Exploatarea reţelelor de distribuţie

➢ Importanţa reţelelor de distribuţie:

❖ obiectul tehnologic cel mai costisitor

❖ obiectul tehnologic cel mai dinamic
• fizic - se dezvoltă imediat

• supusă unei funcţionări cvasivariabile

❖ condiţionări urbanistice

❖ asigură interfaţa furnizor-consumator de apă potabilă

➢ Obiecte componente retelelor de distributie:

❖ conducte
• artere
• conducte de serviciu
❖ bransamente
❖ hidranti
❖ constructii auxiliare
• camine de vane
• camine de ventil
• masive de reazem
• subtraversari, supratraversari
• camine de debitmetrie
• cismele stradale
➢ Executarea retelelor de distributie:

1. Recunoasterea si pichetarea terenului

2. Realizarea sapaturii
3. Montarea conductei de apa
4. Proba de presiune
5. Astuparea santului si amenajarea terenului
6. Dezinfectarea si spalarea conductei
➢ Activitati in exploatarea retelelor de distributie

❖ controlul debitelor si presiunilor

❖ manevrarea vanelor si hidrantilor
❖ curatarea caminelor de vane, camine de masura, camine
de ventil
❖ controlul calitatii apei
❖ inlocuiri de vane, contori, bransamente
❖ curatarea, spalarea si dezinfectarea conductelor
❖ controlul, depistarea si combaterea pierderilor de apa
❖ reparatia avariilor
❖ masuratori de debite in zone de retea necontorizate
❖ inlocuire capace camin
❖ citirea contoarelor de apa
❖ verificarea reclamatiilor primite de la clienti
 ➢ Lucrari de reparatii la retele de distributie

Reparaţiile se vor face în concordanţă cu:

❖ tipul de material,
❖ tehnica de lucru propusă şi stabilită printr-o procedură aprobată (vor
exista deci în “dulapul” operatorului proceduri de intervenţie pentru
toate tipurile de material);
❖ timpul maxim posibil pentru oprirea apei,
❖ utilajele ce pot fi aduse pe amplasament (depinde şi de starea vremii,
de amplasament, de mărimea avariei etc).
❖ existenţa unui permis de construcţie, conform prevederilor legii 50/04
➢ Reguli generale la efectuarea interventiilor la conductele
retelelor de distributie

❖ săpătura se sprijină când adâncimea depăşeşte 1,5m

❖ materialul de la stratul de uzură al căii de circulaţie se recuperează şi eventual se
refoloseşte; la conducta aplasată in afara căii de comunicaţie umplutura se
poate realiza cu bombament (pământul se tasează în timp); pe spaţiu verde
pământul din ultimul strat va fi pământ vegetal.
❖ umplutura de lângă tubul inlocuit este esenţială; se face cu nisip, în straturi de
maxim 20 cm, compactat cu mijloace manuale, până la 30 cm peste tub şi apoi
se poate face mecanic; compactarea trebuie sã corespundă unui indice Proctor
95%; compactarea va fi cu atât mai importantă cu cât locul afectat este sub trafic
curent şi sub sarcini grele; o umplutură proastă afectează conducta şi reparaţia va
trebui refãcută.
❖ ultimul strat de umplutură va fi realizat din balast, cu completare continuă pe
durata unei săptămâni; abia după aceea se va reface stratul de uzură; se va
verifica şi reface eventualele denivelări ale terenului/căii de rulare de lângă
tranşee,
 ➢ Reguli generale la efectuarea interventiilor la conductele
retelelor de distributie

❖ mărimea / lăţimea săpăturii va fi cât mai redusă pentru a asigura o comportare cât
mai bună a umpluturii de lângă tub ; de regulă tranşeea are lăţimea de 50 cm +
DN (cm),
❖ dacă se sapă mai adânc decât cota tubului, pentru a lucra mai uşor, mai ales la
imbinarea prin sudura în tranşee; se va da o atenţie deosebită umpluturii sub tub;
acesata trebuie sã aibă un grad de compactare asemănător umpluturii vechi de
sub tuburile existente,
❖ la folosirea tuburilor elastice compactarea va fi facută cu cea mai mare atenţie;
în caz contrar deformaţia tubului conduce la neetanşeitate şi chiar la ruperea /
colapsul tubului,
❖ pe durata execuţiei se lucrează în groapa uscată; epuismentul se realizează cu o
pompă automatizată după nivelul apei; la debite mici se preferă pompele cu
motor termic,
❖ lucrul cu echipamente electrice în tranşeea cu apă respectă regulile specifice
 ➢ Dotarea tehnica a sectorului de exploatare a retelelor de
distributie

