Universitatea Babeș- Bolyai, Cluj Napoca,

Facultatea de Știinţe politice, Administrative şi ale Comunicării

Curs universitar: Achiziţii publice, concesiuni, parteneriat public-privat

LUCRARE DE ABSOLVIRE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Lect. Dr. RALUCA SUCIU

ABSOLVENT :

Demeny(Buda) Rozalia

CLUJ-NAPOCA

2017
 Universitatea Babeș- Bolyai, Cluj Napoca,
Facultatea de Știinţe politice, Administrative şi ale Comunicării
Curs universitar: Achiziţii publice, concesiuni, parteneriat public-privat

COSTUL PE CICLUL DE VIATA

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:

Lect. Dr. Raluca Suciu

ABSOLVENT :

Demeny(Buda) Rozalia

CLUJ-NAPOCA

2017
 Cuprins

Introducere ................................................................................................................................. 2
1. Ce este costul pe ciclu de viață? ......................................................................................... 3
1.1Definirea costului pe ciclu de viată .................................................................................... 3
1.2 Costul total de proprietate.................................................................................................. 4
1.3 Analiza ciclului de viață .................................................................................................... 5
2.Costul pe ciclul de viață în achiziții ....................................................................................... 6
2.1 Includerea costului pe ciclu de viată în achiziții................................................................ 6
2.2 LCC în Directiva achizițiilor publice 2014/24/EU ............................................................ 6
2.3 Încorporarea LCC în procesul de contractare a construcțiilor ........................................ 10
3. LCC și mediul ...................................................................................................................... 10
3.1 Directiva privind vehiculele nepoluante .......................................................................... 11
3.2 Noul instument LCC al Comisiei Europene .................................................................... 12
4. Provocări specifice și experiențe cu privire la includerea externalităților în LCC .............. 12
4.1 Realizări până în prezent ................................................................................................. 12
5. Exemple practice privind implementarea costului pe ciclu de viață ... Error! Bookmark not
defined.
6.Provocări și soluții ................................................................................................................. 19
6.1 Provocări .......................................................................................................................... 20
6.2 Soluții............................................................................................................................... 24
Concluzii .................................................................................................................................. 33

1
 Introducere

Această lucrare propune analiza conceptului de costul pe ciclu de viață precum și

necesitatea și beneficiile aduse prin includerea în procesul de achiziții publice.

Creșterea competitivității nu mai poate fi privită la ora actuală separat de dezvoltarea

durabilă.

Viziunea strategică a UE, îşi propune să ,,investească în creştere”, dar nu în orice fel de
creştere economică, ci într-o ,,creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii” și să
stimuleze dezvoltarea fundamentată pe trei piloni: economic, social și de mediu.

Beneficiul unei analize LCC constă în faptul că se poate studia preţul pe întregul ciclu de
viaţă pentru diferite produse, servicii si lucrări şi alegerea unei soluţii de achizitii adecvate
atât din punct de vedere economic cât și social și de mediu.
Motivația alegerii temei
Subiectul lucrării – Costul pe ciclu de viată- reprezintă o temă de maximă actualitate.
În contextul economic, social si de mediu importanţa subiectului a crescut, eficienţa aplicării
politicilor și strategiilor de creștere a competitivității, precum şi identificarea unor noi
instrumente , metode şi mecanisme pentru asigurarea dezvoltării durabile fiind decisive atât
pentru UE, cât și pentru România. Prin includerea costului pe ciclu de viață în procesul
achiziției managerii pot lua cele mai rentabile decizii dintre opțiunile care le sunt prezentate
la diferite niveluri ale ciclului de viață și la diferite niveluri ale estimării costului ciclului pe
viață.
Obiectivele urmărite
In lucrarea de față am incercat să definesc conceptul de costul pe ciclu de viață,
analiza ciclului de viață , reglementările adoptate în UE și în țara noastră care prevăd
includerea costului pe ciclu de viață în procedura de achiziții publice.
Totodată am încercat să prezint câteva date și exemple practice din țările UE, statistice
privind includerea costului pe ciclu de viață în procedura de achiziții publice la nivelul țărilor
din Uniunea Europeană.

2
 1. Ce este costul pe ciclu de viață?

1.1Definirea costului pe ciclu de viață

,, Costul pe ciclu de viață este o tehnică , care susține procesele analitice prin care
managerii pot lua cele mai rentabile decizii dintre opțiunile care le sunt prezentate la diferite
niveluri ale ciclului de viață și la diferite niveluri ale estimării costului ciclului pe viată. 1

LCC – “Life Cycle Costs” este o tehnică de management economic care pune în
evidență o analiză economică și financiară ,ce reflectă costuri și indici de eficiență care se
referă la : valoarea actualizată netă pentru variantele selectate, exprimarea fluxului de
numerar, raportul cost-beneficiu, analiza de senzitivitate și de risc, rata economiilor la
investiții, dar și rata internă și rata totală de rentabilitate financiară, beneficiul net și economii
de rezultate.

Calculația costurilor pe ciclu de viata (LCC în continuare) a fost folosit pentru prima dată în
Statele Unite de către Departamentul Apărării (US DoD), la mijlocul anilor 1960 (Epstein,
1996). DoD SUA a aplicat LCC în achiziționarea de echipamente militare. Astfel au constatat
că costurile de achiziție au prezentat doar o mică parte din costul total pentru sistemele de
armament în timp ce costurile de operare și de sprijin au format 75% din costuri.(Asiedu și
Gu, 1998).

De atunci, mai multe domenii și diferite discipline au fost interesați în calcularea alocării
optime a bugetului prin estimarea costurilor pe care le suportă pe durata întregului ciclu de
viață al unui produs, serviciu, proiect, investiții, etc. Toate aceste domenii au avut ca scop
calcularea costului pe ciclu de viață și așa au apărut diferite definiții LCC ( Huppes și colab.,
2004)

Pentru Fabrycky și Blanchard (1998), LCC include: „Toate costurile asociate cu produsul,
sistemul sau structura așa cum este aplicat pe durata ciclului de viață .“
Principalele categorii de costuri care pot fi incluse într-o analiză LCC sunt cele legate de
următoarele cinci etape diferite ale ciclului de viață (Huppes et al., 2004):
- Cercetare, dezvoltare și proiectare
- Producția primară
- Producție

1
Code of Practice for Life Cycle Costing NATO RTO, 2009

3
- Utilizare
- Eliminare
Managerii de achiziții publice trebuie să ia în considerare următoarele elemente de cost pentru
calcularea costurilor ciclului de viață al unui anumit element de achiziție:
-costuri de achiziție: de exemplu, prețul de achiziție sau de închiriere.
-Costurile de transport (în cazul în care nu au fost deja incluse în costul de achiziție).
-Costurile de instalare: pentru sistemele de încălzire și de iluminat, de exemplu.
-Costurile de operare și întreținere: acest lucru include, pentru costurile de energie exemplu,
(de exemplu, electricitatea, benzina, motorina),
-costurile pentru alimentarea cu apă potabilă și canalizare (de exemplu, pentru servicii de
curățenie),
-costul de hârtie și alte materiale consumabile (de exemplu, cartușe de toner, lubrifianți ,
agenți),
-taxe, costuri de asigurare, costuri de formare, costurile de întreținere,
-costurile de reparație (piese de schimb, ore de lucru), costul de accesorii necesare de
curățare
-Costurile de eliminare: transport către compania de eliminare a deșeurilor și costul cu tratarea
și eliminarea deșeurilor
-Valoarea reziduală: venituri din vânzarea produsului după sfârșitul perioadei de utilizare și
valoarea obiectului după sfârșitul duratei de viață utilă a ciclului de viață calcul al costurilor,
în cazul în care acest lucru poate fi utilizat în continuare
Detaliile cu privire la limitele, categoriile de costuri care sunt incluse în analiză, și modul în
care acestea sunt cuantificate și agregate vor determina metoda LCC și abordarea care
urmează să fie aplicată, precum și interpretarea rezultatelor și integrarea acestuia și alinierea
cu alte analize sau rezultate ( Huppes et al, 2004)

1.2 Costul total de proprietate

Costul total de proprietate (TCO) este un concept similar. Ea provine din sectorul de
afaceri, și determină costurile totale (directe și indirecte) pe tot parcursul ciclului de viață al
unui produs sau serviciu, până la pregătirea și localizarea instalațiilor pentru următoarea
utilizare economică (Huppes et al, 2004).Dacă un cost este inclus în analiza, TCO depinde in

4
general de importanța relativă sau amploarea costurilor pentru articolele
achiziționate. Astfel, TCO implică judecata din partea utilizatorului ( Ellram 1994)
Costul total de proprietate analizează costurile asociate cu bunurile și serviciile achiziționate
de-a lungul întregului lanț de aprovizionare“. Costul total de proprietate: Elemente și de
punere în aplicare (Ellram, 1993) .
Potrivit Geissdörfer et al (2009), costurile ciclului de viață, din perspectiva utilizatorului,
poate fi definită ca „si costuri directe și costuri indirecte determinate de decizia de cumpărare,
care au loc pe parcursul întregului ciclu de viață al unei investiții, inclusiv achiziționarea
exploatarea și întreținerea, precum și utilizarea finală“.

