Campanie privind

riscurile automedicaţiei
în cazul copiilor

realizată de Asociaţia Română a

Producătorilor Internaţionali de
Medicamente (ARPIM)

4 aprilie 2012
• Campanie organizată cu
sprijinul:

Ministerului Sănătăţii

• Perioada de desfășurare:
aprilie – decembrie 2012
 “Medicamentele nu sunt bomboane”

Premise

• Un studiu* realizat în luna martie a anului 2012 relevă un aspect

important pentru sănătatea publică:

 60% dintre părinţi dau medicamente copiilor fără a merge în

prealabil la un consult medical

• Automedicaţia implică foarte multe riscuri, mai ales în cazul copiilor,

riscuri pe care de cele mai multe ori părinţii nu le cunosc

• Printre riscurile automedicaţiei se numără: creşterea rezistenţei

organismului la un anumit tratament (cum ar fi cazul antibioticelor),
creşteri ale ritmului cardiac, mascarea evoluţiei unei boli mai grave,
supradozare etc.

* Studiul a fost realizat de ARPIM în colaborare cu firma de cercetare

de piaţă Unlock Market Research
 “Medicamentele nu sunt bomboane”

Obiective

•Creşterea nivelului de conştientizare a riscului automedicaţiei în cazul

copiilor

•Informarea părinţilor cu privire la necesitatea consultării unui medic

înainte de a administra copilului orice fel de medicament

Mesaj principal:

“Mergi la medic înainte de a-i administra copilului tău orice tip de

medicament”
 Studiu de piaţă

• Studiul a fost realizat de ARPIM în

colaborare cu firma de cercetare de
piaţă Unlock Market Research, la
nivel urban, naţional, pe un numar
de 601 respondenţi, cu o marjă de
eroare de 4%.
• Perioada desfășurării studiului:
martie 2012
• Public: părinți cu copii între 2 și 14
ani
“Medicamentele nu sunt bomboane”

• 60% dintre părinţi au dat copiilor medicamente fără

a consulta un medic
 Simptomele tratate fără
recomandarea medicului
Tuse 57%
Febra 53%
Nas infundat 52%
Dureri de gat/ raguseala 51%
Intarirea sistemului de imunitar/… 41%
Dureri de cap 24%
Otita/ viroze respiratorii superioare 19%
Amigdalita 18%
Lipsa poftei de mancare/ lipsa de energie 18%
Diaree 14%
Dureri dentare 14%
Infectii 12%
Indigestie sau probleme de tranzit intestinal 10%
Dureri abdominale 9%
Alergii 9%
Paraziti intestinali 8%
Greata/ varsaturi 8%
Stres/pentru a-l ajuta sa se concentreze 6%
Anemie 5% • Cele mai frecvente simptome tratate fără a
Herpes/ alte dermatite virale 5% consulta un medic sunt legate de răcelă şi gripă
Enterocolite 4% – tuse, febră, nas înfundat, dureri de gât
Alte boli/ simptome (Specificati) 2%
sau de cap

• 41% dintre copii au primit medicamente

preventiv, pentru întărirea sistemului imunitar
Categoriile de medicamente administrate
fără recomandarea medicului

• Cele mai des administrate medicamente, fără

a consulta un medic sunt vitaminele, dar şi
antitusivele, antipireticele şi
analgezicele

• De asemenea, 35% dintre copii au luat

antibiotice, fără a fi consultaţi de către un
medic
Raţiunea părinţilor din spatele
automedicaţiei

• În privinţa motivelor pentru automedicaţie, românii se

bazează în principal pe experienţa anterioară în astfel
de situaţii, considerând că ştiu care sunt tratamentele
potrivite pentru copiii lor.
• În privinţa influenţiatorilor externi (internet, prieteni) aceştia
au un rol redus în procesul de automedicaţie.
Riscurile automedicaţiei

• Deşi conştienţi în privinţa riscurilor generale ale

automedicaţiei, când vine vorba de efecte adverse punctuale
românii nu au o părere clar conturată – cel mai des menţionat
aspect este legat de creşterea toxicităţii ficatului.
 Profilul părinţilor
care folosesc cel mai des automedicația

• Preponderent femei
• Vârsta 30 - 49 de ani
• Statutul în familie – părinţii copiilor
• Persoane cu studii superioare şi veniturii medii şi ridicate
• În general administrează medicamente copiilor cu vârste mai
mari – peste 6 ani
• Aleg automedicaţia bazându-se pe tratamente recomandate de
medici în trecut pentru aceleaşi simptome
• Grad scăzut de cunoştere a efectelor secundare ale
automedicaţiei
• Apelează la surse de informare precum: internetul, farmaciştii
sau prietenii
 Profilul părinţilor
care folosesc mai rar automedicația

• Mai mult bărbaţi

• Vârsta - peste 50 de ani
• Statutul în familie – bunicii copiilor
• Persoane cu studii medii sau gimnaziale, pensionari sau
munictori calificaţi, având venituri medii spre mici
• Îngrijesc copii cu vârste mai mici, 2-5 ani
• Grad ridicat de cunoaştere a efectelor secudare ale
automedicaţiei – ex: risc de supradojaz, convulsii, creşteri ale
ritmului cardiac, toxicitate etc.
• Aleg medicul ca sursă de informare, dar şi farmaciştii sau
site-uri specializate
 Concluzii

Rezultate:
•60% dintre părinţi recurg la automedicație în cazul copiilor

•Cele mai des tratate simptome/ boli în cazul copiilor sunt asociate cu răceala şi
gripă (nas infundat, febră, tuse, dureri de gât) sau dureri de cap

•În general părinţii dau copiilor, fără a consulta un medic vitamine, antitusive
atipiretice, dar şi antibiotice

•Majoritatea părinţilor care administrează medicamente copiilor fără supervizare

medicală se folosesc de reţete/recomandări din trecut pentru aceleaşi
simptome
Concluzii
www.medicamentelenusuntbomboane.ro