❖ Autocamioane de 3…5 t → 1-2 buc/100 km retea

❖ Autoutilitare → 3-4 buc/100 km retea
❖ Automacarale → 1-2 buc/100 km retea
❖ Pompe pentru apa si namol → 2-4 buc/100 km retea
❖ Compresor → 2-3 buc/100 km retea
❖ Aparat de sudura electric → 2-3 buc/100 km retea
❖ Aparat sudura conducte PEHD → 1-2 buc/100 km retea
❖ Grup electrogen → 1-2 buc/100 km retea
❖ Tuburi, piese speciale, material deetansare
❖ Material de inventar pentru delimitarea santierului, pentru devierea si asigurarea
circulatiei (balustrade, poduri, felinare, panouri semnalizatoare, semafoare, etc)
❖ Aparate pentru detectarea pierderilor de apa
Tipuri de materiale utilizate pentru realizarea retelelor de distributie
FONTA DUCTILA
Tipuri de materiale utilizate pentru realizarea retelelor de distributie
FONTA DUCTILA
Tipuri de materiale utilizate pentru realizarea retelelor de distributie
OTEL
Tipuri de materiale utilizate pentru realizarea retelelor de distributie
AZBOCIMENT
Tipuri de materiale utilizate pentru realizarea retelelor de distributie
PAFSIN
Tipuri de materiale utilizate pentru realizarea retelelor de distributie PEHD
Tipuri de materiale utilizate pentru realizarea retelelor de distributie
PEHD
Aparate de sudura
 SUDURA CAP LA CAP – conducte PEHD

• Este îmbinarea cea mai frecvent utilizata.

• Procedeul de sudura cap la cap cuprinde următoarele faze:
1. Fixarea capetelor de conducta în suporții aparatului de sudura.
2. Curățirea capetelor și frezarea acestora pentru a le așeza în același
plan
3. Preîncălzirea suprafețelor ce urmează a se îmbina cu ajutorul plăcii de
încălzire
4. Retragerea plăcii și compresia imediata a celor doua capete
5. Răcirea în aparat pana la temperatura de circa 60° C.
6. Dezasamblarea capetelor conductei din fălcile aparatului de sudura.
• Temperatura mediului ambiant la realizarea acestui tip de sudura trebuie sa fie
cuprinsa intre 0 și 45° C.
 Fitinguri PEHD
Teu egal Cot
Fitinguri PEHD
Fitinguri PEHD
Fitinguri PEHD
Fitinguri PEHD
Fitinguri PEHD
Fitinguri de compresiune PEHD
Fitinguri de compresiune PEHD
Fitinguri de compresiune PEHD
Fitinguri de compresiune PEHD
Fitinguri de compresiune PEHD
Racorduri de larga toleranta
Accesorii
Cismele stradale
Vane sertar
Vane sertar
Detaliu bransament apa
Detaliu bransament apa
Detaliu bransament hidrant suprateran
Detaliu bransament hidrant subteran
 Masuri de protectia muncii si securitate in exploatarea retelelor de distributie

❖ Tasarile sau prabusirile de pavaj constatate ca s-au produs în lungul traseului conductelor vor fi
semnalizate optic,

❖ Citirea debitmetrelor si manometrelor montate în lungul arterelor principale, înlocuirea diagramelor,

ungerea mecanismelor etc. se vor face prin coborârea în caminele sau camerele respective, folosindu-
se scarile fixate în pereti

❖ Manevrarea vanelor, a gurilor de apa etc. se va face numai cu chei speciale sau cu roti de manevra
de marime corespunzatoare,

❖ Verificarea conductelor - suspendate pe poduri, pasarele sau viaducte - se face numai de pe schele
rezistente, lucratorii fiind echipati cu centuri de siguranta, ancorate de puncte fixe, rezistente si cu
casti de protectie

❖ Ridicarea capacelor de la caminele de vane, de bransament etc. se va face numai cu târnacopul,

cu cheia de vane sau cârlige speciale, fiind interzisa ridicarea cu mâna;

❖ Sapaturile vor fi astfel executate încât sa fie prevenita prabusirea peretilor, iar consolidarea
acestora, acolo unde este cazul se va efectua potrivit naturii terenului si procedeului de sapare folosit

❖ La adâncimi de transee mai mari de 1,50 m se va face în mod obligatoriu sprijinirea malurilor

❖ La coborârea sau urcarea din sant nu este permisa utilizarea spraiturilor, ci numai a scarilor

❖ Traversarea santurilor se face numai pe podete prevazute cu balustrade

❖ Sapaturile, în apropierea carora se circula, vor fi îngradite, semnalizate optic si amenajate cu

mijloace de protectie adecvate pentru prevenirea caderii mijloacelor de transport sau a persoanelor.
 Masuri de protectia muncii si securitate in exploatarea retelelor de distributie

❖ Pamântul rezultat din sapatura va fi asezat în partea opusa celei în care vor fi depozitate
materialele, la minimum 0,50 m de marginea santului

❖ În cazul în care operatia de sapare se efectueaza sub o linie de tramvai sau de troleibuz, se
va asigura prezenta unui delegat al unitatii de transport pe toata durata lucrarii, luându- se
masuri, daca este cazul, pentru consolidarea liniei în zona afectata de lucrare

❖ Sunt interzise lovirea, taierea sau deteriorarea instalatiilor electrice, telefonice, de gaze
naturale, de canalizare, de termoficare etc., care s-ar întâlni cu ocazia efectuarii lucrarilor; la
întâlnirea unor asemenea instalatii lucrarile vor fi întrerupte, fiind continuate numai în prezenta
delegatului unitatii care are în exploatare instalatia respectiva