1.3 Analiza ciclului de viață

LCA- "Life Cycle Assessment" este o tehnica de management de mediu in care se

evidențiază performanța de mediu a unui produs care influențează procesul decizional.
Aceste concepte( LCC) nu trebuie confundate cu analiza ciclului de viață (LCA), ce este o
metodă științifică, structurată și cuprinzătoare, care este standardizat la nivel internațional în
ISO 14040 și 14044. Cuantifică resursele consumate și a emisiile, precum și impactul asupra
mediului și sănătății și a resurselor în problemele care sunt asociate cu anumite servicii sau
bunuri specifce. LCA de mediu, prin urmare, nu abordează elementele economice ale ciclului
de viață al produsului, care sunt într-adevăr principalul obiectiv al LCC.
Analiza ciclului de viață al unui produs pune în evidență principalele categorii de impact
asupra mediului, ce includ folosirea resurselor, sănătatea umană şi consecinţele ecologice
(conformISO 14040) și care se raportează la:
 contribuția la efectul de seră;
 impactul asupra stratului de ozon stratosferic;
 contribuția la ploile acide ( prin emisii de SO2);
 poluarea apei din pânzele freatice, ape reziduale, sisteme de tratare;
 consumul de energie (electrică, gaze, petrol etc.);
 poluarea aerului, gaze toxice;
 eroziunea solului, degradarea pădurilor;
 zgomot, vibrații;
 praf și particule;

5
 explozii, deversări,deșeuri solide, deșeuri periculoase.
Așa cum este definit, LCA-"Life Cycle Assessment" se referă numai la impacturile de mediu
ale sistemului-produs și nu tratează factorii financiari, politici și sociali. Convertirea
performanței de mediu în estimări financiare este o sarcină dificilă, deoarece nu există o
metodă disponibilă și agreată pe scară largă pentru rezolvarea acestei probleme.

2. Costul pe ciclul de viață în achiziții

2.1 Includerea costului pe ciclu de viață în achiziții

Includerea tuturor costurilor în procesul de achiziție și aducerea lor în decizia de
achiziție este o modalitate de vizualizare a costurilor ascunse,( care NU sunt în nici un caz
neglijabile ).

,,În afară de cumpărarea simplă pe baza prețului, cumpărătorul ar trebui să aibă o metodă
pentru a determina costurile cu adevărat speciale ale ahiziției cu organizarea - inclusiv
probleme mai evidente, cum ar fi transportul, taxele și livrarea la timp, precum și aspecte mai
subtile, cum ar fi furnizorul și suportul tehnic.”2

Accentul pe costurile ciclului de viață relevă faptul că, în cele mai multe cazuri, costurile de
exploatare au o pondere semnificativă în costurile totale ale autoritîților. Prin urmare, este
foarte recomandabil să ia în considerare costurile de operare pentru procesul de evaluare a
unei oferte.“3

2.2 LCC în Directiva achizițiilor publice 2014/24/EU

Noua Directiva UE privind achizițiile publice include în mod clar, definește și prevede
utilizarea LCC în cadrul procesului de achiziții publice.

Ciclul De Viața înseamnă „toate stadiile consecutive și / sau interconectate, includ în

cercetare și desfacere care urmează să fie efectuate, de producție, comercializare și condițiile

2
Total Cost of Ownership (Ellram, 1999).

3
Costs and Benefits of Green Public Procurement in Europe ( Öko-Institut e.V. and ICLEI, 2007).

6
sale, transportul, utilizarea și întreținerea, existența produsului sau lucrărilor sau prestarea
serviciului, de la achiziția materiilor prime sau generarea resurselor până la eliminare” 4

,,1.Fără a aduce atingere actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind prețul
anumitor bunuri sau remunerarea anumitor servicii, autoritățile contractante își bazează
atribuirea contractelor de achiziții publice asupra ofertei celei mai avantajoase din punct de
vedere economic.
2. Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic din punct de vedere al autorității
contractante se identifică pe baza prețului sau a costului, folosind o abordare bazată pe
rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viață, în conformitate cu articolul 68,
și poate include cel mai bun raport preț-calitate, care se evaluează pe baza unor criterii,
inclusiv aspectele calitative, de mediu și / sau sociale, legate de obiectul contractului de
achiziție publică în cauză. [...]”5
Directiva 2014/24 / UE dedică un întreg articol costului ciclului de viață pentru a determina
care sunt costurile relevante, cum ar trebui să fie furnizate datele și ce metode să fie utilizate .

,,(1) Calcularea costurilor pe ciclu de viață acoperă, în măsura în care sunt pertinente, toate
sau o parte dintre următoarele costuri pe parcursul ciclului de viață al unui produs, serviciu
sau al unei lucrări:

(a) costurile suportate de autoritatea contractantă sau de alți utilizatori, cum ar fi:

(i) costuri legate de achiziție;

(ii) costuri de utilizare, cum ar fi consumul de energie și de alte resurse;

(iii) costuri de întreținere;

(iv) costuri de la sfârșitul ciclului de viață, cum ar fi costurile de colectare și reciclare;

(b) costuri determinate de efectele externe asupra mediului legate de produs, serviciu sau
lucrări pe parcursul ciclului lor de viață, cu condiția ca valoarea monetară a acestora să poată
fi determinată și verificată. Astfel de costuri pot include costul emisiilor de gaze cu efect de
seră și al altor emisii poluante și alte costuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.
4
Directiva 2014/24 Articolul 2.

5
Directiva 2014/24 / UE subsecțiunea 3. Art.67

7
 (2) În cazul în care autoritățile contractante evaluează costurile folosind o abordare pe baza
costului ciclului de viață, acestea indică în documentele achiziției datele care trebuie furnizate
de către ofertanți și metoda pe care autoritatea contractantă o va utiliza pentru a stabili
costurile pe ciclu de viață pe baza datelor respective. L 94/134 Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene 28.3.2014 RO Metoda utilizată pentru evaluarea costurilor determinate de efectele
externe asupra mediului îndeplinește toate condițiile următoare: (a) se bazează pe criterii
nediscriminatorii și verificabile în mod obiectiv; în special, în cazul în care nu a fost elaborată
în vederea aplicării repetate sau continue, nu favorizează sau dezavantajează în mod necuvenit
anumiți operatori economici; (b) este accesibilă tuturor părților interesate; (c) datele solicitate
pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de către operatori economici care dau dovadă de o
diligență normală, inclusiv de operatori economici din țări terțe care sunt parte la AAP sau la
alte acorduri internaționale în cadrul cărora Uniunea și-a asumat obligații.

(3) În toate cazurile în care o metodă comună de calculare a costurilor pe ciclu de viață a
devenit obligatorie printr-un act legislativ al Uniunii, respectiva metodă comună se aplică
pentru evaluarea costurilor pe ciclu de viață. O listă a acestor acte legislative și, dacă este
necesar, acte delegate de completare a acestora figurează în anexa XIII. Comisia este
împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 87 privind actualizarea
acestei liste, atunci când o actualizare a listei este necesară ca urmare a adoptării unor noi
dispoziții legislative prin care o metodă comună devine obligatorie sau prin care se abrogă sau
se modifică actele legislative existente.”6

Trebuie menționat că, în prezent, singurul act juridic al Uniunii enumerate în anexa
XIII este Directiva Vehiculelor nepoluante . Această directivă definește metodologia de
calculare a costurilor operaționale pe durata de viață, energia pe întreaga durată de viață și
impactul asupra mediului pe care toate autoritățile contractante trebuie să ia în considerare la
cumpărarea de vehicule nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic de transport
rutier.
Cu toate acestea, faza de atribuire nu este singurul moment relevant pentru utilizarea LCC în
achiziții publice. Analizând costurile ciclului de viață al unui produs sau serviciu poate fi util
în diferite etape (Adell et al, 2011.):
-În etapa pregătitoare: evaluarea LCC a actualei situații

