UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MASTERAT – EXPERTIZĂ CONTABILĂ SI AUDIT
CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

REFERAT LA DISCIPLINA:
ANALIZĂ ȘI DIAGNOSTIC FINANCIAR

Titlul referatului:
ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A INTREPRINDERII
SC.BINO TRANS SRL.

Profesor de disciplina:
NICOLAE BALTEȘ

STUDENT/A:
Demeny(Buda)Rozalia

Anul: I
ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE A SOCIETĂȚII
SC.Bino Trans SRL este o entitate economica inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J/14/5/2007,

avand cod unic de inregistrare 20461947.

Sediul social al societății se află în Aita Mare nr.215.

Functioneaza ca o societate cu raspundere limitata conform legii nr.31/1990,republicata cu modificarile si

completarile ulterioare .

Activitatea de baza a societății o constituie serviciile de transporturi in tară si in strainatate ,având contracte atât
cu firme din țară cât și cu firme din srăinătate.
Cod CAEN 4941-,,Transporturi rutiere de marfuri”

Capitalul social subscris si varsat la 31.12.2014 este de 200 lei, reprezentand parti sociale.

2.Analiza şi diagnosticul ratelor de structură ale activului bilanţier

Se realizează în dinamică prin intermediul ratelor de structură ale elementelor activului bilanţier, valorile
înregistrate de acestea fiind influenţate de caracteristicile sectorului în care entitatea îşi desfăşoară activitatea.
Principalele rate ce caracterizează structura activului bilanţier sunt:
-Rata activelor imobilizate
-Rata activelor circulante.

a. Rata activelor imobilizate (Rai) – măsoară ponderea activelor aflate la dispoziţia întreprinderii în mod
permanent, în totalul activului şi se calculează potrivit modelului

Rai = Active imobilizate / Total activ * 100

Nr.ctr. Indicatori 2011 2012 2013 2014

1 Active imobilizate 387.734 720.618 773.430 585.611

2 Active circulante 1.106.678 1.242.199 1.314.753 1.457.339
3 Total active 1.494.412 1.962.817 2088183 2.042.950

Rata activelor imobilizate 26% 37% 37% 29%

4 (1/3*100)

Analizand rata activelor imobilizate putem observa ca aceasta s-a situat la 26%,37%, 37% respectiv 29%
in perioada analizata ,crescand in anii 2012, 2013 cu 11% fata de anul precedent si s-a scazut cu 8% in
2014.

b. Rata activelor circulante (Rac) – reflectă ponderea activelor cu caracter temporar în total active, fiind
o măsură a flexibilităţii financiare, întrucât evidenţiază importanţa relativă a activelor uşor de
transformat în bani.

Rac = Active circulante / Total active * 100

Analiza structurii activelor circulante poate fi detaliată pe componentele acestora, respectiv stocuri,
creanţe, numerar şi echivalente ale numerarului.

b1) Rata stocurilor (Rs) – reflecta ponderea stocurilor (activele circulante cel mai puţin lichide) în total
active circulante. În practica economică se consideră că un nivel echilibrat al ratei stocurilor ar fi de
 aproximativ 30% în sectorul industrial şi de 40-45 % în construcţii şi comerţ. În sfera serviciilor,
indicatorul înregistrează niveluri scăzute, datorită specificităţii acestui sector.
Rst = Stocuri / Active circulante * 100

b2) Rata creanţelor (Rcr) – reflectă ponderea deţinută de portofoliul de creanţe (în special comerciale) în
gestiunea entităţii economice, dimensiunile indicatorului fiind influenţate de termenele de încasare
stipulate în contracte precum şi de specificul activităţii desfăşurate de entitate.

Rcr = Creanţe/ Active circulante* 100

b3) Rata numerarului şi echivalentelor de numerar (Rdb) – reflecta ponderea disponibilităţilor băneşti
şi a echivalentelor acestora în total active circulante şi măsoară lichiditatea internă a entităţii economice.
Se apreciază că un nivel al indicatorului de 1,5-2 % din activele totale, respectiv 10% din activele
circulante, asigură necesităţile financiare ale întreprinderii.

