adversarului cu
piesa sa sau dacã,
acest lucru nu este
REGULI DE JOC
posibil, el trebuie sã
(spicuiri din regulament)
mute sau sã captureze
Articolul 4. Acţiunea de prima piesã atinsã care
mutare a unei piese poate sã fie mutatã sau
4.1. Fiecare mutare trebuie capturatã. Dacã nu e
efectuatã cu o singurã mânã. clar, se va considera cã
4.2. Dacă îşi anunţă întâi intenţia
(de exemplu spunând prima piesã atinsã a
fost cea proprie, înainte 4.7. După ce o piesã a fost aşezată

de cea a adversarului. pe un câmp (jucătorul a lăsat
piesa din mânã), în cadrul
4.4.
unei mutări regulamentare
(a) Dacã un jucător atinge
sau ca o parte a unei astfel de
intenţionat regele sãu si un
mutări, piesa respectivã nu
turn el trebuie sã facă
mai poate fi apoi mutatã pe
rocada respectivã, dacã
un alt câmp. Mutarea se
este posibil.
considerã efectuatã când
(b) Dacã un jucător
toate cerinţele importante ale
atinge intenţionat articolului 3 au fost
un turn si apoi îndeplinite.
regele sãu, el nu Articolul 5. Partida
poate face rocada si terminatã
se vor respecta prevederile 5.1. (a) Partida este câştigata de
articolului 4.3.a. jucătorul care a făcut mat
(c) Dacã un jucător, regele adversarului cu o
intenţionând sã facă rocada, mutare regulamentarã.
atinge regele, sau regele si Aceasta pune imediat capăt
turnul în acelaşi timp, dar partidei.
rocada pe partea respectivã (b) Partida este câştigata
este neregulamentară, jucătorul de jucătorul al cărui
trebuie sã aleagă între a face adversar anunţã cã
rocada pe partea cealaltă, dacã cedează. Aceasta pune
e posibil sau sã mute regele. imediat capăt partidei.
Dacã regele nu are mutări 5.2. (a) Partida este remizã
regulamentare, jucătorul poate când jucătorul care este la mutare
sã facă orice altã mutare nu poate efectua nici o mutare
regulamentarã. regulamentarã iar regele lui nu
este în şah. Se spune, în acest caz,
4.5. Dacã nici una din
cã partida s-a terminat prin "pat."
piesele atinse nu Aceasta pune imediat capăt
poate sã fie mutatã partidei (dacă mutarea care a
sau capturatã, condus la poziţia de pat a fost
jucătorul poate sã regulamentară)
(b) Partida este
facă orice altã mutare remiză când se ajunge în situaţia în
regulamentarã. care nici unul dintre jucători nu
4.6. Dacã adversarul nu respectã poate da şah mat regelui advers cu
articolul 4.3. sau 4.4., o serie de mutări regulamentare.
jucătorul nu poate sã reclame Partida se consideră încheiată în
acest lucru după ce a atins si poziţie “moartă”. Aceasta imediat
el în mod intenţionat o piesã. încheie partida dacă mutarea care
a dus la această poziţie a fost un interval de timp şi/sau se

regulamentară. poate aloca o perioadã
(c) Partida este remizã dacã cei suplimentarã de timp după
doi jucători se înţeleg în acest fiecare mutare. Acestea se
sens în timpul partidei. vor specifica înainte (de
Acesta pune capăt partidei începerea partidei).
(vezi articolul 9.1.). (b)Timpul economisit de
(d) Partida este remizã jucător într-o anumitã fazã i
dacã aceeaşi poziţie se adaugă la timpul care îi va
fi alocat pentru faza
s-a repetat sau se va următoare, cu excepţia
repeta de cel puţin 3 procedeului timpului
ori (vezi articolul 9.2.). "întârziat". Prin acest
(e) Partida este remizã procedeu fiecărui jucător i se
va aloca "timpul de gândire
dacã fiecare din cei
principal". De asemenea,
doi jucători au jucătorii primesc un timp
efectuat 50 de mutări suplimentar fix pentru fiecare
consecutive fără sã mutare.
mute vreun pion sau Timpul de gândire principal
se foloseşte doar după
sã captureze vreo expirarea timpului fix alocat
piesã.(vezi 9.3) pentru mutare. Dacã jucătorul
îşi opreşte ceasul înainte de
expirarea timpului fixat,
REGULI DE TURNEU timpul de gândire principal
Articolul 6. Ceasul de şah nu se modificã, indiferent
6.1. Ceasul de şah este un ceas cu dacã timpul fixat pentru
douã cadrane care afişează mutare a fost utilizat
alternativ timpul, legate între întotdeauna sau nu.
ele astfel încât sã funcţioneze 6.3. Ambele ceasuri (cadrane) au
alternativ. Noţiunea de "ceas" un "steguleţ". Imediat după
în Regulamentul de şah se căderea unuia dintre
referã la unul din cele douã steguleţe, trebuie verificatã
cadrane. îndeplinirea cerinţelor
"Căderea steguleţului" articolului 6.2.a.
semnificã expirarea timpului 6.4. Înainte de începerea partidei
de gândire alocat unui arbitrul este cel care
jucător.
hotãrãşte unde va fi
6.2. (a) Când se foloseşte ceasul de
şah, fiecare jucător trebuie sã aşezat ceasul.
efectueze un număr minim de 6.5. La ora stabilitã pentru
mutări sau toate mutările într- începerea partidei se pune în
mişcare ceasul jucătorului cu (b) Jucătorul trebuie

piesele albe. sã-si oprească ceasul
6.6 Dacă nici unul
dintre jucători nu este prezent la cu aceeaşi mânã cu
începutul partidei, jucătorul care care a efectuat
are piesele albe va pierde tot mutarea. Este interzisã
timpul care trece până când el tinerea degetului pe buton ori
soseşte; aceasta dacă regulamentul deasupra lui.
turneului sau arbitrul nu decid (c) Jucătorul trebuie sã
altfel. folosească ceasul în
6.7. Jucătorul care se prezintă la mod corespunzător.
partidã cu întârziere mai mare Este interzisã folosirea
de o orã pierde partida (cu in exces a forţei asupra
excepţia competiţiilor al ceasului de control,
căror regulament au alte ridicarea sau trântirea
prevederi, sau dacã arbitrul ceasului. Folosirea
decide altfel).
necorespunzătoa-
6.8.
(a) în timpul partidei re a ceasului va fi
fiecare jucător, după ce a făcut penalizatã după
mutarea, îşi va opri ceasul si îl cum se prevede
va porni pe cel al adversarului. în articolul 13.4.
Jucătorului trebuie sã i se
(d) Dacă jucătorul nu poate
permită întotdeauna sã-si
folosi ceasul, un
oprească ceasul. Mutarea asistent care este
nu este consideratã acceptat de arbitru
efectuatã decât după poate fi desemnat de
oprirea ceasului, cu jucător să facă acest
lucru şi ceasurile vor fi
excepţia cazului când reglate de arbitru în
mutarea efectuatã mod egal.
pune capăt partidei (vezi 6.9. Steguleţul este considerat
articolele 5.1., 5.2.). căzut când arbitrul constatã
Timpul dintre efectuarea acest lucru sau când unul din
mutării pe tablã si oprirea jucători reclamã în mod
ceasului propriu, cu corect căderea steguleţului.
punerea în funcţiune a 6.10. Cu excepţia cazurilor
ceasului adversarului, este când se aplicã prevederile
considerat ca făcând parte articolelor 5.1., 5.2.a, b si c., dacã
din timpul alocat jucătorul nu efectuează numărul
jucătorului. stabilit de mutări în intervalul de
timp pe care îl are la dispoziţie, el
pierde partida. Totuşi, partida este oprirea ceasului, jucătorul

remizã dacã jucătorul nu poate fi va fi penalizat conform art.
făcut mat de către adversar prin 13.4.
mutări regulamentare (chiar si în
cazul celei mai slabe apărări). 6.14. Dacã apar nereguli
6.11. Orice indicaţie a ceasului şi/sau trebuie rearanjate piesele la
este consideratã hotărâtoare o poziţie anterioarã, arbitrul va
în absenta unui defect determina timpul arătat de ceasuri,
evident. Un ceas cu un defect folosindu-se un raţionament bun.
evident va fi înlocuit. 6.15. Ecranele, monitoarele sau
Arbitrul va determina timpul tablele de demonstraţie pe
pe noul ceas, folosindu-si care se prezintă poziţii din
propriul raţionament partide, mutări si numărul de
(judecatã). mutări efectuate, precum si
6.12. Dacã ambele ceasurile care aratã numărul
steguleţe au căzut si de mutări efectuate sunt
permise în sala de joc. Totuşi,
este imposibil de a jucătorul nu poate sã facă
determina care a revendicări bazate pe ceea ce
căzut primul, partida s-a prezentat în acest mod.
va continua. Articolul 7. Poziţiile
6.13. neregulamentare
(a) Dacã partida trebuie 7.1.
întreruptã, arbitrul este cel (a) Dacã pe parcursul
care va opri ceasurile. unei partide se
(b) Un jucător poate opri constatã cã poziţia
ceasurile numai pentru a
iniţială a pieselor a
solicita asistenta arbitrului,
de exemplu când fost incorectã, partida
transformarea a avut loc şi va fi întreruptã
piesa solicitată nu este anulată si se va juca o
disponibilă. partidã nouã.
(c) Arbitrul va hotărî când
(b) Dacã pe parcursul unei
va reîncepe partida.
partide se observã cã singura
(d) Dacă un jucător opreşte
neregulã a fost aşezarea tablei
ceasurile pentru a-i cere
de şah altfel decât se prevede
asistenţă arbitrului, acesta
în articolul 2.1., partida
va hotărî dacă jucătorul a
continuã, dar poziţia la care
avut un motiv real pentru a
s-a ajuns trebuie transferatã
face aceasta. Dacă este
pe o tablã aşezată
evident că jucătorul nu are
regulamentar.
nici un motiv real pentru
7.2. Dacã partida a început neregulamentarã. Apoi

cu culorile inversate, partida va continua din
poziţia nou apărută.
ea va continua, dacã (b) Mutările neregulamentare
arbitrul nu hotărăşte nu duc în mod necesar la
altfel. pierderea partidei. După
7.3. Dacã un jucător deranjează respectarea articolului 7.4.,
una sau mai multe piese, el le la prima mutare
va aranja corect pe timpul neregulamentarã
sãu. Dacă este necesar, fie
făcută de un jucător,
jucătorul fie adversarul său,
va opri ceasurile şi va solicita arbitrul va adăuga
asistenţă arbitrului. Arbitrul adversarului acestuia
poate penaliza jucătorul care douã minute în plus, la
a deranjat piesele. a doua mutare
7.4. (a) Dacã pe parcursul
neregulamentarã
unei partide se
fãcutã de acelaşi
observã cã s-a
jucător, arbitrul va
efectuat o mutare
mai acorda douã
neregulamentarã sau
minute adversarului la
cã piesele au fost
a treia mutare
deplasate de pe
neregulamentarã
câmpurile lor, va fi
fãcutã de acelaşi
reconstituitã poziţia
jucător, arbitrul va
dinaintea neregulii.
declara partida
Dacã poziţia dinaintea
pierdutã de acesta.
imediatã a neregulii Articolul 8. Notarea
nu poate fi mutărilor
identificatã, partida va 8.1. În decursul partidei fiecare
continua de la ultima jucător este obligat sã
poziţie indentificabilã noteze atât mutările
dinaintea neregulii. lui cât si pe cele ale
Ceasurile vor fi potrivite adversarului, mutare
conform articolului 6.14. si, după mutare, cât mai clar
în cazul unei mutări si lizibil, folosindu-se notaţia
neregulamentare, se vor algebricã (anexa E) pe fisa de
aplica prevederile articolului partidã folositã în competiţie.
4.3. pentru mutarea care o va Dacã doreşte, jucătorul poate
înlocui pe cea muta înainte sã noteze
mutarea. El trebuie sã să efectueze o mutare pe

noteze mutarea tablă.
8.5.
înainte de a face alta. (a) Dacã nici un jucător nu
Propunerea de remizã este obligat sã noteze
trebuie notatã pe fisã partida conform articolului
de ambii jucători (anexa 8.4., arbitrul sau un
E12). Dacã jucătorul, din asistent (ajutor) al acestuia
motive fizice sau religioase, trebuie sã încerce sã fie
prezent si sã noteze
nu poate sã noteze partida, o
partida. In acest caz,
parte din timpul sãu, imediat după căderea unui
hotărât de arbitru, va steguleţ, arbitru va opri
fi scăzut la începutul ceasurile. Apoi ambii
partidei. Dacă un jucător, jucător îşi vor completa
fisele, folosind fisa
din motive fizice, nu poate
arbitrului sau fişa
folosi ceasul, un asistent
adversarului.
acceptat de arbitru poate fi
(b) Dacã doar un singur
desemnat de jucător să facă
jucător nu este obligat sã
această operaţie. Ceasurile
noteze mutările conform
vor fi reglate de arbitru în
articolului 8.4., el trebuie
mod egal.
sã-si completeze fisa
8.2. Fisa de partidã
imediat după căderea
trebuie sã fie vizibilã de unuia dintre steguleţe
către arbitru pe tot timpul înainte de a muta o piesă
desfãşurãrii partidei. pe tablă. După expirarea
8.3. Fisele de partidã sunt timpului de control,
proprietatea organizatorilor jucătorul care nu a fost
competiţiei. obligat sã noteze mutările,
8.4. Dacã un jucător are mai poate folosi fisa
adversarului (pe timpul sãu
puţin de 5 minute pe
de gândire). Jucătorul
ceas si nu primeşte un timp
aditional de minimum 30 nu are voie sã mute
secunde la fiecare mutare, el înainte de a-si
nu trebuie sã respecte completa fisa si de
prevederile articolului 8.1.
a o returna pe cea a
Imediat după căderea
adversarului.
steguleţului jucătorul (c) Dacã nici o fisã nu e
este obligat sã-si completã, jucătorii trebuie sã
completeze fisa, înainte reconstituie partida pe o altã
tablã sub supravegherea de condiţii. In ambele cazuri,

