Procedura penala, curs II -11.10.

2017

I. Prezumția de nevinovăție este reglem. în mod expres în art 4.CPP, nu există nici o
deosebire față de reglem. anterioară fiind un principiu care guvernează procesul penal
pentru că priveste fondul acestuia. Prez. nu este o regulă formală, o simplă garantie
procedurala ci este o regulă de fond pentru că prez. de nevinov reprezintă un dr.
subiectiv care este recunoscut în cadrul procesului penal persoanei impotriva careia se
indreapta actele care se efectuează de catre organele judiciare penale. Cu toate acestea
reglem. prezentă este mentinută in termeni generali, ea nu se indepatreaza de cea din
Constitutie art 23 sau de cea din CEDO ori de formula folosita in carta fundamentala a
dr.fundamentale a persoanei care este un instrument autonom la nivelul uninunii
europene. În consti. se prevede ca pers. este cosiderata nevinov. pana in mom. ramanerii
def. a hot de condamnare iar in conventia europeana in carta se prevede ca orice pers trb.
considerata nevinov. pana cand vinovatia sa este sabilita in mod legal . In art.4 alin.1
CPP se prevede ca o pers este considerata nevinovata pana in momentul in care vinov. sa
este stabilita printr-o hot penala definitiva, este vb. nu numai de o hot.penală def. de
condamnare ci și, avand in vedere și solutile alternative care pot fi prountate pentru care
regulile indeplinite sunt aceleasi conditii, veți vedea în art.396 alin3-4 CPP și atunci cand
hot. este de renuntare la aplicare unei pedepse sau de amanare a aplicarii pedepsei. Prez.
de nevinov.este estentiala pentru ca ea genereaza atat un dr. pt persoana implicată
suspect sau inculat cat și obligatii pentru organele judiciare penale. Formula folosita este
insa nesatisfacatoare pt. ca in procesul penal nu prezinta interes persoana in general ci
numai persoana care are o calitate procesuală. Acesta persoana prezinta interes atunci
cand dobandeste o calitate procesuala, pana in mom. dob. unei calit. persoana nu prezinta
nici un interes. Se pune problema, de a stii dacă prez. poate fi aplicata si in afara
procesului penal, dupa parerea domnului profesor ea este un principiu care guverneaza
procesul penal in desfasurarea sa de aceea ea prezinta importanta doar din momentul in
care este declansat procesul penal si pana in momentul finalizarii acestuia. Prez. strabate
ca un fir rosu procesul penal din mom. inital al declansarii si pana in mom. final, ea
inceteaza doar in mom. in care se pronunta o hot.penala def. dupa caz de condamnare,
renuntare sau amanare aplicarii ped.

Prez. de nevinov. genereaza 2 consecinte:

1. În privința statului prin intermediul organelor judiciare penale, acestea au obligatii in

legatura cu respectare prez. de nevinov. în desfasurarea procesului penal. Organelor
judiciare penale le revine mai întai obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca
procesul penal sa se desf. cu resprectare prez. acesta inseamna ca este interzisa
prezentarea unei persoane implicate, a suspectului sau inculpatului ca vinovata iniante de
obtinerea unei hot. penale def. Din comportamentul, atiutdinea org.jud. penal pe tot
parcursul desfăsurarii procesului trebuie sa rezulte ca suspectul este tratat ca nevinovat
pana cand se dă hot. def. Acesta implica si interdictia prezentarii suspectului in postura
 de vinovat, inainte de o hot. def. in public, in spatiul public, prin intermediul presei sau in
orice alt mod ori deplasarea acestuia prin utilizarea masurilor de constrangere pe asa
numitul drum al rusinii în catuse in fata opiniei publice cum se intampla uneori in
realitate, procedeu care este sanctionate prin numeroase hot. CEDO care au aplicabilitate
sub acest aspect. Exemple sunt extrem de numeroase Pantea cotra RO, Cășuneanu și
multe altele. Sub acest aspect este important de subliniat ca autoritatilor judiciare le
incuba obligatii si in leg. cu libertatea presei, exercitiul dreptului presei de a fi informata
cu privire la procedurile penale care se afla in curs de desfasurare, sub acest este
relevanta reomandarea Comitetului de Ministrii al Consiliului Europei din 2003 care
stabileste ca acest drept al presei de a fi informata cu privire la proceduri penale care se
afla in desfasurare trb sa se exercite cu respectare prez. totodata prez de nevinov. creeaza
pentru org jud. penale si obligatii in ceea ce priveste sarcina probei. Sarcina probei este
întodeauna să stiti, a procurorului in ceea ce priveste actiunea penala care formeaza vom
vedea latura penala a procesului penal iar in privinta act. civile care se poate exercita vom
vedea in anumite conditii in cadrul procesului penal si care formeaza latrua civila a
procesului penal sarcina probei revine partii civile sau chiar procuroului in cazurile in
care procurorul exercita act. civila preluand unele din dr. victimei infractiunii...(min.