6
Directiva 2014/24 / UE art. 68

8
-Inainte de ofertare: pentru a evalua aproximativ diferite propuneri pentru a ajuta la
activitățile de implicare a pieței înainte de licitație, sau pentru a restrânge diferitele soluții
tehnologice care urmează să fie luate în considerare.
-In cursul licitației: pentru a compara LCC și emisiile de CO2 anticipate ale diferitelor
oferte, în timpul fazei de evaluare.
-După licitație: să evalueze și să comunice îmbunătățirile aduse produsului achiziționat în
comparație cu situația actuală și / sau a altor produse și să comunice rezultatele.
LCC în Legea 98 /2016 privind achizițiile publice
Legea 98/2016 privind achizițiile publice tratează calcularea costurilor pe ciclu de
viață prin articolele 191, 192.
,,Art. 191. — Calcularea costurilor pe parcursul ciclului de viață acoperă, în măsura în care
sunt relevante, toate sau o parte dintre următoarele costuri pe parcursul ciclului de viață al
unui produs, serviciu sau al unei lucrări:
a) costuri suportate de autoritatea contractantă sau de alți utilizatori, cum ar fi costuri legate
de achiziție, costuri de utilizare, precum consumul de energie și de alte resurse, costuri de
întreținere, costuri de la sfârșitul ciclului de viață, precum costurile de colectare și reciclare;
b) costuri determinate de efecte externe asupra mediului în legătură cu produsul, serviciul sau
lucrarea pe parcursul ciclului lor de viață, cu condiția ca valoarea pecuniară a acestora să
poată fi determinată și verificată; aceste costuri pot să includă costul emisiilor de gaze cu efect
de seră și al altor emisii poluante și alte costuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.
Art. 192. — (1) În cazul în care autoritatea contractantă evaluează costurile folosind o
abordare pe baza costului pe parcursul ciclului de viață, aceasta indică în documentele
achiziției datele care trebuie furnizate de către ofertanți, precum și metoda pe care autoritatea
contractantă urmează să o utilizeze pentru a stabili costurile pe parcursul ciclului de viață pe
baza datelor respective.
(2) Metoda utilizată de autoritatea contractantă pentru evaluarea costurilor determinate de
efectele externe asupra mediului prevăzute la art. 191 lit. b) trebuie să îndeplinească în mod
cumulativ următoarele condiții:
a) se bazează pe criterii nediscriminatorii și verificabile în mod obiectiv; în special, în cazul în
care nu a fost stabilită în vederea aplicării repetate sau continue, nu favorizează sau
dezavantajează în mod nejustificat anumiți operatori economici;
b) este accesibilă tuturor părților interesate;

9
c) datele solicitate pot fi furnizate printr-un efort rezonabil de către operatori economici care
dau dovadă de o diligență obișnuită, inclusiv de operatori economici din țări terțe care sunt
parte a Acordului privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului sau la alte
acorduri internaționale în cadrul cărora Uniunea Europeană și-a asumat obligații.
(3) În toate cazurile în care o metodă comună de calculare a costurilor pe parcursul ciclului de
viață a devenit obligatorie printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene,
respectiva metodă comună se aplică pentru evaluarea costurilor pe parcursul ciclului de
viață.”7

2.3 Încorporarea LCC în procesul de contractare a construcțiilor

,,Grupul de lucru austriac pentru construcții (IG Lebenszyklus Bau) a publicat câteva
orientări privind LCC. Acesta din urmă descrie detaliile privind integrarea costurilor ciclului
de viață (LCCS) in deciziile de achiziții publice a clădirilor, în planificarea, acordarea,
construcția și fazele de operare.”8

LCC în construcții, Comisia europeană

,,Una dintre recomandările grupului de lucru al Comisiei Europene privind costurile
ciclului de viață în construcții este de a efectua LCC în etapa de proiectare timpurie, în cazul
în care posibilitățile de modificare a costurilor unui proiect sunt cele mai mari.”9

3. LCC și mediul

Inițial, LCC a fost doar un instrument economic, cu scopul de a analiza costurile din
trecut, prezent și costurile viitoare pentru a alege varianta cea mai rentabilă.

Rebitzer și Hunkeler (2003) a introdus deja internalizarea externalităților în cadrul

conceptului LCC: „Costul pe ciclu de viata (LCC) este ca o evaluare a tuturor costurilor
asociate cu ciclul de viață al unui produs, care sunt acoperite direct de una sau mai multe
dintre actori din ciclul de viață al produsului (furnizor, producător, utilizatorul / consumator,

7
Legea 98/2016 privimd Achizitiile Publice
8
IG Lebenszyklus Bau, 2016
9
FINAL REPORT. European Commission - Task Group 4: Life Cycle Costs in Construction (2003).

10
EOL-actor (End Of Life-actor), cu includerea gratuită a externalității care sunt anticipate să
fie internalizate în viitor in decizii relevante.

Așa numite „externalități“ sunt în afara sistemului economic, deși sunt în interiorul sistemului
natural și social.

,,În acest sens, LCC poate fi folosit pentru a muta mediul dintr-o externalitate sau costuri
indirecte în unități ale actorilor din lanțul de valori.”10 .
,,Cu toate acestea, traducerea problemelor de mediu și sociale în termeni monetari nu a fost
niciodată o problemă ușoară. Metoda de calcul propusă LCC de Directiva Vehiculelor
Nepoluante și instrumentul LCC lansat recent dezvoltat pentru CE sunt două inițiative care
includ externalitățile în instrumente LCC orientate spre achiziții publice.”11

3.1 Directiva privind vehiculele nepoluante

,, Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea
vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic obligă
statele membre să ia în considerare, cel puțin, durata de viață operațională și impactul asupra
mediului atunci când cumpara vehicule de transport rutier :
a) consumul de energie
b) emisiile de CO2
c) emisiile de NOx, NMHC și pulberi în suspensie
Această cerință poate fi îndeplinită prin două opțiuni diferite:
1) Evidentierea specificațiilor tehnice, sau
2) includerea în decizia de cumpărare:
-  Criterii de atribuire, în cazul în care se aplică o procedură de achiziție
-ori cu metodologia definită în articolul 6 din Directivă, în cazul în care sunt monetizate
aceste impacturi
Această directivă este în prezent în curs de examinare, bazând pe evaluarea anterioară a
eficienței sale. Metodologia de monetizare a fost identificată ca fiind unul dintre elementele
cele mai complexe și incoerente. Astfel, Comisia lucrează acum cu posibilitatea de a

10
Hunkeler și Rebitzer, 2003
11
Glunch și Baumann, 2004

11
abandona generarea de bani și introducerea unei definiții absolute a vehiculelor nepoluante, în
scopul de a stabili obiective de achiziții obligatorii coerente și stabile.”12

3.2 Noul instument LCC al Comisiei Europene

Comisia Europeană a lansat un nou instrument de LCC, care include costurile directe
(achiziție, utilizare, costurile de întreținere și de sfârșit de viață) și costurile indirecte (efecte
externe de mediu ca și costurile externe). Instrumentul a evaluat inițial, cele patru categorii de
impact asupra mediului: sănătatea umană, ecosistem, disponibilitatea resurselor și schimbările
climatice.
Elementele relevante ale ciclului de viață al produselor (de exemplu, consumul de energie
electrică) au fost caracterizate în primul rând prin profilul lor de resurse / emisie (folosind
datele de inventar ciclu de viață disponibile publicului), și apoi transformate în impactul
asupra mediului care se aplică printr-o metodă de evaluare a impactului ciclului de viață
(metoda utilizată în acest instrument este recipe). Ulterior, impactul asupra mediului a fost
transformat în factori externi care aplică factori de monetizare calculat impactului asupra
mediului .
Cu toate acestea, versiunea finală a instrumentului menționează că există încă un consens
asupra problemei, în special pentru categoriile de impact „sănătatea umană“, „ecosisteme“ și
„disponibilitatea resurselor“.

4. Provocări specifice și experiențe cu privire la includerea externalităților

în LCC

4.1 Realizări până în prezent

Conform unui studiu realizat care a monitorizat nivelul de APE în șapte state membre
cele mai performante , metoda LCC nu a fost încă pe deplin încorporată în procesul de
achiziții în 2009 (Pricewaterhouse Coopers, semnificative și Ecofys, 2009).

Organizațiile evaluate au folosit mai des costurile de achiziție, decât pe baza rezultatelor
LCC. Marea Britanie a fost o excepție de la această regulă generală, deoarece evaluarea

12
Brannigan, și colab. Evaluarea ex-post a Directivei 2009/33 / CE privind promovarea vehiculelor de transport
rutier nepoluante și eficiente energetic. Raport final. Comisia Europeană - Direcția Generală Mobilitate și
Transport (2015).

12
privind LCC a apărut mai frecvent decât achiziționarea numai pe costuri.

Fig.nr.1 Sursa -Colectii de informații statistice privind achizițiile publice ecologice în UE.Raport privind
rezultatele de colectare a datelor (PricewaterhouseCoopers, semnificative și Ecofys, 2009).

În 2012, un studiu similar a măsurat nivelul de absorbție a criteriilor de bază ale UE privind
APE de către autoritățile responsabile de achiziții în UE-27 (Centrul de Studii Europene de
politică și Colegiul Europei, 2012) și au arătat rezultate similare.Autoritățile publice nu
utilizează încî în mod frecvent metode de Calculație a Costurilor pe Ciclu de Viață(LCC) și
costul total de proprietate (TCO). Criteriul cel mai frecvent utilizat a fost costul de achiziție
(64%), urmat de un amestec al acestora și LCC sau TCO (30%) și în final, utilizarea
predominantă a LCC / TCO (6%). Acest ordin nu s-a schimbat nici atunci când rezultatele au
fost defalcate pe tip de autoritate ( guvernele regionale și locale, autorități de reglementare
independente centrale sau altele).