arbitrului sau a asistentului propunerea nu poate fi
acestuia, care va nota poziţia retrasã si rămâne
finalã, timpul şi numărul de
mutări făcute (dacă informaţia valabilã până când
este disponibilă) la care s-a adversarul o acceptã,
ajuns în partidã înainte de o refuzã oral sau prin
reconstituire. efectuarea unei
8.6. Dacã fisele nu pot fi
mutări, sau dacã partida se
completate si nu se poate
demonstra cã un jucător a decide în alt fel.
depãşit timpul de gândire, (a) Propunerea de remizã
următoarea mutare care va fi va fi notatã
efectuatã va fi considerat (înregistrată) de
prima mutarea a fazei fiecare jucător pe
următoare, cu excepţia fişa lui folosind un
cazului când se poate simbol (vezi
demonstra cã nu au fost anexa E).
efectuate mai multe mutări
(b) O cerere de remiză
(decât au fost prevăzute).
conform articolelor
8.7. La finalul partidei ambii
9.2., 9.3. sau 10.2. va fi
jucători vor semna ambele
considerată ca o
fişe de joc, indicând
propunere de remiză.
rezultatul partidei. Chiar dacă
9.2. Partida este remizã, la
este incorect acest rezultat va
solicitarea corectã a
rămâne valabil dacă arbitrul
jucătorului la mutare dacã
nu hotărăşte altfel.
aceeaşi poziţie este pe cale sã
Articolul 9. Remiza
apară pentru minimum a treia
9.1. (a) Un jucător poate sã oarã si nu neapărat prin
propună remizã după repetarea mutărilor,
ce a făcut mutarea pe (a) dacã jucătorul
tablã. El trebuie sã facă notează întâi mutarea
acest lucru înainte de oprirea pe fisã si anunţă
propriului ceas si punerea în arbitrul cã
mişcare a ceasului
adversarului. O propunere de intenţioneazã sã facă
remizã în orice moment al mutarea respectivã
desfãşurãrii partidei este sau
valabilã, dar trebuie luat în (b) mutarea a apărut
considerare articolul 12.5.
deja şi se adaugă
Propunerea de remizã nu
poate fi însoţită de nici un fel jucătorului care a
cerut remiză şi 9.4. Dacã jucătorul face o

care este la mutare fãrã sã solicite
mutare. remiza, el îşi pierde
Poziţiile sunt considerate identice, dreptul de a o solicita
conform punctelor (a) si (b) dacã la mutarea respectivã,
este acelaşi jucător la mutare, dacã
conform art. 9.2 si 9.3.
piese de acelaşi fel si culoare
ocupã aceleaşi câmpuri si dacã 9.5. Dacã un jucător
mutările posibile ale tuturor solicitã remiza conform
pieselor ale ambilor jucători sunt art. 9.2. sau 9.3. el va opri
aceleaşi. imediat ambele
Poziţiile nu sunt identice dacã un
ceasuri. El nu are
pion ar fi putut fi capturat "en
passant" sau dacã s-a modificat dreptul sã-si retragă
dreptul de a face rocada imediat solicitarea.
sau în perspectivã (în viitor). (a) Dacã solicitarea
9.3. Partida este remizã la este corectã, partida
solicitare corectã a jucătorului la
va fi declaratã imediat
mutare, dacã:
remizã;
(a) jucătorul notează (b) Dacă solicitarea este
pe fisa sa si anunţă considerată incorectă,
arbitrului intenţia sa arbitrul va adăuga 3
de a face mutarea în minute la timpul rămas
adversarului. În plus dacă
urma căreia se fac solicitantul are mai mult de
50 de mutări 2 minute pe ceasul lui,
consecutive efectuate arbitrul va scădea jumătate
de ambii jucători fiecare din timpul rămas
jucător fãrã mutare de pion solicitantului până la
sau capturarea vreunei maximum 3 minute. Dacă
piese sau solicitantul are mai mult de
(b) dacã ultimele 50 un minut dar mai puţin de
2 minute, timpul său rămas
de mutări
va fi de un minut. Dacă
consecutive ale solicitantul are mai puţin
fiecărui jucător s-au de un minut arbitru nu va
efectuat fãrã face nici o modificare la
mutarea unui pion ceasul solicitantului. Apoi
partida va continua si
sau capturarea mutarea anunţată trebuie
vreunei piese. efectuatã.
9.6. Partida este remizã rezultatul final după ce a

dacã s-a ajuns la o poziţie căzut steguleţul.
care nu permite obţinerea Dacă arbitrul respinge
matului prin nici o serie de cererea adversarului i se vor
mutări regulamentare, chiar acorda 2 minute în plus la
în cazul celui mai slab timpul de gândire.
(necotat) joc. Partida se va (d) Decizia arbitrului va fi
termina automat. finală conform cu art. 10.2.
Articolul 10. Activizarea a).b).c).
10.1. "Activizarea" este ultima 10.4. Dacã ambele steguleţe
fazã a partidei, când toate au căzut si este imposibil de
mutările (rãmase până la determinat care a căzut primul,
sfârşitul partidei) trebuie partida e remizã.
efectuate într-un interval de Articolul 11. Punctajul
timp limitat. 11.1. Dacă nu se anunţă
10.2. Dacã un jucător care este la altceva anterior, jucătorul care
mutare are mai puţin de douã câştigă partida sau câştigă prin
minute rãmase pe ceas, el fofeit primeşte un punct (1), cel
poate sã solicite remizã care pierde partida nu primeşte
înainte de a-i cădea nici un punct (0), iar la remizã
steguleţul. El va opri jucătorul primeşte o jumătate de
ceasurile si va chema arbitrul. punct (1/2).
(a) Dacã arbitrul considerã Articolul 12.
cã adversarul nu face nici Comportamentul jucătorilor
un efort de a câştiga 12.1. Se aşteaptă o conduitã la
partida prin mijloace standarde înalte (reproşabile)
normale sau dacã nu e de la jucători.
posibil ca partida sã fie 12.2. În timpul partidei este
câştigată prin mijloace interzis ca jucătorii sã se
normale, el va declara folosească de orice fel de
partida remizã. Altfel, el notiţe, surse de informaţii,
poate sã-si amâne decizia sfaturi sau sã analizeze pe
sau să respingă cererea. alte table de şah.
(b) Dacã arbitrul îşi amânã Fisa de partidã va fi folositã
decizia, adversarul exclusiv pentru notarea
mutărilor, a timpului de pe
poate sã primească ceasuri, a propunerii de
douã minute în plus remizã si probleme legate de
la timpul de gândire o revendicare.
care i-a rămas si partida va 12.3. Jucătorii care si-au
continua în prezenta terminat partidele vor
arbitrului, dacă este
posibil. Arbitrul va declara
fi consideraţi 13.2. Arbitrul va acţiona în

spectatori. interesul competiţiei. El va
asigura o atmosferã proprie
12.4. Jucătorii nu au voie sã
pentru jocul si liniştea
pãrãseascã "arealul" de joc
jucătorilor (va avea grijã ca
fãrã permisiunea arbitrului.
jucătorii sã nu fie deranjaţi).
Arealul de joc este compus
Arbitrul va supraveghea
din sala de joc, sălile de
(dirija) desfăşurarea
odihnã, toalete (grupuri
competiţiei.
sanitare), locul pentru fumat
13.3. Arbitrul va supraveghea
si alte locuri stabilite de către
(observa) partidele, mai ales
arbitru. Jucătorul care este la
când jucătorii sunt în crizã de
mutare nu are voie sã
timp, îşi va impune deciziile
pãrãseascã sala de joc fãrã
pe care le-a luat si va
aprobarea arbitrului.
sancţiona jucătorii când e
12.5. Este interzisã necesar.
distragerea atenţiei 13.4. Sancţiunile care pot fi
sau enervarea date de către arbitru includ:
adversarului în orice (a) avertisment;
fel; aici se includ si (b) acordarea timpului
propunerile repetate suplimentar de gândire
adversarului;
de remizã.
(c) reducerea timpului de
12.6. Nerespectarea prevederilor gândire al jucătorului sancţionat;
articolelor 12.2 - 12.5 va fi (c) declararea partidei
penalizatã conform pierdute;
articolului 13.4. (d) reducerea punctelor
12.7. Jucătorul care în acumulate într-o partidă
mod repetat refuzã sã de către jucătorul
respecte regulamentul de sancţionat.
(e) Sporirea numărului de
şah va pierde partida.
puncte acordat într-o
Punctajul adversarului va fi hotărât
partidă adversarului
de arbitru.
până la maximul
12.8. Dacã ambii jucători încalcă
disponibil pentru acea
prevederile articolului 12.7.,
partidă.
partida va fi declaratã
(e) eliminarea din
pierdutã de ambii.
competiţie.
Articolul 13. Rolul
13.5. Arbitrul poate sã acorde timp
arbitrului (vezi prefaţa)
de gândire suplimentar unuia
13.1. Arbitrul va veghea (va avea
sau ambilor jucători în cazul
grijã) la respectarea strictã a
regulilor de şah.
când aceştia au fost deranjaţi B3. Jucătorii nu sunt

de factori externi. obligaţi sã noteze
13.6. Arbitrul nu trebuie sã
intervină într-o partidã mutările.
indicând numărul de mutări B4. După efectuarea a trei
efectuate, cu excepţia mutări de către
prevederilor articolului 8.5., fiecare jucător nu se
când cel puţin un jucător si-a
mai pot face
folosit timpul de gândire.
Arbitrul se va abţine sã revendicări legate de
informeze un jucător cã poziţia incorectã a
adversarul acestuia si-a pieselor, aşezarea ta-
efectuat mutarea sau cã a blei de şah, fixarea
uitat sã apese pe ceas.
13.7. Spectatorii si jucătorii ceasului. În cazul inver-
nu au voie sã vorbească despre o sării poziţiei regelui şi a
partidã sau sã intervină în nici un damei, rocada cu acest rege
fel intr-o partidã. Dacã este nu este permisă.
necesar, arbitrul poate sã-i dea B5.
afarã din spaţiul de joc pe aceia (a) Arbitrul va lua hotărâri
care încalcă regulile de conform articolului 4
comportament. (piesa atinsă), numai dacă
Articolul 14. FIDE este solicitat să o facă de
14.1 Federaţiile membre pot către unul sau ambii
sã cearã FIDE sã formuleze o jucători.
decizie oficialã în probleme de (b) Jucătorul pierde dreptul
regulament. de a reclama conform
B SAHUL RAPID articolelor 7.2;7.3 şi 7.5
(neregularităţi, mutări
B1. O "partidã de şah rapid"
neregulamentare) odată ce
este acea partidã în care toate
el a atins piesa conform
mutările trebuie efectuate
cu articolul 4.3.
într-un interval de timp fix
B6. Steguleţul va fi considerat
între 15 si 60 de căzut când unul din jucători
minute pentru fiecare reclamã în mod corect acest
jucător. fapt. Arbitrul se va abţine sã
B2. Regulile aplicate vor fi anunţe căderea steguleţului.
cel din Regulamentul FIDE pentru B7.Pentru a revendica o victorie la
jocul de şah, cu următoarele timp, jucătorul trebuie sã
excepţii: oprească ambele ceasuri si sã
anunţe arbitrul. Pentru ca
solicitarea sã fie
corectã, în momentul Odată ce adversarul a

opriri ceasurilor, făcut propria mutare,
steguleţul celui care o mutare
face solicitarea nu neregulamentară nu
trebuie sã fie căzut. poate fi corectată.
B8. Dacã au căzut ambele C5. Articolul 10.2. nu se aplicã.
steguleţe, partida e remizã.
D. ACTIVIZAREA CÂND
C. BLITZ-UL ARBITRUL NU ESTE LA
C1. O "partidã de blitz" este o PARTIDÃ
partidã în care toate mutările D1. Când partidele se joacã
trebuie efectuate într-un conform articolului 10, un
interval de timp fix mai jucător poate sã solicite
remiza când are mai puţin de
mic de 15 minute pentru douã minute pe ceas, înainte
fiecare jucător. să-i cadă steguleţul. Atunci
C2. Regulile valabile sunt partida se va termina.
cele pentru şahul rapid (anexa B) Solicitarea trebuie sã fie
cu următoarele excepţii: bazatã pe:
C3. O mutare (a) faptul cã adversarul sãu
neregulamentarã este nu poate sã câştige prin
consideratã definitiv mijloace normale sau
(b) adversarul sãu nu face
efectuatã după ce
nici un efort sã câştige prin
jucătorul a pus în mijloace normale.
funcţiune ceasul În cazul (a) jucătorul trebuie
adversarului. Atunci sã noteze poziţia finalã si
adversarul poate sã solicite adversarul sãu o va verifica.
victoria înainte de a-si efectua În cazul (b) jucătorul trebuie
mutarea. Dacă sã noteze poziţia finalã pe o
fisã de partidã completã din
adversarul nu poate care trebuie să rezulte poziţia
da şah mat jucătorului finalã. Adversarul va verifica
printr-o serie de atât poziţia finalã cât si fisa
mutări regulamentare de partidã.
Solicitarea va fi făcută unui
la cel mai slab joc,
arbitru a cărui decizie va fi
atunci el este definitivã.
îndreptăţit să solicite
remiza înainte de a
face propria mutare.
ŞAHUL PRIN mai bune continuări, o verificare a