11.10) fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa. Prez. de nevinov.
determina consecinte si in proivinta acuzatului, a pers. impotriva careia se desf. procesul
penal astfel persoana fata de care se realizeaza actele de procedura penala care poarta
denumirea de suspect sau inculpat are dreptul de a nu se autoincrimina, de a nu face
declaratii sau altfel spus dr. la tacere atunci cand este chemat si intrebat cu privire la
faptele care i se reprosează si mai are dreptul de a nu contribui la propria incriminare de
ex. prin furnizare de pb. cu caracter incirmnator. Suspectul nu este obligat sa pb.
nevinovatia cum spun foarte multi si in presa, cei care dau interviuri cand ies din sediile
org. de urmarire si care spun ca doresc sa-si porbeze nevinovatia chiar si juristi cu functii.
Suspectul nu are asemnea oblig., oblig. revine procurorului sau dupa caz, veti vedea in
ceea ce priveste ac.t civila, partii civile. Suspectul poate formula propuneri de probe, din
ele nu se urmareste stabilirea nevinov. ci combaterea probelor aduse de procuror sau de
partea civila, stabilirea netemeiniciei probelor de vinovatie .
2. O alta consecinta care este mentinonata expres in art.4 alin. 2 CPP este in dubio pro reo
adica aceea a indoieli care trebuie sa profite inculpatului, astfel se prev in art.4 alin 2. ca
daca dupa administrarea intregului probatoriu se constata ca exista indoiala cu privire la
savarsirea cu vinovatie a unei fapte preveazute de legea penala, indoiala profita
suspectului, adica orice indoiala se va interpreta in favoarea inc. Nu pot aici sa nu remarc
modul de exprimare defectuos, textul are in vedere administr. probatoriului un termen
care este preluat din strada, folosit de practicieni dr. el insa nu se reagaseste printre
notiunile procedurii penale. Este vb. in realitate de materialul probator, nu de probatoriu
adica de acea parte a materialului procesului penal la care v-am facut referire in general
la primul curs in care se afla dovezile, probele si mijloacele de probă care sunt rezultate
 proceedelor probatorii folosite in cadrul proceslui penal. Termenul de probatoriu este
inadecvat, e vorba de material probator.
Acesta regula este teoretica, este formala, are aplicatie practica??? Textul este general,
cine apreciaza daca exista indoiala sau nu?? Cand exista indoiala? Legea nu da nici o
explicatie. Vreau sa va spun ca in practica nu intotdeauna indoiala este interpretata in fav.
de multe ori ea este utilizata in defavoare pt. ca sa nu uitati, dreptul are nevoie de
certitudine si in mod specia dreptul penal are nevoie de certitudine. Dreptul penal nu se
poate intemeia pe o indoiala si vreau sa mai spun ca nu numai organele penale tind spre
obtinerea certitudinii ci si părtile si ceilalti subiecti procesuali, apararea in general
urmareste obtinerea unei certitudini pt. ca indoiala poate creea teama, indoiala poate spori
grijile, emotiile in asteptarea rezultatului, efectele fiind cele mai importante in cadrul unui
proces penal datorita mizei procesuale, a libertatii persoanei. Eu va spun din practica,
cand exista indoiala pt. ca nu exista def. Se poate spune că exista indoiala cand nu exista
nici probe de vinovatie si nici probe de nevinovatie daca exista din ambele atunci nu se
poate spune ca exista indoiala. În aceasta situatie instanta este cea care va alege probele
care formeaza convingerea ca exprima adevarul si pe care apoi isi va intemeia hot.
judecatoreasca. Atunci cand se constata indoiala ea trebuie sa conduca la achitare, nu la
alte solutii pt. ca indoiala pe langa faptul ca, asa cum va spuneam la curs1, este
indispensabila unei bune justitii in materie penala, indoiala daca este constatata reprezinta
o proba pozitiva de nevinovatie. În ceea ce prvieste dom. prezumtiei un rol important il
are si recenta directiva a consilului uninunii europene si a paralemntului ue din 2016,
privind consolidarea prez. de nevinov. si dr. acuzatului de a fi prezent personal la propriul
proces, acest drept fiind indisolubil legat vom vedea mai tz. de prez. de nevinovatie.

II. Principiul aflării adevarului prev. în art.5. Acest principiu este preluat din codul de
procedura anterior, el prezinta o importanța fundamentala pentru ca de el depinde in mod
direct buna infaptuire a justitei penale. Justitia nu se poate realiza fara sa se stabilieasca
in prealabil adevarul, ea se realizeaza pe baza adevarului, ea nu se poate realiza pe baza
unor elem. abstracte cum sunt incadrarile in drept, juridice, fara elemente de fapt. Sa stiti
ca aflarea adev. nu este simplă, vom vedea cand vom studia regimul pb si veti vedea cat
este de complicata stabilirea adev. pt ca adevarul nu este un dat, el nu intervine in mod
natural din exterior, el nu se arata org. judiciare penale ar fi simplu, insa nu este asa.
Adevarul se construieste pas cu pas, cu eforturi intr-o procedura care nu se realizeaza
dintr-o data pt. ca este extrem de complexa se realizeaza treptat, cu eforturi cu
participarea nu numai a org. judiciare penale ci si a pers. interesate si a avocatilor, insa
adevarul care se stabileste intr-un proces penal este un adevar construit el poarta
denumirea de adevar judiciar pt. ca-l stabilesc org. judicare penale, obiectivul este ca
acesta sa fie cat mai apropae de realitate adica sa fie si obiectiv, judiciar si obiectiv sa
fie real si de aceea art.5 alin.1 CPP prev. cerinta ca adevarul sa se stabileasca NUMAI
PE BAZA PROBELOR, adica ce inseamna pe baza probelor cu respectarea regulilor pe
 care le vom prezenta mai tarziu privind administrarea probelor. Daca nu se respecta
regulile nu se va putea obtine un rezultat eficient, cond. este sa se respecte regulile.