Rdb = Disp. băneşti/ Active circulante* 100

Indicatori 2011 2012 2013 2014

1. Active circulante 1.106.678 1.242.199 1.314.753 1.457.339

2. Total active 1.494.412 1.962.817 2.088.183 2.042.950

3. Stocuri 83.776 81.474 14.188 -1.008

4. Creanţe 905.520 1.119.247 1.241.012 1.253.660

5. Casa si conturi la 117.382 41.478 59.553 204.687

banci
6. Rata activelor 74% 63% 63% 71%
circulante 1/2* 100
7. Rata stocurilor 7.4% 6.7% 1.1%
3/1* 100
8. Rata creanţelor 82% 90% 94.4% 86%
4/1*100
9. Rata disponibilităţilor 10.6% 3.3% 4.5% 14%
băneşti 5/1*100

Analizand rata activelor circulante, rata stocurilor si rata disponibilitatilor banesti ,putem constata ca activele
circulante ocupa o pondere ridicata 74%, 63%, 63% respectiv 71% din total active.
Fiind vorba de o societate comerciala care ofera servicii de transport rata stocurilor inregistreaza niveluri scazute.
Analizand rata creantelor ,putem constata ca aceastea detin o pondere importanta din active circulante in
detrimentul disponibilitatilor banesti,ceea ce ne conduce la aprecierea ca entitatea s-a confruntat cu lipsa de
lichiditati in toata perioada analizata.

Analiza şi diagnosticul ratelor de structura a datoriilor şi capitalului propriu

Ratele de structură ale pasivului bilanţier, cunoscute şi sub denumirea de rate ale surselor de finanţare, permit
evidenţierea aspectelor privind stabilitatea, autonomia şi îndatorarea financiară a entităţii economice.
a. Rata stabilităţii financiare (Rsf) – reflectă ponderea surselor cu caracter stabil, în totalul surselor de
finanţare ale entităţii economice.
Rsf = Capital permanent / Total pasiv * 100
 b. Rata autonomiei financiare ( Raf) – reflectă ponderea surselor proprii folosite în finanţarea activităţii
întreprinderii.

Raf = Capital propriu / Total pasiv *100

c. Rata îndatorării globale (Rig) – măsoară ponderea datoriilor totale faţă de terţi, indiferent de natura lor, în
totalul surselor de finanţare.

Rig = Datorii totale / Total pasiv * 100

Nr. Ctr. Indicatori 2011 2012 2013 2014

1. Capital permanent 1.130.959 1.312.676 1.480.380 1.584.553
2+3
2. Capital propriu 1.015.053 1.208.864 1.332.365 1.516.634

3. Datorii pe termen 115.906 103.812 148.015 67.919

lung
4. Datorii totale 479421 754.015 756.060 537146

5. Total pasiv 1.494.474 1.962.879 2.088.425 2053780

4+2
6. Rata stabilităţii 75.67 % 66.87% 72% 77.15%
financiare 1/5 *100
7. Rata autonomiei 67,92% 61,58% 64,87% 73.84%
financiare 2 / 5*100
8. Rata îndatorării 32% 38,41% 36.20% 26.15%
globale 4 / 5 *100

Analiza în dinamică a ratei stabilităţii financiare ne conduce la concluzia că indicatorul înregistrează in general valori
destul de ridicate aratand o tendinta de majorare in anul 2014 fata de anii preedenti.
In legatura cu rata autonomiei financiare putem constata ca acesta arata o tendintade scadere in 2012 fata de 2011
crescand dupa aceea in anii urmatori la 64,58% respectiv 73,84% in 2014.

3.Analiza şi diagnosticul situaţiei financiare a entităţii economice

Indicatorii frecvent utilizaţi în diagnosticul situaţiei financiare a întreprinderii şi calculaţi pe baza informaţiilor
furnizate de situaţiile financiare anuale, sunt: lichiditatea, solvabilitatea, profitabilitatea, gradul de îndatorare şi activitatea
(rotaţii).

Analiza şi diagnosticul lichidităţii prin intermediul ratelor

Lichiditatea măsoară aptitudinea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor, îndeosebi pe termen scurt, reflectând capacitatea
de a transforma rapid activele circulante în numerar şi echivalente ale numerarului.
Practica economică utilizează următoarele rate:

a) Rata lichidităţii curente (Rlc), reflectă gradul de acoperire a datoriilor curente din activele curente. Se
recomandă ca valoarea indicatorului să se situeze în jurul cifrei 2.