❖ În galeriile vizitabile se va patrunde numai dupa ce se verifica daca sunt bine ventilate si sunt
luminate în mod corespunzator

❖ Se interzice atingerea celorlalte instalatii din galerie; personalul de exploatare a retelei de

distributie va efectua lucrari numai la conductele de alimentare cu apa. Se interzice personalului
de exploatare a retelei de distributie sa intervina la instalatiile respective

❖ În cazul în care accesul la galerie se face dintr-o zona carosabila se vor lua masuri de
protejare a golului de acces cu o semnalizare corespunzatoare pentru a evita accidentarea, atât
a personalului din galerie,cât si a pietonilor
Pierderi de apă din reţelele de
distribuţie a apei
➢ Cauzele apariţiei pierderilor de apă din reţelele de distribuţie a
apei

❖ elemente structurale inadecvate

❖ calitatea materialelor şi echipamentelor utilizate

❖ calitatea execuţiei lucrărilor

❖ logistica exploatării şi întreţinerii

➢ Factori care influenţează pierderile de apă

❖ Presiunea în reţea

O gaura de 3 mm de diametru genereaza o

pierderede apa de 345 l/h (3000 m3/an) la o presiune
de 2,5 bar, 490 l/h (4200 m3/an) la 5 bar, 690 l/h
(6000 m3/an) la 10 bar

❖ Caracteristicele materialelor conductelor şi caracteristicile terenului în care

este pozată conducta
❖ Variaţia presiunilor oscilante dată de funcţionarea intermitentă a pompelor
❖ Variaţii mari ale temperaturii apei tranzitate în reţea
❖ Traficul rutier
❖ Curentii electrici vagabonzi
❖ Gradul si tipul de contorizare
➢ Estimare a pierderilor de apa in retelele interioare
➢ Metode de estimare a pierderilor de apa

❖ Controlul pasiv

❖ Monitorizarea presiunilor

❖ Contorizare parţială/totală

❖ Cercetarea pierderilor prin ascultare

❖ Determinarea consumului minim nocturn

❖ Monitorizarea şi informatizarea totală a sistemului

 Volum pompat nocturn [mc]

0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
1-Jan-06
11-Jan-06
21-Jan-06
31-Jan-06
10-Feb-06

avarie
20-Feb-06

remediere
2-Mar-06
12-Mar-06
22-Mar-06
1-Apr-06
11-Apr-06
21-Apr-06
1-May-06
11-May-06
21-May-06
31-May-06
10-Jun-06

Data
20-Jun-06
SRP Lacul Tei

30-Jun-06
avarie
remediere

10-Jul-06
20-Jul-06
Volume pompate intre orele 0...5

30-Jul-06
9-Aug-06
19-Aug-06
29-Aug-06
8-Sep-06
18-Sep-06
28-Sep-06
8-Oct-06
18-Oct-06
28-Oct-06
avarie
remediere

7-Nov-06
avarie

17-Nov-06
remediere

27-Nov-06
Detectarea pierderilor de apa din retea
Propagarea sunetului in detectarea pierderilor de apa
BALANTA APEI IN SAA
CAUZE CE GENEREAZA PIERDERI DE APA SI DIFERENTE DE CONSUMURI
INTRE CONTORUL GENERAL SI CEL DE APARTAMENT

• Cauza principală este faptul că toate contoarele mici, chiar cele foarte bune,
încep să se învârtă peste un anumit debit, numit "debit de pornire", care poate fi
chiar mai mare de 10 l/h. Astfel, contoarele de apartament nu "simt" pierderile
de apă cauzate de instalaţiile defecte
• Modul de montare al contoarelor care poate influenta clasa de precizie;
• Decalaj de citire intre contoare;
• Pierderile din reţeaua interioară a blocului
• Declararea de date eronate privind index-ul contorului;
• Neverificarea metrologica la termen a apometrelor de interior;
• Consumurile frauduloase sau abuzive ale unor locatari frauduloase;
• Debitul minim de pornire al contorului (depinde de clasa de precizie);
• Tipuri si clase diferite de contoare pe aceiasi linie de instalatie;
• Contorul de clasă A este conceput şi garantat de către constructor pentru a
„porni” înregistrarea corectă de la 60 l/oră, cel de clasă B de la 30 l/oră, iar cel de
clasă C de 15 l/oră.
➢ Indicatori de calitate a retelelor de distributie
❖ Eficienta generala a retelei [%]
❖ Valoarea pierderilor de apa [mc/an]
❖ Numar de avarii [nr/km, an]
❖ Numar de avarii pe tip de material
❖ Costul anual al pierderilor de apa (costul pentru detectarea
pierderilor, costul pentru remediarea pierderilor)
❖ Numarul zilelor cu intreruperi ale alimentarii cu apa [zile/an]
❖ Consumul specific de energie [kWh/mc]
❖ Consumul specific de apa [l/loc,zi]
❖ Tariful apei distribuite [lei/mc]
❖ Numarul de reclamatii si timpul de rezolvare
❖ Pierderi de apa pe conducte
❖ Pierderi de apa pe bransamente