13
Fig.nr.2 Sursa: Absorbția achizițiilor publice ecologice în UE-27 (Centrul de Studii Europene de politică și
Colegiul Europei, 2012)

Prin analiza aprofundată pe țară, studiul a arătat că, în unele dintre ele, cum ar fi
Portugalia și România, utilizarea LCC sau TCO a fost încă foarte limitată în timp ce Irlanda a
fost țara în care LCC / TCO a fost cea mai răspândită. Cu toate acestea, chiar și în acest caz,
doar 25% dintre respondenți au raportat că folosesc acest criteriu de evaluare (Centrul pentru
Studii Europene de politică și Colegiul Europei, 2012).

Fig.nr.3

14
Atunci când se analizează utilizarea LCC în domeniul achizițiilor publice la nivel mondial,
rezultatele sunt destul de asemănătoare. La majoritatea respondenților utilizarea costurilor pe
ciclu de viață este „uneori, pentru anumite categorii de produse“, sau este „folosit foarte
rar“. Un total de 17% dintre respondenți afirmă că nu este utilizat deloc în țara , în timp ce
doar unul de 2% dintre respondenți au confirmat că utilizează LCC în toate cazurile.

Fig.nr.4 Sursa: Achizițiile publice durabile - o revizuire globală (UNEP, 2013).

,,Având în vedere conditiile economice recente, vedem mai mult accent pe costurile pe ciclul
de viață. Vedem, de asemenea, că mai multe persoane pun întrebări fundamentale dacă au
sau nu într-adevăr nevoie să cumpere un produs sau serviciu. Pur și simplu în majoritatea
cazurilor nu aleg , opțiunea cea mai verde “13

Deși deviația lor de realitate e inerentă, aceste studii (pe bază de chestionare, studii, analize
parțiale) arată în mod clar că aceste metode LCC nu sunt încă încorporate ca o practică
normală în procedurile de achiziții publice. Exemplul german menționat în cazul în care legea
prevede utilizarea LCC în achiziționarea de produse și servicii cu consum redus de energie,
este, așadar, o excepție.

13
Niels Ramm, Sursa UNOPS: achizițiile publice durabile - o revizuire globală (UNEP, 2013).

15
5. Exemple practice privind implementarea costului pe ciclu de viață

LCC în achiziția vehiculelor –Ville de Niort, France

,,Ville de Niort a folosit o strategie de achiziții auto, care include utilizarea LCC în procesul de
achiziție. Criteriile utilizate în ultimele achiziții (7 vehicule) au fost:
- Garanția și service post-vânzare 25%
- Valoarea tehnică a vehiculelor 15%
- Siguranța mașinii 5%
- Timpul de livrare 5%
- Costul financiar și ecologic 50%

Criteriile de cost au fost calculate ca și: „costul total pe kilometru“, și a inclus

următoarele costuri:
- -costul de achiziție (inclusiv taxe)
- - Costul combustibilului (în funcție de ipoteza 7.000-10.000 km / an, 10 ani durata de
viață, 95% pentru uz urban)
- -costurile de întreținere
- -costul mediu (monetizate conform directivei Vehiculelor nepoluante)”14

Costul total de proprietate in achizitia prduselor IT - CONSIEIL GÉNÉRAL DU

LOIRET, FRANCE

,,Cu scopul de a reduce impactul global al întregii infrastructuri IT, Conseil Général du Loiret
a contractat un audit pentru a calcula costul total de proprietate (TCO) al acesteia:

-200 servere

- 1700 desktop și 800 de stații de lucru mobile

- 381 imprimante și multifuncționale 122 copiatoare

Auditul de 6 luni (bazat pe interviuri și date tehnice, etc.), a arătat că costurile de achiziție
(atât de hardware și software) a reprezentat 17% din costurile totale, în timp ce 20% au fost
costurile de operare, și până la 63% au fost costuri indirecte (întreținere, utilizatori și
administratori, consumabilele, costurile cu energie electrică etc.). În urma auditului, măsurile

14
Helena Estevan and Bettina Schaefer (Ecoinstitut SCCL) Life Cycle Costing State of the art report

16
de îmbunătățire propuse includ o creștere cu un an de durabilitatea calculatoarelor sau
integrarea de conștientizare și de bune practici în rândul utilizatorilor, care ar putea realiza
mai mult de 1 milion € de economii.”15

Acord-cadru - achiziții de calculatoare , Danemarca

,,The National & Procurement Ltd. a stabilit, în 2012, un acord-cadru pe calculatoare pentru
40 de municipalități, în cazul în care ofertele au fost evaluate nu numai la prețul de achiziție al
computerului, dar, de asemenea, pe totalul produselor costurile ciclului de viață, TCO.
Calculele TCO au fost o parte importantă a evaluării sumei licitate. Furnizorii au trebuit să
precizeze consumul de energie al echipamentului în diferite moduri, în conformitate cu
standardul prezentat în Energy Star: pe stand by și oprit.

Prin utilizarea acestei metode, acestea ar putea calcula consumul de energie pe trei ani și
adăugat la costul de achiziție. În plus, a fost inclus ca o cerință minimă dup care produsele au
trebuit să se conformeze cerințelor daneze privind achiziționarea APE. Aceasta a asigurat că
competiția pentru a avea cel mai mic preț TCO a avut loc printre cele mai multe produse
eficiente energetic pe piață.

Cele 40 de municipalități, care sunt în cadrul acordului-cadru s-au angajat să facă achiziții
aproximativ de 340 de milioane kr. peste trei ani. Conform calculelor de SKI, economiile
economice pentru fiecare municipalitate sunt de aproximativ 32.000 kr. pentru fiecare 1
milion. kr. Aceasta corespunde o economiei totală de aproape kr. 11000000., 7250 MWh și
3.625 de tone de CO2 pe parcursul a trei ani.”16

Achiziția de iluminat public - municipiul Syddjurs, Danemarca

Municipalitatea Syddjurs din Danemarca a folosit ca instument costul total de

proprietate (TCO) pentru a calcula costurile ofertei lor de iluminat. Calculul a arătat că
becurile cu LED-uri sunt de șase ori mai puțin costisitoare decât becurile cu halogen, atunci
când se uită la costurile totale pe o durată de viață utilă de 15 ani.

15
Helena Estevan and Bettina Schaefer (Ecoinstitut SCCL) Life Cycle Costing State of the art report
16
http://www.ansvarligeindkob.dk/cases/miljoebesparelse-paa-ca-7-250-mwh-med-forpligtende-
indkoebsaftale-paa-computere/

17
O provocare specifică din calculul TCO Syddjurs' a fost modul de a compara diferite tipuri de
surse de lumină, deoarece oferta nu a fost fixată la un singur tip de bec sau
tehnologie. Municipalitatea Syddjurs a utilizat TCO drept criteriu de evaluare. Instrumentul
a arătat că a fost posibil pentru a economisi bani pe consumul de energie, dar, de asemenea, că
au existat economii să fie făcute pe ore de lucru, atunci când lampa nu trebuie să fie schimbat
la fel de des.
,,Departamentul de achiziții a fost pozitiv surprins de faptul că furnizorii au salutat, de
asemenea, utilizarea instrumentului. Furnizorul curent consideră că este firesc să ia calcule
TCO într-o licitație, deoarece acesta este un parametru important pentru a calcula perioada de
recuperare a soluțiilor lor. Ei trimit o recomandare clară pentru alții de a utiliza instrumente
TCO în ofertă: „! Folositi-l Este un ochi-deschis.“17

Achizitii iluminat stradal - Rotterdam, Olanda

,, 106500 surse de lumină sunt folosite pentru a ilumina orașul, drumuri, trotuare și
zone comerciale în fiecare noapte de la Rotterdam. Menținerea acestor surse de lumină
necesită înlocuirea unor 4.000 de corpuri de la sfârșitul ciclului lor de viață în fiecare an. În
plus, o politică de achiziții flexibilă, în trecut, a dus la achiziționarea și utilizarea de bine peste
600 de tipuri de corpuri de iluminat stradal în oraș - o situație care este departe de a fi eficient
în ceea ce privește gestionarea și întreținerea.
Astfel a fost dezvoltat un plan special, care include modele speciale atât pentru coloana de
iluminat cat si și dispozitivele de fixare.Coloanele au fost achiziționate în 2012, printr-un apel
european de ofertă deschisă prin e-licitație, rezultând într-un contract de 4 ani. Deoarece
procesul de e-licitație de procurare a coloanelor a fost evaluată pozitiv, decizia a fost de a
merge cu privire la achiziționarea de corpuri în același mod.
Într-o primă etapă, o serie de cerințe minime au fost stabilite (cum ar fi tehnologia LED,
temperatura de culoare, etc). În al doilea rând, o comisie de experți a evaluat ofertele în
conformitate cu criteriile de atribuire definite, care a inclus funcționalitatea, designul,
materialele folosite și rentabilitate socială. Aceste criterii au determinat factorul de calcul. În
cele din urmă Costul total de proprietate (TCO) a fost calculat prin aplicarea specificațiilor
tehnice furnizate de furnizori (testate anterior într-un laborator), într-o secțiune de stradă fictiv