Rlc = Active curente / Datorii curente

b) Rata lichidităţii imediate (Rli) exprima capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt prin
valorificarea creanţelor, investiţiilor financiare pe termen scurt şi a disponibilităţi băneşti. Valoarea indicatorului
se consideră normală, dacă se situează între 0,8-1.

Rli = (Active curente – Stocuri) / Datorii curente

c) Rata lichidităţii la vedere (Rlv) numită şi capacitate de plată, reflectă capacitatea întreprinderii de a achita
datoriile curente, din disponibilităţi băneşti.
 Rlv = Disponibilităţi / Datorii curente

Evoluţia indicatorului de lichiditate

Nr. Ctr. Indicatori 2011 2012 2013 2014

1 Active curente 1.106.678 1.242.199 1.314.753 1.457.339

2 Stocuri 83.776 81.474 14.188 -1.008

3. Datorii curente 363.515 650.203 608.045 469.227

4. Disponibilitati 117.382 41.478 59.553 204.687

5. Rata lichiditatii 3,04 1,91 2,16 3,10

curente 1/ 3
6. Rata lichiditatii 2,81 1,78 2,13
imediate (1-2)/ 3
7. Rata lichiditatii la 0,32 0,06 0,09 0,43
vedere 4/ 3

In perioada analizata se poate constata ca rata lichiditatii curente arata valori ridicate situand la 3,04 in
2011 scazand la 1,91 in 012 si crescand la 2,16 in 2013 ,respectiv la 3,10 in 2014( In general aceasta rata se
situeaza in jurul cifrei 2) In schimb rata lichiditatii la vedere arata valori reduse in anii 2012,2013 crescand la
0,43 in 2014.

Analiza şi diagnosticul solvabilităţii

Solvabilitatea reflectă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor de plată îndeosebi din resurse
proprii. Se exprimă prin indicatorul rata solvabilităţii, ce poate fi calculat prin două modalităţi:
 Rata solvabilităţii generale (Rsg);
 Rata solvabilităţii patrimoniale (Rsp)

a) Rata solvabilităţii generale (Rsg) cuantifică riscul de incapacitate de plată a întreprinderii. Indicatorul
indică măsura în care datoriile pot fi acoperite pe seama activelor firmei. Indicatorul trebuie să
înregistreze mărimi supraunitare.

Rsg = Active totale / Datorii totale

b) Rata solvabilităţii patrimoniale (Rsp) se calculează ca raport intre capitalul propriu la capitalurile
permanente (capitaluri proprii + datorii pe termen lung). Solvabilitatea patrimonială este considerată
bună când rezultatul obţinut se situează între 0,3 şi 0,5, indicând ponderea resurselor proprii în totalul
resurselor permanente ale întreprinderii.

Rsp = Capitaluri proprii / Capitaluri Proprii + Datorii pe termen lung

. Evoluţia ratelor de solvabilitate
Nr.ctr. Indicatori 2011 2012 2013 2014

1 Active totale 1.494.412 1.962.817 2.088.183 2.042.950

2 Datorii totale 479421 754.015 756.060 537146

3. Capitaluri proprii 1.015.053 1.208.864 1.332.365 1.516.634

4. Capitaluri 1130959 1312676 1480380 1584553

permanente(3+5)
5. Datorii pe termen 115.906 103.812 148.015 67.919
lung
6. Rata solvabilitatii 3,11 2,60 2,76 3,80
generale 1/2
7. Rata solvabilitatii 0,89 0,92 0.90 0,95
patrimoniale 3/4

Analizand ratele de solvabilitate putem constata ca entitatea isi acopera datoriile totale pe seama activelor totale
in proportie de 311% in 2011 ,260% in 2012 , 276 % in 2013 si 380 % in 2014 ceea ce sugereaza o situatie buna
a entitatii.
Totodata si rata solvabilitatii patrimoniale arata valori ridicate – intre 89% si 95 %-

Analiza şi diagnosticul profitabilităţii

Indicatorii de profitabilitate (performanţă) reflectă eficienţa activităţii desfăşurate de întreprindere, în

sensul capacităţii acesteia de a obţine profit din resursele disponibile.
Principalii indicatori ce caracterizează performanţa financiară unei entităţi economice sunt ratele de
rentabilitate, respectiv:
 Rata rentabilităţii economice;
 Rata rentabilităţii financiare.

a) Rata rentabilităţii economice (Rec) reflectǎ eficienţa activităţii de exploatare a întreprinderii, fiind un
indicator de apreciere a performanţei echipei manageriale.

