UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA OV

Catedra Design de Produs i Robotic

Simpozionul na ional cu participare interna ional
PRoiectarea ASIstat de Calculator
P R A S I C ' 02
Vol. III – Design de Produs
7-8 Noiembrie Bra ov, România
ISBN 973-635-076-2

DESPRE MODULE I MODULARE ÎN DESIGNUL INDUSTRIAL

Lucian BÂRSAN, Anca BÂRSAN

Universitatea "Transilvania" din Bra ov

Abstract: This paper presents the existing types of modules and the way modulation is used in art and
architecture. The modular system called ”modulor” designed by Le Corbusier in which he proposed to
apply the human body proportions in architecture is presented. Once the industry developed, modulation
became a fundamental principle successfully applied to industrial products design. Modulation represents
the basic concept, the mass production stands on. Applying this principle in product design make the
products more economic, with better maintenance and ease of materials recycling.

Cuvinte cheie: modul, modulare, design.

1.Introducere conven ional; din aceste motive se mai nume te i

Prin modulare se în elege utilizarea unei unit i
de m sur unice, de baz , care prin repetarea sau
subîmp r irea ei, serve te la dimensionarea tuturor
elementelor componente, cât i a întregului. Aceast
dimensiune de baz poart denumirea de modul.
Modulul poate fi:
• modul propor#ional (intrinsec), care nu
depinde de unitatea de m sur ; dac se confund cu
m rimea unui element sau a unui organ apar inând
unui organism se nume te natural sau organic;
denumirea de modul intrinsec provine de la faptul c
acest modul este con inut în produsul creat, este dat
de acesta i este independent de orice unitate de
m sur ; serve te pentru punerea direct în propor ie,
de unde i denumirea de propor ional;
• modul conven#ional (extrinsec), care depinde
de dimensiunea unui material; a ap rut din
necesitatea de producere în serie, de standardizare a
unor elemente; nu rezult din produs, nu reprezint
dimensiunile unui organ sau element al produsului,
ci invers, este impus acestuia din afar , în mod
modul anorganic sau metric;
• modul tehnic - este un modul hibrid i
reprezint un modul conven ional, care fiind
introdus într-un produs devine în acesta modul
propor ional.
2.Modularea în art i arhitectur
Modularea a fost utilizat din antichitate, grecii
fiind cei care au dus la perfec iune aceast metod
de punere în propor ie. Ei au folosit cu predilec ie,
ca valoare a modulului, num rul de aur atât pentru
crea iile artistice, cât i pentru cele arhitectonice.
Metoda a fost preluat de romani de la greci. Arti tii
plastici i arhitec ii Rena terii au repus-o în vigoare,
pentru ca, mai târziu, în perioada barocului, s nu
mai fie utilizat . In secolele al XIX-lea i al XX-lea,
odat cu revolu ia industrial , cu industrializarea
construc iilor i dezvoltarea produc iei de serie,
modularea a reap rut, impunându-se în special din
motive tehnice i economice i mai pu in estetice, în
mod deosebit în activitatea de standardizare i de
tipizare.
 Fig. 1
Pe parcursul timpului s-a încercat impunerea
unor sisteme modulare valorice unice, dar nu s-a
putut stabili un astfel de sistem datorit diversit ii
activit ilor productive. Unul din acestea, care a
r spuns cel mai bine cerin elor impuse, a fost
"modulor-ul", sistem realizat de Le Corbusier i
prezentat în lucrarea "Le Modulor", în 1949. Acesta
a încercat s stabileasc propor iile optime între
diferitele p r i ale corpului omenesc, care s stea la
baza concep iei atât în arhitectur cât i în produc ia
de bunuri de consum [1].
Sistemul este bazat pe sec iunea de aur, de unde
i denumirea lui ("modul" = scar /raport de
propor ii i "or" = aur). Modulul este un segment
egal cu în l imea unui om de talie mijlocie stând în
picioare i având un bra ridicat, adic 2260 mm
(fig.1, realizat dup un desen original al lui Le
Corbusier). Ombilicul împarte segmentul în dou
