Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Construcții, Geodezie și Cadastru
Departament Inginerie, Management și Evaluarea Imobilului

Lucrare de an
La disciplina: Evaluarea imobilului cu destinație specială

TEMA: Evaluarea unei porțiuni de cale ferată

A elaborat : st. gr. EI-1508

Leu Ana

A verificat: lect. univ.

Vitanov Alexandru

Chişinău 2018
 CUPRINS

INTRODUCERE......................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1 IMOBILUL DESTINAȚIE SPECIALĂ. GENERALITĂȚI PRIVIND CALEA
FERATĂ. ..................................................................................................................................................... 4
CAPITOLUL 2 EVALUAREA UNEI PORȚIUNI DE CALE FERATĂ ............................................ 11
CONCLUZII ............................................................................................................................................. 14
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 15
Anexa 1. Extras din УПВС pentru umplutură ......................................... Error! Bookmark not defined.
Anexa 2. Extras din УПВС pentru balast.................................................. Error! Bookmark not defined.
Anexa 3. Extras din УПВС pentru traversă.............................................. Error! Bookmark not defined.
Anexa 4. Extras din УПВС pentru șine ..................................................... Error! Bookmark not defined.
Anexa 5. Extras din УПВС pentru schimbător de cale ............................ Error! Bookmark not defined.
Anexa 6. Extras din УПВС pentru suport................................................. Error! Bookmark not defined.

2
 INTRODUCERE
Evaluarea bunurilor imobiliare este o nouă direcţie în ştiinţa şi practica economică, apărută la
noi relativ recent, pe la mijlocul anilor '90. Necesitatea de a determina valoarea de piaţă a bunurilor
imobiliare a apărut în procesul formării pieţei imobiliare secundare, cînd s-au activizat operaţiile de
vînzare, cumpărare, donaţie, gajare a bunurilor ş.a.
În toată lumea, construcţiile reprezintă unul din cele mai mari și mai valoroase active ale
statului, municipalităţilor, firmelor şi ale persoanelor fizice, motiv pentru care tot mai frecvent, în
practică întâlnim situaţii în care proprietarul, statul sau oricare altă persoană fizică sau juridică,
doreşte să cunoască valoarea reală, de piaţă a acestora. Aşadar, proprietatea imobiliara reprezintă o
parte considerabila a avuţiei mondiale iar activitateade evaluare este fundamentală pentru asigurarea
viabilităţii proprietăţii globale şi a pieţelor financiare.
Scopul lucrării este de a estima valoarea de piață a unei porțiuni de cale ferată, de a evidenţia
importanţa respectării cerinţelor faţă de activitatea de evaluare precum și cunoașterea elementelor
constituiente ale acesteia.
Lucrarea dată este structurată în 2 capitole:
Primul capitol „IMOBILUL DESTINAȚIE SPECIALĂ. GENERALITĂȚI PRIVIND CALEA
FERATĂ „ are menirea de a explica structura și componența unei căli ferate precum ți unele
construcții speciale în cadrul călii ferate.. În al doilea capitol „ EVALUAREA UNEI PORȚIUNI
DE CALE FERATĂ”, este reflectat nemijlocit evaluarea porțiunii de cale ferată.
Lucrarea dată este constituită din două capitole, conține 8 figuri, 2 tabele, 5 surse bibliografice,
6 anexe, fiind expusă pe un volum de de pagini

3
 CAPITOLUL 1. IMOBILUL DESTINAȚIE SPECIALĂ. GENERALITĂȚI PRIVIND
CALEA FERATĂ.
Transportul feroviar este o economie complexă, diversificată, care cuprinde căile ferate,
întreprinderile producătoare și alte unități care formează infrastructura pentru serviciile sale.