Rec = Profitul brut al exploatării / Activ total * 100

b) Rata rentabilităţii financiare (Rf), evaluează capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate în activitatea sa. Rentabilitatea financiarǎ remunerează proprietarii
întreprinderii prin distribuirea de dividende către aceştia şi prin creşterea rezervelor, care, în fapt,
reprezintă o creştere a averii proprietarilor. Indicatorul reflectǎ corelaţia dintre profitul net, ca venit al
acţionarilor şi capitalurile proprii ale întreprinderii.

Rf = Profit net / Capitaluri proprii * 100

Evoluţia profitabilităţii-

Nr. Ctr. Indicatori 2011 2012 2013 2014

1 Profit brut al 154.104 230.533 218.366 267229
exploatarii
2 Profit net 114.424 151.786 125.165 188.959

3. Activ total 1.494.412 1.962.817 2.088.183 2.042.950

4. Capitaluri proprii 1.015.053 1.208.864 1.332.365 1.516.634

5. Rata rentabilităţii 10.31% 11.74% 10,45% 13,08%

economice1/3*100
6. Rata rentabilităţii 11,27% 12,55% 9,39% 12,45%
financiare2/4*100
 Prin analiza ratei de rentabilitate economica putem constata o tendinta de crestere de la 10.31% la 13.08
% in 2014.
Rata rentabilitatii financiara arata o tendinta de crestere in 2012 fata de 2011, o tendinta de scadere in
2013 fata de 2012 si o tendinta de crestere in 2014 crescand la 12,45 %.

Analiza şi diagnosticul gradului de îndatorare

Autonomia (independenţa) financiară a entităţii economice faţă de terţi poate fi evaluată prin rata
îndatorării globale (Rîg), ce exprimă ponderea datoriilor totale în capitalurile totale. Se recomandă ca nivelul
indicatorului să nu depăşească 50%.

Rîg = Datorii totale / Total capitaluri * 100

La rândul său, indicatorul se poate detalia pe următoarele variante:

a) Levierul financiar (Lf), utilizat în diagnosticarea riscului financiar, reprezentând ponderea datoriilor în
capitalurile proprii (valoarea recomandată a indicatorului este de maxim 60%.

Lf = Datorii totale / Capitaluri proprii* 100

b) Rata autonomiei financiare (Raf), indicator utilizat în evaluarea gradului de dependenţă financiară a
entităţii faţă de terţi. Se recomandă ca valoarea capitalurilor proprii să fie superioară celei a datoriilor,
respectiv valoarea indicatorului să fie supraunitară.

Raf = Capitaluri proprii / Datorii totale* 100

Evoluţia indicatorilor privind îndatorarea-

Nr.ctr. Indicatori 2011 2012 2013 2014

1 Datorii totale 479421 754.015 756.060 537146

2 Total capitaluri 1.015.053 1.208.864 1.332.365 1.516.634

3. Capitaluri proprii 1.015.053 1.208.864 1.332.365 1.516.634

4. Rata indatorarii 47,23% 62,37% 56,74% 35,41%

globale 1/2 *100
5. Levierul financiar 47,235 62,37% 56,74% 35,41%
1/3*100
6. Rata autonomiei 211% 160% 176% 282%
financiare3/1*100

Privind evolutia ratei indatorarii globale putem constata ca arata valori ridicate in anii 2012 si 2013 ,peste
nivelul recomandat de 50 %, iar in anii 2011 si 2014 fiin sub acest nivel de 50 % .
Privind levierul financiar arata valoare mai ridicata de cel recomandat de 60 % in anul 2012 , scazand la
35,41% in 2014.
Rata autonomiei financiara a aratat o tendinta de scadere in anil 2012 fata de 2011 crescand apoi in anii
urmatori la 176 % respectiv la 282 % in 2014.