Aflarea adevarlui trebuie sa se realizeze nu numai cu privire la fapte si la imprejurari de
fapt ci spre deosbire de orice alt tip de proces, de procesul civil, admin., comercial,
fiscal, sa stiti in procesul penal acesta este specificitate pr. penal, adevarul trebuie sa se
stabileasca si cu privire la persoane in special la pers. împotriva careia se desf. procesul
penal, cu privire la inculpat dar si cu privire la victima infractiunii. Astazi asistam la o
intoarcere spectaculoasa a victimei infractiunii, a persoanei vatamate in procesul penal
dupa o lunga absenta. Persoana in ppenal este la fel de importanta ca insasi fapta, ea este
legata indisolubil de insasi fapta, pentru ca asa cum va spuneam ceea ce se cerceteaza in
cadrul procesului penal nu este fapta ci persoana care a savarsit fapta. Persoana nu
trebuie uitata, ea trebuie luata in seama, in considerare. De multe ori in procesul penal se
uita persoana, dar ea este fundamentala, nu trebuie uitat ca ceea ce se cerceteaza ceea ce
este sub. si obiect al procedurilor nu este fapta in sine sau nu doar aspectul factual al
procesului ci pers. Acesta consitituie obiect al aflarii adevarului. Alin.2 art.5 CPP ne
surprinde, prevede ca org. de urmarire penala strang si administreaza probe atat in
favoarea cat si in defavoarea suspectului. Acesta prevedere este inadecvata, nepotrivita.
Ea nu isi gasea locul in cadrul acestui principiu, ci eventual in materia disp. privind urm.
penala. In orice caz, daca legiuitorul a crezut de cuviinta sa faca o asemena precizare,
desi nenecesara atunci ea trebuie extinsa cu privire la toate organele judiciare penale
pentru ca s-ar intelege ca doar org. de urmarire penala au acesta obligatie dar instantele
penale, instantele penale pot administra probe doar in favoare sau defaporva unei din
parti? NU! Trebuie sa administreze pb. in mod egal, echilibrat, obiectiv atat in fav. cat si
in defavoare.
De asemenea, partea a 2- a acestei prev. mai stabilieste ca respingerea sau consemnarea
cu rea credinta a pb. care sunt in fav. suspectului se sanct. potrivit disp. legale. Acesta
prevedere nu este deloc corespunzatoare pentru ca mai intai, ea induce ideea ca in faza
de umr. penala org. de urmarire penala are un comp. de rea credinta, ca utilizează proce.
probatorii cu rea credinta in mod neloial, ceea ce nu poate servi cu titlu de principiu al
bunei desf. a proceslui penal. Pe de alta parte, se prev. ca asemena procedee se sancț.
conform disp legale. As vrea sa stiu unde se prevede vreo sanct. pt respingerea cere de
pb cu rea- cred sau pt consemnarea cu rea-cred. a unor fapt si imprejurari de fapt. Pt faza
de urm. penala nu exista nici o prevedere eventual, poate fi corectat regimul de
sanctionare procesual, regimul de sanctiuni insa in nici un caz asemenea prevedere nu
poate privi un principiu atat de important precum cel al afl. adev. Aflarea adevarului este
garantata prin crearea unui regim legal de probe in materie penala, care este alcatuit din
reguli pe care le vom studia.
III. Un alt princpiu art.6 CPP ne bis in idem. Este vorba de principiul autoritati de lucru
judecat al hotararilor penale definitive. Autoritatea de lucru judecat este un principiu
recunoscut stiti pt. toate procedurile penale. Potrivit acestuia, care este prev. si in
 reglementari internationale privind dr. omului care constituie surse internationale ale
porocedurii penale cum sunt art.4 din protocolul nr.7 aditional la CEDO si de asemenea
art.50 din CDFUE care este un instrument autonom la nivelul uniunii europene cum am
subliniat si anterior. Poitrivit acestui principiu nicio persoana nu poate fi urmarita sau
judecata pt. sav. unei infractiuni atunci cand se constata ca fata de acesta s-a pronuntat
anterior o hot. penala def. pt aceeasi fapta chiar sub o alta incadrare juridica.
Conditii pentru existenta autoritatii de lucru judecat:
i. Prima priveste prima parte a princpiului si anume ne bis. Ea se refera la felul
hotaraii penale anterioare care trebuie sa fie o hot. definitiva si sa priveasca fondul
cauzei, sa apartina unei instante judacatoresti in mat. penala, unei instante penale.