CORESPONDENŢĂ unor cunoştinţe teoretice
neaplicate în jocul la tablă în
Şahul prin corepondenţă vederea aplicării lor în practica
este o formă de practicare a diferitelor concursuri.
şahului la distanţă cu un adversar De menţionat că de multe
“invizibil”, într-un timp cu mult ori amplele analize făcute la şahul
mai mare decât şahul la tablă, de prin corespondenţă au confirmat
ordinul lunilor sau anilor. El dă sau infirmat aprecierea unor
posibilitatea şahiştilor de a poziţii teoretice – mai ales în
consulta literatura şahistă pe deschidere – contribuind astfel la
timpul desfăşurării partidei, de a dezvoltarea teoriei deschiderilor şi
primi sfaturi şi sugestii de la alţi la progresul şahului, în general.
jucători. Este deci evident că
Permite jucătorilor să facă practicarea şahului prin
analize ample şi complexe cu corespondenţă de către şahiştii
multe mutări înainte, în care care preferă şahul la tablă nu
probabilitatea gafelor, obişnuite în poate fi decât benefică, apreciere
cazul jocului la tablă, este aproape făcută şi de către jucători celebri
exclusă. care şi-au început cariera şahistă
Şahul prin corespondenţă cu partide prin corespondenţă (ex.
contribuie la buna pregătire Alehin şi Keres).
teoretică şi practică a şahistului, la
dezvoltarea capacităţilor sale TRANSMITEREA
analitice, deoarece asigură o arie MUTĂRILOR
sporită de documentare şi analiză
pe îndelete, în liniştea camerei Partidele se joacă prin
sale de lucru, prin consultarea corespondenţă prin transmiterea
partidelor maeştrilor, a mutărilor prin poştă sau prin e-
recomandărilor din articolele mail (poştă electronică – Internet).
teoretice etc. El contribuie la
mărirea capacităţii de însuşire a EXTRAS
cunoştinţelor de teorie generală a Din
şahului, în special a teoriei Regulamentul jocului de şah prin
deschiderilor, datorită volumului corespondenţă (cu transmitere
mare de timp disponibil pentru prin poştă)
documentarea teoretică şi alegerea
continuărilor de joc, permite o Art.1 – Partidele se joacă cu
fixare a cunoştinţelor în transmiterea mutărilor prin
complexul teoriei deschiderilor şi corespondenţă, pe imprimate de
a teoriei generale a şahului, şah, cărţi poştale sau scrisori care
determinată de analiza profundă a trebuie să conţină, în afara
poziţiei în vederea găsirii celor
timpului de gândire (conform Art.7 – Dacă se transmite o

art.14) şi semnătura jucătorului. mutare imposibilă, nevalabilă sau
Art.2 – Comunicarea mutărilor ilizibilă, primitorul este obligat să
trebuie să se facă într-o notaţie comunice imediat aceasta
neechivocă şi suficientă. Ultima partenerului. Jucătorul care a
mutare a adversarului va fi greşit este penalizat cu 5 zile de
repetată. Repetarea corectă a gândire suplimentare, iar în caz de
acesteia constituie condiţia recidivă cu 10 zile.
prealabilă pentru transmiterea Art.10 – Mutările trebuie să fie
unei mutări proprii valabile. notate ca şi timpul de gândire
Art.3 – Mutările trebuie utilizat. Toată corespondenţa
numerotate. partenerului trebuie păstrată până
Art.4 – O mutare valabilă la omologarea tuturor rezultatelor.
(conform art.2) expediată nu
poate fi retrasă în nici un fel, nici TIMPUL DE GÂNDIRE,
chiar prin telegramă. Eroarea de DEPĂŞIREA TIMPULUI ŞI
notaţie angajează jucătorul PIERDEREA PARTIDEI
respectiv cu condiţia ca mutarea
să fie posibilă şi valabilă. În cazul Art.12 – Timpul de gândire este
unor greşeli de notaţie evidente, de 30 de zile pentru 10 mutări. El
mutarea poate fi retrasă, dar nu include durata transmiterii prin
numai cu acordul partenerului. Un poştă. Timpul economisit poate fi
astfel de acord este considerat un folosit la mutările următoare.
gest de fair play. În astfel de Art.14 – Fiecare jucător este
situaţii valabilă devine noua obligat să comunice la fiecare
mutare. transmitere, cele ce urmează:
Art.5 – Este permis să se propună a) confirmarea datei poştale a
partenerului una sau mai multe mutării partenerului
mutări în continuare. Cel care a b) data plecării ultimei mutări
făcut propunerea e legat de c) timpul de gândire folosit
aceasta până la primirea Art.15 – Dacă un jucător nu a
răspunsului. În cazul mutărilor primit răspuns de la partener în 14
forţate sau mai mult decât zile peste durata medie a
evidente, propunerea mutărilor transmiterilor poştale, trebuie să-l
următoare este recomandată, fiind avertizeze pe acesta repetând
tot un gest de fair play. ultima mutare prin trimitere
Art.6 – În cazul acceptării unei recomandată.
mutări propuse de partener, Dacă mai trec încă 14 zile
aceasta trebuie repetată. În cazul peste durata medie a
acceptării unei serii de mutări, transmiterilor fără a primi răspuns
toate mutările trebuie repetate în va trebui să-l informeze pe
ordinea numerică exactă. arbitrul turneului.
Art. 16 – Timpul de gândire este pionul. Astfel: 1 = Regina; 2 =

depăşit, dacă s-au utilizat, pentru Tură; 3 = Nebun; 4 = Cal.
10 mutări sau mai puţin, peste 30
de zile; pentru 20 de mutări sau A B C D E F G H
mai puţin, peste 60 de zile; pentru 8 18 28 38 48 58 68 78 88
30 de mutări sau mai puţin, peste 7 17 27 37 47 57 67 77 87
90 de zile, etc. 6 16 26 36 46 56 66 76 86
Art.21 – Stabilirea de către arbitru 5 15 25 35 45 55 65 75 85
a celei de a doua depăşiri a 4 14 24 34 44 54 64 74 84
timpului de gândire atrage, după 3 13 23 33 43 53 63 73 83
sine, pierderea partidei. 2 12 22 32 42 52 62 72 82
1 11 21 31 41 51 61 71 81
NOTAŢIA NUMERICĂ
INTERNAŢIONALĂ Notaţia algebrică
Aşa cum se arată în 1.e2-e4 e7-e5
diagrama alăturată, fiecare pătrat 2.Cg1-f3 Cb8-c6
se identifică, printr-un cod format 3.Nf1-b5 a7-a6
din 2 cifre. Cifrele şi literele de pe 4.Nb5-a4 Cg8-f6
margine se referă la notaţia 5.0-0 Cf6:e4
algebrică şi vor fi ignorate. 6.d2-d4 b7-b5
Mişcările sunt indicate prin 7.Na4-b3 d7-d5
punerea pentru început a etc.
pătratului originii şi apoi
adăugând pătratul de destinaţie, Notaţia numerică
acesta dându-ne un număr format
din 4 cifre. Nu se află nici un fel 1.5254 5755
de indicaţie specială pentru 2.7163 2836
“capturare”, “şah” sau “en 3.6125 1716
passant”. 4.2514 7866
Rocada este indicată numai 5.5171 6654
de mişcarea regelui (exemplul de 6.4244 2725
jos). 7.1423 4745
Orice mişcare constă din 4 etc.
cifre, cu excepţia pionului când
este transformat. Aceasta este Rocada mică alb 5171
indicată, printr-o procedură Rocada mică negru 5878
obişnuită; (pătratul de origine şi Rocada mare alb 5131
pătratul de destinaţie) dar, Rocada mare negru 5838
adăugând a 5-a cifră, care
reprezintă codul corespunzător (După Federaţia Internaţională de
piesei în care a fost convertit Şah prin corespondenţă – ICCF).
EXTRAS
Din regulamentul de clasificări
sportive la şah prin corespondenţă
1. Categoria a III-a se acordă

şahistului (şahistei) necalificat
(ă) care realizează o normă Tabelul 1
prevăzută în tabelele 1 şi 2. Norme de clasificare pe baza
2. Categoria a II-a se acordă de coeficientului mediu al turneului,
către FR Şah – CCSC asociat categoriilor
şahistului (şahistei) de
categoria a III-a care Coeficient Procente necesare
mediu M CM I II III
îndeplineşte una din 0 60 44
următoarele condiţii: 0,001-0,100 64 47 30
A – Se califică în semifinalele 0,101-0,200 67 50 33
0,201-0,300 70 53 36
unor concursuri de nivel naţional 0,301-0,400 73 56 40
(Campionatul Naţional Individual, 0,401-0,500 76 60 44
Cupa României, Cupa “Paul 0,501-0,600 64 47 30
0,601-0,700 67 50 33
Farago”, etc) 0,701-0,800 70 53 36
B – Realizează o normă de 0,801-0,900 73 56 40
categoria a II-a prevăzută într- 0,901-1,000 76 60 44
1,001-1,200 64 47
unul din tabelele 1 şi 2 1,201-1,400 67 50
3. Categoria I-a se acordă de 1,401-1,600 70 53
către FR Şah – CCSC 1,601-1,800 73 56 30
1,801-2,000 76 60 33
şahistului (şahistei) de 2,001-2,200 64 36
categoria a II-a care 2,201-2,400 67 40
îndeplineşte una din 2,401-2,600 70 44
2,601-2,800 73 47
următoarele condiţii: 2,801-3,000 76 50
A – Realizează o normă de
candidat de maestru
B – Realizează două norme de
categoria I prevăzute într-unul din
tabelele 1 şi 2
C – Realizează minimum 30% din
puncte într-un turneu internaţional
organizat în cadrul ICCF
Tabelul 2
Norme de clasificare pe baza
valorii mediei CIV
(corespondenţă) / rating ICCF (în
procente)
Valoarea medie Masculin Feminin

CIV/r.ICCF M cm I M cm I
1651-1675 76
1676-1700 73
1701-1725 70
1726-1750 67
1751-1775 64
1776-1800 80 80 60
1801-1825 76 76 56
1826-1850 73 73 53
1851-1875 70 70 50
1876-1900 67 67 47
1901-1925 64 64 44
1926-1950 80 60 80 60 40
1951-1975 76 56 76 56 36
1976-2000 73 53 73 53 33
2001-2025 70 50 70 50 30
2026-2050 67 47 67 47
2051-2075 64 44 64 44
2076-2100 80 60 40 60 40
2101-2125 76 56 36 56 36
2126-2150 73 53 33 53 33
2151-2175 70 50 30 50 30
2176-2200 67 47 47
2201-2225 64 44 44
2226-2250 60 40 40
2251-2275 56 36 36
2276-2300 53 33 33
2301-2325 50 30 30
2326-2350 47
2351-2375 44
2376-2400 40
2401-2425 36
2426-2450 33
2451-2475 30
> 2475 27
ADDENDA 3.⁄ξε5
O mutare bună, dar şi
¾ În carte sunt analizate, pe 3.Nc4 sau 3.d4 sunt continuări
scurt, cele mai uzitate bune, asigurând albului un joc
deschideri cu mutările iniţiale mai bun.
1.e4 e5 2.Cf3 (după această 3...≤ε7
mutare sunt posibile apărări Relativ cel mai bun
mai puţin întâlnite, care nu răspuns.
sunt favorabile negrului şi de 4.⁄φ3 [4.≤η5+ γ6 5.⁄ξγ6
aceea sunt aplicate în practică ≤ξε4+ 6.′δ1 ≤ξγ6]
foarte rar). Toate celelalte sisteme de
dezvoltare nestudiate, după 1.e4
1.ε4 ε5 2.⁄φ3 e5 2.Cf3 Cc6 cum ar fi 3.Ne2,
3.c4, 3.d3 etc., nu au valoare
ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ practică fiind prea pasive sau
antipoziţionale (3.c4) şi de aceea
8ρσνλωθκϖλντρ( studiul lor nu are sens.
Sisteme rare de gambit
6−+−+−+−+&
5+−+−ζπ−+−% 1.e4 e5 2.f4 e:f4
a) 3.Ne2 Această dezvoltare a
4−+−+Π+−+∃ nebunului este mai sigură
3+−+−+Ν+−# decât 3.Nc4 care permite
negrului în mai multe variante
2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ să realizeze ameninţarea d7-d5
1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! cu câştig de tempo. Dar după
această continuare modestă
ξαβχδεφγηψ albul nu obţine avantaj în
2…f6? deschidere.
O mutare slabă după care albul b) 3… d5 Cel mai energic
reuşeşte să obţină forţat un răspuns, care asigură negrului
avantaj clar. Mutarea 2…f6 nu un joc bun.
face decât să slăbească flancul c) 3.Df3 Şi această mutare dă
regelui negru. Rău pentru negru negrului un joc bun.
este de asemenea 2…Df6 sau d) 3.Cc3 Această continuare
2…De7 la care albul răspunde reaminteşte de gambitul lui
prin 3.Cc3 şi obţine un avantaj Steinitz (1.e4 e5 2.Cc3 Cc6
clar datorită dezvoltării mai bune. 3.f4 e:f4 4.d4!? Dh4+ 5.Re2
Dacă 2…Nc5, atunci simplu …) şi nu este rea dar negrul la
3.C:e5 şi negrul îşi poate recâştiga un plan precis conturat obţine
pionul numai cu preţul slăbirii şanse mai bune.
poziţiei sale.
echipa Centrocoop, la nivel de