Analiza şi diagnosticul ratelor de gestiune (activitate)

Gestiunea financiară pe termen scurt necesită informaţii pentru aprecierea echilibrului financiar şi a
lichidităţii întreprinderii în dinamică, ceea ce impune determinarea unor rate de rotaţie a posturilor de bilanţ.
Ratele de rotaţie furnizează informaţii dinamice deoarece permit să se introducă o dimensiune temporală în
analiza bilanţului, prin evidenţierea ritmului de modificare şi reînnoire a unor posturi bilanţiere.
Numărul de rotaţii al unui post de bilanţ compară un flux de activitate (vânzări, aprovizionări-cumpărări)
cu elemente de patrimoniu (activul total, activul circulant, capitalul total, capitalul propriu) încredinţate
întreprinderii, indicând intensitatea cu care este valorificat patrimoniul întreprinderii.
Durata în zile (luni, ani) a unei rotaţii, în relaţie inversă cu numărul de rotaţii, reflectă rapiditatea unei
încasări (plăţi): un decalaj între termenul de recuperare a creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor poate fi
benefic pe termen scurt, crescând lichidităţile întreprinderii.

Ratele de gestiune sunt utilizate pentru aprecierea nivelului de utilizare a resurselor aflate la dispoziţia
firmei, respectiv viteza cu care acestea parcurg circuitul economic şi se transformă în lichidităţi, în cazul
activelor, ori viteza de reînnoire a resurselor, în cazul pasivelor.
Toate aceste rate presupun comparaţii între cifra de afaceri (CA) şi diferite elemente ale activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii pornind de la ideea că trebuie să existe un echilibru relaţional între acestea.
Literatura de specialitate evidenţiază două modalităţi de exprimare a acestor rate:
- ca număr de rotaţii (Nr.rot.) prin cifra de afaceri, exprimându-se de câte ori un element de activ sau de
pasiv se transformă în lichidităţi. Pentru ca activitatea să fie considerată performantă, aceşti indicatori trebuie să
se situeze la niveluri cât mai ridicate, adică elementul de bilanţ să participe la cât mai multe cicluri de producţie.
Se determină conform relaţiei:

CA
Nr .rot . =
post de bilanţ

-durata în zile a unei rotaţii (Dz) arată durata medie în care elementul analizat parcurge întregul ciclu
economic şi se reîntoarce în firmă sub forma iniţială bănească. În cazul în care ratele de rotaţie se
exprimă în această formă, pentru ca firma să fie performantă, indicatorii trebuie să se situeze la niveluri
cât mai scăzute ceea ce înseamnă o recuperare mai rapidă a elementului analizat sub formă bănească.
Modelul general de calcul este dat de relaţia:
post de bilanţ
Dz = × 365
CA

Indicatorii de activitate (gestiune) furnizează informaţii privind viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor
de numerar ale întreprinderii precum şi capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant şi activităţile
comerciale de bază ale întreprinderii.
Principalii indicatori de gestiune utilizaţi în practica economică sunt:

a) Viteza de rotaţie a activelor totale, comensurează aportul activelor totale la realizarea cifrei de afaceri.
Exprimă eficienţa cu care sunt utilizate mijloacele de care dispune firma. O judecată de valoare se poate
face numai în cazul în care se urmăreşte evoluţia în dinamică a acesteia, exprimată în număr de rotaţii
pe an. O rată inferioară mediei pe industrie (2,5 ori) sugerează că firma nu generează suficiente vânzări
faţă de activele pe care le utilizează, situaţia putând fi o consecinţă a gestionării ineficiente a stocurilor.
Cifra de afaceri trebuie să crească, iar activele care nu aduc nici un profit ar trebui disponibilizate. Se
exprimă prin doi indicatori:

a1) Număr de rotaţii a activelor totale(Nrat):

Nrat = Cifra de afaceri/Total acti

a2) Durata unei rotaţii a activelor totale (Drat):

