COLEGIUL NATIONAL IENACHITA VACARESCU

PROIECT LA BIOLOGIE
-Caile respiratorii la om-

Profesor:Belu Marinela
Elev:Nisipeanu Ana-Maria
Clasa a X-a F
La mamifere, sistemul respirator este format din cai respiratorii extrapulmonare si plamani.

Căile respiratorii (cavităţile nazale, faringe, laringe, trahee, bronhii) nu au doar rolul
de a conduce aerul. Ele îl umezesc, îl încălzesc şi îl purifică.

Cavititatile nazale sunt căptuşite cu mucoasa nazală. Aceasta are o foarte bogată reţea
de vase cu rol în încălzirea aerului. Ea produce mucus care umezeşte aerul şi reţine
particule străine.

Faringele este organul comun sistemelor digestiv şi respirator.

Laringele are în peretele său numeroşi muşchi şi piese cartilaginoase protectoare. Un

cartilaj în formă de frunză (epiglotă) acoperă intrarea, în timpul deglutiţiei.

În interior, peretele laringelui are nişte pliuri musculoase, coardele vocale, care
produc sunete.

Traheea conţine în peretele său inele cartilaginoase suprapuse care o ţin mereu
deschisă.

Bronhiile au şi ele ţesut cartilaginos. Mucoasa traheei şi bronhiilor produce mucus

care reţine particulele străine şi are cili care, prin mişcarea lor permanentă, împing
corpurile străine spre ieşire.

 Cavitatea nazală mai este denumită și nas intern datorită situării sale înapoia
piramidei nazale sau a nasului extern. Cavitatea nazală este separată prin intermediul
septului nazal în două compartimente, în mod fiziologic simetrice, numite fose nazale
de forma unor prisme triunghiulare cu baza situată inferior. La interior, acestea sunt
compartimentate de formațiuni denumite cornete nazale.
 Faringele este delimitat de cavitatea bucală prin baza limbii, amigdale, arcul palatin
(Arcus palatoglossus), iar spre cavitatea nazală delimitarea este realizată de coanele
nazale. Ieșirea postero-ventrală din faringe se realizează pe de o parte prin laringe
continuat cu trahea, iar pe de altă parte prin esofag.
 Laringele sau organul fonației este un organ al aparatului respirator al mamiferelor,
situat în partea anterioară a gâtului, în partea superioară a traheii, care realizează
legătura între faringe și trahee, și în care sunt situate coardele vocale.
 Traheea este un tub elastic fibros și cartilaginos, la oameni și la animale, care leagă
laringele de bronhii și prin care circulă aerul necesar respirației din cavitatea bucală
sau nazală în bronhii.
 Bronhiile sunt ramificații ale traheei care au inelele cartilaginoase complet închise. La
om traheea se continuă cu două bronhii principale, dreaptă și stângă, care se ramifică
în cinci bronhii secundare sau lobare, două bronhii secundare pentru plămânul stâng și
trei bronhii secundare pentru plămânul drept. Bronhiile lobare se continuă cu
bronhiile segmentare care se divid în bronhiole lobulare, care la rândul lor se ramifică
în bronhiole respiratorii, ramificații care nu mai conțin cartilaj.

Componentele sistemului respirator sunt: căile respiratorii (cavitatea nazală, faringele,

laringele, traheea, bronhiile) și plămânii. Fosele nazale (nările), fac legătura între mediul
extern și cavitatea nazală (mediul intern), Interiorul cavității nazale este căptușit cu o
mucoasă ale cărei secreții mențin locul mereu umed. Mucoasa, fiind puternic
vascularizată, încălzește aerul inspirat. Mucusul, cât și firele de păr din fosele nazale
opresc înaintarea prafului și a altor impurități care se pot afla în aerul inspirat.Faringele
este organul în care se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă. Laringele este
alcătuit din mai multe cartilaje, dintre care cel situat anterior prezintă o proeminență,
numită “mărul lui Adam”. La intrarea în laringe se află un căpăcel numit epiglotă, care,
la nevoie, astupă cavitatea laringelui numită glotă. Laringele este și organul vorbirii,
deoarece în interiorul său se află două perechi de pliuri numite coarde vocale. Prin
vibrarea coardelor inferioare se produc sunetele. Traheea este un tub lung de aproximativ
12cm, menținut deschis datorită inelelor cartilaginoase care intră în structura sa.
Spre esofag, țesutul cartilaginos este înlocuit cu țesut moale, ce ușurează trecerea
alimentelor prin esofag. Peretele intern al traheii este căptușit cu o mucoasă umedă, ale
cărei celule sunt ciliate. Cilii se mișcă de jos în sus, antrenănd astfel impuritățile spre
exterior. Bronhiile, în număr de două, sunt ramificații ale traheii care pătrund în plămâni.
Inelele cartilaginoase ale acestora sunt complete, iar mucoasa lor conține, de asemenea,
celule ciliate. Bronhiile se ramifică în bronhii secundare: două în plămânul stâng, trei în
plămânul drept.

 CARINA=Structura proeminenta sub forma unui muschi sau creste.

Carina traheei este o proeminenta situata in lumenul traheei, la locul de bifurcatie a
celor doua bronhii principale.
 DIAFRAGM=Membrana musculo-tendinoasa care separa cavitatea toracica de
cavitatea abdominala.