sector, minister şi Capitală,
¾ Scurt CV: În ce mă priveşte, unde am avut deosebita onoare
fiind orfan de ambii părinţi nu să-l am ca coechipieri pe
am putut cunoaşte şahul decât acelaşi fost asistent Mircea
în anii tinereţii, întrucât de la Corsacovschi. Apoi pe Gh.
vârsta de 9 ani am fost nevoit Candea, iar mai târziu pe
să muncesc pe la vecini şi pe reputaţii maeştri M. Rădulescu
moşia lui Rafael din localitatea şi P. Seimeanu.
Geoagiu. În acest "anturaj" am avut
cinstea şi plăcerea să pot juca
partide de antrenament cu M.
Şubă, Th. Ghiţescu şi V.
Ciocâltea (în simultanul dat la
Centrocoop cu un an înainte de
decesul său).
Fotografia de mai jos (făcută cu

ocazia turneului organizat de
Clubul Central de Şah dotat cu
Cupa 1 IUNIE) reprezintă:
Primele partide le-am jucat În spate: Doru Ristea - antrenor la
la Simeria, apoi am continuat Clubul Central de Şah Bucureşti.
cu adversari din ce în ce mai Pe rândul doi, de la stânga la
buni în cadrul liceului la dreapta: Teodora Trifan, (?),
Oradea (fostul şi actualul Anduena Ioniţă (finalistă C.N.
Liceu Emanoil Gojdu). fete 14 ani 2002), Mariana Ioniţă -
La ASE, printre adversari Directoarea Clubului Central de
îmi face plăcere să-i amintesc Şah Bucureşti.
pe Gh. Bodea, C-tin Bălăşoiu Pe primul rând: Tiberiu
şi pe asistentul meu Mircea Georgescu (loc trei la C.N. băieţi
Sidner, care mai târziu a purtat 12 ani 2002), Victor Ocnărescu
numele soţiei (Corsacovschi). (loc trei la C.N. băieţi 14 ani
În perioada 1960-1964 am 2002), Ioan-Cristian Chirilă
jucat şah în cadrul campio- (campion la băieţi 12 ani 2002) şi
natului R.P.R. (în Regiunea Ionuţ Savu (finalist C.N. băieţi 10
Ploieşti), iar mai târziu în ani 2001).
interior. În anii 30 ai secolului al

XIX-lea secretul automatului a
fost descoperit şi interesul faţă de
el a scăzut.
Iată o partidă jucată cu
automatul (în “maşină” a fost
ascuns maestrul austriac Allgaier
când ea a fost prezentată lui
Napoleon Bonaparte, după
intrarea acestuia în Viena)
¾ Activizarea figurilor– aducerea Ναπολεον − Αυτοµατ [Χ20]

figurilor pe câmpuri Σχηονβρυνν, 1809
importante - din punct de
1.ε4 ε5 2.≤φ3 ⁄χ6 3.∞χ4 ⁄φ6
vedere strategic şi tactic – din
4.⁄ε2 ∞χ5 5.α3 δ6 6.0 0 ∞γ4
centrul tablei;
¾ Adjudecare – Acţiune de 7.≤δ3 ⁄η5 8.η3 ∞ξε2 9.≤ξε2 ⁄φ4 1
stabilire a rezultatului unei 0.≤ε1 ⁄δ4 11.∞β3 ⁄ξη3+ 12.′η2 ≤η
partide întrerupte din motive 4 13.γ3 ⁄φ3+ 14.′γ2 ⁄ξε1+
regulamentare sau de forţă 15.ƒξε1 ≤γ4 16.δ3 ∞ξφ2 17.ƒη1
majoră şi care nu poate fi ≤ξγ3+ 18.′φ1 ∞δ4 19.′ε2 ≤γ2+
reluată. 20.′δ1 ≤ξη1+ 21.′ε2 ≤γ2+
¾ Automat de şah 1) Maşină 22.′ε1 ⁄γ1 23.⁄χ3 ∞ξχ3+
electronică de calcul 24.βξχ3 ≤ε2# 0 1
specializată în jocul de şah.
2) Denumirea generală a unor
dispozitive în interiorul cărora
se ascundea un şahist, care
juca o partidă de şah cu un
spectator.
Cel mai cunoscut automat de
şah a fost construit de maghiarul
Kempelen la Viena în 1769 şi
prezentat la curtea împărătesei
Maria Tereza. Cu automatul său,
Kempelen a vizitat multe ţări din
Europa, producând senzaţie
pretutindeni. Impresia de
autentică demonstraţie pornea de
la faptul că iscusitul dispozitiv
permitea să fie văzut de spectatori
în părţile sale componente din
de pe la începutul anului 2002 o

întrebare de 30 milioane lei a fost
din şah şi una uşoară ("În ce
ramură de sport a deţinut
supremaţia A. ALEHIN timp de
27 de ani ?).
În ce mă priveşte (vezi
succintul curiculum vitae din
addendă) şahul m-a ajutat, cred
eu, să privesc mai realist situaţiile
ivite în viaţa grea pe care am dus-
o, să cumpănesc cu răbdare
înainte de luarea deciziilor, cum a
fost de exemplu alegerea profesiei
POSTFAŢĂ şi conturarea principiilor de viaţă.
La 44 de ani a apărut în
După cum se poate constata viaţa mea ca o necesitate
din cuprinsul ei, "O carte despre stringentă o a doua pasiune:
şah" se adresează tuturor celor tenisul de câmp şi astfel la 70 de
care vor să înveţe jocul de şah, ani caut să mă "împart" între cele
celor care-l practică dar nu cunosc două hobby-uri. E frumos şi
teorie, precum şi jucătorilor care timpul zboară, mi se pare mie
deţin categorii până la candidat de datorită modului fericit în care se
maestru (C.M.). completează şahul cu tenisul.
Cartea tratează, poate, Am scris această carte
pentru prima oară toate cele trei pentru nepoţii mei şi în special
faze ale partidei: DESCHIDE- pentru cel ce-mi poartă numele
RILE (I), JOCUL DE MIJLOC (Octavian, Cl. Pera, născut la 29
(II) ŞI FINALURILE (III). Este o octombrie 1999) căruia sper ca
carte, format mic, care poate fi împreună cu părinţii lui să-i
purtată în buzunarul de la haină putem insufla dragostea pentru
sau în poşetă şi citită în tramvai, şah; pentru ceilalţi copii ai
autobuz, tren, etc. şi în general României, instituţionalizaţi sau
oriunde este necesară elimina- nu, iar dacă va fi posibil şi pentru
rea timpilor morţi şi alungarea cei din diaspora (în această
plictiselii. direcţie sper să am o contribuţie
Şahul face omul mai modestă de ordin financiar);
înţelept şi mai perspicace şi este pentru tinerii blazaţi (descurajaţi)
păcat ca el, cât de ocupat ar fi, să pe care această carte ar putea să le
nu cunoască minimum de teorie. dea un sens vieţii lor; pentru
Cultura şahistă face parte părinţii şi bunicii care de dragul
din cultura generală. La concursul urmaşilor lor, vor căuta să
"VREI SĂ FII MILIARDAR ?" pătrundă şi ei în tainele şahului,
dacă nu au făcut-o în copilărie şi şi provincie, sunt absolut

adolescenţă. improprii), apariţia a cât mai
Este îndeobşte cunoscut, multe cărţi şi reviste de
copiii care joacă şah obţin specialitate la preţuri accesibile,
rezultate bune la învăţătură şi în reeditarea cărţilor vechi de şah cu
special la ştiinţele exacte. Şahul caracter didactic, organizarea
răspunde totodată la principalele unor concursuri T.V. cu tematică
cerinţe ale civilizaţiei (precizia, despre şah etc., etc.
efortul, politeţea şi curiozitatea). Se poate observa că şi după
Având în vedere aceste trecerea în mileniul trei lumea, la
motivaţii, este necesar ca cei ce noi, nu dispreţuieşte şahul,
iubesc şahul să facă tot ce e această distracţie aleasă – prea
posibil pentru ca şahul în mult joc spre a fi ştiinţă şi prea
România să devină un fenomen de multă ştiinţă spre a fi joc – care e
masă: România să devină în 10-15 însă cu totul departe de misterul
ani o "Ţară a şahului" recunoscută lui. Şahul nu e un joc de interes.
în întreaga lume. El cuprinde plăcere şi satisfacţie
În ce mă priveşte am curată – ca o sculptură fin cizelată
abordat frontal problema intro- sau o poezie curată. Nepăsarea
ducerii şahului în şcoli. Ministerul unor contemporani nu este
Educaţiei şi Cercetării (M.E.C.) justificată. În orice caz nu-i
prin adresa 15996/19.03.2002 voinţă. Ea se datorează ignoranţei
apreciază propunerea ca fiind sau lenei. Răspândirea jocului de
"extrem de ambiţioasă dar… nefe- şah stă în raport direct cu
zabilă". Aceasta înseamnă că s-a răspândirea culturii.
pierdut doar o bătălie, dar nu şi O partidă de şah este unică,
războiul ea dezvoltându-se ca un organism
Dacă există bunăvoinţă şi aparte, din elemente cunoscute –
dragoste pentru şah, cred că s-ar însă întotdeauna altfel dispuse în
putea face multe lucruri strict succesiunea şi combinaţiile lor.
necesare ca: redarea în folosul Acest lucru singur e important cât
şahului a locurilor tradiţionale un fenomen. Şi când dezvoltarea
unde se juca şah, care în prezent partidei are în ea ordine, cugetare
sunt acaparate de indivizi violenţi şi plan şahul devine artă oferind o
care practică jocurile de noroc plăcere intelectuală deosebită.
(ex. Parcul Cişmigiu), amenajarea Nu am cuvinte destule ca să
de noi locuri prevăzute cu mese îndemn pe părinţi, bunici şi pe
speciale pentru şah, amenajarea profesori să îndrepte preocupările
unor săli speciale unde să se tineretului şi spre şah.
desfăşoare principalele turnee, cu Utilitatea şahului se poate
posibilităţi de a asista cât mai dovedi şi din punct de vedere al
mulţi spectatori (sălile unde se raporturilor internaţionale căci
organizează turnee, din Bucureşti numerele, semnele şahului,
reprezentarea în diagrame, hârtie observaţii privind prima

regulile de joc, etc sunt familiare ediţie a acestei cărţi (Visa Horia
tuturor jucătorilor planetei. Şahul Teodor din Buşteni, Sperda Anton
deci, îngăduie oamenilor de limbi din Hunedoara, E. Ganea din
şi naţii diferite să comunice între Geoagiu, D. Angelescu din
ei, să se cunoască, să se stimeze şi Bucureşti, Dumbrăveanu Romeo
chiar să se iubească. La urma Costel din Făgăraş) şi nu în
urmei e destul să nu se urască şi ultimul rând partenerilor de şah şi
folosul şahului poate fi socotit cât de … tenis, care prin viu grai, mi-
al unei doctrine de pace mondiale. au sugerat ceea ce ar trebui să mai
Dar întrucât raporturile cuprindă cartea.
şahiste internaţionale sunt
sporadice şi nu cuprind întreaga AUTORUL
planetă, acest deziderat poate fi
împlinit numai prin introducerea
limbii unice pe glob (poate fi –
cred eu – esperanto sau o limbă
fonetică, condiţie care ar
îndeplini-o în mod incontestabil şi
limba română).
Animat de acest mare
deziderat am cerut conducerii
României să propună Organizaţiei
Naţiunilor Unite o limbă
internaţională unică astfel ca orice
copil care se naşte pe această
planetă să poată învăţa pe lângă
limba maternă şi limba UNICĂ a (Octavian Claudiu Pera)
planetei Pământ. A fost pierdută
şi această “bătălie” dar “războiul”
nu.
Poate sunt necesare
argumente mai puternice. Voi mai
încerca.
Despre această mare
problemă a umanităţii, ca şi
despre jocul de şah, în general, ar
fi multe de spus, dar nu e locul
aici.
Vreau să mulţumesc, din
suflet, celor care mi-au trimis
scrisori (unele pe 3-4 pagini) şi cu
deosebire celor care au aşternut pe
7. 9.C:e5! Nd1 (sau 9….d:e5