17
: http://www.ansvarligeindkob.dk/cases/tco-beregninger-giver-store-besparelser-paa-belysning-
syddjurs-kommune/

18
de 1.200 de metri, în conformitate cu liniile directoare de iluminat stradal olandeze. Factorii
incluși în calculul TCO au fost:
- numărul necesar de corpuri pentru a ilumina în mod corespunzător secțiunea de stradă fictiv
-prețul dispozitivului de fixare
- sursă de lumină LED și consumul de energie
- costurile de consum si de întreținere pe o perioadă de 20 de ani
Toate aceste criterii au determinat oferta cea mai avantajoasă economic (Most Economically
Advantageous Tender -MEAT ), în conformitate cu această formulă:
MEAT = TCO * factor de calcul
In timpul e-licitație, furnizorii ar putea reduce prețurile pentru dispozitive de prindere, sursa
de lumină , în scopul de a oferi o nouă oferta.”18

6. Provocări și soluții

Diferite publicații, orientări, experiențe, etc. evidențiaza diferite aspecte-cheie, provocări,

dificultăți, răspunsuri, soluții, condiții adecvate, etc. în ceea ce privește utilizarea LCC în
achizițiile publice.

Această secțiune compilează și adrese în detaliu câteva dintre principalele provocări și

soluțiile pe care organizațiile publice ar trebui să ia în considerare atunci când se introduce
LCC într-un context durabil și inovatoare de achiziții publice:

Provocari Solutii
Disponibilitatea datelor Selecție de produse și servicii adecvate

Complexitatea problemelor de mediu Cadru de politica clara

Utilizatorii de cunoștințe Clauze de monitorizare și de performanță
Mediul contra alternativelor rentabile Combinatie de instrumente
Formare in retele

18
Helena Estevan and Bettina Schaefer (Ecoinstitut SCCL) Life Cycle Costing State of the art report

19
6.1 Provocări

Disponibilitatea datelor
Orice analiză LCC începe cu o primă etapă de colectare și introducerea datelor. Acest lucru
este necesar pentru a efectua orice calcul sau comparare. De obicei, sunt necesare două tipuri
de date. Pe de o parte, datele care vor determina parametrii cadru de calcul, cum ar fi:
-de planificare, care va determina perioada de timp în care va fi luată în considerare
-rata de actualizare sau alte valori economice necesare pentru a compara costurile în diferite
momente de timp
De asemenea sunt necesare toate datele destinate pentru a descrie ciclul de viata a produselor
sau serviciilor.Aceasta include:
-Durata de viață
- prețul de achiziție
- Costurile inițiale: instalare, investiții,
-costurile de funcționare: de consum
-costurile de întreținere : piese de schimb, costuri fixe
-Taxe si comisioane
- valoarea ramsa la sfarsitul ciclului de viata –venituri din materiale reciclate
Din punct de vedere al unei autoritate contractanta , niciodată nu este ușor obținerea acestor
date. Unele dintre aceste informații sunt în mod clar deținute numai de către furnizor (durata
de viata, costurile viitoare de exploatare, întreținere etc.). Dar este, de asemenea, dificil de a
obține datele care, teoretic, ar trebui să fie disponibile la alte autoritati contractante (cum ar fi
consumuri anterioare, costuri fixe, investiții, etc.).

,,Există două modalități posibile de evaluare a costurilor ciclului de viață în construirea

serviciilor de planificare:
1. Calcularea costurilor ciclului de viață al concursurilor de arhitectură prezentate de către
experți independenți numiți de către client. [...].
2. Calcularea costurilor pe ciclu de viață ale proiectului de construcție de către ofertanți
înșiși. În acest scop, clientul trebuie să furnizeze specificații normative pentru metodologia de
calcul precum și să furnizeze date predefinite stabilite pentru calculul normativ pentru toți
ofertanții.
A doua abordare se dovedește a fi inadecvat, în practică.”19

19
IG Lebenszyklus Bau, 2016

20
Disponibilitatea și fiabilitatea tuturor acestor informații este una dintre principalele provocări
pentru integrarea utilizării LCC (Lindholm și Suomala, 2005; Westminster Durabile Business
Forum 2008; Adell et al, 2009, UNEP, 2011; Hochschorner și Noring, 2011 etc.).

Lipsa de standarde industriale pentru a descrie comportamentul ciclului de viață,

incomparabilității datelor înregistrate în diferite sisteme de contabilitate de către diferite
companii și calitatea slabă a datelor existente implică faptul că rezultatul din calcul LCC este
în mod natural asaltat cu un grad ridicat de incertitudine (Glunch și Baumann, 2004).

„Sarcinile autorității contractante pentru contabilitatea costurilor pe ciclul de viata sunt:

- sa determină oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic
- sa asigură proporționalitatea: detalii, ipoteze, parametrii și structura
- sa ofere cadrul,condițiile și bazele necesare pentru a asigura calitatea de contabilitate a
costurilor ciclului de viață
- să coordoneze și să consolideze calculul costului total ciclu de viață al tuturor ofertelor“20
„Ar putea fi mai rezonabil să se accepte unele inexactități în calcul costul ciclului de viață
decât să nici nu încerce să evalueze costul ciclului de viață.“ 21
In cazuri inclusiv externe (cum ar fi probleme sociale sau de mediu), în analiză, aceste
dificultăți sunt chiar mai mari.

Analiza cost-beneficiu pentru criterii UE privind APE - Centrul Comun de Cercetare

Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective (IPTS) al Centrului Comun de

Cercetare al UE a inițiat o lucrare de explorare cu privire la cuantificarea efectelor care rezultă
din adoptarea unor criterii UE pentru APE.Obiectivul este de a evalua costurile (costurile
ciclului de viață suportate de către achizitor, în raport cu linia de bază) și beneficiile
(externalitățile evitate sau impactului asupra mediului a scăzut în raport cu linia de bază).

,, Procedura este în prezent în dezvoltare, și este testat pe grupul de produse „Echipamente

IT“. Chiar dacă a fost ales deoarece este unul dintre grupurile de produse cu date de piață mai

20
IG Lebenszyklus Bau, 2016

21
Present and future of life cycle costing: reflections from Finnish companies (Lindholm and Suomala, 2005)

21
bune disponibile, principalele provocări cu care se confruntă sunt lipsa de date de piață
suficiente și lipsa unor valori de referință adecvate.”22

Complexitatea problemelor de mediu

Abordarea „tradițională“ LCC a evoluat și a încercat să includă alte costuri, care nu sunt
incluse direct în sistem (numit costuri indirecte). Externalitatile, cum ar fi consecințe asupra
mediului, sunt apoi monetizate și internalizate în analiză. Cu toate acestea, complexitatea
inerentă a problemelor de mediu face dificilă pentru a realiza cu succes această
provocare. Glunch și Baumann (2004) oferă un bun rezumat al deficiențelor derivate din
includerea considerentelor de mediu în analiza LCC:
 Ea nu reușește să se ocupe de decizii în condiții de incertitudine. Deciziile de mediu sunt
caracterizate de incertitudine considerabilă în toate etapele procesului de luare a deciziilor,
cum ar fi definirea problemei (probleme care nu sunt considerate ca fiind o problemă de astăzi
ar putea fi în viitor o problemă de mediu) și posibilele rezultate (efectele schimbărilor
climatice sunt în zilele noastre încă imprevizibile).

 Aceasta supra-simplifică problemele de mediu într-o dimensiune monetară. LCC are ca

scop traducerea problemelor de mediu într-o unitate monetară unidimensional. Dar, în
domeniul mediului, nu este posibil să se traducă toate elementele de preț. Astfel, soluția
propusă este întotdeauna o schematizare a realității. Slaba disponibilitatea și fiabilitatea
datelor, deja găsite în LCC general, este chiar mai pronunțată în cazul standardelor și a datelor
de mediu.
 Alte elemente, cum ar fi consecințele ireversibile ale condițiilor de mediu, de
subapreciere a costurilor de mediu viitoare, sau dificultățile de care se ocupă cu elemente fără
proprietar, cum ar fi aerul sau apa, se adaugă la aceste dificultăți.