CJUE printr-o jurisprudenta proprie in cauzele Miralia 2004 si Turansky din 2008
extinde autoriatea de lucru judecat si cu privire la solutii ale ministerlui public de
stingere a urmaririi penale cu condiita ca persoana urmarita sa fi indeplinit o
oligatie sau sa fi executat o sanctiune impusa de procuror. La noi problema care
se pune in prezenta este aceea de a stii daca aceasta cond. este indeplinta si in
privinta acelor solutii de urmarire penala pronuntate de procuror si mentinunte de
judecatorul de camera preliminara ca urmare a respingerii plangerii formulate in
baza art.341 din CPP . Dupa parerea d.profesor cond. este indeplinta daca
judecatorul de camera preliminara a respins plangerea formulata ca neintemeiata
sau ca nefondata, adica in stiuatia in care judecatorul de camera preliminara a
facut o analiza a solutiei procurorului pe fondul acesteia pt. ca in acest caz ne
gasim in prezenta insusiri solutiei de catre judecatorul de camera preliminara. In
acest caz inchierea judecatorului de camera preliminara prezinta toate
caracteristicile unei hot def. penale prin care s-a solutinat fondul cauzei.
ii. Conditia 2 priveste partea a 2-a in idem. Ea consta in existenta identitatii de fapta
si de pers. intre cele 2 proceduri, cea anterioara finalizata printr-o hot.def. si noua
procedura. In ceea ce priveste identitatea de fapta ea nu trebuie sa fie completa,
integrala nu trbeuie sa privesca in intergalitate toate elem. de fapt ci din
compararea care se face trb. sa rezulte acelasi comportament al suspectului sau
inculaptului nu in toate elem. componente ci numai in elem. sale esentiale. Este
relevanta Budanru și Bejan Piser contra Ro din 2015 sub acest aspect. O hot.
penala definitiva care beneficiaza de puterea de lucru judecat produce 2 efecte si
anume, un efect pozitiv in sensul ca din momentul in care hot. penala este def.
intrata in autorit.de lucru judecat ea poate fi pusa in executare.Executarea este
legata indisolubil de autorirtate de lucru j. caracterul de def al hot, penale. Efectul
negativ care-l reprezinta interdictia unei noi urmariri sau noi judecati a persoanei,
aceleasi pers. pt. aceeasi fapta chiar sub o incadrare juridica diferita.

IV. Principiul prevazut de art. 7 CPP consta in obligativitatea punerii în miscare si exercitarii
act. penale. Acest principiu este o trasatura specifica modelului de procedura penala care
a fost preluat de codul de procedura intrat in vigoare din reglementarea anterioara si
anume, astfel cum se mentioneaza in exp. de motive a actualului CPP, este vb. de
modelul de procedura penala europeana continentala. In istoria proced. penale au exitat 2
modele de PP, modele istorice, traditionale si anume modelul acuzatorial sau adeversial
si modelul inchizitorial. Modelul adeversial de proces penal, de procedura penală a
aparut intr-o societate mai putin dezvoltata. Este modelul de procedutra penală care pune
accent pe dr. si pe lib. mai putin pe interesul pubic al statului care a creeat functia de
acuzare si acuzatorul in proces, care sta la baza declasari proced. si care nu cunoaste
rolul activ al judecatorului in care judecatorul este un simplu arbitru. In estenta procesul
penal este al partilor si in general al pers. interesate si in care trasaturile definitorii pt.
intreaga derulare a proceduriilor sunt CONTRADICTORIALITATEA, ORALITATEA
și PUBLICITATEA.
In pozitie cu acesta, modelul inchizitorial se intemeiaza pe dr. statului de pedepsire a
pers. vinov. de sav. unei infractiuni. Are la baza interesul pubilc al statului dr. si
lib. sunt aproape inexistente se confera rol activ judecatorului care este in abstract un
acuzator el acuza si judeca, iar in privinta trasaturilor specifice ele constau in: carcaterul
de drept, carcterul de drept scris si in necontradictorialitate.
Ulterior a aparut insa si cel de-al 3 model, modelul mixt de PP odata cu legea franceza.
CP francez din 1808 a stat la baza codului nostru de procedura penala din 1968. Codul
mixt imbina trasaturi ale celor 2 modele astfel trasaturile specifice procedurii
inchizitoriale carecterizeaza in general primele faze ale procedurii penale, fazele
preliminare. Si la noi aceste trasaturi constau in nepublicitate, lipsa de
contradictorialitate, caracter preponderet scris. Se intalnesc in faza de investigatie
preliminara, faza de urm. penala, o parte din acestea se gasesc si in faza intermediara
chiar si pană in faza ce se deruleaza in fata instantei. Dupa care din mom. sezi. insta.
procedura este guvernata de reguli care sunt specifiece procesului penal adeversial, de
aceea se poate spune ca modelul de ppenală pe care l-a mostenit CPP actual este acelasi,
un model mix de proced. penala datorita traditiei inchizitoriale a sistemului din care face
parte si tara noastra. In realitate asistam mai mult la un model de pp inchizitoriala cu
numeroase garantii impumutate din pp adeversiale. Nu se poate contesta ca actualul cod
a preluat elemente adversiale cum sunt procedurile simplificate, negociate cum este
camera preliminara, dreptul la tacere si alte elemente si alte proceduri din modelul de
procedura penala adeverisal insa din pacate acestea in mare parte nu au fost adaptate
contextului national. Nu sa tinut seama de particularitatile sistemului noastru facandu-le
inefincente. Din aceasta cauza in mare parte codulpp actual nu are capaacitate necesara
nici pentru garantearea unui proces penal eficient, asa cum se declara in expunerea de
motive si nici pentru garantearea resp. dr. si lib. pers in cadrul procesulu penal. Acesta
este si motivul pt. care am scurtat analiza acesor principii. Vreau sa vi le prezint si sa va
conving de importanta si valoarea lor teoretica si practica si prin acesta sa scot in
evidenta importanta acestra tocmai pt. aplicarea si respectare normelor de PP in
 ansambulu lor. Datorita acestei stari a legii de PP actuale, astazi multi practicieni si am
vazut din hot. fac referire la aceste principii pe care le aplica in mod direct. Si noi vom
mai face referire la principii si la altele care nu sunt incluse printre cele din art 2-12 din
CPP.
