Planificare și previziune

financiară. Curs
Titular disciplină: dr. Maria Cojocaru

TEMA 2. METODE ȘI TEHNICI

DE PREVIZIUNE FINANCIARĂ
Conceptul de previziune
 Organizarea activităţii de previziune

• Deosebim două situaţii esenţial diferite privind organizarea activităţii de previziune în cadrul unei
organizaţii:
1. În primul caz (mai rar întâlnit), cei ce efectuează previziunea vor fi şi cei care vor întocmi planul,
şi/ sau vor lua decizia. Acest caz se aplică de regulă în cazul firmelor de dimensiune mică şi
mijlocie. În acest caz organizarea activităţii de previziune şi planificare este mai puţin relevantă iar
personalul nu este specializat.
2. Cazul cel mai frecvent este cel în care cel ce efectuează previziunea şi întocmeşte planul diferă
de decident. Acest caz se aplică de regulă în cazul firmelor de dimensiune mare.
3. În acest caz previziunea intră în atribuţiile:
 tuturor departamentelor funcţionale, caz în care se impune o puternică colaborare
între
 departamente
 unui singur departament funcţional care centralizează datele de la restul
compartimentelor. În acest caz, activitatea de previziune şi planificare este riguros
organizată şi derulată de personal specializat.
 activitatea de previziune este externalizată şi lăsată în seama unei firme specializate
în activitatea de previziune.
 Etapele fundamentale ale elaborării
previziunilor
Etape:
– Stabilirea obiectivului și obiectului previziunii;
– Fixarea perioadei de timp pentru care se elaborează previziunea (orizontul
prognozei), precum şi al gradului de detaliere al acesteia (global sau pe fiecare
produs în parte).
– Colectarea şi evaluarea fondului de date necesar elaborării previziunii
– Alegerea metodei de previziune (realizată în general în funcţie de datele
disponibile)
– Elaborarea propriu-zisă a previziunilor
– Alegerea modalităţii de prezentare a rezultatelor previziuni (alegerea din
multitudinea de alternative a variantei cele mai probabile; prezentarea
rezultatelor sub forma unor scenarii - pesimist, realist, optimist; sau prezentarea
sub formă de interval de încredere etc.)
– Evaluarea acurateţei metodei utilizate prin compararea valorilor prognozate cu
datele reale odată ce acestea devin disponibile (etapă foarte utilă în selectarea
ulterioară a metodei celei mai potrivite).
 Forme şi categorii de previziune
În funcţie de lungimea orizontului de previziune, pot exista:
• previziuni pe termen foarte lung (poate fi pe 30 de ani sau chiar mai mult – vezi
compania Shell)
• previziuni pe termen lung (de obicei între 3 şi 10 ani)
• previziuni pe temen mediu (cuantificat în luni sau trimestre dar poate să ajungă şi
până la 1 sau 2 ani)
• previziuni pe termen scurt ( la nivel de zile sau săptămâni)
• previziuni pe termen foarte scurt ( 1 oră, 10 minute, 5 minute etc. – specifice
tranzacţiilor bursiere)
• Trebuie precizat faptul că nu se pot stabilii bariere ferme în delimitarea lungimii unui
orizont de previziune acestea depinzând foarte mult de domeniul de activitate (ceea
ce pentru o companie cu producţie industrială reprezintă un termen scurt pentru un
fond de investiţii financiare poate reprezenta un termen lung)
În funcţie de gradul de agregare a rezultatelor, putem avea:
• previziuni sintetice (globale)
• previziuni analitice (detaliate)
Metode de previziune
Metode calitative