Cunoștințele utilizatorilor
După cum s-a raportat în mai multe studii anterioare (a se vedea exemplele de mai
jos), lipsa de cunoștințe între achizitori și alți utilizatori LCC cu privire la aspecte specifice și
complexe LCC este una dintre principalele bariere pentru integrarea utilizării LCC.
Perera și colab (2009), s-au concentrat pe „decalajul competențe“ legate de evaluarea
financiară, valoarea prezentă și rata internă de rentabilitate. Chiar și atunci când există

22
Analiza cost-beneficiu pentru criteriile UE privind APE (Centrul Comun de Cercetare, 2015)

22
expertiză si dezbateri considerabile gradul de incertitudine înconjoară selectarea și utilizarea
unor rate de reducere corespunzătoare.
- Glunch și Baumann (2004) evidențiază confuziile conceptuale având în vedere marea
diversitate de concepte similare confuze, cum ar fi LCC, TCO, LCA, diferite vieți, etc.
- Hochschorner și Noring (2011) subliniază o percepție generală că utilizarea LCC este prea
dificil și complicat, prea consumatoare de timp și prea scump.
,,Ca urmare a incoerenței în înțelegerea și aplicarea costurilor întregului viață, achizitorii au
fost lăsate într-o poziție de«încercarea de a compara mere cu pere».“23
Mediu vs. Alternativă rentabila
Una dintre dilema principală atunci când se utilizează LCC în contextul achizițiilor publice
durabile este legată de întrebarea dacă rezultatele LCC (fără a include impactul asupra
mediului ca externalități) indică o alternativă care nu este cel mai durabil , din punct de vedere
al mediului?
„Costul ciclului de viață este în primul rând un instrument economic și, în timp poate avea
implicații pozitive pentru achiziții durabile. Ca atare, aplicarea metodologiei costurilor pe
ciclu de viață este necesară, dar nu suficientă pentru a garanta realizarea unor achiziții
durabile ,,24
Multe studii din Europa sugerează că produsele ecologice sunt percepute ca fiind mai scumpe
decât non-verde, produsele convenționale (Adell et al, 2009). Prin urmare, LCC poate fi un
instrument util pentru a sprijini achizițiile durabile în ceea ce privește economiile de costuri
care apar în timpul duratei de viață de produs / serviciu de compensare a primelor de preț
legate de alternativele durabile (Perera și Morton, 2009).
LCC poate ajuta, de asemenea, sa dezvăluie costurile „ascunse“ la contractarea în
departamentul, în scopul de a lua decizii de achiziții mai rentabilă, nu numai pentru zona, ci si
pentru administrație publică (Adell et al., 2009). Într-un caz ideal, prețul mai ridicat inițial al
produsului verde este mai mult decât compensată de costurile de utilizare și eliminare mult
mai mici:

23
Kathryn Bourke from Costing the future: Securing value for money through sustainable procurement (Westminster Sustainable Business
Forum, 2008)

24
Costing the future: Securing value for money through sustainable procurement (Westminster Sustainable Business Forum,
2008)

23
Fig.nr.5 Sursa: Costului ciclului de viață (LCC) Fișa (Comisia Europeană - DG Mediu, 2008)

Cu toate acestea, experiența arată că alternativele eficiente din punct de LCC nu sunt
întotdeauna cele mai ecologice și durabile social (Perera și Morton, 2009).

Rebitzer și Hunkeler (2003) a avertizat deja că ciclul de viață al costurilor, fără evaluări
suplimentare, nu ar putea servi ca un indicator unic pentru o bună practică (durabilă), dacă nu
există o corelare validată a costurilor ciclului de viață reduse la un impact redus asupra
mediului și sociale pentru specifice produse sau grupe de produse.

6.2 Soluții
Selecție de produse și servicii adecvate

O decizie bună atunci când utilizam LCC este, probabil, una dintre soluțiile de a alinia
analiza economică a unei LCC cu achiziții durabile. Inițial, aceasta ar avea sens pentru a
calcula LCC în achiziționarea de produse și servicii care vor genera costuri semnificative în
perioada post-achiziție . Clădirile sunt un exemplu clar. Figura prezintă LCC unei clădiri de
birouri în 70 de ani de la construcția sa:

24
Fig.nr.6 Sursa : IG Lebenszyklus Bau, 2016)

Conform (. Perera et al 2009) LCC poate fi aplicat cel mai mult pentru anumite
categorii de produse și servicii:

25
Fig.nr.7 Sursa: Costuri pe ciclu de viata în domeniul achizițiilor publice durabile: O chestiune de valoare (.
Perera și colab, 2003)

Aparent, produsele și serviciile consumatoare de energie sunt una dintre categoriile de

achiziție în cazul în care o analiză LCC ar putea ajuta mai bine pentru a evidenția beneficiile
viitoare, de a cumpara produse mai eficiente, cu condiția ca condițiile externe sa fie
favorabile.
Studiul realizat asupra costurile și beneficiile achizițiilor publice ecologice în Europa
(-Institut eV și CIIEL, 2007) a comparat costurile și beneficiile de achiziții publice ecologice,
cu achizitiile non verde.
Costurile ciclului de viață ale versiunilor de produse ecologice au fost comparate cu cele ale
versiunilor de produse non verzi pentru 11 grupe de produse:
- Lucrări de construcție;
- Servicii de transport : autobuze și servicii cu autobuze;

26
- Transport: autoturisme
- Produse și servicii de curățenie;
- Imbrăcăminte;
- Electricitate;
- Dispozitive IT: calculatoare și monitoare;
- Dispozitive IT: imprimante si copiatoare;
- Produse alimentare,
- Hârtie
- Mobilier.
Se concluzionează că:
În cele mai multe cazuri, costurile de operare (pentru energie, hârtie sau alte suporturi de
operare) cauzează o parte semnificativă a costurilor totale ale ciclului de viață. Prin urmare, în
aceste cazuri nu este justificată sa se concentreze numai asupra prețului de achiziție în timpul
procesului de licitație.
În unele cazuri prețul de achiziție este singurul element relevant de cost în ciclul de viață al
unui produs.
În cazul în care costurile sunt foarte dominate de costurile forței de muncă, cum ar fi „pictura“
și „servicii de curatenie“, cota de cost al „componentelor verzi“ contribuie doar într-o mică
măsură la costurile totale ale produsului sau serviciului final.
În 2009, colectarea informațiilor statistice privind achizițiile publice ecologice în UE
(PricewaterhouseCoopers, et al 2009), de asemenea, a încercat să determine impactul
financiar al achizițiilor publice ecologice, calculat prin diferențele de costuri între un produs
verde și un produs non-verde . Aceste costuri au fost calculate in perspectiva LCC, inclusiv
costurile de achiziție si nu numai, ci și costuri operaționale sau costuri pentru eliminare.
Rezultatele acestor raporturi de costuri (numite „impactul financiar pe unitate funcțională“)
sunt prezentate în el figura de mai jos, atât pentru nivelurile de bază și cuprinzătoare a
APE. Graficul prezinta modul in care un grup de produse poate determina în mod pozitiv sau
negativ impactul financiar global al APE, și, de asemenea, în ce măsură. Dacă o cifră este
negativ, acest lucru înseamnă că reducerile de costuri pot fi realizate pentru grupul de produse
prin achiziționarea verde. Pe de altă parte, numere pozitive indică creșteri ale costurilor de la
GPP

27
Fig.nr.8 Sursa: Colectarea de informații statistice privind achizițiile publice ecologice în UE. Raport privind
rezultatele de colectare a datelor (Pricewaterhouse Coopers et al., 2009)

Studiul a concluzionat ca:

- Achiziții de construcții verzi, transport sau servicii de curățare cu criterii globale ecologice
poate avea ca rezultat o reducere a costurilor,
- În timp ce achizițiile de textile verzi, hârtie verde sau 100% de energie electrică furnizată din
surse regenerabile de energie poate duce la creșteri deloc-neglijabile în costuri.
În cele din urmă, într-un studiu realizat de Öko-Institut eV, în numele Administrației
Senatului pentru Dezvoltare Urbană și Mediu al Regiunii Berlin (Öko-Institut eV, 2015) a
examinat relieful de mediu și costul unei achiziții publice ecologice împotriva achizițiilor
convenționale din 15 grupe de produse și servicii. Pentru fiecare dintre aceste 15 categorii,
costurile au fost calculate pentru costurile anuale ale ciclului de viață (de achiziție și costurile
de energie sau materiale legate de consum, și, dacă era cazul, costurile de
eliminare). Potențialul de poluare a mediului este prezentată numai pentru emisiile de gaze cu
efect de seră asociate cu utilizarea produselor.
La evaluarea costurilor, au constatat că variantele de achiziții compatibile cu mediul
înconjurător au fost mai favorabile în 10 din cele 15 grupe de produse analizate în costurile
ciclului de viață:
 Grupele de produse care conduc la o reducere LCC au fost: mașini, iluminat de birou,
iluminat stradal, parchet, clădiri, aparate multifuncționale, calculatoare, frigidere,

28
congelatoare, copiatoare de hârtie și agenti de curățare. În ciuda prețurilor lor de achiziție mai
mari, utilizarea produselor duc la o economie netă din cauza costurilor de consum mai mici.