In acest fel plecand de la acest model de pp principiul este cel al obligativitati punerii in
misc. si exercitarii act. penale. Titularul act. penale, care este cea mai importanta
componenta a urmarii penale, PROCURORUL in calitatea sa de titular exclusiv al fuct.
de urmarire penala este obligat sa puna in miscare si sa exercite din oficiu act. penala pt
orice infractiune, in toate cazurile daca exista conf. alin. 1 art. 7 probe din care rezulta
sav. unei infract. de catre o anumita pers. si daca nu exista vreun caz de impiedicare a
punerii în miscare si a exercitarii act. penale. 2 exceptii si anume cele din alin.2
oportuniatea urm. penale si alin.3 disponibilitatea urm. penale. Asistam oare la preluare
de catre CPP actual din reglem. anterioara a principiului oficialitatii procelui penal? Intr-
o opinie s-a considerat ca este vb. despre acesta insa nu suntem de acord cu acesta
opinie. Suntem in prezenta caract. obligatriu al urm. penale oficialitatea este doar o
consecinta un efect al caracterul obloigatoriu al urm. penale. Acest caracter face ca
procurorul in calitatea sa de titular sa actioneze din oficu adica sa intervian din oficiu
autoritiuatea care este singura competenta sa dispuna cu privire la act. penala care
formeaza fondul proceslui penal. Act. penala formeaza materia, substanta pp fara acesta
procesul penal este gol nu are continut. În consecinta avem o reglem. a caract obligatoiru
al act. penale care este o trastaura a modelului care este preluat de actualul cod, model
mixt sdau inchizitorial cu numeroase elemente adevrislae in mare parte neadapatate dar
pt. ca ele trb. aplicate deorece formeaza drept pozitiv se recuge la principii pt. ca
aplicarea lor sa fie eficienta si sa se realizeze si cu respectarea garantiilor procesuale pt.
ca nu se poate refuza aplicare unei legi pe motiv ca ea nu este echitabila ea trebuie
aplicata dar in aplicarea si mai ales in interparete e necesar sa se tina cont de principii.
a. Oportunitatea urm. penale nu este, cum s-a spus in doctrina de dupa intrare in vig. a
actualui cod PP, un principiu in sistemul nostru actual ci este doar o exc. de la un
principiu de la obligativitate. Astfel potrivit alin2 art.7 CPP proc. doar in mod exceptional
atunci cand pe baza elem. concrete ale cauzei adica cele care privesc fapta si persoana
apreciaza ca interesul public nu impune realizarea obiectului actiunii penale adica
tragerea la raspundere penala atunci poate sa dispuna renutarea la umrairea penala.
Renuntarea la urm. penala reprezinta o solutie procesuala alternativa pe care o poate disp.
porocurorul in anumite cond, cele prevazute de art.318. Procurorul poate da o asemenea
solutie adica poate alege sa nu puna,exercite urmarirea sau actiunea penala, poate sa
alega de la caz la caz pe baza evaluarii proprii a tututor criteriilor care sunt strict prev. de
lege. O asemenea regelementare, nu este o creatie legiuitorului noastru este preluata din
alte legislatii, azi imbratisata in legislatile statelor membre ale uninuni europ. in mare
majoritate. Pe de alta parte acest relegm. are la baza si o recomandare a comitetului de
ministrii a consiliului europei din 1987 privind simplificare justitiei penale prin care se
 recomanda statelor sa introduca in dr. intern prevederi care sa permita aplicarea acestei
reguli. Acesta relegementare nu are ca efect cum s-ar parea doar celeriatea proceslui
penal, rapiditatea care rep. intr-adevar unul din ob. urmarii ci are ca obiect diversificarea
reactiilor statului prin intermidiul org. jud. penale in privinta infractiunilor de o gravitate
mai redusa si promovare solutiilor alternative cum este acesta sloutie. Renuntare nu poate
fi dispusa atunci cand este prezenta o cauza de impiedicare a urm. penale, solutia cand
exista o astfel de cauza este clasare. Renuntarea se poate dispune daca nu este nici un caz
de impiedicare si atunci cand nu exista probe din care sa rezulte ca persoana a sav. o fapta
regelem. ca infract penala. Aici mai vreau sa subliniez defectuozitatea exprimarii. CPP
actual are o predilectie spre receptarea conceptului de infractiune in cadrul regulilor de
proce. penala ceea ce este nepotrivit pt. ca nu se poate vb de intractiune decat dupa o
judecata definitiva ori toate aceste reguli nu privesc, acesta dispozitie art.7 alin.1 nu poate
privi o infractiune, ci o fapta care ar putea fi calificata ca infractiune. Notiunea de
infractiune presupune o judecata definitiva ea trb. folosita cu multa prudenta. Prez de
nevinovatie trb. garanta nu numai prin aplicare si intrepretare ci si prin modul de
promovare a regulilor care sunt aplicabile. In acesta prinvinta art.7 alin.1 nu est corelat cu
art.15 CCP, astfel din cuprinsul art.7 rezulta ca act. penala poate fi pusă in miscare si
exercitata simplu daca exista pb din care rezulta ca o pers. a sav. o infract. În art.15 se
prevede ca act. penala poate fi pusa in miscare si exercita daca exista probe din care
rezulta presupunerea rezonabila ca o pers a sav. o infractiune. Suprimarea cerintei
presupunerii este necorepunzatoare pt. ca suprima diferentele care trb. sa existe intre
standarele probei pt punere in miscare a act. si exercitiul acesteia, pentru trimitere in
judecata pt care este prevazut un alt standard de probe ( nu intram in detaliu) pentru
inceperea judecatii un alt standard pt condamanre, renuntare sau amanare aplicare este
sandarul cel mai inalt al probei, standardele probei sunt reglementate gradual.
