HAZARDE NATURALE

Hazardele naturale sunt manifestări extreme ale unor fenomene naturale, precumcutremurele,
furtunile, inundaţiile, secetele, care au o influenţă directă asupra vieţii fiecărei persoane,asupra
societîţii şi a mediului înconjurător, în ansamblu.

1.HAZARDELE ENDOGENE sunt generate de energia provenita din interiorul planetei

Erupţiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul încă din
Antichitate.Fenomenele vulcanice sunt acele manifestări în care magma, sub formă de lavă, însoţită
de gaze şivapori fierbinţi, ajunge, prin erupţie, la suprafaţa pamantului.Exploziile la unii vulcani
determină şi naşterea bombelor şi a cenuşii, provenite din sfăramarea conului şi răcirea lavei.

Vulcanii activi prezintă un pericol permanent pentru localităţile din apropiere, pentru căile
de comunicaţie şi terenurile agricole de pe versanţii acestora. Pe Terra se înregistrează anual circa 50
de erupţii vulcanice, dintre care 5% produc victime şi mari distrugeri materiale.

Cel mai eficient mod de apărare împotriva efectelor erupţiilor vulcanice constă în luarea
unor măsuri pentru evitarea concentrării aşezărilor omeneşti pe conurile vulcanilor activi sau în
apropierea lor. Pentru localităţile amplasate la poalele vulcanilor activi sunt stabilite planuri speciale
de alertare şi evacuare rapidă a populaţiei, în acest scop fiind amenajate locuri speciale de primire a
populaţiei şi de acordare a primului ajutor răniţilor.

CUTREMURELE – sunt mişcări bruşte ale scoarţei care produc unde elastice reflectate în
trepidaţii cu un impact puternic asupra aşezărilor umane. Anual se produc pe Glob peste un milion
de cutremure, dar numai o mică parte dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi
considerate hazarde naturale.

Cele mai numeroase şi mai puternice cutremure sunt generate de dinamica internă a Terrei,
fiind numite cutremure tectonice. Acestea se produc în lungul contactului dintre plăcile tectonice.

B. HAZARDELE EXOGENE sunt generate de factorii climatici, hidrologici, biologici etc.

HAZARDELE GEOMORFOLOGICE cuprind o gamă variată de procese, cum sunt

prăbuşirile, alunecările de teren, avalanşele.

PRĂBUŞIRILE – sunt deplasări rapide ale maselor de roci pe versanţii abrupţi, prin cădere
liberă, prin salturi sau prin rostogolire. Acestea se produc mai ales la începutul primăverii,
datorită alternanţelor frecvente ale îngheţului şi dezgheţului având o frecvenţă mai mare în
regiunile cu climat rece şi în etajele alpin şi subalpin. Ele se produc brusc şi sunt formate din
bucăţi mai mari sau mai mici de roci compacte ce se rostogolesc pe pantele abrupte.

Prăbuşirile reprezintă un factor de risc important pentru localităţile şi căile de

comunicaţie din spaţiul montan. Pericolul lor este accentuat de rapiditatea producerii
dezastrului, neexistând posibilitatea de evacuare la timp a populaţiei.

ALUNECĂRILE DE TEREN – reprezintă procese de mişcare ale unor mase de pământ sub
acţiunea gravitaţiei, în lungul unor suprafeţe de alunecare, care le separă de partea stabilă a
versantului. Cele mai numeroase alunecări se înregistrează pe versanţii cu înclinări moderate,
constituiţi din argile şi din alternanţe de argile, marne, gresii şi nisipuri. Un rol nu mai puţin
important îl au şi cauzele antropice, legate mai ales de despăduriri.