Figura 1.1 Vedere generală a călei ferate

Procesul de transport este realizat printr-o varietate de mijloace tehnice, dintre care cele mai
importante sunt:
1. stații de cale ferată și stații de cale ferată.
2. Materialul rulant.
3. Dispozitivele pentru îmbarcarea și debarcarea pasagerilor, încărcarea, descărcarea și
depozitarea mărfurilor.
4. Dispozitive de automatizare și de calcul pentru controlul traficului feroviar.
5. Dispozitive de comunicare pentru a asigura eficiența proceselor de producție, condițiile de
lucru sigure și circulația trenurilor.
6. Facilități pentru inspecția tehnică, repararea și echiparea materialului rulant (locomotive
electrice, locomotive diesel, mașini, vagoane de cale ferată etc.).
7. Dispozitive de alimentare cu energie electrică.
8. Dispozitive de alimentare cu apă.
9. Logistica infrastructurii.
O cale ferată este un complex de structuri inginerești destinate trecerii trenurilor cu viteză fixă
pe ea (figura 1). Calea ferată constituie structurile inferioare și superioare.

4
 Figura 1.2. Exemplu de vârf căi (rambleu)
Structura inferioară a pistei constă în: o schelă de drum și structuri artificiale. Podeaua de
rulare este o suprafață de pământ special tratată.

Figura 1.3 Trecere pe pod

Structuri artificiale sunt poduri , țeava , pasaje superioare , galeria , tunelul, viaducte, etc.
Scopul podurilor și tunelurilor este bine cunoscut. Țevile sunt proiectate pentru a trece apa
pe calea ferată.
Galerii - pentru a proteja căile ferate de alunecările de teren din zonele montane. Viaductele
permit să depășiți ravenele profunde și râurile.
Viaductul este poduri înalte (până la 100 de metri și mai mult) folosite pentru a traversa
chei de munte, văi adânci și ravene ;
Apeduct - un pod sau un pasaj cu o conductă de apă (țeavă, tavă, canal), care este construită
la intersecția conductei de apă cu o râpă, chei, râu, șosea și alte obstacole;
Pasajele sunt construite pentru a traversa căile ferate cu autostrăzi. Structura superioară a
pistei constă dintr-un strat de balast, traverse, șine, întrerupătoare și alte structuri. Șinele sunt
conectate cu traverse și formează o rețea feroviară. Stratul de balast acționează ca bază pentru
grătarul feroviar, preluând presiunea din încărcăturile materialului rulant

5
 Figura 1.4 Pod cu trecere pe jos

Stratul de balast trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de bază:

1. Să aibă bune proprietăți de drenaj, adică să lase apa să treacă fără să o țină în grosime și
să împiedice supraîncălzirea platformei principale a patului căilor ferate.
2. Să fie durabil.
3. Să aibă un cost redus.
Stratul de balast poate fi confecționat din diverse materiale. Pentru construirea de balast
sunt utilizate:
 Criblură.
 Pietriș.
 Amestec de nisip.
 Azbest.
 Lumașel.
 Nisip.
Ultimele două materiale sunt folosite pentru construcția de balast numai în zone cu
activitate redusă. Balastul zdrobit se aplică pe toate autostrăzile principale și exprese. Traversele
servesc la fixarea șinelor, acționând ca bază.

6
 Figura 1.5 Viaduct

Traversele pot fi din lemn sau din beton armat. În străinătate, au folosit și traverse
metalice. În țara noastră, folosiți în principal traverse de lemn. Șinele conectate la traverse
formează o rețea feroviară.

Frecvența amplasării traverselor de-a lungul liniei este numită epura traverselor. Patru
epure de 1440, 1600, 1840 și 2000 de traverse pe kilometru au fost distribuite în țara noastră. Cu
cât este mai mare categoria drumului, cu atât mai mult cu cât este mai rapidă sau cu încărcătură
mare, cu atât numărul de traverse este mai mare pe 1 km. Șinele sunt proiectate pentru a ghida
circulația roților materialului rulant.