b. A 2-a exceptie de la p. obligativit. este prev. de alin.3 si consta in disponibilitatea act.
penale. Se prevede ca in cazurile prev. de lege act. penala nu va putea fi pusa in miscare
decat dupa introducerea plangerii prealabile a pers. vatamate. Este vb de cazurile in care
lege prevede conditia plangerii prealabile in vedere punerii in miscare sau exercitiu
act.penale.

V. Un alt principiu este cel prev. art.8 CPP si anume principiul caracterului echitabil si in
egala masura a duratei rez. a proces. penal. Este un principiu extrem de larg ar trebui sa
includa toate elemetele componente ale procesului penal echitabil, ale modelului de
proces echitabil pe care l-a consturit conventia europena in art. 6 si mai ales curtea
europena a dr. omului prin bogata sa jurisp. care este de aplicabiliatate directa in
procesul penal intern. Cu toate acestea regelm. acestui pricipiu este mentinuta la nivel de
generalitate. El este doar mentionat in termenii care rezulta din cuprin art.8 astfel se
prevede ca urm. penala si judecata 2 faze procesuale se desfaoara de org. jud. penale
doar cu garantare dr. si lib. persoanelor astfel incat sa fie judecata la timp si in mod
complet fapta care poate constitui infractiune. Nici o pers. nevinov. sa nu fie trasa la
raspundere penala si pers. vinvoata sa fie pedep. potrivit legii si intr-un termen rezonabil.
Mai intai vreau sa sublinez defecutozitatea redactarii acestui princiupiu care este limitat
doar la urm.penala si la judecata acestea sunt doar 2 faze ale procesului penal adica 2
diviziuni ale procesului penal. Pp are o structura complexa, el include intre urm. si
judecata o faza intermediara camera prelimiara iar dupa judecata o faza finala executarea
care la fel face parte din procesul penal or astfel cum este reglem. ar insemna ca doar in
cursul urm.penal si al judecatii ar trb. sa se respecte garantiile ceea ce nu poate fi
acceptat de aceea aste princi. trb. extins in interpretare cu privire la intreaga desfaurare a
procelsui penal. In al 2-a rand durata rezonabila este prezentata ca si cum ar fi distincta
de procesul echitabil, ea face parte din procesul echitabil este o compo. importanta pt. ca
ea garanteaza echitatea unei proceduri penale in asanmublu sau ea priveste resprectare
principiului celeritatii sau al activitatii proceslui penal. Totodata durata rezonabila este
imp. si pt garanteare eficientei procesului penal pt asigurarea unei finalizari a pr. penal la
un interval de timp care trb sa fie cat mai aproape de momentul savarsirii infractiunii.
Durata rezonabila se calculeaza dupa criteriile stabilite de CEDO in numeroase hot.
inclusiv hot.privind RO si anume:complixtatea cauzei, atitudinea autoritatilor jud penale
comportamentul partilor si a celorlalte persoane ineresante. Mai mult in procedura
penala interna a fost creat un mecanism de garantere a respectarii principiului duratei
rezonabil si anume contestatia privind durata proceslui penal care este o procedura
speciala reglementata in art. 488 1-6 dupa acordul de recunoastre a vinovatiei. Durata
rezonabila nu trb. confundata cu graba in solut. acestei, daca durata rezonabila este o
garantie a bune justitie graba este o frana, o piedica in calea bunei justitii. Am asistat la
procese grabite cu incalacarea tuturor grantiilor. În marile cazuri in special, sunt in
balanta 2 tendinte care sunt largi contradictorii si anume tend. de finalizare a unei
proceduri, de celeriate, de rapiditate si cealalta tend. de cerecetare de analiza si de luare a
tuturor mas. neceseare admin. tuturor pb. necesare pt obtine unei bune justitii pt obt. unui
rez. eficeint de calitate întodeuna ca o garantie pt infaptuirea unei bune justitii. Niciodata
calitatea just. nu trebuie sacrificata, nu trb. asigurata cu orice pret celeriatea procesului
penal in detrimentul acestui deziderat al obținerii unei bune justitii cum se intampla
uneori in practica jucidicara am asitat la un proces care s-a jud. in cateva zile s u chiar
catev. ore de la o zi la alta, s-au respins toate probele doar audiere inculpatului dupa care
a trecut la hotare ori acesta nu este durata ci graba daunatoare bunei justitii. Iar in
privinta scopurilor care sunt inserate in acest articol ele sunt legate de notiunea de proces
penal, ele nu au leg. cu echitatea procedurilor penale, sunt scopuri imediat in cadrul
proceslui penal .