p r i egale de câte 1130 mm; partea superioar este
împ r it în dou segmente: unul de 698 mm, de la
ombilic la cap i altul de 432 mm, de la cap pân în
vârful degetelor bra ului ridicat. Dimensiunile
adoptate formeaz un ir fibonaccian, de forma: 3;
6; 9; 15; 24; 39; 63; 102; 165, 267; 432; 698; 1130;
1828...
Le Corbusier a urm rit s pun la dispozi ia
creatorilor de bunuri materiale un instrument
auxiliar de lucru, nu o regul fix , rigid . Chiar dac
lungimea bra ului este pu in arbitrar , modulor-ul
are meritul de a fi impus i în arhitectur elementul
uman ca o voin determinant . Le Corbusier a
încercat s fac leg tura între sistemul de m suri
anglo-saxon, sistem organic bazat pe unit i naturale
(degetul sau olul, piciorul, cotul etc.) i sistemul
metric, anorganic.
De foarte mult timp, în Japonia exist un sistem
modular bazat pe dimensiunile umane: aproximativ
90 x180 cm. Acest modul arhitectural, dublu p trat,
se nume te tatami i este utilizat pentru
determinarea spa iilor func ionale din locuin ele
tradi ionale japoneze (fig.2).
El corespunde unui sistem de m sur specific.
Aceea i propor ie se reg se te i la dimensiunile
verticale (de exemplu în l imea u ilor). Acest modul
creaz cu adev rat un ritm, un reper matematic
sus inând spa iul. Totul degaj armonie i odihne te
privirea. Ritmul întregului este determinat de
ansamblul jocului complex al diverselor elemente
componente; este un “ritm sintactic”.
Metoda modul rii permite realizarea de forme
pornind de la un element de baz , modulul, care prin
combina ii succesive i respectându-se anumite
reguli, conduce la ob inerea unor crea ii echilibrate,
estetice. Principiul de combinare a modulelor este
determinat la rândul s u de simetria obiectului, prin
simetrie în elegându-se în acest caz proprietatea de a
crea propor ii armonioase, utilizând rapoarte egale
în construc ia formelor îmbinate într-o anumit
ordine sau ritm i legând p r ile componente într-un
ansamblu unitar [2].
Fig. 2
Realizarea unor crea ii armonioase prin
modulare presupune parcurgerea urm toarelor faze:
• alegerea unuia sau mai multor module de
baz , func ie de complexitatea formei;
• dispunerea logic a modulelor în ansamblu;
• realizarea egalit ii de rapoarte între
module;
 • înl n uirea plastic a elementelor primare
ale formei (suprafe elor i volumelor) într-
a. b.
e. f.
Fig. 3
3. Modularea ca principiu în design
Una dintre etapele procesului de planificare i
design este cea de proiectare conceptual . În cadrul
acestei etape este esen ial identificarea func iei
generale i a subfunc iior, precum i crearea
structurii func iilor.
Scopurile desfacerii în subfunc ii sunt:
• determinarea subfunc iilor, facilitându-se astfel
c utarea ulterioar a solu iilor;
• combinarea subfunc iilor într-o structur de
func ii, simpl i f r ambiguit i.
La stabilirea structurii func iilor trebuie f cut
distinc ie între proiect original i proiect adaptat. În
cazul proiectelor originale, nu sunt cunoscute nici
subfunc iile, nici rela iile între acestea. În acest caz,
g sirea structurii optime a func iei constituie cea
mai important etap a designului de concep ie.
La proiectele adaptate, punctul de plecare îl
constituie structura func iei, pentru solu ia existent
structura putând fi cunoscut analizând produsul ce
face obiectul dezvolt rii.
Structurile func iei sunt de mare importan în
dezvolatarea sistemelor modulare. Un avantaj al
stabilirii acestora este c permite definirea clar a
subsistemelor existente, precum i a celor noi, astfel
încât acestea pot fi studiate i tratate separat.
În sistemele modulare, structura func iilor are o
influen decisiv asupra modulelor i a aranj rii
acestora. Concep ia modular a produselor are o
deosebit importan cel pu in în ce prive te dou
aspecte: între inerea i posibilitatea de refolosire a
produsului, respectiv de reciclare a materialelor
componente.
Astfel, m surile de inspec ie i între inere pot fi
reduse la minim când solu ia tehnic este construit