Drat = Total active/Cifra de afaceri x 365 zile

b) Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii, relevă de câte ori firma avansează şi recuperează, pe durata
unui exerciţiu financiar, resursele proprii pe care le gestionează. Valoarea considerată minimă pentru un
management eficient este de 2 rotaţii, respectiv 180 de zile. Se exprimă prin doi indicatori:

b1) Număr de rotaţii ale capitalurilor proprii (Nrcp):

 Nrcp = Cifra de afaceri/Capitaluri proprii

b2) Durata unei rotaţii a capitalurilor proprii (Drcp):

Drcp = Capitaluri proprii/Cifra de afaceri x 365 zile

c) Viteza de rotaţie a stocurilor, oferă informaţii privind numărul de rotaţii ale stocurilor (sau numărul de
zile în care bunurile sunt stocate în întreprindere) pe parcursul exerciţiului financiar. Constituie unul
dintre cei mai relevanţi indicatori legaţi de activitatea firmei. Valoarea minimă care asigură o eficienţă
acceptabilă a gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii, respectiv 45 de zile. Căile de accelerare a vitezei de
rotaţie a activelor circulante sunt variate, ele fiind specifice fiecărei faze a activităţii: aprovizionare
(asigurarea unei aprovizionări ritmice, existenţa permanentă a unui stoc de siguranţă, reducerea
pierderilor prin îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare etc.), producţie (reproiectarea produselor şi
asimilarea de noi produse cu consumuri mai reduse, perfecţionarea proceselor şi procedeelor
tehnologice, organizarea corespunzătoare a producţiei şi muncii, organizarea raţională a transportului
intern şi a aprovizionării locului de muncă, creşterea nivelului calitativ al produselor etc.) şi vânzare
(creşterea ritmului vânzărilor, sporirea ritmului de încasare a producţiei livrate etc.). Pentru a obţine o
imagine mai detaliată asupra gestiunii lor, se analizează pe principalele categorii de stocuri.

Se exprimă prin doi indicatori:

c1) Număr de rotaţii ale stocurilor (Nrs):

Nrs = Cifra de afaceri/Stocuri medii

c2) Durata de stocare (Ds):

Ds = Stocuri medii/Cifra de afaceri x 365 zile

d) Viteza de rotaţie a debitelor -clienţi evidenţiază eficacitatea întreprinderii în încasarea creanţelor sale.
Valoarea optimă ar trebui să fie de maxim 30 de zile, o durată mai mare putând avea ca efect blocajele
financiare care, la rândul lor, generează consecinţe dintre cele mai grave pentru firmă (imposibilitatea de
achitare a datoriilor, apelarea la surse externe de finanţare, cheltuieli etc.). Se exprimă prin doi
indicatori:

d1) Număr de rotaţii ale creanţelor (Nrc)

Nrc = Cifra de afaceri/Sold mediu clienţi

d2) Durata medie de recuperare a creanţelor (Dr):

Dr = Sold mediu clienţi/Cifra de afaceri x 365 zile

e) Viteza de rotaţie a creditelor –furnizor, aproximează numărul de zile de creditare pe care întreprinderea
le obţine de la furnizorii săi. Măsoară perioada medie la care firma îşi onorează datoriile faţă de
furnizori, respectiv durata medie de timp cât ea beneficiază de creditul furnizor ca sursă de finanţare a
activelor circulante. Valoarea optimă a indicatorului este de maximum 30 de zile. În analiza financiară
trebuie urmărite două corelaţii fundamentale legate de această rată:
 durata de rotaţie a creditelor furnizori > durata cumulată a stocurilor de materii prime, produse în
curs de fabricaţie şi produse finite (firmă cu activitate de producţie) sau durata de rotaţie a creditelor
furnizori > durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri (firmă cu activitate comercială), prin asigurarea
căreia firma ar putea fi capabilă să finanţeze întregul ciclu de producţie (comercializare) pe seama
resurselor procurate de la furnizori;
 durata de rotaţie a creditelor furnizori > durata de rotaţie a creanţelor-clienţi, prin asigurarea căreia
firma ar fi capabilă să obţină un excedent financiar din diferenţa dintre resursele procurate de la
furnizori şi cele puse la dispoziţia clienţilor. Se exprimă prin doi indicatori:
 e1) Număr de rotaţii ale creditelor -furnizor (Nrcf):