Alunecările de teren sunt, în general, fenomene previzibile, prin unele semne precursoare cum ar fi
apariţia crăpăturilor în partea superioară a versanţilor sau înclinarea arborilor

AVALANŞELE – sunt deplasări bruşte, cu viteze mari (300 km/oră) ale maselor de zăpadă, pe
versanţii foarte înclinaţi (30-500) ai munţilor, declanşate de vibraţii. Arealele afectate de aceste
hazarde sunt Munţii Alpi, Anzii, Stâncoşii Nordici, Munţii Scandinavici, Carpaţii etc.

Avalanşele de zăpadă şi de gheaţă se produc brusc în zonele montane, acolo unde

zăpada, în cantitate mai mare, persistă vreme îndelungată şi unde prezenţa pantelor şi văilor
uşurează alunecarea, datorită gravitaţiei, prăvălindu-se cu mare vitază şi distrugând totul în
calea lor.
Avalanşele se produc mai ales în zona temperată, în regiunile munţilor înalţi.

HAZARDELE CLIMATICE cuprind o gamă variată de fenomene şi procese atmosferice care

generează pierderi de vieţi omeneşti, mari pagube şi distrugeri ale mediului înconjurător.

Cele mai întâlnite manifestări tip hazard sunt furtunile care definesc o stare de instabilitate a
atmosferei ce se desfăşoară sub forma unor perturbaţii câteodată foarte violente. Furtuna cuprinde
mai multe manifesări meteorologice ca : o stare calmă şi o căldură înăbuşitoare, care o precede,
urmată de fenomene mecanice sub forma unor vânturi puternice cu schimbări bruşte de direcţii,
averse bogate şi fenomene orajoase ( descărcări electrice şi grindină).

Nu întotdeauna desfăşurarea unei furtuni poate îngloba toate aceste manifestări, fiind în
funcţie de sezonul şi zona geografică unde se produc.

Tornadele se manifestă ca un vârtej cu ax vertical, oblic sau uşor sinuos. Ele se nasc din cauza
marii tensiuni electrice existente în norul de furtună, ceea ce face ca baza acestuia să coboare spre
suprafaţa solului.

Nu se ştie ce determină formarea tornadelor. Deseori sunt însoţite de furtuni, deoarece

pâlnia de aer şerpuitoare coboară de obicei din nori de furtună, timp în care aerul cald se
ridică şi se învârte în jurul ei. Presiunea aerului în interiorul pâlniei este foarte scăzută;
presiunea scăzută a tornadelor şi presiunea internă mai ridicată a clădirilor, face ca acestea
să explodeze pur şi simplu.

HAZARDE HIDROLOGICE (oceanografice) cuprind hazardele generate de valurile de vânt sau

de cutremure (tsunami), de banchiza de gheaţă

Inundaţiile sunt hazarde hidrografice cu o largă răspândire pe Terra, care produc mari
pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti. Aceste hazarde se pot produce în lungul râurilor (care
drenează circa 70% din suprafaţa continentelor) şi au cea mai mare frecvenţă pe glob în zona
tropicală. Sunt procese de scurgere şi revărsare a apei din albiile râurilor în lunci, unde ocupă
suprafeţe întinse, utilizate de om pentru agricultură, habitat, căi de comunicaţie, etc. Producerea
inundaţiilor este datorată pătrunderii în albii a unor cantităţi mari de apă provenită din ploi, din
topirea bruscă a zăpezii şi a gheţarilor montani, precum şi din pânzele subterane de apă.

TSUNAMI - sunt valuri uriaşe produse de cutremurele puternice, erupţii vulcanice şi

alunecări submarine. Ele au lungimi enorme, de până la 160 de kilometri, între o creastă şi
următoarea. Se deplasează cu viteze mari, de până la 800 de km/h. Când un asemenea val atinge
coasta, produce mari dezastre. Se manifestă ca un perete de apă înalt de 25 de metri, care mătură
uscatul pe care îl întâlneşte în cale.

HAZARDE BIOLOGICE NATURALE: - sunt reprezentate de epidemii, invazii ale insectelor, boli
ale plantelor. Pe lângă pagubele produse în agricultură, influenţează negativ asupra degradării
mediului natural.