Figura 1.6 Galerie împotriva colapsurilor

7
 Figura 1.7 Tunel prin munte

În plus, șinele îndeplinesc funcția de transmitere a energiei electrice către un material rulant
electric (EPS), care acționează ca unul dintre elementele circuitului electric. Două fire ale căilor
ferate sunt de asemenea utilizate pentru transmiterea semnalelor electrice de blocare automată - un
sistem de delimitare a trenurilor în spațiu utilizând semafoare.

Următoarele tipuri de șine sunt utilizate în țara noastră: Р-50, Р-65 și Р-75. În acest caz,
litera P desemnează - șina, iar cifra reprezintă greutatea unui segment de metru. Lungimea șinelor
pe autostrăzile principale este de 25 m. Calea, construită din șine individuale, se numește cale de
legătură.

Figura 1.8 Schimbător de cale

Șinele sunt atașate la traverse cu dispozitive speciale de fixare a șinelor. Pista continuă este
formată din șine sudate într-un bici lung de 800 de metri.

8
 Calea ferată este o cale de comunicație și reprezintă mijlocul de transport terestru, destinat
circulației vehiculelor prin rulare pe șine sau cabluri. Aceasta constă dintr-un ansamblu de
construcții și instalații cu ajutorul cărora se asigură circulația materialului rulant (tren, vagoane) în
vederea efectuării transporturilor de călători și bunuri materiale.
Calea ferată este una din cele mai complexe lucrări inginerești, avându-se în vedere
caracterul extrem de variat al construcțiilor și instalațiilor ce o compun pe de o parte, volumul și
răspândirea lor pe de altă parte.
O cale ferată care leagă două sau mai multe localități împreună este numită uzual, linie (de
cale ferată). Între două localități (stații, gări) o cale ferată poate fi simplă sau dublă, cea din urmă
permițând trafic simultan de trenuri în ambele sensuri, fără a necesita „încrucișări” în gări
În Republica Moldova imobilul cu destinație specială sunt descrise în Legea nr.1530
privind ocrotirea monumentelor din 22.06.1993 [1], care prevede:
Monumente sînt obiecte sau ansambluri de obiecte cu valoare istorică, artistică sau ştiinţifică,
care reprezintă mărturii ale evoluţiei civilizaţiilor de pe teritoriul republicii, precum şi ale
dezvoltării spirituale, politice, economice şi sociale şi care sînt înscrise în Registrul
monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat (denumit în cele ce urmează Registrul
monumentelor).
Monumentele reprezintă bunuri imobile şi mobile.Monumente sub formă de bunuri
imobile pot fi obiecte aparte ori însambluri de obiecte. Monumente aparte sub formă de
bunuri imobile se consideră:
obiectele naturale cu valoare geologică, biologică, zoologică, antropologică, arheologică,
etnografică istorică, clădiri construcţii, monumente în cimitire, opere de artă monumentală
şi de arhitectură, tumuli, stele de piatră, morminte antice izolate, fortificaţii, drumuri antice,
poduri străvechi şi apeducte medievale.
Ansambluri de monumente sub formă de bunuri imobile se consideră: teritorii şi landşafturi
naturale, ansambluri şi situri arheologice care cuprind cetăţui de pîmînt, aşezări nefortificate
(grădişti, aşezări antice, staţiuni ale omului primitiv, grote, peşteri, grupuri tumulare, necropole,
straturi cu valoare arhrologică), ansambluri de monumente cu valoaristorică,
arheologică sau memorială (memorialuri, cimitire) care cuprind obiecte antropologice,
valuri de pămînt stele de piatră, morminte antice izolate, şanţuri antice de apărare, obiecte
etnografice, ansambluri şi rezervaţii de arhitectură urbană şi rurală (oraşe, centre orăşeneşti,