VI. Art.9 CPP dreptul la libertate si siguranta. Acest prin. este reglem. in termeni generali,
art. prevede la alin 1 ca in cadrul pp pers. ii este garantat dr. la lib si siguranta. In CPP nu
exista o definitie, nici o not. de lib. si nici a celei de sig. In ceea ce priveste libertatea ea
are in vedere doar lib. fizica nu si cea psihica adica lib pers de a se deplasa in mod liber
dupa propia vointa de a merge si de a veni dupa bunul plac. Daca raportam notiunea de
lib. la tras proceslui penal libertatea in sensul avut de art.9 inseamna simplu lipsa
arestarii sau lipsa privarii de libertate.O pers. se prezinta liber in pp atunci cand nu a fost
luata vreo masura de privare de libartate, de contrangere care sa aiba ca obiect libertatea
acestui. Este mai dificil sa definim insa not. de siguranta deoarce ea este strans legata de
not. de libertate. Trebuie privita ca fiind o garantie a lib. ea priveste respectarea de catre
organele judiciar penal a grantiilor care privesc lib. Persoanei, a regulilor a disp. legale
care permit org. judiciare penale sa dispuna masuri de constrangere fata de persoana
interesata, fata de suspec/inculpat. Intru-cat principiul este lib. persoanei exc. sunt
limitative sunt strict, ele sunt permise doar in cond. si in cazurile prev de lege. Ele
privesc masurile prin care se permite org jud penale sa aduca atingere dr la lib a per in
cadrul procesului penal. Acestea sunt masurile restrictive si privative de lib.Masurile
restrivictive ,controlul judiciar... cautiune iar cele privative sunt retinere, arestul la
domiciliu si arestul preventiv. Toate masurile, atat cele restrictive cat si cele privative
pentru ca reprezinta exceptii de la principiul libertatii persoanei pot fi dispuse de
organele judiciare penale competente numai in cond si cazurile prev de lege , in mod
exceptional. Acesta prevedere art9. alin2 subliniaza importanta principiului lib.
persoanei, pers se prizenta libera in proces in mod execeptional pers nu se prezinta libera
atunci cand se dispun masuri de constrangere . In ceea ce priveste arestarea se prevede in
mod expres in alin.3 art9. ca org judiciare penale comp au obligatia de a informa
persoana fata de care se dispune arestare, e vb de inculpat cu privere la motivele arestarii
in cel mai scurt timp si intr-o limba acesibila si se mai prev totodata si dr . inculatului de
contestare a masurii. Acesta regelm este nesatisfacatoare pentru ca nu tine seama de
celelate masuri preventive , numai in cazul arestarii exista o asemena obligatie, numai
arestarea poate fi contestata? Aacesta oblig. exista in privivnta tuturor masurilor
preventive inclusiv de ascultare si de asemenea toate masurile pot fi consteste. De
asemenea acesta not. de arestare pe care o foloseste codul este neprofesionala pt ca not
de arestare nu este relegm., ea nu face parte din conceptele juridice de specialitate ea este
generala. Acesta notiune are un sens general de masura privativa de libertate, masurile
sunt arestare preventiva si aresul la domiciliu 2 masuri de arestare de aceea si din acest
punct de vedere acesta dispozitie este formulata defecutos. Totodata in alin. urmator se
mai prevede ca in situatia in care masurile priv au fost dispuse cu incalcarea legii este
obligatoire revocarea iar daca sa dispus retinerea sau arestare preventiva este obligatoie
si punerea in libertate imediata. Acesta pre. evste in contradictie insa cu ar.t 242 alin.
1CPP, pt ca revocarea unei masuri preventive nu se dispune numai in cazul in care
masura a fost luata in mod neleg ci si in cazul in care se constata disparitia temeiurilor
 care au stat la baza masurii de aceea texul cu val. de principiu trebuie extins la toate
cazurile de revocare nu numai cu priv. la cazul de nelegalitate. Dr la repratie cu privire la
o masura privativa dispusa in mod nelegal este relegm. cu titlu de principiu in ultimul
alin. al art.9.

VII. Dpretul la aparare prev. ca principiu in art.10 este un mare princpiu al procesului penal.
El este redus insa doar la o anumita categorie de subiecti procesuali si anume la parti si
subiectii procesuali principali care sunt subiectii interesatii fiind exclusi ceilalti sub.
procesuali printre care martorulul cu toate ca exista numer. situatii in care martorul este
supus riscului autoincriminarii or in acesta situatie este necesar ca martorului sa i se
recunoasca dreptul de a se apara inclusiv dr. a fi asista de un avocat. Sub acest aspect
art.10 alin1 si la fel art.88 alin1 din CPP se afla in contradictie cu art.31 din CPP care nu
face o asemenea distincite care prevede ca avocatul poate acorda asistenta juridica
tututor sub procesuali inclusiv martorului.In acest caz dr. martorului de a se apara este
legat indisolubil de dr. acestuia de a nu se autoincrimina.Cu titlu de principiu
dr.martorului de a nu se autoincrimina este prevazut in mod expres in art. 188CPP.