un întreg care s prezinte coeren formal
i dimensional .
c. d.
g. h.
pe conceptul de structur modular . În cazul
defect rii unui modul sau a unui reper din
componen a modulului, acesta este înlocuit, iar
depanarea se realizeaz separat. În acest fel, timpul
cât produsul este scos din uz se scurteaz la minim.
Aplicarea principiului modul rii reprezint
a adar, una dintre m surile tehnice esen iale în ce
prive te reducerea efortului inspec iilor i/sau
opera iilor de service.
Un alt aspect important i de extrem actualitate
îl reprezint , pentru o construc ie modular ,
posibilitatea de a fi refolosit într-o propor ie mai
mare sau mai mic .
Avantajele produselor modulare constau în
prelungirea vie ii acestora, facilitarea reproces rii i
recondi ion rii i, nu în ultimul rând, posibilit ile
de reciclare a materialelor. Toate aceste aspecte
trebuie avute în vedere în timpul tuturor etapelor
procesului de design, începând cu lista de cerin e i
pân la stabilirea structurii constructive.
Trebuie amintit aici i leg tura care exist între
modulare i standardizare. Cele dou concepte se
sprijin i se determin reciproc i reprezint baza
produc iei industriale de serie. Modularea nu poate
exista în afara standardiz rii.
4. Aplica2ii ale modul rii în industrie
Identificarea, selec ionarea i utilizarea
modulelor pentru crearea formelor se realizeaz în
corela ie cu func iile obiectivelor, modulul
nereprezentând doar o simpl repetare a unei unit i
elementare a formei; modularea implic organizarea
global a întregulului sistem, care este însu i
obiectul considerat.
 Metoda modul rii este exemplificat în fig.3,
variantele din fig.3,b...h fiind solu ii posibile pentru
structura din fig.3,a; în fig.3,c, g i h s-au utilizat
module de aceea i form i m rime, în fig.3,e
module de aceea i form , dar de m rime diferit , iar
în fig.3,b, d i f, structura este conceput din dou
module de forme diferite.
Modularea nu trebuie confundat cu
standardizarea. Normalizarea unei m rimi este
condi ionat de definirea exact a acesteia sau a
limitelor între care poate varia. A standardiza
înseamn a elimina riscul arbitrarului f r ca aceasta
s implice substituirea crea iei prin norme, acestea
constituind numai elemente ajut toare în procesul de
elaborare a formei. Produc ia de serie nu poate fi
conceput în absen a standardiz rii.
In concluzie, punerea în propor ie a unui obiect
trebuie f cut luând în considerare func ionalitatea,
utilitatea acestuia, precum i ambian a de
întrebuin are i adoptând o metod unitar ,
aplicabil atât p r ilor cât i întregului.
In construc ia de ma ini, forma este subordonat
în primul rând func iei. Nu se poate accepta ideea
ob inerii de forme frumoase f cându-se abstrac ie de
considerentele func ionale, ergonomice i 1. Bârsan I.L. i colectiv. Estetic% industrial%.
economice. In practic , s-au stabilit pentru diferite
categorii de utilaje, corel ri specifice, ca de
exemplu: rapoarte între dimensiuni i puterea
instalat , pentru ma ini-unelte; rapoarte între
dimensiunile antropometrice umane i organele de
comand pentru orice loc de munc etc. Aceste
corel ri stau la baza determin rii formelor i
dimensiunilor primare. Proiectantul trebuie s
stabileasc ni te propor ii dimensionale ale
produsului care s asigure îmbinarea criteriilor
func ionale, ergonomice i economice cu cele
estetice, în scopul ob inerii unor bunuri armonioase,
frumoase.
5. Concluzii
Utilizarea modulelor este necesar atât din punct
de vedere tehnic, cât i estetic. Propor ionalitatea
este un principiu ce caracterizeaz lumea material .
Utilizat în art i arhitectur practic
dintotdeauna, modularea este un principiu de baz al
produc iei industriale actuale. Al turi de
standardizare, principiul modul rii contribuie la
crearea unor produse economice, u or de între inut
i de reciclat.
Bibliografie
Universitatea Transilvania din Bra ov, 1998.
2. Gasson P. The Theory of Design. Dunod. Paris,
1992.