Colegiul Comercial “ Carol I “ Constanta

Lucrare de atestat

Tema: Coordonarea functiilor de marketing in realizarea

obiectivelor, al

S.C. “LIDL”S.R.L.

Calificare: Tehnician in comert

Coordonator: Elev:
Prof. Vasile Argentina Apti Denis
Clasa : a XII a F
 Cuprins
Argument………………………………………………………………………………

CAPITOLUL I

Prezentarea societatii comerciale “LIDL”

1.1 Date de identificare; Scurt istoric………………………………………………...

1.2 Structura organizatorica Sc. LIDL. SRL…………………………….
1.3 Pozitia pe piata a Sc.LIDL. SRL……………………………………..

CAPITOLUL II

Produsul component al programului de marketing

2.1 Conceptul de marketing……………….………………………………………….

2.2 Obiectivele si principiile marketingului……….………………………………...
2.3 Functiile marketingului…………………………………………………………...

CAPITOLUL III

Studiu de caz privind coordonarea de marketing in realizarea obiectivelor S.C.LIDL. SRL

 Concluzii si propuneri
 Bibliografie
 Anexe (Tabele, diagrame, grafice, organigrama, imagini).
 Argument
In contextul actual, succesul unei companii se construieste pe principii moderne de
management si marketing. Numai astfel, o companie poate spera ca va reusi sa patrunda si sa se
mentina pe piata, nationala sau internationala, ambele, fara deosebire, puternic concurentiale.

Activitatea manageriala este o realitate cu istorie indelungata, colectivitatile umane au

simtit intotdeauna nevoia unei conduceri care sa le asigure coerenta si disciplina eforturilor
depuse pentru atingerea unor anumite scopuri. Managementul, in literatura de specialitate, este
definit ca stiinta tehnicilor de conducere a intreprinderilor, dar in acelasi timp poate fi privit ca
un complex de metode si procedee cu caracter productiv, economic si social, inclusiv
administrativ intern, ce pot fi folosite in activitatea de organizare si conducere a entitatilor
productiv economice si sociale.

Logistica si managementul operatiunilor logistice ne invata cum sa planificam si sa

conducem procesul de productie al companiei pornind chiar de la selectia furnizorilor, miscarea
materialelor in interiorul companiei si distribuirea produselor finite pana la consumatorul final.
Studierea acestui domeniu presupune cunoasterea comportamentului de cumparare al
companiilor, managementul stocurilor, planificarea si controlul productiei, managmentul
calitatii, managementul transportului si distributiei.

Logistica asigura gestiunea integrata a fluxului tuturor materialelor si produselor finite

din intreprindere. Obiectivul fundamental al logisticii este furnizarea serviciilor catre client cu
cele mai mici costuri.

In aceasta lucrare, va voi prezenta coordonarea functiilor de marketing al Sc.LIDL.SRL,

precum si multe alte aspect ale ascensiunii acestei firme internationale.

Marketingul poate fi privit si ca instrument de conducere , bazat pe metode şi tehnici

specifice de cercetare şi planificare . Termenul de ,, marketing ’’ este de origine anglo-saxonă , „
to market ”-insemnand ,, a desfăşura ’’tranzacţii de piaţă , a vinde şi a cumpăra .

Principalele obiective ale marketingului sunt:: satisfacerea dorinţelor cunsumatorilor (

obiectiv de natură psihologică ) si maximizarea profitului ( obiectiv de natură economică ) .

Informaţiile necesare managerilor de marketing provin din înregistrările interne ale firmei
, din supravegherea pieţei şi din cercetările de marketing .

Cercetarea de marketing este procesul de investigare a cerinţelor şi de identificare a

modalităţilor şi contextului în care vor fi satisfăcute aceste cerinţe ale consumatorilor

Pintre metodele utilizate in cercetarea de marketing se numara urmatoarele : cercetarea

bazată pe observare , ancheta si cercetarea experimentală .
 Cercetarea de piaţă ( market research ) este inclusă în cercetarea de marketing (
marketing research ) , aşa cum piaţa face parte din mediul extern al oricărei firme sau organizaţii
Informaţiile primare sunt culese în mod special pentru a sevi unui anumit scop , iar informaţiile
secundare sunt informaţii stocate , obţinute pentru cercetarea care se derulează .

Din punct de vedere al sursei de informaţii , se disting două tipuri de surse : surse
primare si surse secundare

Şcoala românească de marketing grupează funcţiile marketingului astfel : cercetarea

pieţei , a nevoilor de utilizare sau de consum , îmbunătăţirea permanentă a capacităţii de
adaptare a întreprinderii la cerinţele meduilui său de piaţă , satisfacrea în condiţii superioare a
necesităţilor de consum si maximizarea eficienţei economice sau maximizarea profitului .

Cele mai utilizate metode pentru culegerea informaţiilor în cercetările de marketing

sunt : investigarea surselor statistice , cercetarea directă si experimentul de marketing .