10.Cf6+ g:f6 - 10…Rf8
11.Cfd7+ - 11.N:f7 Rf8
12.Nh6 mat) 10.C:f6+ g:f6
11.N:f7+ Rf8 12.Nh6 mat (1-
0)
8. 10.C:e5! N:d1? (fineţea
săriturii de cal constă în
continuarea 10…C:e5 11.f3! şi
cu două figuri în priză negrul
intră în dezavantaj) 11.Cf6+!
g:f6 12.N:f7 mat (1-0)
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR 9. 10…Cg4 11.e6 Dh4 12.e:f7+
DE LA PAGINA 82 Rf8 13.Nf4 C:f2 14.De2 Cg4
15.Rh1 Nd7 16.Tae1 Ce6
1. Sadoveanu îşi execută rapid (existenţa pionului alb la "f7"
adversarul: 5.N:f7+! R:f7 şi stăpânirea absolută a
6.Cg5+ Re8 (6…Rf6 7.Df3 şi coloanei "e" permit o frumoasă
8.e5) 7.Ce6 (1-0) combinaţie) 17.De8+!! T:e8
2. 4.Nf7+! R:f7 5.Cg5+ (negrul 18.f:e8D+ N:e8 19.N:d6++
pierde dama -5…Re8 6.Ce6 - mat (1-0)
sau este făcut mat: 5…Rf6 10. 11.0-0-0! (contralovitura
6.Df3+ Re5 7.d4+ R:d4 8.Dc3 decisivă) T:e3 12.T:d6+ Re7
mat; R:g5 7.d4+ Rh4 8.Dh3 (12…Re8 13.T:d8+) 13.Cd5+!
mat) 1-0 (1-0)
3. 5.N:f7+! Rf8 (la 5…R:f7 11. 7.N:h7+! R:h7 8.Cg5+ N:g5
urmează, evident, 6.Cg5+ şi (sau 8…Rg8 9.Dh5 Te8
negrul pierde dama - 6…Re8 10.Dh7+ Rf8 11.Dh8 mat)
7.Ce6 - sau se lasă făcut mat: 9.h:g5+ Rg8 (9…Rg6
6…Rf6 7.Df3 mat) 1-0 10.Dh5+ Rf5 11.Dh3+ Rg6
4. 7.Nf7+! C:f7 8.Ce6 Db6 (sau 12.Dh7 mat) 10.Dh5 f5 11.g6
8…Da5+ 9.Nd2 Db6 10.a5 Te8 12.Dh8 mat (1-0)
D:b2 11.Nc3 şi dama este 12. 11.N:h7+! R:h7 12.Cg5+ Rh6
pierdută) 9.a5 Db4+ 10.c3 (sau 12…Rg8 13.Dh5!)
Dc4 11.Cc7+ Rd8 12.b3 13.Dd3! (13…g6 14.Dh3!) 1-0
(capcana s-a închis) 1-0 13. 9.N:h7+! R:h7 10.Cg5+ Rg6
5. 9.C:e5! (9…N:d1 10.Nb5+) 11.h4 C:d4 12.Dg4 f5 13.h5+
1-0 Rh6 14.C:e6+ g5 15.h:g6 mat
6. 9.C:e5! Nd1 10.Nb5+ Re7 (1-0)
11.Ng5 f6 (sau 11…Re6 14. 11.N:h7+! R:h7 12.Cg5+
12.C:d3+ şi 13.N:d8 cu câştig) f:g5 13.h:g5+ Rg8 14.Th8!
12.Cg6++ Rf7 13.C:h8 mat R:h8 15.Dh5+ Rg8 16.g6
(1-0) (1-0)
15. 17.Th8+! R:h8 18.Dh5+ Rg8 24. 8…D:h2! 9.T:h2 g:h2 10.Cf3
19.g6 Te8 20.Dh7+ Rf8 h1D (pionul negru a efectuat o
21.Dh8 mat (1-0) cursă de-a dreptul ameţitoare,
16. 16.T:h7 c:d3 17.Rf2! transformându-se în damă.
(poanta) f6 (nici acum turnul Peste câteva mutări lipsite de
nu se poate lua) 18.Dh1 importanţă, albul a cedat) 0-1
(ameninţând decisiv 19.Dh6) 25. 10…Nb4 (acum se pierde şi
1-0 dama) 11.D:b4 C:b4 (0-1)
17. 19.T:h5! g:h5 20.Cf5! (la 26. 16…T:h2! 17.R:h2 Dh5+
20…e:f5 urmează 21.Cd5) 1-0 (18.Rg1 f2+! urmat de mat)
18. 17.C:c6! C:d3+ (sau 0-1
17…C:c6 18.Cd5 subminând 27. 12…Dh4! 13.Cf3 (nu 13.g:h4
importantul punct “h7”) Tg6+ 14.Rh1 C:f2 mat) Cg5!!
18.Rd2 (poate urma: 18…Dc7 (poate urma: 14.C:h4 Ch3 mat)
19.Cd5!) 1-0 28. 9…N:h2+ 10.R:h2 Cg4+
19. N:g6! f:g6 15.D:g6 Cbd7 11.Rg1 (mai multe şanse de
16.Cg5 Df6 17.Th8+ apărare oferea 11.Rg3) Dh4
(17…R:h8 18.Dh7 mat) 1-0 12.Te1 D:f2+ 13.Rh1 Te8
20. 7.C:e5 d:e5 8.Dh5+ Re7 14.d4 Te3!! 15.Nd2 (15.N:e3
(regele a fost scos la plimbare) C:e3 16.Tg1 Dh4 mat) Th3+!
9.Nc6 D:d4 (sau 9…b:c6 16.g:h3 Dh2 mat 0-1
10.Ng5+ Cf6 11.d:e5) 29. 11…h:g5! 12.f:e5 T:h2+!
10.D:e8+ Rd6 11.Ne3 (laţul în 13.R:h2 Dh8+ 14.Rg3 Dh4+
jurul regelui negru se strânge) 15.Rf3 Dg4 mat 0-1
D:c4 (altfel urma 12.c5 mat) 30. 7…Ng4! (direct în "gura
12.C:c3 Ng4 13.Td1+! (şi lupului"!) 8.h:g4 h:g4 9.C:g4
totuşi! La 13…N:d1 urmează Ch5! (ameninţă 10…Cg3!)
14.Dd7 mat) 1-0 10.Ne3 Dh4 11.N:c5 Dh1+!!
12.Rh1 Cg3++ 13.Rh1 Th1
SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR mat 0-1
DE LA PAGINA 87 31. 9…C:h2 (decisiv) 10.R:h2 h4
(continuare) 11.f:e4 h:g3+ 12.Rg1 Th1+!
21. 11…C:f2! 12.0-0 (12.R:f2 13.R:h1 Dh4+ 14.Rg1 Dh2
N:c3 13.Nc3 Ce4+) C:d1 şi mat 0-1
negrul a câştigat (0-1) 32. 4…N:f2 5.R:f2 Ce4+ 6.Re3?!
22. 10…f2+! (albul pierde dama: f5 7.Cf3 d6 8.Cc3 f4+! 9.R:e4
11.Re2 Ng4+) 0-1 Nf5+! 10.R:f5 Df6+ 11.Rg4
23. 9…D:f6! (albul se aştepta, (11.Re4 Dg6 mat) h5+
probabil la 9…g:f6 10.Dd8+ (12.Rh3 Df5+) 0-1
R:d8 11.N:f6+) 10.N:f6 Nb4+ 33. 11…Re7 12.D:a8 Cf6
11.Dd2 N:d2+ 12.R:d2 g:f6 şi 13.D:h8 Dc1+ 14.Rf2 Ce4+
negrul a câştigat 0-1 15.Rg1 De3 mat 0-1
34. 9…Rd7! 10.D:a8 Dc4 11.f3 T:c4 (2…D:c4 este şi mai rău)
N:f3! 12.g:f3 Cd4 13.d3 D:d3 3.T:d8+ Rf7 4.D:f5+ Df6
14.c:d4 Ne7! 15.Dh8 Nh4 mat 5.Te7+! şi negrul a cedat.
0-1 4. Poziţia negrului este mai
35. 9…D:f6 10.N:c6 b:c6 activă, astfel încât un sacrificiu
11.D:b8 Re7 12.D:h8 Df3! simplu de calitate decide
(atacul asupra regelui alb este repede: 1…T:a4! 2.D:a4
imparabil) 13.Rd1 (13.Cg1 D:d5+ 3.e4 (nu există altceva)
Dd1 mat; 13.Cc3 Dh1 mat sau 3…Dd3 4.Dc4 (4.Na3 Dd2+
13.Rf1 D:e2+ 14.Rg2 Df3+ cu mat rapid) 4…D:c4+ 5.b:c4
15.Rg1 Nh3!) D:e2+ 14.Rc2 T:b1 şi albul a cedat.
D:c4+ (15.Rb1 Dd3 mat) 0-1 5. Din nou sacrificiul calităţii
SOLUŢIILE decide partida în câteva
COMBINAŢIILOR DE LA mutări: 1…T:g3! 2.h:g3 C5g4
PAGINA 137 3.Tde1 T:e1 4.T:e1 şi acum
matul vine aproape de la sine:
1. În poziţie neplăcută, negrul a 4…Cf2+ 5.Rh2 C6g4+ 6.Rg1
jucat superficial 1…d:c3? Şi a Ce4+ şi mat la mutarea
pierdut repede. La fel de rău următoare.
era şi 1…f:g4 din cauza 2.Te6 6. Albul este mai puţin dezvoltat,
T:e6 3.T:e6 Cd6 4.Cg6+! h:g6 dar ameninţarea la f7 îi asigură
5.T:d6! D:d6 6.Dg3. Simplu şi avantaj. S-a jucat: 1.Cd6!
eficace era 1…Ce3! Cu şanse D:d6 (mai bine 1.c:d6, dar
cel puţin egale. În partidă a după 2.D:d5 presiunea
urmat: 2.Cg6+! T:g6 3.D:d7 şi continuă) 2.D:f7+ Rh8
albul a câştigat. 3.D:e8+! T:e8 4.Cf7+ Rg8
2. Cu o mutare simplă, negrul 5.C:d6 şi negrul a cedat pentru
elimină calul alb de la e6, care că nu poate împiedica
pare atât de solid plasat. S-a pierderea unei figuri.
jucat: 1…Tf6! (printre altele 7. După un atac în stilul său
evită schimbul damelor, atât de caracteristic, noul campion al
necesar albului) 2.Dh4 (O U.R.S.S. încheie partida printr-
cursă; la 2.T:e6 3.g5) 2…g5! un sacrificiu elegant: 1.T:f4!!
3.D:g5 T:e6 4.D:f4 Cg6 şi N:f4 (la 1…f5 2.g:f6, iar după
albul a cedat. 1…Td8 2.T:d8+ D:d8 3.Tf1)
3. Conducătorul albelor, un tânăr 2.Dh6+ Re7 3.Df6+ Rf8 4.g6
încă la vârsta pionieratului, (poanta sacrificiului de turn)
întinde o cursă şireată fostului 4…Nh6 5.Tf1 şi negrul a
campion mondial şi câştigă. cedat, plasa de mat fiind
Spasski a crezut probabil că un inevitabilă: 5…Td8 6.Df8+
puşti nu poate avea atâta Re7 7.T:f7+ etc.
îndrăzneală, dar a plătit scump. 8. Împotriva ameninţării mortale
S-a jucat: 1…D:c3? 2.Nc4+!! de la d5, negrul acţionează
fulgerător şi câştigă. S-a jucat: 2.Cb6+ şi albul obţine matul

1…T:b2+ 2.R:b2 (2.Ra1 Dc3 mai înainte) 2.Tc7+ Rb8
3.N:d5+ Tf7 4.N:f7+ R:f7 3.T:e7+ şi negrul a cedat.
5.D:h7+ Cg7) 2…Db6+ 3.Rc3 13. Într-o poziţie mai activă,
Cc7 4.N:d5+ C:d5 5.T:d5 negrul găseşte o soluţie pentru
Tc8+ 6.Rd3 Dc6 şi albul a încheierea rapidă a partidei:
cedat. 1…N:e4! 2.Ce6 (2.D:e4 D:f5
9. O mutare simplă anihilează sau 2.C:d6 T:f4 3.C:e4 T:e4! )
ameninţările negrului pe 2…Dg4 (câştigă şi 2…Dc1+
diagonala a8-h1 după care 3.Tf1 D:f1+ 4.D:f1 T:f5)
atacul alb se desfăşoară în 3.Cg3 T:f2! 4.D:f2 D:e6
voie: 1.d5! C:d5 (ceva mai 5.C:e4 Cg4 şi albul a cedat din
bine era 1…e:d5, dar apărarea cauza ameninţării 5…D:e4.
negrului rămâne foarte grea) 14. O încheiere elegantă într-o
2.C:g6! f:g6 3.D:g6+ Rf8 poziţie net superioară: 1.D:d6!
4.Dh6+ Re8 5.Ng6+ Rd7 Db7 (la 1…D:d6 2.Tc8+ Re7
6.C:d5 şi albul a câştigat uşor. 3.Cf5 mat) 2.Dc6 şi negrul a
10. O încheiere elegantă pune cedat.
capăt disputei în câteva mutări: 15. Albul a jucat deschiderea pasiv
1.c4! (cu ameninţarea şi a ajuns în această poziţie
distrugătoare 2.Dc3+) 1…Tf5 neplăcută. Negrul a trecut
(la 1…Tg4 2.Dc3+ f6 3.D:f6+ imediat la acţiuni ofensive:
D:f6 4.C:f6 şi pionul "d" 1…C:f2+! 2.R:f2 (2.Tf1 C2g4
asigură câştigul) 2.Ch6!! Tf6 cu ameninţări multiple)
(calul nu poate fi luat din 2…Cg4+ 3.Rf3 (regele alb
cauza 3.Te8 mat; la 2…D:g3 este silit să-şi părăsească
3.Te8+ Rg7 4.C:f5+) 3.Te8+ adăpostul; la 3.Rd1 Ce3 şi
Rg7 4.Tg8+ R:h6 5.Dh4+ şi negrul câştigă) 3…N:d4
negrul a cedat. 4.Cd1 Ce5+ 5.Rf4 g5+ 6.R:g5
11. Intenţiile negrului de a Dd6 şi albul a cedat.
simplifica poziţia sunt 16. O mică surpriză după care
contracarate ingenios: 1.Nb6! albul câştigă uşor: 1.N:g6!
Cd4 (la 1…T:c1 2.N:d8 T:a1 (după 1.T:c1 T:c1+ poziţia se
3.N:e7 T:f1+ 4.Rg2 Cd4 echilibra) 1…Dc4 (la 1…h:g6
5.Dg4 cu câştig uşor) 2.Dg4 2.D:e6+) 2.N:h7+ Rf8
D:b6 (forţat) 3.T:c8+ Nf8 (2…Rh8 3.De5 mat) 3.De5
4.T1c1 şi după câteva mutări D:d4+ 4.D:d4 T:d4 5.C:e6+
negrul a cedat. Rf7 6.C:d4 şi avantajul
12. Albul a sacrificat o figură material al albului a fost
pentru atac şi jocul se suficient pentru câştig.
desfăşoară acum de la sine: 17. Revista "64" publică acest
1.Ta7! N:c4 (la 1…Td3 cu final în care albul găseşte o
ameninţare de mat, ar fi urmat neaşteptată resursă de salvare.
S-a jucat: 1.N:g7! Cc3! 2.Re3! (nici alte continuări nu salvau,

