Proiect Biologie

~Sistemul respirator~

Profesor: Elevi:
Camelina Tamina Stefan Popa Andrei
Stancu Alexia
Cuprins:
Proiectul pentru sistemul respirator contine urmatoarele:
+ Nas
+ Faringe
+ Laringe
+ Trahee
+ Bronhii
+ Bronhiole
+ Plamani
+ Pleura
+ Rol

Sistemul respirator reprezinta multitudinea de organe care permit

schimbul de gaze dintre mediul extern si organism.
Nasul
Nasul se afla în centrul fetei, în pozitia de mijloc si formeaza prima parte a tractului respirator. Implicat în respiratie si
în simtul olfactiv, nasul este format din os si cartilagiu, care formeaza structura exterioara, si care iese în afara în raport
cu planul fetei. În interior, se afla fronturile cavitatii nazale, alcatuite din doua canale lungi si serpuite, acoperite cu
mucoasa, care se deschid spre exteriorul corpului, în nari.
!Stiati ca...?
Foarte rar, exista oameni care se nasc fara nas. Afecțiunea este atat de rara încat în literatura de specialitate au mai fost
semnalate doar 47 de cazuri.
Faringele

Faringele este o încrucisare a cailor digestive

prin esofag si respiratorii prin laringe. Este un canal, care
conecteaza gatul cu esofagul. Compus din mucoase
musculare, acesta reprezinta prima sectiune de trecere
catre tractul digestiv – primeste alimentele mestecate din
gura, prin înghitire – si este parte a cailor aeriene
superioare: aerul din nas intra în faringe si apoi se
deplaseaza în laringe.
Laringele
Laringele se prezinta ca un cilindru gol. Pe lânga faptul
ca este organul responsabil pentru excelenta în vorbire, el
permite trecerea aerului inhalat (de la nas și gura pana la
bronhii) si expirat (de la tuburile bronsice pana la nas si
gura). Acesta este prevazut cu un dispozitiv de închidere,
care împiedica intrarea mâncarii mestecate (bolus) care
vine din gura în timpul înghitirii.

!Afectiuni
Laringita este o afectiune a laringelui care poate
impiedica vorbirea temporar, sau uneori chiar permanent.
Traheea
Traheea este un tub elastic fibros si cartilaginos, la oameni si la
animale, care leaga laringele de bronhii si prin care circula aerul
necesar respiratiei din cavitatea bucala sau nazala în bronhii.
Traheea este un organ care continua laringele,iar apoi se imparte in
doua bronhii. se întinde de la cartilajul cricoid imediat sub laringe,
la limita dintre gat si torace (are o lungime de 10-12 cm si un
diametru la adult de 2,5 cm).Traheea este formata din 20 de inele
incomplete de cartilaj.
Bronhii

Bronhiile au o forma cilindrica si se situeaza între

bifurcatia traheei si bronhiole. Misiunea lor este sa
permita si sa asigure trecerea aerului din trahee la
bronhiole si alveolele pulmonare. În corpul uman, exista
doua bronhii principale: bronhia dreapta si bronhia
stânga.
Bronhiolele
Bronhiolele reprezinta micile ramuri terminale ale
bronhiilor din interiorul plamanilor, caracterizate printr-
un diametru mai mic de un milimetru; acestea se extind
mai departe catre alveolele pulmonare care, la randul lor,
se separa în saci alveolari (sau infundiba) – structuri
mici, celulare, în forma de sac, aranjate într-un grup care
reprezinta partea terminala a cailor respiratorii. Prin
peretii sacilor alveolari se efectueaza procesul de
schimbare a gazelor. Peretii bronhiolelor sunt formati din
celule epiteliale cubice (caracterizate prin prezenta
muschiului neted si a tesutului conjunctiv elastic).
Plamanii
Plamanii sunt cele doua organe implicate în aprovizionarea cu oxigen a organismului si
eliminarea dioxidului de carbon din sange, precum si de schimbul de gaze între mediul
înconjurator si sange (un proces cunoscut sub numele de schimb de gaze). Situati în
cavitatea toracica, plamanii sunt înconjurati de o membrana seroasa, pleura, care este
esențiala pentru îndeplinirea functiilor lor. Cei doi plămânii sunt separați de un spațiu
între coloana vertebrală și stern, mediastinul, care include și inima, esofagul, traheea,
bronhiile, glanda timus și vasele mari. Fiecare dintre cei doi plămâni au în partea
superioară un vârf, care se extinde în sus până la baza gâtului, și care se sprijină pe
mușchiul diafragmatic în partea inferioară. Principala lor sarcină este să primească
încărcătura de dioxid de carbon din sânge și deșeurile din fluxul sanguin și să îl curețe:
odată curățat, sângele este apoi trimis la inimă, de unde este transmis la toate organele și
țesuturile. Plămânii au un grad ridicat de elasticitate, care permite expulzarea aerului în
timpul expirării. Ca și în cazul, doar un singur plămân este suficient pentru a asigura
funcționarea întregului proces de respirație. rinichilor

!Boli pulmonare
Bronsita cronica este definita ca o tuse productiva care dureaza de trei luni sau mai mult
pe an timp de cel putin doi ani.
Astmul este o afectiune inflamatorie cronica comuna a cailor respiratorii. Printre
simptomele comune se întalnesc respiratie suieratoare, tuse, senzatie de apasare în piept
si dispnee.
Pleura
Pleura este membrana seroasa, care acopera plamanii. Ea
este compusa din doua straturi, numite straturi pleurale:
stratul pleural parietal (numit si “pleura parietala”) este
situat în partea exterioara a plamanilor si îi separa de
peretele toracic, iar stratul pleural visceral (numit si
“pleura viscerala”), adera la suprafata interioara a
plamanului. Sarcina pleurei este de a le permite
plamanilor sa alunece pe peretii cavitatii pulmonare
(spatiul toracelui, în interiorul caruia sunt localizati) si sa
permita expansiunea lor în timpul inhalarii.
Rolul
Functia sistemului respirator este de a permite schimbul
de gaze, adica procesul care face posibila alimentarea
cu oxigen a tuturor organelor si tesuturilor, prin
oxigenarea sangelui.