Informaţiile provenite din sursele statistice reprezintă punctul de plecare în procesul de

documentare pe care îl presupune o cercetare de marketing . De multe ori , sursele statistice pot
asigura întreaga informaţie necesară realizarii obiectivelor cercetării . De regulă , culegerea
informaţiilor provenite din asemenea surse nu ridică probleme metodologice deosebite .

Cercetarea directă poate fi : cercetare totală sau de masă si cercetare selectivă . Astfel ,
cercetarea totală sau de masă presupune includerea în procesul de investigare a tuturor
membrilor colectivităţii cercetate , iar cercetarea selectiva presupune apelarea la un grup selectat
dintre membrii colectivităţii cercetate , grup ce poartă numele de eşantion.

Experimentul de marketing constituie o modalitate de cercetare , prin care variaţia uneia

sau mai multor variabile explicative ( independente ) este controlată de cercetător , după care se
măsoară efectul asupra variabilei explicate ( dependente ) .

Deci , marketingul este un proces managerial si social prin care indivizii sau grupurile obtin ceea
ce le este necesar , prin crearea , oferirea si schimbul de produse ce au o anumita valoare ; de
asemenea , marketingul este un process responsabil care priveste identificarea si satisfacerea , in
mod profitabil , a necesitatilor clientilor . El este o noua stiinta a vanzarii si o arta de a convinge
clientii sa cumpere , dar si arta crearii conditiilor in care cumparatorul se convinge singur sa
cumpere.

Marketingul poate fi privit ca o filosofie de afaceri , în care clientul ocupă locul central
, ca o artă de a depista nevoile , de a crea cerere şi a fideliza consumatorul .

Marketingul poate fi considerat ca activitate practică , o funcţie a întreprinderii , un

proces de organizare şi conducere a unui ansamblu de activităţi comerciale , capabile să
transforme nevoia in cerere , cererea şi dirijarea produsului la locul , momentul şi în sortimentul
cerut , în condiţii de pofitabilitate pentru ofertant şi eficienţă pentru consumator .
 Marketingul poate fi privit si ca instrument de conducere , bazat pe metode şi tehnici
specifice de cercetare şi planificare .

Marketingul joacă un rol important în cadrul activităţii agentului economic , ajutând la :

 - identificarea şi anticiparea nevoilor consumatorilor : ,, Cine este clientul nostru

? ; Ce beneficii caută clientul nostru ? ; Cum cumpără clientul nostru ? ’’
 - crearea de valoare prin dezvoltarea de noi produse şi servicii ;
 - stabilirea preţului , respectiv valoarea pe care consumatorul o acordă unui
produs şi pe care este dispus să o plătească , pentru a intra în posesia acestuia ;
 - plasarea şi distribuirea produselor şi serviciilor acolo unde sunt cumpărate sau
consumate ;
 - promovarea produselor pe piaţă şi comunicarea cu potenţialii consumatori ;
CAPITOLUL I

Prezentarea societatii comerciale “LIDL”

1.1 Date de identificare; Scurt istoric

Tip: multi-națională germană

Industrie: Retail(alimentar)

Fondat: 1930

Sediu oficial: Neckarsulm, Germania

Produse: Majoritatea marcă proprie, contractând câteva firme mari și regionale.

Angajați: 3.500 (2014-în România)1

Cifra de afaceri: € 396 milioane (2011-în România)

LIDL este un lanț de supermarketuri discount, care operează peste 10.000 de magazine în
întreaga Europă, în România fiind prezente 159 de unități(2013). Compania a apărut pe piața
românească în anul 2005. În anul 2010 aceasta preia grupul Tengelmann, care constă în
aproximativ 100 de magazine Plus. Magazinele au preluat denumirea Lidl în cadrul anului
2011,iar în anul 2012 rețeaua s-a extins la 137 de magazine.

Numele complet al companiei este Lidl Stiftung & Co KG. Supermarketul aparține
societății comerciale Schwarz Grupe, fiind pe locul cinci cel mai mare retailer din lume.

Lidl are forma juridică a unui Stifung & Co KG, care reprezintă o varietate de companii și
servicii din mai multe țări.

Supermarketul beneficiază de o campanie de publicitatebogată, pe lângă formele

tradiționale de publicitate, utilizează și pliante sau articole pe Internet.

Gama de bază este constituită din alimente,oferind produse de marcă și fără marcă(precum
fructe și carne proaspată).

În prezent, marca Lidl are circa 10.000 de magazine la nivel internațional, acestea fiind
situate în țari precum Austria, Belgia, Germania, Franța, dar și în alte țări din Europa
Centrală, de Vest și de Nord.
 Societatea este administrată și reprezentată de o persoană fizică, cetățean român în
România, și de către un cetățean de naționalitate germană.

1.2 Structura organizatorica Sc. LIDL. SRL

Structura organizatorică a firmei Lidl este de tip ierarhic, atât cea centrală cât și la
filială, putând diferi organizarea diferitelor departamente.