Rb2 3.Rd2! R:a1 4.Rc2!! Tc4 de exemplu: 17…D:h2 18.Db4
5.g5 Tc7 6.h5 Tc8 7.h6 Tc6 Cd7 19.De7 Dh5 20.C:e6 sau
8.f4 f6! Şi remiză. La 9.N:f6 17…Nb7 18.N:f7+ R:g7
T:f6. 19.Nh6+ R:f7 20.Df4+ şi mat
după câteva mutări) 18.Db4
Cd7 19.De7 (1-0).
5. 15.Cb5!! (acum, la 15…a:b5
urmează 16.N:b5+ R:d8
17.Td1 Nd7 18.Ne5! şi
întrucât se ameninţă 16.Cc7+,
SOLUŢIILE negrul este nevoit să ia
COMBINAŢIILOR DE LA turnurile) 15…D:a1+ 16.Rf2
PAGINA 144 D:h1 17.Cc7+ Rd8 18.Dd2+
Nd7 19.e:d7 (acum, în faţa
1. Hayden a aplicat lovitura de perspectivei 20.Ce6 mat,
croşeu a damei: 10.Dh5+! g6 negrul poate opta între
11.Cd6+! (surprinzător) c:d6 19…C:d7 20.Ne6 şi 19…e5
12.N:g6+ (apare şi nebunul) 20.Ce6+ Re7 21.d8D+). 1-0
12…h:g6 13.D:g6+ Rd8 6. Marele maestru internaţional
(1-0). Florin Gheorghiu a jucat:
2. Trebuia făcută rocada: acum, 10.Dh5! Ne6 (dama nu poate
Smâslov, cu ajutorul apăra câmpul "f7", iar alte
"croşeului" nebunului, regele mutări sunt şi mai rele: 10…g6
negru este nevoit să rămână în 11.Dd5! sau 10…Ch6 11.N:h6
centru: 13.Nh5+! Rf8 (sau etc.) 11.N:e6 g6 12.D:b5+
13…g6 14.Te1) 14.Te1 Dh4 Re7 13.T:a8 D:a8 14.Dd7
15.Nh6! (numai pentru a se Rf6 15.D:f7 Re5 16.f4+
menţine pe diagonala mică) (16…R:e4 17.Cd2+) 1-0.
15…Ca6 (nu 15…h:g6 7. 13.Cxd5+! e:d5 14.Nd4+ Cc5
16.C:g6+) 16.De2 Nh3 15.N:c5+ Rd7 16.e6+ Rc7
17.Cf3! (cel mai simplu! Se 17.Nb6+ R:b6 18.e7+
ameninţă dama şi 18.De7+) (triumful pionului) 1-0.
1-0. 8. 14.T:c8+ D:c8 15.Cf5! Nd8
3. 8.N:f7+! R:f7 (sau 8…Rf8 (15…e:f5 ar fi prelungit doar
9.e6!) 9.Cg5+ Rg8 (9…Re8 partida) 16.Na6! (16…D:a6
10.Ce6) 10.Dd5+ (1-0) 17.Dg4 g6 18.Ch6 mat) 1-0.
4. Pavlov a jucat 11.e:f6! Nc3+ 9. 22.Da1! Ng8 (pentru a întări
12.b:c3 D:c3+ 13.Dd2 D:a1+ punctul "e6") 23.Cc6! T:c6
14.Rf2 (acum se ameninţă (sau 23…Nb6 24.N:g7+ Rh7
15.N:b5+) 0-0 15.f:g7 Te8 25.Cfe5! etc) 24.T:c5 C:c5
(sau 15…R:g7 16.Nh6+) 25.N:g7 Rh7 26.Df6!
16.N:b5+! D:h1 17.N:e8 e5 (ameninţă 27.D:h6 mat) Cf5
27.Nh8! (ameninţarea 16.N:c6+ Rf8 (sau 16…Nd7

28.N:f5+ e:f5 29.Dg7 mat nu 17.D:d7+ Rf8 18.Dd8+!)
poate fi parată) 1-0. 17.Dd8+! N:d8 18.Te8 mat
10. 18.C:c6! b:c6 19.T:d5 c:d5 1-0
20.N:d5+ (lovitura finală a 15. 15.Ne5! Te8 (evident, calul
fost dată de nebunul fianchetat nu poate fi luat, dar merită
la "g2"!) 1-0. atenţie 15…Ta7) 16.Nh7+ Rf8
11. 14.N:c6! (la nevoie, nebunul 17.Ng6! h:g5 (17…f:g6
din fiancheto se poate 18.D:g6 cu câştig) 18.h:g5
sacrifica!) b:c6 15.C:c6 Dd7 Cg8 19.N:g7+! R:g7 20.Th7+
16.C:d8 D:d8 17.D:d6 D:d6 Rf8 21.T:f7 mat (1-0).
18.N:d6 Cce4 19.Ne5 (a 16. 14…De4 15.Dd4!?
rezultat un final interesant, dar (combinaţia pare bună:
negrul, descumpănit de 15…D:h1+ 16.Re2 D:a1
schimbarea bruscă a situaţiei, 17.Nh6 cu mat imparabil)
greşeşte) 19…Cd2 (era mai 15…D:h1+ 16.Re2 e5!
bine 19…Nb7) 20.Tfd1 C:c4 (mutarea intermediară
21.N:f6 N:f6 22.Cd5! (câştigă neprevăzută de alb) 17.Dd6
o figură) 22…C:b2 23.C:f6+ (sau 17.D:e5 Cd7 şi dama nu
Rf7 24.Td8 (1-0). se mai poate menţine pe
12. 16.T:c7! (intrând în cursă ) diagonala câştigătoare)
16…Nc6 17.T1:c6! b:c6 17…D:a1 18.Nh6 D:b2+
18.T:f7! (poanta întregii 19.Rf1 Db1+ 20.Rg2 Cd7!
combinaţii!) 18…h6 (sau 21.Nd3 (21.D:d7 De4+)
18…R:f7 19.Dc4+ Rg6 21…Dd1 22.D:d7 Tfd8
20.Dg4+ Rf7 21.Cg5+) 23.De7 D:d3 24.Df6 De4+!
19.Tb7 Dc8 20.Dc4+ Rh8 (nu (intrarea în joc a turnului negru
20…De6 21.Ce5!) 21.Ch4!! este decisivă) 0-1.
D:b7 22.Cg6+ Rh7 23.Ne4! 17. 12…e4! (deschizând
(mutarea decisivă este făcută diagonala mare) 13.f:e4 f:e4
de nebunul fianchetat) 14.Nc2 (nu merge 14.C:e4 Cc5
23…Nd6 24.C:e5+ g6 15.De2 C:d3+ 16.D:d3 Nf5
25.N:g6+ Rg7 26.N:h6+! etc) 14…Cb4 15.0-0-0 De5!
(26…R:h6 27.Dh4+) 1-0. (întărind presiunea pe
13. Radovici a jucat: 19.Cf6+ diagonala mare) 16.Nb1
g:f6 20.N:h7+! (poate urma: (16.Rb1) 16…Tf2! 17.Cge2
20…R:h7 21.Dh3+ Rg7 (sau 17.D:f2 D:g5+ 18.Dd2 e3
22.Tg3 mat) 1-0. 19.De2 Cf4 20.D:e3 Cfd3+
14. 14.Nf6 Df6 15.The1+ (şi mai 21.Rd2 Dh5 cu ameninţări
exact era întâi 15.N:c6+!) decisive) 17…Cd3+ 18.Rc2
15.Ne7 (altceva nu se poate (forţat, altfel - după 18.N:d3
interpune: 15…Ce5 16.T:e5+ e:d3 - se pierde o figură)
sau 15…Ne6 16.Dd7 mat)
18…C:b2! (19.R:b2 T:e2 14.Tg1 Cg5+ (15.Rd2 C:f3

20.D:e2 D:c3 mat) 0-1. mat) 0-1.
18. 9…Rd7! 10.D:a8 N:f3 22. 7…e:f2 8.R:f2 Dh4+ 9.Re3
11.g:f3 D:f3 12.Cd2 Dh3 Dd4+ 10.Rf3 Ng4+ 11.Rg3 12
(interesant ar fi fost şi Ch6!.h3 Cf5 13.Rh2 Df4+
12…Df4!?) 13.e5? (şanse mai 14.g3 D:g3 mat 0-1.
bune oferea 13.Df8 deşi, după 23. 13…C:e4! 14.D:d8 Cg3+
13…Cf6!, prea multe nu se 15.Rg1 Cf3 mat 0-1.
schimbau) 13…d:e5 14.b4 24. 9…Da5+ 10.c3 D:e5+!!
(sperând la 14…Nb6 15.b5 11.d:e5 g:h2 (acum
etc., dar…) 14…Cf6! 15.D:h8 transformarea pionului este
Cg4 16.D:g7+ Ne7 17.Cf3 e4! inevitabilă. Interesant este
(acum totul este clar) 18.Ce5+ faptul că după 10.Dd2,
Cc:e5 19.Nf4 Cf3+ 20.Rh1 combinaţia din partidă nu
Cf:h2 (0-1). merge din cauza 12.Cf3 h1D
19. 11…De7 12.D:h8+ Rd7 13.0-0-0 cu atac puternic, dar,
13.D:a8 C:c2+ 14.Re2 Ng4+ în acest caz, neînfricatul pion
15.f3 C:c3+ 16.B:c3 C:e3 şi-ar fi schimbat "ruta":
17.f:g4 (nu era clar nici 10…g:f2+! 11.Re2 D:d2+
17.N:e3 D:e3+ etc.) 17…Cc4+ 12.R:d2 f:g1 D) 0-1.
18.Rf3? (caracterul intuitiv al 25. 12…h4! 13.h:g4 (13.N:g4
combinaţiei reiese şi din faptul N:g4 14.h:g4 h:g3 nu scimbă
că nu se vede ce joacă negrul situaţia, de exemplu: 15.Tg1
după 18.Rd1, de exemplu: Th1! 16.T:h1 g2 17.Tg1 Dh4+
18…De4 19.N:c4 D:h1+ 18.Re2 Dg4+ 19.Re1 Dg3+
20.Rc2 d:c4 21.Ta2!) 18…De4 20.Re2 Df3+ 21.Re1 Ne7! Cu
mat (0-1). câştig) 13…h:g3 14.Tg1 Th1!
20. 10…h:g3! 11.C:h8 (sau 15.T:h1 g2 16.Tf1 (sau
11.C:d8 Ng4! 12.Dd2 Cd4 16.Tg1 Dh4+ 17.Rd1 Dh1)
13.Cc3 Cf3+! Cu atac 16…Dh4+ 17.Rd1 g:f1D+
câştigător) 11…Ng4 (merge şi (pionul s-a transformat şi după
11…D:e7 cu compensaţie 18.N:f1 N:g4+, matul devine
pentru materialul sacrificat) imparabil) 0-1.
12.Dd2 Cd4 13.h:g3 Rd7! 26. 18…Ng4! 19.Te1 Tac8
14.Cg6 De8 15.Dg5? (trebuia 20.Dd1 Tc1! 21.D:c1 Ne2+
retras calul) 15…Ce2+ 16.Rh1 22.Rg1 Nf3! 23.D:d2 e:d2 şi
D:g6! 17.Dh4 Th8! (al doilea pionul negru câştigă partida0-1
turn) 18.D:h8 Ch7! (acum 27. 11…N:f2+! (valorificând, fără
şahul damei pe coloana "h" nu pierdere de timp, presiunea pe
mai poate fi împiedicat) 0-1. coloana "f") 12.R:f2 N:f3
21. 10…Nf2+! 11.R:f2 (sau 13.Df1 N:d5+ 14.Re1 D:f1+
11.Rd2 Df4+) 11…Ce4+ 0-1
12.Re3 Df2+ 13.Rd3 Nf5!
28. 9…Cf3+!! (poanta 6. 1.b5 a:b5 2.a5! h4 3.g4+! (Nu