 Pentru restul de 5 grupe de produse și servicii (eliminarea deșeurilor comerciale,

achizițiile de energie electrică, mașini de construcții, mașini de spălat vase și textile), costurile
ciclului de viață ale variantelor de achiziții acceptabile din punct de vedere ecologic au fost
mai mari decât costul variantei convenționale.
Cadrul de politică clară
Există mai mulți factori externi care pot afecta enorm rezultatele unei analize LCC:
- variabilitatea prețurilor de piata a produselor și a serviciilor
- preturile la electricitate, apă și gaz
- impozitele, subvențiile si stimulentele
-inflația, rata de actualizare și alte elemente economice
- reglementări de eliminare a deșeurilor
Astfel, rezultatul final al unei LCC poate depinde în mare măsură de acești factori externi,
care de obicei nu sunt legate deloc cu calitatea mediului a produsului sau serviciului
analizat. Stabilirea unei politici clare de mediu poate contribui la depășirea acestei
variabilitate precum și alte posibile modificări ale condițiilor externe. Aprobarea legilor care
face introducerea anumitor criterii obligatorii de mediu, de exemplu, se asigură că rezultatul
procesului de achiziție va îndeplini un nivel minim de mediu, în mod independent, din
rezultatele LCC.
Reglementarea impozitelor de mediu, taxelor sau a subvențiilor este un alt mod de promovare
a unei alternative de mediu din punct de vedere economic. Studiul privind costurile și
beneficiile achizițiilor publice ecologice în Europa (Oko -Institut eV și CIIEL, 2007) a
comparat printre altele, costurile vehiculelor ecologice verzi și non verzi. Concluziile au
subliniat faptul că costurile finale (și astfel rezultatele LCC) depinde în mare măsură de
politica fiscală a diferitelor state membre.

Taxa de inmatriculare auto, Danemarca

Danemarca are un obiectiv de politică clară privind promovarea mobilității
durabile. vehicule daneze taxa de înmatriculare pentru vehicule este, probabil, una dintre cele
mai mari din Europa. Ea se bazează pe prețul de achiziție al vehiculului, și este stabilită la
105% în cazul în care prețul vehiculului este de până la DKK 82,800 (în jur de 11.000 de
euro) și 150% în cazul în care prețul este mai mare DKK 82,800.

29
,,Din 2008 până în 2016, vehiculele electrice cu o greutate mai mică de 2.000 kg, au fost
scutite de la plata taxei de înmatriculare. Intre 2016-2020 guvernul treptat aduce treptat
înapoi taxa de înmatriculare pentru mașinile electrice într-un mod in care vehiculele electrice
vor plăti taxa de înmatriculare complet până în 2020. Acest element de reducere a afectat în
mod direct costurile LCC, și nu a dat nici un loc pentru incertitudini. Cumpărarea unei mașini
ecologice în Danemarca, a fost în mod clar, de asemenea, cea mai rentabilă decizie
eficientă. Internalizarea monetară a preferinței de mediu (prin intermediul impozitelor, în
acest caz) este una dintre cele mai bune moduri de a se asigura că alternativele ecologice sunt,
de asemenea, bune din punct de vedere economic.”25
Monitorizarea și clauzele de performanță

Pe durata ciclului de viață al unui produs, accentul in LCC ar trebui pus pe monitorizarea
costurilor și pe management. În mod ideal, la sfârșitul unui ciclu de viață, istoria completă a
costurilor unui produs ar trebui combarate cu estimările inițiale, revizuite și înțelese. Acest
proces ar reduce incertitudinea de analiză viitoare. Cu toate acestea, în cele mai multe cazuri,
costurile și performanța suportate nu sunt monitorizate în mod adecvat, informațiile de cost
colectate nu sunt analizate în mod sistematic și compararea costurilor efective cu estimări sunt
făcute doar ocazional (Lindholm și Suomala, 2005).
Costurile ciclului de viață apar pe parcursul întregului ciclu de viață al unei clădiri de la
concept la demolare și includ și costurile de instalare de urmărire, inclusiv reparații, renovare
și demolare.
(II)Acestea depind de utilizare, utilizarea modificărilor și comportamentul utilizatorilor[..].“
26

Corelarea rezultatelor LCC cu clauzele de executare a contractului ar putea fi o posibilitate de

reducere a riscurilor asociate incertitudinii- furnizorul să nu depășească estimările costurilor
ciclului de viață pe durata contractului. Penalitățile pot fi aplicate și în cazul în care există
abateri considerabile între LCC prezis și cel monitorizat (Adell et al, 2009).

Combinație de instrumente
Având în vedere dificultățile și provocările menționate mai sus, o combinație de instrumente
ar putea fi una dintre cele mai bune soluții. Analiza LCC ar fi atunci doar o singură bucată
dintr-un număr mai mare de elemente pentru a lua în considerare la pregătirea și evaluarea
unui proces de achiziții publice. Impactul asupra mediului, precum și condițiile sociale sau de

25
http://www.skat.dk
26
IG Lebenszyklus Bau, 2016

30
inovare ar putea fi alte probleme suplimentare pentru a lua în considerare în procesul de
achiziție.
Acesta abordare este mai aproape de „eficienta de cost“ și de „raport preț-calitate“ concepte
ale directivei.

Instrumente multiple de achiziții, Rijkswaterstaat (Olanda)

Rijkswaterstaat, o parte a Ministerului Olandeze al Infrastructurii și Mediului, este

responsabil pentru proiectarea, construcția, gestionarea și întreținerea principalelor facilități
de infrastructură din Olanda. Ele aplică diferite instrumente pentru a include toate elementele
relevante de achiziții publice în procesul de luare a deciziilor:
-Costurile totale - prin LCC sau TCO
-Durabilitate: Pentru a cuantifica durabilitatea materialului utilizat, RWS (Rijkswaterstaat) a
dezvoltat un instrument software care calculează impactul asupra mediului al
materialului. Acest calcul se bazează pe o analiză a ciclului de viață (LCA) a
materialului. Acest softwer este numit Calculator Building susainable, sau „DuboCalc“.
-CO2: Scara de performanță de CO2 este un sistem de certificare, prin care un contractant
poate demonstra că, în afaceri și proiectele sale ia măsuri care să conducă la reducerea
emisiilor de CO2 în cadrul companiei sau în altă parte din lanț.

UNEP SETAC-Inițiativa ciclului de viață

UNEP-SETAC concepe instrumentul LCC într-un concept mai larg numit Life
Cycle Management: un cadru pentru a analiza și de a gestiona performanța durabilității a
bunurilor și serviciilor. Este o abordare de afaceri, care merge dincolo de succesul pe termen
scurt și are ca scop crearea de valoare pe termen lung (UNEP-SETAC, 2009).

LCC în planificarea, construcția și exploatarea constructiilor, (Austria)

Un ghid elaborat de IG Lebenszyklus Bau privind utilizarea LCC în achizițiile publice de

bunuri, servicii și contracte de construcții pentru planificarea, finanțarea, construcția,
renovarea și exploatarea clădirilor, piese și elementelor de construcție menționează trei
componente care definesc oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic:
-Componente de preț și / sau
-Costurile ciclului de viață și / sau
-Criterii de calitate

31
Acesta subliniază necesitatea introducerii unor criterii de calitate, în scopul de a asigura
calitatea proiectelor depuse. Acestea pot fi, de exemplu:
Funcționalitate
Operabilitate
Integrare infrastructurala/ urban/ arhitectura
Perioada de constructie
Economia energetica
Ecologie: resurse regenerabile sau reciclabile, gestionarea deșeurilor, evaluarea ciclului de
viață etc.
(IG Lebenszyklus Bau, 2014)

Formare in rețele

Pe de o parte, dezvoltarea capacităților este strict necesară pentru a depăși dificultățile

inițiale și complexitatea aplicării LCC. Mai mult, este nevoie de formare permanentă și
crearea de rețele pentru a rămâne la curent cu ultimele realizări și modificări în ceea ce
privește, de exemplu, instrumentele disponibile, standardizarea datelor, informații tehnice,
rezultate noi, etc schimbul de experiențe atât în cadrul unei organizații cat și cu alte autorități
este un mod perfect de a învăța și a face schimb de cunoștințe, , puncte de vedere, informații
practice, etc.

Grupul de lucru pentru TCO - forum pentru achiziții durabile, Danemarca

,,Forumul pentru achiziții durabile, o inițiativă a Ministerului Mediului si Produse

Alimentare din Danemarca cu scopul de a promova achizițiile ecologice și durabile de către
cumpărători de bunuri și servicii - atât în public și pentru organizații private, a stabilit un
grup de lucru asupra costului total de proprietate. Grupul a elaborat unele orientări cu privire
la acest subiect, în scopul de a ajuta achizitorii prin metode, modalități de lucru cu TCO, cum
să se integreze TCO în diferite faze ale achiziției, răspund la unele dintre întrebările tipice
atunci când se lucrează cu TCO și împărtășesc cele mai bune practici.”27

27
http://www.ansvarligeindkob.dk/total-cost-of-ownership/

32
 7. Concluzii

Integrarea LCA- "Life Cycle Assessment" si LCC – “Life Cycle Costs” este o
necesitate deoarece ambele proceduri se fundamenteaza pe ciclu de viata al unei produs, iar
prin considerarea lor comuna se ofera un cost potential armonizat din punct de vedere
economic, dar si al impactului asupra mediului. Consideratiile economice si cele de mediu, nu
se exclud reciproc, ele se leaga organic intr-un tot unitar.