9
cartiere, pieţe, străzi, cetăţi, ansambluri monastice, curţi boiereşti, parcuri, landşafturi
naturale cu obiecte de arhitectură).
Monumente sub formă de bunuri mobile se consideră: obiectele
naturale cu valoare geologică, biologică, zoolgică, antropologică, obiecte cu valoare
numismatică (monede izolate, tezaure de monede şi de obiecte antice), etnografică, arhiologică
(unelte de muncă, obiecte de uz casnic, arme, podoabe şi alte piese cu valoare istorică), materiale
epigrafice, relicte, obiecte cu caracter memorial, monumente ale ştiinţei şi tehnicii, opere de artă
(pictură, sculptură, grafică, obiecte de artă decorativă şi aplicată), de anticariat, precum şi
monumente documentare (acte ori documente scrise de mînă sau
dactilografiate, materiale cartografice, fotografii, filme, discuri, înregistrări audio sau video),
cărţi (manuscripte, incunabule), ediţii vechi şi rare.
Ocrotirea monumentelor de către stat cuprinde prevederea şi asigurarea lucrărilor de
evidenţă, studiere, punere în valoare, salvare, protejare, conservare şi restaurare; extinderea
bazei materiale; folosinţa şi accesibilitatea monumentelor pentru diverse investigaţii, în
procesul de instruire şi propagare. Ocrotirea de către stat este exercitată de Parlament, de
Guvern, de consiliile raionale, municipale, orăşeneşti şi comunale şi de preşedinţii raioanelor
şi primar.
În scopul evidenţei, studierii, punerii în valoare,salvării, protejării, conservării şi
restaurării monumentelor pe principii ştiinţifice, organele de stat pentru
ocrotirea monumentelor sînt obligate să înfiinţeze consilii ştiinţifice şi restauratori), luînd
în considerare la întocmirea Registrului monumentelor, precum şi la înscrierea monumentelor
în acest registru, avizele corespunzătoare.

10
 CAPITOLUL 2. EVALUAREA UNEI PORȚIUNI DE CALE FERATĂ
Pentru a efectua calculele necesare trebuie să determinăm volumele emlementelor
componente,astfel în figura 2.1, este rerezentat schema constructive a călii ferate.

Figura 2.1 Schema călii ferate

Efectuarea calculelor:
Tabelul 2.1 Datele inițiale

Denumire Varianta
Lungimea porțiunii, m 1860
Tipul pămîntului de umplutură Obișnuit
Înălțimea umpluturii, m 1,13
Tipul balastului Pietriș de carieră
Materialul și tipul traverselor Lemn neimpregnat
Lungimea șinelor, m 25
Tipul șinelor P50
Nr. de traverse pe un km 1840
Tipul schimbătorului de cale 1/9
Tipul suportului De lemn

Determinarea volumelor:

Așa cum figurile reprezintă niste trapeze, folosim formula pentru determinarea ariei
trapezului:

11
 3,14 + 4,4
𝑆𝐴 = ∗ 0,4 = 1,5 𝑚. 𝑝
2
5,6 + 9,52
𝑆𝐵 = ∗ 1,13 = 8,54 𝑚. 𝑝
2
𝑉𝑝𝑟 = 0,14 ∗ 0,25 ∗ 2,343 = 0,082 𝑚. 𝑐

Determinarea numărului de traverse pentru lungimea de cale ferată:

𝑁𝑟𝑡𝑟 = 1,86 ∗ 1840 = 3422 𝑏𝑢𝑐
Determinarea volumului traverselor:
𝑉𝑡𝑟 = 3422 ∗ 0,082 = 280,6 𝑚. 𝑐
Determinarea volumului balastului:
𝑉𝑏𝑎𝑙 = (1,5 ∗ 1860) − 280,6 = 2509,4 𝑚. 𝑐
Determinarea valorii de piață prin abordarea prin cost:
Pentru efectuarea calculelor s-a folosit ICVR (УПВС), culeg. 21. Se consideră cheltuielile
indirecte egale cu 1,11, indicile beneficiului investitorului egal cu 1,20 și taxa pe valoare
adăugată(TVA) egal cu 1,20
Tabelul 2.2 Determinarea valorii de piață a porțiunii de cale ferată
Prisma
Nr. de Schimbător
d/o Indicator Umplutură balast Traverse Șine Suport de cale
1 2 3 4 5 6 7 8
Costul a 1 m.c. (rub.
1,86
1 1969) 5,91 3,18 48700 284 3170
Coeficientul de corecţie
1,03 1,03 1,03 1,03 1,03 1,03
2 pentru seismicitate
Costul a 1 m.c. corectat
1,92 6,09 3,28 50 161,00 292,52 3265,10
3 (rub. 1969)
Indicele modificării
preţurilor din 1969 la 1,19 1,19 1,19 1,19 1,19 1,19
4 1984
Indicele modificării
preţurilor din 1984 la 1,51 1,51 1,51 1,51 1,51 1,51
5 1991
Indicele modificării
preţurilor din 1991 la 38,883 38,883 38,883 38,883 38,883 38,883
6 2017, trim.IV
Costul a 1 m.c. corectat
133,85 425,31 228,85 3504692,02 20438,04 228128,82
7 (lei, 2018)

12
 Coeficientul cheltuielilor
1,11 1,11 1,11 1,11 1,11 1,11
8 indirecte
Coeficientul beneficiul
1,20 1,20 1,20 1,20 1,20 1,20
9 investitorului
10 Coeficientul T.V.A. 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2 1,2
11 Volumul elementului, m.c 15 884 2509,40 280,60 1,86 1,00 1,00
Valoarea de reconstituire a 1 067
2 126 203 64 215 6 518 727 20 438 228 129
12 elementelor, lei 280
Valoarea de
10 024 991
13 reconstituire toală, lei
14 Determinarea uzurii fizice
15 Vîrsta reală, ani 37
Uzura fizică a
74
16 elementelor, %
17 Valoarea de piață, lei 2 606 498
Valoarea de piață, euro
133 306
18 (1 euro= 19,5527 lei)
Sursa: elaborate de autor
În urma efectuării calculelor și aplicînd metodele și tehnicile potrivite am determinat
valoarea de piață a unei porțiuni de cale ferată, care este la data de 11.10.2018 egală cu 133 306
euro sau 2 606 498 de lei.

13
 CONCLUZII
Calea ferată este o cale de comunicație și reprezintă mijlocul de transport terestru, destinat
circulației vehiculelor prin rulare pe șine sau cabluri. Aceasta constă dintr-un ansamblu de
construcții și instalații cu ajutorul cărora se asigură circulația materialului rulant (tren, vagoane) în
vederea efectuării transporturilor de călători și bunuri materiale.
Calea ferată este una din cele mai complexe lucrări inginerești, avându-se în vedere
caracterul extrem de variat al construcțiilor și instalațiilor ce o compun pe de o parte, volumul și
răspândirea lor pe de altă parte.
Scopul lucrării date a fost estimarea valorii de piață a unei porțiuni de cale ferată, de a
evidenţia importanţa respectării cerinţelor faţă de activitatea de evaluare precum și cunoașterea
elementelor constituiente ale acesteia.
În urma efectuării lucrării amutilizat tehnici și metode pentru estimarea valorii de
reconstituire și a valorii de piață a porțiunii de cale ferată.

14
BIBLIOGRAFIE
1. Legea privind ocrotirea monumentelor-
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311610
2. Generalități privind calea ferată-http://lokomo.ru/zheleznodorozhnyy-put/sooruzheniya-i-
ustroystva-zheleznodorozhnogo-transporta.html
3. Construcții pe cale ferată- http://vse-lekcii.ru/zheleznodorozhnyj-
transport/zheleznodorozhnyj-put-i-putevoe-hozyajstvo/iskusstvennye-sooruzheniya
4. Indici УПВС- http://kine.com.ua/upvs/

15