contrajocului) 10.g:f3 (sau 3.g:h4 remiză) 3…Rg4 4.a6 h3
10.Re2 Ng4!) 10…e:f3+ 5.a7 şi câştigă;
11.Ne2 f2+! (decisiv) 12.Rf1 7. Mutările 1…Rg4 2.Rf2 Rh3
Nh3 mat 0-1. 3.Rg1 h4 4.Rh1 g5 5.Rg1 g4
29. 7…h5!? 8.h:g4 h:g4 9.Ch2? 6.Rh1 g3 7.h:g3 h:g3 8.Rg1 g2
(unica posibilitate de apărare duceau la câştigarea partidei
consta în d4) 9…g3 10.Cf3 de către negru.
Cg4!! (în stilul lui Legal!)
11.N:d8 N:f2+ 12.T:f2 g:f2+ Rezolvări exerciţii finaluri
13.Rf1 Th1+ (a pătruns şi De la pag. 171
turnul) 14.Re2 T:d1 15.Cfd2
Cd4+!! 16.R:d1 Cc3+ 17.Rc1 1. 1…Th4+ 2.Rc5 Rb3! 3.b5 Ra4
Ce2 mat 0-1. 4.b6 Ra5 5.b7 Tb4 (1-0)
30. 6….N:f2! 7.Rf1 (sau 7.R:f2 2. Remiză după 1…Tg7+ 2.Rc8
Cg4+ 8.Rg1 Db6+ 9.d4 e:d4 etc.) Rc6 3.b8C+ Rd6 4.Ca6 Ta7
7…Cg4 8.Cf3 d:e4 9.C:e5 C:e5 5.Cb8+! (1/2 – ½)
10.R:f2 e:d3 11.c:d3 C:d3+ 3. 1.Rf7 şi manevra de flanc
12.Rf1 0-0 13.Cf4 Nf5 14.Nf3 1…Rg4 2.Re6 sau 1…Re4
Dd4 15.Dd2 Cd7 şi peste câteva 2.Rg6 şi câştigă
mutări, albul a cedat 0-1.
Rezolvări exerciţii finaluri
Rezolvări exerciţii finaluri de Pag 174
pioni de la pag. 167 1. Prin mutările 1.C:b4 a:b4
1. După 1…Rf7 2.f4 albul obţine 2.Re3! regele alb poate opri
opoziţia şi câştigă (1-0); pionii “b” şi “c”, iar pionul a4
2. Câştigă atât 1…Rc3 cât şi înaintează liniştit spre câmpul
1…Rd3 (0-1); de transformare.
3. 1.Rb6 Rb8 2.Ra6 Ra8 3.b6 2. Câştigul se obţine prin:
Rb8 4.b7 (1-0); 1…T:f1+ 2.T:f1 T:d1+ 3.R:d1
4. 1…d3! 2.e:d3 Rf6 şi R:f1 4.Rd2 Rf2 5.Rd3 Rf3
remiză.Convingeţi-vă singuri 6.g5 Rf4 ş.a.m.d.
că 1…Rf6 duce la pierdere; 3. Corect era 1.R:h4 a5 2.g4 a4
5. 1.Rd5! Rg2! (după 1…R:h2 3.g5 a3 4.d6 a2 5.g6+ R:g6
2.Re4 Rg2 3.Re3 câştigă albul) 6.d7 a1D 7.d8D şi câştigul în
2.h4 R:f2 3.h5 Rg2 4.h6 f2 finalul de dame este
5.h7 f1D 6.h8D şi remiză. problematic, de exemplu:
Dacă 1.Re5? atunci 1...Da1+ 7…Dd4+ atunci 8.D:d4 e:d4
duce la câştigul damei, iar 9.Rg4 şi remiză.
dacă 1.Rf5 se transformă dama 4. Stauton trebuia să joace:
cu şah la f1 şi albul pierde; 1…R:d4 2.Rd1 (dacă 2.g4
atunci 2…Re4 3.Rd1 Rf3
4.g5 Rf2 şi câştigă) 2…Rd3
3.g4 e2+ (nu 3…Re4? şi Mingrelien-Kochtaria, Caucaz,

pionul liber depărtat aduce 1892: Se pare că albul are
câştig albului) 4.Re1 Rc2 greutăţi dar: 1.Cg6+ Rg8
5.g5 R:b2 6.g6 c3 7.g7 c2 2.Dg7+!! T:g7 3.Ch6 mat ;
8.g8D c1D+ 9.R:e2 Dc4+ Gheller-Keres, URSS, 1973:
10.D:c4 b:c4 şi câştigă. Aici decide manevra tipică a
matului etouffe: 1.De6+ Rh8
Rezolvarea problemelor şi 2.Cf7+ Rg8 3.Ch6++ Rh8
exerciţiilor de la pagina 176 4.Dg8+! T:g8 5.Cf7+ Rh7
6.C3g5 mat ; Maevskaia-
1. Albul poate face numai rocada Kirienko,1974 Moscova.
mică, pentru că nebunul negru Sacrificându-şi dama, albul
supraveghează câmpul d1, realizează două obiective -
peste care ar trebui să treacă eliberarea câmpului de şah şi
regele pentru a face rocada blocarea unui câmp de refugiu:
mare. Negrul poate să facă 1.Dh7+! Ch7 2.Chg6+ Rg8
rocada mică sau rocada mare 3.C:e7+ Rh8 4.C5g6 mat.
la alegere. 6. Ristoja-Koro, Finlanda, 1977:
2. Regele poate muta la f4 cu Vremuri grele s-au abătut
atac asupra pionului negru din asupra regelui alb rămas în
f5; pionul din a2 poate muta la centru: 1…Cf3+ 2.Rf1 Df2+!!
a3 sau la a4 cu atac asupra 3.Cf2+!! Ce3 mat ; IS Loyd-
pionului negru din b5; pionul S.Loyd, Philadelphia, 1855:
din b3 la b4; pionul din c4 Aglomerarea de forţe adverse
poate lua la b5 sau la d5 sau în faţa regelui alb nu
poate muta la c5 cu şah; pionul prevesteşte nimic bun:
din d4 nu poate muta; pionul 1…Cf3+! 2.Rf1 (la 2.g.:f3
din g5 poate muta la g6 sau N:f3, urmat de Dh1 mat)
poate lua en passant pionul de 2…Df2+!! 3.C:f2 Cg3 mat ;
pe coloana "f"; pionul din h2 Westerinen-Razuvaev, Vilnius
poate muta la h3 sau la h4. 1969: Dama şi cei doi cai
3. 1.Ta8+ R:a8 2.T:c8 mat negri, în cooperare, sunt
4. 1.h5 g:h5 2.e5 f:e5 3.f5 h:g4 extrem de periculoşi: 1…Cf1+
4.f6 şi se va transforma pionul 2.Rg1 C:h3++ 3.Rh1 (3.Rf1
în damă cu şah. Dacă 1…g5 Df2) 3…Dg1+! 4.C:g1 Cf2
2.e5 f:e5 (2…f5 3.g:f5 e:f5 mat ; Pilarj-Kvicala, Praga,
4.e6 şi transformă cu doi timpi 1899: După 1…Chg3+ 2.Rh2
înaintea negrului. Cf1++ 3.Rh1, a urmat o
5. Saalbach-Polimacher, Leipzig, frumoasă manevră: 3…Te3
1861: regele negru este adus 4.N:e3 Dh2+!! 5.C:h2 Cfg3
pe un câmp susceptibil mat.
atacului: 1.De8+! R:e8 2.Cf6+ 7. Negrul nu poate câştiga:
Rd8 3.Cf7 mat; von 1…Rf4+ 2.Rf7 sau 1…Rd4+
Rd7 şi dama neagră nu mai prin mutările 1…Rc2! 2.Re4

poate da şah. Rc3.
8. Trei atacuri ale negrului sunt 24. Pe alb îl salvează numai
echilibrate de trei apărări ale mutarea 1.g6. După 1…f:g6
albului. 2.Re3 remiză. Duce la pierdere
9. Da 1.Re3? Rf5 2.g6 R:g6! 3.Rf4
10. Nu Rf6!
11. Da 25. Dacă mută albul, câştigul se
12. După 1…Rf7 2.f4! albul realizează prin 1.e5 Rg6 2.Rc6
obţine opoziţia şi câştigă. Rg5 3.Rd7 Rf5 4.Rd6. Având
13. Duce la câştig numai 1.Re5! prima mutare, negrul joacă
14. Câştigă atât 1…Rc3 cât şi 1…Rg6 2.Rc6 e5! 3.Rd6 Rf6
1…Rd3. 4.Rd5 Rf7 5.R:e5 Re7! Şi
15. După 1.Rf2 partida este obţine remiza.
remiză. 26. Mută albul 1.Rc5 e6 şi negrul
16. La remiză duc mutările 1.Re1 câştigă. Dacă mută primul
(sau Rf1) 1…R:e4 2.Re2 negrul 1…Rc7 2.Rc5 remiză.
17. 1…d3! 2.R:d3 Rd5 şi câştigă. 27. 1.Nd2+ R:d2 2.Cc4+.
Dacă 1…Rc7 atunci 2.Rd3 şi 29. 1.Dg6+ (nu 1.Dh1+ din cauza
pentru a câştiga, negrul trebuie să 1…Dd5+) 1…Rb7 2.Dg2+
se întoarcă cu regele la c6 şi apoi Ra7 3.D:g1+ Db6+ 4.D:b6
să sacrifice pionul d4. R:b6 5.Rb4 şi remiză. Dacă
18. 1.Rb6! Rb8 2.Ra6 Ra8 3.b6 negrul nu face schimbul de
Rb8 4.b7. dame, finalul trebuie să se
19. Pe alb îl salvează numai termine tot remiză.
manevra 1.Rg1! Rg5 2.Rf1! Rh4 30. 1.Te6+ R:e6 2.Cg5+ Rf6
3.Rf2 Rg4 4.Rg2 reuşind să 3.C:f3 Ce5+ 4.C:e5 R:e5
obţină opoziţia. 5.Rd3 Rf4 6.Re2 Rg3 şi
20. 1…Rd8 2.c7+ Rc8 3.d7+ (nu câştigă.
3.Re7 Nb5 remiză) 3…R:c7 31. 1.T:e6+ (dacă 1.Nd5 atunci
4.Re7 şi câştigă. 1…Tg4+) 1…Re6 2.Nd5+
21. Ambele părţi transformă Re7 3.N:g8 Nf7+ 4.N:f7 R:f7
pionii în dame simultan, după 5.Rd4 Rg6 6.Re4 Rg5 7.Rf3
trei mutări, însă la mutarea a Rf5 şi negrul câştigă.
patra albul dă mat. 32. 1.Nf5 Rd6 2.N:e6 R:e6
22. 1.Rc7 Ra8 (nu 1…a5 2.b5 şi 3.Cc5+ C:c5 4.R:c5 şi câştigă.
pionul alb se transformă în Dacă 1…Cc7 atunci 2.Cc5+.
damă) 2.Rb6 a5! 3.Rb5 Rb8! 33. Prin mutările 1.C:b4 a.b4
(după 3…a4 4.Rc7 a3 5.b6 a2 2.Re3! regele alb poate opri
6.b7+ albul câştigă) 4.R:a5 pionii "b" şi "c" iar pionul a4
Rb7 şi albul câştigă. înaintează liniştit spre câmpul
23. Albul câştigă prin mutările de transformare.
1.Re5! Rc3 2.Re4, iar negrul
34. Stauton trebuia să joace

1…R:d4 2.Rd1 (dacă 2.g4 Soluţiile exerciţiilor
atunci 2…Re4 3.Rd1 Rf3 4.g5 de la pag.189
Rf2 şi câştigă) 2…Rd3 3.g4
e2+ (nu 2…Re4? 3.Re2 şi 1. 1.Nd2+ R:d2 2.Cc4+ (1-0)
pionul liber depărtat duce la 2. După 1…N:d4 sau D:d4 albul
câştigul albului) 4.Re1 Rc2 va juca 2.N:h7 şi la 2…R:h7
5.g5 R:b2 6.g6 c3 7.g7 c2 urmează 3.Dh5+ (1-0)
8.g8D c1D+ 9.R:e2 Dc4+ 3. În partidă s-a jucat 1.h5 Tg5
10.D:c4 b:c4 şi câştigă. 2.D:f6 D:f6 3.Cd7+ Rb7
35. Remiza se asigură prin 4.C:f6
mutarea 1.f6. Regele negru nu 4. Fischer a jucat: 1…Cd5 şi dacă
va putea să se apropie de 2.D:d5 atunci 2…Td8 cu
pionul f7, iar turnul negru câştigarea turnului d1
trebuie să păzească acest pion. 5. Zuckertort a jucat 1.D:g8!
36. Rezultatul este remiză (după T:g8 2.Cf6+ Re7 3.Cg8+! Re8
1…Tg7+ 2.Rc8 Rc6 3.b8C+ 4.Cf6+etc.
Rd6 4.Ca6 Ta7 5.Cb8!)
37. Se poate cu ajutorul mutării
Rh8. Duce la pierdere 1.Rg8
Rg5 2.f8D Rg6!
38. 1…Dc7+ 2.Ra8 Dc8+! 3.D:c8
R:c8 şi remiză.
39. Rezolvă problema mutările
1.Da1+! R:a1 2.C:b4 sau
1…Rb3 2.Dc3+
40. Negrul pierde deoarece regele
său este prost amplasat. Dacă
regele negru s-ar fi aflat la a7,
ar fi putut fi remiză.
41. Negrul câştigă.
42. Negrul câştigă.
43. Nu poate.
44. Câştigă negrul.
45. Remiză.
46. Prin mutarea 1.Ta1!
47. Câştig în ambele cazuri.
48. Remiză.
49. Câştig după 1.Rb4 Rf4 2.Te5.
50. Prin mutarea Te7.
CUPRINS
PREFAŢĂ – de THEODOR GHIŢESCU – mare maestru internaţional,

antrenor emerit.......................................................................................................3
DIN ISTORIA ŞAHULUI – Legendă şi adevăr despre începuturile
jocului de şah .........................................................................................................5
CUVÂNT ÎNAINTE .................................................................................................7
ŞAHUL şi VIAŢA ....................................................................................................8
NOŢIUNI PRELIMINARE .......................................................................................9
CAPITOLUL 1 – DESCHIDERILE.......................................................................12
PRINCIPIILE generale ale deschiderilor ..............................................................14
Cum se studiază deschiderile ..............................................................................15
Teoria deschiderilor şi clasificarea lor ..................................................................17
A - JOCURI DESCHISE ......................................................................................17
1 – GAMBITUL REGELUI ....................................................................................17
a) Gambitul regelui acceptat ................................................................................17
b) Gambitul regelui refuzat...................................................................................20
c) Contragambitul regelui .....................................................................................21
2 – DESCHIDEREA CENTRALĂ (gambitul nordic) .............................................22
3 – PARTIDA SCOŢIANĂ ....................................................................................23
- Deschiderea Ponziani
- Gambitul Scoţian
4 – JOCUL CELOR DOI, TREI ŞI PATRU CAI....................................................24
5 – PARTIDA ITALIANĂ.......................................................................................25
6 – DESCHIDEREA NEBUNULUI .......................................................................26
7 – APĂRAREA UNGARĂ ...................................................................................27
8 – GAMBITUL EVANS........................................................................................28
9 – PARTIDA VIENEZĂ .......................................................................................29
10 – GAMBITUL LETON......................................................................................30
11 – APĂRAREA PHILIDOR................................................................................32
12 – PARTIDA RUSĂ...........................................................................................33
13 – PARTIDA SPANIOLĂ...................................................................................33
14 – DESCHIDEREA ALAPIN .............................................................................34
B - JOCURI SEMIDESCHISE..............................................................................35
15 – APĂRAREA FRANCEZĂ .............................................................................35
16 – APĂRAREA CARO-KANN ...........................................................................37
17 – APĂRAREA SCANDINAVĂ .........................................................................38
18 – APĂRAREA PI – R – UF (modernă) ............................................................39
19 – APĂRAREA ALEHIN....................................................................................40
20 – APĂRAREA SICILIANĂ ...............................................................................41
a) varianta dragonului ..........................................................................................41
b) varianta Simaghin ............................................................................................41
21 – GAMBITUL SICILIAN...................................................................................43
22 – GAMBITUL MORA .......................................................................................44
C - JOCURI ÎNCHISE ..........................................................................................46
23 – GAMBITUL DAMEI ......................................................................................46
24 – APĂRAREA TARRASCH.............................................................................48
25 – APĂRAREA SLAVĂ .....................................................................................49
26 – CONTRAGAMBITUL ROMÂN (ALBIN) .......................................................50
27 – DESCHIDEREA CATALANĂ .......................................................................51
28 – DESCHIDEREA PIONULUI DAMEI.............................................................52
D - JOCURI SEMIÎNCHISE .................................................................................53