In orice caz potrivit art.10 alin.1 dinCCPP drept la ap. este recunoscut partilor si sub.
procesuali principali care au dreptul de se apara, ei insisi sau prin recurgerea la un avocat
care este autorizat,este memebru in cadrul baroului. Acesta prev. demonstreaza ca dr. la
aparare este un dr. complex el nu se reduce cum s-ar putea crede la dr. la un avocat ci dr.
la aparare permite partilor si celorlalti sub procesuali intersati sa se aprere personal in
mod direct. Asa se explica obligatia care este mentionata in alin.5 art.10 CPP care incuba
org. jud. penale obligatia de a asigura executarea efectiva si concreta a dr. la aparare
Acesta regelemetare era necesară pentru situatia in care partile se apara singure .Dr. la
aparare nu poate fi un dr. iluzoriu formal, el trebuie sa fie un dr. concret care trb. sa fie
exercitat in mod efectiv. Modalitatea cea mai frecventa si cea mai importanta de
exercitare a dr la aparare este cea prin intermediul unui avocat, acesta este mod.
principala de exercitare a dr. la aparare. Noutatea pe care o aduce codul actual
impumtata din procesul penal adeverisal, este aceea ca avocatul este considerat un
subiect procesual autonom distinct, este la fel ca o insitutie insa el are o pozitie
excentrica in procesul penal pentru ca daca toate organele judiciare penale ,org de
urmaire penala si judecatorii, instantele au ca obiectiv realizarea dr statului de aplicare a
pedepselor persoanelor care se fac vinov. de sav. unor infract. condamnare. Avocatul are
un alt obiectiv deculpabilizarea persoanelor impotriva carora se efectueaza actele
procesului penal, stabilirea nevinovatiei acestora, achitarea nu condamnarea de aceea sa
stiti ca pe langa dr. proprii ale partilor sunt relgem. dr. proprii ale avocatului. Astfel alin
2 art.10 prev in mod expres partile, subiectii procesuali principali si avocatul au dr. de a
beneficia de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii. Dr. preluat din CEDO
art.6 parafaraf 3 lit.b din conventie, totodata se mai prevede in mod expres dr. la
informare al suspectului aici legiuitorul uita sa-l mentioneze si pe avocat desi si el are un
drept distinct de informare. Astfel se prevede in mod special pt suspect dr. acestuia de a
fi informat imediat cu privire la fapta pentru care s-a dispus incepere urmarii penale fata
de el prin care a dobandit calitate de suspect si incadrerea juridica data faptei. De
asemenea se prevede distinct dr. inculpatului la fel de a fi informat imediat despre fapta
materiala pentru care a fost pusa in miscare actiunea penală. În alin.urmator se prevede
dr. special al inculpatului de a nu se autoincrirma, dreptul la tacere si corelativ obligatia
oraganelor judiciare penale de comunicare a acesuti dr. insa acesta obligatie este
incompleta ea nu tine seama de dr. corelativ al suspectului, regelem in art.83 alin.1 CPP
este textul care reglementeaza drepturile inculpatului, pt că in continutul acestui dr. nu
este inclusa si avertizare suspectului cu privire la consecintele suportate in cadrul
exercitarii acestui drept respectiv infromarea suspectului cu privire la faptul ca in urma
exe. acestui dr. consecintele nu vor fi defavorabile iar daca dimpotriva va da declaratii
atunci decalratiile ar putea fi folosite ca mijloce de proba in proces, inclusiv impotriva
sa.
Ultimuul alin. al art.10 CPP contine o prev. refe. la sanctionare abuzului in exercitiul dr.
la aparare. Prevedere care este nepotrivita in cadrul principiului dr. la aparare pt. ca ea
induce ideea relei credeinte in excercitul acestui dr .Astfel se prev. ca dr. la aparere trb
exercitat cu buna credinta in scopul care este recunoscut de lege, ea pune totodata
apararea pe o pozitie de inegalitate cu partea adeversa cu partea urmaritoare, acuzatoare.
Este adevarat ca nu se poate vorbi de o egalitate reala intre proc. si avocat nici nu putem
pretinde o asemenea egalitate avand in vedere ca spre deoseb. de avocat proc. se
intemeiaza pe un intreg arsenal de mijloace de care avocatul nu dispune si lacare
avocatul nu are acces, de ceea nici nu se poate vb de o egalitate in sensul stric al
termenului insa acesta nu inseaman ca se poate renunta de plano cel putin la o egalitate
generata de necesitatea asig. echilibului, atat de necesar, intre exercitarea puterii publice
si dr. si lib. de care dispune pers. in cadrul procesului penal. Daca legiuiotrul a tinut
necesar sa includa o asemenea cerinta atunci cel putin formal trebuia sa se prevada ca si
acuzarea nu doar apararea trebuie exercitata la fel cu buna credinta in scopul prevazut de
lege.