Nrcf = Cifra de afaceri/Sold mediu furnizori

e2) Durata medie de achitare a furnizorilor (Df):

Df = Sold mediu furnizori/Cifra de afaceri x 365 zile

Evoluţia indicatorilor de gestiune (activitate) -în lei-

Nr. Exerciţiul financiar

Indicatori
crt. 2011 2012 2013 2014
1 Cifra de afaceri
2.422.821 2.961.387 3.263.659 3.468.279
2 Stocuri
83.776 81.474 14.188 -1.008
3 Sold mediu clienţi( Si+Sf)/2
1.191.669
4 Sold mediu
furnizori(Si+Sf)/2 291.130,5
5 Active totale 1.494.412 1.962.817 2.088.183 2.042.950

6 Capital propriu 1.015.053 1.208.864 1.332.365 1.516.634

7 Viteza de rotaţie a activelor-

număr (1/5) 1,62 0,75 1,56 1,69
8 Durata unei rotaţii – zile
(5/1)*365 225 242 234 215
9 Viteza de rotaţie a capitaluri
proprii-număr (1/6) 2,38 2,45 2,45 2,29
10 Durata unei rotaţii – zile
(6/1)*365 153 149 149 160
11 Viteza de rotaţie a
stocurilor-număr (1/2) 28,92 36,34 230
12 Durata de stocare – zile (2/1)
*365 13 10 2
13 Viteza de rotaţie a creanţelor
– clienţi -număr (1/3) 2,91
14 Durata medie de recuperare
a creanţelor-clienţi – zile 125
(3/1)*365
15 Viteza de rotaţie a datoriilor 11,91
– furnizori – număr (1/4)
16 Durata medie de plată a 31
furnizorilor – zile (4/1)*365

Analizand ratele de gestiune putem constata ca durata medie de plata a furnizorilor este de 31 de zile ,deci
se incadreaza in general in valoarea optima a indicatorului – 30 de zile.
In schimb durata medie de recuperare a creantelor de la clienti este de 125 zile ,-mult peste valoarea
optima de 30 de zile cel mult- ceea ce creeaza blocaje financiare.

4.Analiza şi diagnosticul echilibrului financiar

Echilibrul financiar reprezintă „egalitatea” dintre sursele financiare şi mijloacele economice necesare
desfăşurării activităţii de exploatare pe termen lung şi scurt. Analiza financiară evidenţiază modalităţile de
realizare a echilibrului financiar având ca obiective:
 echilibrul pe termen lung – se compară capitalul permanent (resurse permanente) cu activele imobilizate
(utilizări permanente) rezultând fondul de rulment (FR)
  echilibrul pe termen scurt – se compară activele circulante (utilizări temporare) cu obligaţiile pe termen
scurt (resurse temporare), indicatorul folosit fiind nevoia de fond de rulment (NFR)
 echilibrul curent – se compară fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment, indicatorul folosit fiind
trezoreria neta (T

Fondul de rulment net (financiar) se calculează în baza bilanţului financiar care prezintă atât activul cât
şi pasivul sub forma a două mari mase compacte :
– o masă relativ permanentă, cu o durată de utilizare mai mare de 1 an – pentru activ, reprezentată de
activul imobilizat iar pentru pasiv de capitalul permanent;
– o masa mobilă cu durată de utilizare mai mică de 1 an, formată din activul circulant în partea de activ şi
de obligaţiile pe termen scurt în partea de pasiv.

Modelul bilanţului financiar

ACTIV (UTILIZĂRI) PASIV (RESURSE)

I. ACTIVE REALE NETE I. PASIVE REALE CU
CU LICHIDITATE MAI EXIGIBILITATE MAI MARE
MARE DE 1 AN DE 1 AN
1. Active imobilizate nete 1. Capitaluri proprii
2. Active circulante cu 2. Provizioane pentru riscuri şi
lichiditate mai mare de 1 an cheltuieli cu exigibilitate mai mare
3. Conturi de regularizare şi de 1 an
asimilate cu lichiditate mai 3. Conturi de regularizare şi
mare de 1 an asimilate cu exigibilitate mai mare
de 1 an
II. ACTIVE REALE NETE II. PASIVE REALE CU
CU LICHIDITATE MAI EXIGIBILITATE MAI MICĂ DE
MICĂ DE 1 AN 1 AN
1. Stocuri şi producţie în 1. Datorii financiare cu
curs de execuţie exigibilitate mai mică de 1 an
2. Creanţe cu lichiditate 2. Datorii de exploatare cu
mai mică de 1 an exigibilitate mai mică de 1 an
3. Investiţii financiare pe 3. Datorii în afara exploatării cu
termen scurt, casa şi conturi exigibilitate mai mică de 1 an
la bănci 4. Provizioane pentru riscuri şi
cheltuieli cu exigibilitate mai mică
de 1 an