29 – APĂRAREA NIMZOVICI (Nimzoindiana).....................................................53
30 – INDIANA DAMEI ..........................................................................................55
31 – FINACHETTO DE DAMĂ.............................................................................56
32 – APĂRAREA GRÜNFELD.............................................................................56
33 – INDIANA REGELUI......................................................................................57
34 – ATACUL INDIAN..........................................................................................59
35 – APĂRAREA BENONI...................................................................................60
36 – GAMBITUL VOLGA .....................................................................................62
37 – APĂRAREA OLANDEZĂ .............................................................................63
a) Gambitul Stauton .............................................................................................63
b) Varianta clasică................................................................................................64
E - JOCURI DE FLANC.......................................................................................65
38 – DESCHIDEREA ENGLEZĂ .........................................................................65
39 – DESCHIDEREA RETI (sistemul Reti) ..........................................................66
40 – DESCHIDEREA NIMZOVICI-LARSEN ........................................................67
41 – DESCHIDEREA SOKOLSKI ........................................................................69
42 – DESCHIDEREA BIRD..................................................................................70
TOMA POPA - primul campion republican de şah...............................................71
CURSELE ............................................................................................................72
A – Curse întinse negrului....................................................................................72
B – Curse întinse albului (după aceleaşi idei) ......................................................77
PRIMUL turneu internaţional de la Londra...........................................................80
EXERCIŢII............................................................................................................81
GHEORGHE MIHOC, un mare animator al şahului românesc ............................92
PARTIDE SCURTE (miniaturi).............................................................................93
ADOLF ALBIN, un precursor al şahului românesc.............................................103
CAPITOLUL 2 - JOCUL DE MIJLOC................................................................104
CENTRU ÎNCHIS ...............................................................................................107
Plan ofensiv........................................................................................................107
Plan de apărare..................................................................................................107
CENTRU DESCHIS ...........................................................................................107
Partea activă ......................................................................................................107
Partea care se apără..........................................................................................108
CENTRU ÎN MIŞCARE ......................................................................................108
Partea activă ......................................................................................................109
Planul de apărare...............................................................................................109
CENTRU FIXAT .................................................................................................109
CENTRU SUB TENSIUNE.................................................................................110
COMBINAŢII ELEMENTARE.............................................................................112
1 – Combinaţii bazate pe legarea sau dezlegarea figurilor ................................112
2 – Combinaţii bazate pe supraîncărcarea figurilor apărătoare .........................112
3 – Combinaţii bazate pe interferarea liniilor de acţiune a figurilor adverse.......113
4 - Combinaţii bazate pe atac dublu şi şah prin descoperire .............................113
5 – Combinaţii bazate pe deschiderea liniilor sau diagonalelor .........................114
6 – Combinaţii bazate pe slăbiciunea ultimei linii...............................................114
7 – Combinaţii bazate pe blocarea sau eliberarea unui câmp ...........................115
8 – Combinaţii pentru îndepărtarea figurilor adverse .........................................115
9 – Combinaţii bazate pe blocarea şi prinderea figurilor ....................................116
CALCULUL VARIANTELOR ..............................................................................116
Mutări candidat...................................................................................................119
Regula lui Blumenfeld ........................................................................................120
Greşeli grosolane în şah ....................................................................................120
Ameţeala succesului ..........................................................................................121
Reflexe condiţionate...........................................................................................122
Pata oarbă..........................................................................................................123
Sfaturi practice ...................................................................................................124
Despre criza de timp ..........................................................................................126
Aprecierea poziţiei..............................................................................................127
Coloane şi diagonale deschise ..........................................................................128
STRUCTURA DE PIONI ....................................................................................130
Câmpuri slabe ....................................................................................................130
Pioni liberi...........................................................................................................131
Insule de pioni ....................................................................................................131
Slăbiciunea câmpurilor adiacente ......................................................................131
Poziţia figurilor....................................................................................................132
Spaţiul şi centrul.................................................................................................133
Teorie şi practică................................................................................................134
Plan unic ............................................................................................................135
PAUL MORPHY .................................................................................................136
COMBINAŢII ......................................................................................................137
ŞCOALA MĂIESTRIEI (Florin Gheorghiu) .........................................................142
EXERCIŢII..........................................................................................................143
CAPITOLUL 3 - FINALURILE ...........................................................................154
Caracteristici generale .......................................................................................154
Regula pătratului ................................................................................................154
Regula opoziţiei..................................................................................................156
Despre zugzwang ..............................................................................................156
Alte explicaţii ......................................................................................................156
Cum se dă mat regelui rămas fără nici o altă piesă ...........................................157
Mat cu două turnuri ............................................................................................157
Mat cu dama ......................................................................................................157
Mat cu un turn ....................................................................................................157
Mat cu doi nebuni...............................................................................................158
Mat cu calul şi nebunul.......................................................................................159
- Prima etapă......................................................................................................159
- A doua etapă....................................................................................................160
Damă contra pion...............................................................................................160
FINALURI DE PIONI ..........................................................................................162
Rege şi pion contra rege ....................................................................................162
Rege şi pion contra rege şi pion.........................................................................165
Rege şi doi pioni contra rege .............................................................................166
Exerciţii...............................................................................................................167
Al doilea turneu internaţional de la Londra.........................................................168
Damă împotriva turnului .....................................................................................169
Turn şi figuri uşoare contra pioni........................................................................170
Turn contra pion .................................................................................................171
Turn contra nebun..............................................................................................171
Turn contra cal ...................................................................................................172
Damă împotriva nebunului .................................................................................173
Damă împotriva calului.......................................................................................174
Exerciţii...............................................................................................................174
Slăbiciunea pionilor marginali ............................................................................175
Exerciţii...............................................................................................................176
REGULI DE JOC (spicuiri din regulament) ........................................................189
ŞAHUL PRIN CORESPONDENŢĂ....................................................................202
ADDENDA..........................................................................................................207
POSTFAŢĂ ........................................................................................................210
REZOLVAREA PROBLEMELOR şi exerciţiilor..................................................213
CUPRINS ...........................................................................................................224
CAMPIONII MONDIALI AI ŞAHULUI

(de la stânga la dreapta, de sus în jos)
1. Wilhelm Steinitz 1886 - 1894

2. Emanuel Lasker 1894 - 1921
3. Jose - Raul Capablanca 1921 - 1927
4. Alexander Alekhine 1927 - 1935 ; 1937 - 1947
5. Max Euwe 1935 - 1937
6. Mikhail Botvinnik 1948 - 1957 ; 1958 - 1960 ;
1961 - 1963
7. Vasily Smyslov 1957 - 1958
8. Mikhail Tal 1960 - 1961
9. Tigran Petrosian 1963 - 1969
10. Boris Spassky 1969 - 1972
11. Robert - James Fischer 1972 - 1975
12. Anatoly Karpov 1975 - 1985
13. Garry Kasparov 1985 - 1999
14. Alexander Khalifman 1999 - 2000
15. Viswanathan Anand 2000 - 2002
16. Ruslan Ponomariov 2002 –
Coperta: Nicolae Pera şi Radu-Cătălin Chirilă

Dedic această carte copiilor şi adolescenţilor din România

şi de pretutindeni, în special elevilor şi studenţilor, precum şi
adulţilor care îndrăgesc acest minunat sport al minţii – ŞAHUL
– şi voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a contribui efectiv la
iniţierea lor în acest nobil joc.
Am convingerea fermă că şahul îi va deprinde pe tineri cu
lealitatea, aprecierea justă a valorilor, precum şi cu condiţiile
civilizaţiei (efortul, precizia, curiozitatea şi politeţea).

O Carte Despre Sah - Pera - N PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O Carte Despre Sah - Pera - N PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 O CARTE DESPRE ŞAH – NICOLAE PERA

Cea mai completă

necesarul vieţii de zi cu zi. Astfel

S e ştie de către toată

autor unor şcoli, biblioteci precum

Theodor Ghiţescu - mare maestru

Printre darurile aduse se

iarăşi ca să vedem de partea cui a văzute şi auzite, vorbi cu

scriitorul Mihail Sadoveanu în şah. În Japonia, corespondentul

cinste la diferite întreceri Modul în care este alcătuită

“Şahul nu este cu nimic jocul de şah în rândul celorlalte

În încheiere, ce-mi rămâne

Sunt cunoscute celebrele

detaliile să fie lăsate la aprecierea câştigată de jucătorul a cărui

Pentru a facilita culoarea sa adică dacă este de

Calul execută o săritură, transformat într-o figură de

flanc. Sistemul Reti, caracteristicile schemei de

La dezvoltarea pieselor e 6. Pionul negru se află la e4.

În decursul timpului s-a 1…c5, Apărarea Siciliană, în

La fel se judecă şi pentru prima fază se dă pentru stăpânirea

mai confortabile. Giganţi ai

Cu toate cercetările temeinice, variante acest fapt dă posibilitatea

IV Ideea acestei mutări constă

exemplu gambitul calului, negrul

2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀ Nebunul este foarte bine

6.≤ε2 ∞ξφ3 Dacă albul în loc de 3.D:d4

8−+λµκ−+ντρ( Morphi, Steinitz, Cigorin şi se

Περα,Ν − Βαλασοιυ,Χ [Χ44]

6.d3 d6 7. .¥g5 α µαι

3+−+−+Ν+−# 20.ƒα3 ⁄ε6

Această mutare caracterizează

Ilustrativă este partida practicat de şahişti remarcabili,

ϕοαχα δε οβιχει λα µυταρεα α 7ζππζπ−+πζππ∋

2ΠζΠΠζΠ−+ΠζΠ∀ 13.⁄ξε5 ∞ξε5?

cercetări întreprinse mai ales de mutarea a 17-a. Referitor la

(δυπα 14...γξφ6 υρµεαζα 15.≤η5 12.0 0 χυ αϖανταϕ]

7ζππζπ−+πζππ∋ 10.χ3 ≤χ4

4−+−+Π+−+∃ σι υνα σι µαι σχυρτα

2ΠζΠΠζΠ−ζΠΠζΠ∀ 4.⁄χ3 ⁄χ5?

Μογηιλεϖ, 1958 ΞΑΒΧ∆ΕΦΓΗΨ

Αλαπιν − Λυετζε [Χ20]

1902 de cele mai multe ori închisă, dar

7.≤γ4 6.∞δ3 ⁄γε7

constă în posibilitatea dezvoltării

Χαπαβλανχα − Ριϖειρα [Β17]

17. APĂRAREA SCANDINAVĂ Σχηλεχητερ − Μιεσεσ [Β01]

χ] 9.∞ε3 ∞ξδ3 σι αλβυλ α χεδατ. Ιν υρµα

δαρ αλβυλ σπερα σα οβτινα υ 18. APĂRAREA PI-R-UF

20.⁄η5+ ′η7 3+−+−+−+−#

mulţi adepţi şi este întâlnită în 4.⁄ξδ4 ⁄φ6

Μολναρ − Ταρτακοϖερ [Β02]

1τΡΝϖΛΘµΚΛ+Ρ! regelui şi în centru şi contraatacul

3.δ4 χξδ4 2.⁄φ3 δ6

iniţiativei. ιν µισχαρε. Λα ινχερχαρεα δε

Spre deosebire de Gambitul 11.∞φ4 0 0

32.′χ3 ε3 flanc, au cunoscut o mare

23. GAMBITUL DAMEI

Studiul teoretic al acestei

χοντραϕοχ ιν χεντρυ πριν 3...ε

ντρυ χαρε α χεδατ 1 0 Apărarea Tarrasch întârziată cu

Νεγρυλ ϖα σιµπλιφιχα αϖαντ o altă variantă a gambitului damei

11.∞χ4 ⁄βδ7 contragambit se întâlneşte foarte

24.⁄χ5 ⁄δ4 ia mai ales aspectul jocurilor de