Conceptul de dezvoltare durabila , cat si conceptul de ciclu de viata , arata ca trebuie sa existe
o legatura stransa intre performanta economica si performanta de mediu a unui produs, in
contextul sustenabilitatii resurselor naturale si a resurselor financiare.

In acest moment, se pune un accent deosebit pe integrarea celor doua proceduri intr-o
abordare manageriala unitara care sa ofere coerenta in analiza pe ciclu de viata a produselor .
Din aceasta pozitie LCC – “Life Cycle Costs” devine un instrument operational utilizat pentru
implementarea unei strategii de baza la nivelul procesului decisional, care sa se armonizeze
“dezvoltarii durabile ”si in care sa fie integrate aspecte economice si de mediu.

Combinarea acestor doua metode poate sa fie folosita pentru :

 alegerea unei solutii tehnice alternative;

 identificarea unei solutii optime care indeplineste atat cerinta de mediu, dar si costul cel mai
mic;

 evaluarea impactului asupra mediului in costuri de mediu, care reprezinta un aport

fundamental in procesul investitional .

Ceea ce privește integrarea costului pe ciclul de viată în procesul de achiziții publice în

țara noastră putem constata că practicienii se lovesc de anumite dificultati.

,,Cele mai convenționale tehnici CCV folosite de întreprinderi și/sau de guverne se bazează pe
o evaluare pur financiară. Sunt evaluate patru categorii de costuri principale: cheltuieli de
investiție, exploatare, întreținere și scoatere din uz, mai puțin toate veniturile relevante;

• metodologia CCV de mediu ia în considerare cele patru categorii de costuri de mai sus,
precum și costurile externe de mediu

33
Costurile pe ciclu de viață
Costuri de construire
Costuri de exploatare
Întreținere
Scoatere din uz (dezafectare)
Venituri din produse secundare
Venituri din materiale reciclate
Costuri externe

Estimările costurilor pe ciclu de viață sugerează că, de multe ori, costurile de exploatare totale
depășesc costurile investiției inițiale. Prin urmare, este importantă realizarea unei comparații
între o investiție costisitoare cu costuri de exploatare mai mici sau o durată de viață mai mare
și o investiție inițială mai mică, dar cu costuri de exploatare mai mari.

Există posibilitatea de a:

• folosi CCV în etapa inițială pentru a analiza soluțiile relevante, inclusiv tehnologiile
alternative; și

• folosi CCV în etapa de depunere a ofertelor pentru lucrări.

În cazul în care CCV este folosit în etapele inițiale pentru a evalua tehnologiile și soluțiile
alternative, acesta este pregătit, în general, de un consultant (consultant tehnic sau financiar,
extern sau intern) în momentul efectuării studiului de fezabilitate. Consultantul ar trebui să
dețină expertiza necesară În cazul în care CCV este folosit în cadrul licitațiilor pentru lucrări
sau echipamente, un model de calcul CCV ar trebui elaborat de autoritatea contractantă sau de
consultantul angajat pentru etapa de pregătire a documentației de licitație. Modelul CCV ar
trebui să fie ușor de urmărit de către contractanții care depun oferte.”28

Ofertanții ar trebui să pregătească datele de intrare pentru calculul CCV în funcție de

principiile de calcul specifice elaborate de persoanele care pregătesc documentația de licitație.
Completarea efectivă a calculelor CCV va fi efectuată de autoritatea contractantă în etapa de
evaluare a ofertei, în funcție de datele de intrare furnizate de ofertanți. Această abordare
asigură că ofertele sunt comparabile în ceea ce privește calculul CCV estimat.

Neclaritățile reglementărilor din domeniu precum și lipsa profesioniștilor din domeniul tehnic
care ar trebui să furnizeze anumite date pentru evaluarea tuturor costurilor relevante pe durata

28
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/green_public_procurement_ro.pdf

34
de viață a unui proiect precum și lipsa de experiență al acestora duc în anumite cazuri la
imposibilitatea aplicării costului pe ciclu de viată in procesul de achizitii publice.

‚,O altă problemă de exemplu în cazul achizițiilor de autovehicule nepoluante se

constată din lipsa stațiilor de încărcare. Pe autostrada București – Constanța nu există nicio
stație de încărcare electrică.”29

,,În Romania sunt în prezent puțin peste 100 astfel de stații.

Sunt porțiuni mari încă neacoperite, unde nu ai unde să-ti încarci mașina. Riști să ramâi de
izbelițte. Sunt 2 tipuri de statii: cele normale, unde timpul de incarcare se ridica la cateva ore si
cele rapide unde bateria se incarca in vreo 60 de minute.

Ce-i foarte placut la masinile electrice este ca sunt foarte silentioase. Este un amanunt de
culoare. Marele avantaj este costul pe kilometru parcurs. Curentul electric este mult mai ieftin
decat motorina sau benzina. Deocamdata, mai toate statiile din Romania ofera incarcare
gratuita. Una singura este contracost: o benzinarie din Bucuresti. Ne ajută să ne facem o idee,
cam cât va costa incarcarea în viitor.

“Am facut si plinul la benziarie: 26,7 lei. Pe bord imi scrie ca de banii astia pot sa merg 276
km. Chiar si asa, 28 de lei, asta inseamna ca 100 de kilometri ar costa 10 lei. Adica un consum
echivalent de 2%. Cam asa vine calculul daca platesti pentru incarcarea electrica. Asta a fost
cea mai rapida statie de incarcare pe care am testat-o pe tot traseul. Am incarcat cam intr-o
ora si 5 minute.”

Mașinile electrice au deocamdată două mari dezavantaje. Sunt mult mai scumpe decât cele cu
motoare pe combustibil si au o autonomie redusă. Aerul conditionat, căldura, până și telefonul
pus la încarcat, consumă din curent. Adică din autonomie.”30

Integrarea costului pe ciclu de viață în procesul de achiziție publică reprezintă o

viziune noua pentru realizarea unor investitii performante. Necesită reglementări mari clare la
nivelul tării noastre si nu numai, schimbari profunde de mentalitate la nivelul specialistilor, de
atitudine si de stil de viată la nivelul societății.

29
http://stiri/actualitate/revolutia-electrica-in-romania-tot-ce-trebuie-sa-stiti-despre-masinile-fara-benzina-
costuri-avantaje-si-dezavantaje.html
30
http://stiri/actualitate/revolutia-electrica-in-romania-tot-ce-trebuie-sa-stiti-despre-masinile-fara-benzina-
costuri-avantaje-si-dezavantaje.html

35
 Bibliografie

1.Achizițiile publice ecologice în UE.Raport privind rezultatele de colectare a datelor , 2009

2.Ellram , Total Cost of Ownership, 1999.
3.Fabrycky and Blanchard ,Life Cycle Costing 1998
4.Helena Estevan and Bettina Schaefer (Ecoinstitut SCCL) Life Cycle Costing State of the
art report
5.IG Lebenszyklus Bau, 2016
6.Kathryn Bourke from Costing the future: Securing value for money through sustainable
procurement (Westminster Sustainable Business Forum, 2008)
7.Lindholm and Suomala , Present and future of life cycle costing: reflections from Finnish
companies , 2005
8.NATO RTO ,Code of Practice for Life Cycle Costing, 2009
9 Niels Ramm, UNOPS: Achizițiile publice durabile - o revizuire globală (UNEP, 2013).
10.Öko-Institut e.V. and ICLEI, Costs and Benefits of Green Public Procurement in Europe,
2007
11. Pricewaterhouse Coopers, Significant and Ecofys, Collection of statistical information on
12.Green Public Procurement in the EU. Report on data collection results , 2009.
13.Directiva 2014/24
14.Legea 98/2016 privind Achizitiile Publice
15.Centrul de Studii Europene de politică și Colegiul Europei, Absorbția achizițiilor publice
ecologice în UE-27 , 2012
16. http://www.ansvarligeindkob.dk/total-cost-of-ownership/
17. http://www.skat.dk
18. http://www.ansvarligeindkob.dk/cases/miljoebesparelse-paa-ca-7-250-mwh-med-
forpligtende-indkoebsaftale-paa-computere/
19.http://www.ansvarligeindkob.dk/cases/tco-beregninger-giver-store-besparelser-paa-
belysning-syddjurs-kommune/
20 . http://stiri/actualitate/revolutia-electrica-in-romania-tot-ce-trebuie-sa-stiti-despre-
masinile-fara-benzina-costuri-avantaje-si-dezavantaje.html
21.http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/green_public_procureme
nt_ro.pdf

36