Partea de sus a bilanţului financiar reflectă structura financiară prin stabilitatea componentelor sale, iar
partea de jos reflectă conjunctura, ciclul de activitate al întreprinderii.
Se pun în evidenţă două reguli principale ale finanţării:
 nevoile permanente de alocare a resurselor financiare, se vor acoperi din surse permanente (capitalurile
permanente), îndeosebi din capitalurile proprii;
 nevoile temporare se vor acoperi din resurse temporare.
Funcţie de structura capitalului permanent (CP) format din capital propriu (Cpr) şi capital împrumutat
(DTML), fondul de rulment poate fi propriu şi împrumutat.

a) Fondul de rulment propriu se calculează ca

-diferenţă între capitalul propriu (CP) şi activul imobilizat net (AIN):

F.R.P. = CP – AIN

-sau, ca diferenţă între fondul de rulment financiar total (FRFT) şi datoriile pe termen mediu şi lung
(DTML).
 F.R.P. = FRFT – DTML

Necesarul de fond de rulment (NFR) poate fi definit ca reprezentând partea din necesarul de exploatare care nu
este asigurată din resursele de exploatare.

Analiza trezoreriei presupune determinarea echilibrului financiar pe termen scurt, rezultat din comparaţia
unei mărimi relativ constante (fondul de rulment) cu o mărime fluctuantă (necesarul de fond de rulment).
T = FR – NFR

Trezoreria este expresia desfăşurării unei activităţi eficiente sau ineficiente a întreprinderii, putându-se
manifesta în una din următoarele situaţii:

a) T > 0 (trezorerie pozitivă); FR > NFR

Trezoreria pozitivă se concretizează în disponibilităţi băneşti în conturi la bănci şi/sau în casierie, adică în
existenţa de lichidităţi care-i permit entităţii rambursarea datoriilor pe termen scurt şi efectuarea de plasamente,
altfel spus creşterea autonomia financiară pe termen scurt.

b) T = 0 (trezorerie nulă); FR = NFR

Stricta egalitate dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment nu poate fi decât o situaţie
pasageră. Practica demonstrează că în fapt, o trezorerie nulă poate oricând să devină pozitivă sau negativă.
c) T < 0 (trezorerie negativă); FR < NFR
Această situaţie evidenţiază un dezechilibru financiar, întrucât nevoia de fond de rulment nu poate fi finanţată în
întregime din resurse permanente, apelându-se la împrumuturi şi credite bancare care conduc la creşterea
gradului de îndatorare.

Nr.ctr. Indicatori 2011 2012 2013 2014

1 Capital propriu 1.015.053 1.208.864 1.332.365 1.516.634

2 Active imobilizate 387.734 720.618 773.430 585.611

nete
3. Fond de rulment 627.319 488.246 558935 931023
propriu(1-2)
4. Active circulante 1.106.678 1.242.199 1.314.753 1.457.339

5. Disponibilitati 117.382 41.478 59.553 204.687

banesti
6. Datorii pe termen 363.515 650.203 608.045 469.227
scurt
7. Trezoreria neta 1.538 -62.272 -88.220 147.598
(3-8)
8. Necesarul de fond 625.781 550.518 647155 783.425
de rulment(4-5-6)

Analizand echilibrul financiar al entitatii putem constata ca trezoreria neta are valori pozitive in anul
2011,(fondul de rulment fiind mai mare decat necesarul de fond de rulment), scazand sub zero in anii 2012,2013(
fondul de rulmet fiind mai mic decat necesarul de fond de rulment), revenind la valori pozitive in anul 2014.