Conducerea societății

Controlling Revizie internă

Marketing
Vânzări
Clienți

Depozit Achiziții
BEW Administrație
Central

Organizare
Planificare Food și Asigurare
Logistică Obiective

Contabilitate
Transport Construcții Non Food

Control
Vamă Procurări Organizare facturi
Interne

Audit
Angajare
intern
magazin

Expunere Personal
marfă

Sisteme
Concesiuni informatice
Țările cu ramuri Lidl sunt:

Țara Numărul magazinelor

Austria 197
Belgia 300
Bulgaria 55
Croaţia 76
Cehia 220
Cipru 11
Danemarca 83
Elveţia 65
Finlanda 137
Franţa 1500
Germania 3300
Grecia 207
Irlanda 160
Italia 550
Luxemburg 6
Malta 12
Marea Britanie 580
Norvegia În 2008 vandut la
Reitangruppen-acum
Rema 1000 de
magazine.
Olanda 340
Polonia 525
Portugalia 210
România 134
Slovacia 110
Slovenia 36
Spania 517, inclusiv Insulele
Canare şi Insulele
Baleare2
Suedia 151
Ungaria 141
 1.3 Pozitia pe piata a Sc.LIDL. SRL

Lidl este unul dintre cei mai agresivi jucători de pe segmentul discounterilor la nivel
mondial, asigurându-și o poziție importantă pe piața din România. Acesta deține pozitia a
treia pe piața retail de tip discount din România, liderii fiind Mega Image și Profi.

Această piață este într-o creștere continuă, lupta pe segmentul dicounterilor fiind între
jucători precum: Lidl, Profi, Penny și Penny XXl, Billa dar și Auchan.

Principalii concurenți ai magazinului Lidl sunt prezentați în următorul tabel.

Denumire Numărul Țara ( Continentul)

magazinelor
Aldi(Hofer) 8210 Europa, USA, Australia

Netto 1200 Europa

Biedronka 1500 Polonia
Netto Marken-Discount 4000 Germania
Penny Market 5000 Austria, Bulgaria, Cehia, Germania,
Ungaria, România, Italia
Iceland 682 Irlanda, Marea Britanie
Norma >1300 Germania, Austria, Franţa, Cehia
Dia, în Portugalia 2566 Spania, Portugalia, Turcia, Argentina,
Minipreço, în Franţa Dia Brazilia,Franţa
Eurospin Italia, Slovenia
Denner Elveţia
Maxima 430 Lituania, Letonia, Estonia, Bulgaria
UGO (Noi magazine de Marea Britanie
tip discount operate de
Haldanes)

1.3 Descrierea pieței pe care se acționează

Cele două divizii ale companiei Lidl & Schwarz, care sunt divizia de hard- discount, Lidl,
și cea de hypermarketuri, Kaufland, au o funcționalitate separată total. Grupul încurajează
competiția dintre cele două divizii.
 Lidl este un magazin hard-discount ce are o sortimentație în proporție de 80% din mărci
private sau exclusive. Procentul rămas de 20% este acoperit din branduri, care variază în
funcție de țara în care se află magazinul.

Relaționarea cu magazinul Lidl este o provocare pentru mulți dintre furnizori, dar în același
timp și o oportunitate, care ține de produsul oferit. Misiunea firmei este aceea de a creea
profit prin reducerea unor costuri de funcționare, dar ,si prin impusionarea vânzărilor. Lidl
pune accent ca angajamentul unui furnizor legat de costurile operationale să fie căt mai mic.

În privința mărcilor naționale, Lidl tinde să se concentreze pe gamele limitate de branduri

lider. Mulți discounteri folosesc brandurile pentru a aduce o îmbunătățire imaginii, iar Lidl
nu este o excepție. Acesta sprijină programele promoționale realizate de furnizori.

De asemenea, Lidl respectă politica locală de prețuri pentru anumite branduri, însă dorește să
obțină pentru achiziționarea acestora cel mai mic preț de pe piață.

Realizarea importurilor din interiorul Europei sunt realizare de companie, având in vedere
un calcul de comparație ale costurilor de preț și transport. Pentru importurile de la distanțe
mari sunt folosiți importatori. Există și mărci achizitionate local, pentru care Lidl dorește să
aibă o dovadă a calității, în vederea mulțumirii consumatorului.

Structura descentralizată a companiei îi permite să adopte decizii rapide. Achizițiile

realizate sunt independente de Kaufland, realizăndu-se prin centrala de la Neckarsulm sau pe
plan local.

În prezent, Lidl procură circa 90% din produsele oferite la nivel internațional.

Pentru asigurarea produselor proaspete, inclusiv a celor organize, în anul 2006 compania a
înființat o echipă proprie, renunțând astfel la distribuitori.

Sortimentația aflată pe rafturile unui magazin Lidl variază în funcție de mărimea acestuia și
a bazei de furnizori din țara în care este amplasat. În magazinele cu un spațiu mai mic,
sortimentele etalate sunt reduse, astfel încât marfa să fie manevrată și stocată pe paleți.

Recent, s-a dorit din partea furnizorilor realizarea și livrarea unor ambalaje mixte, care să-i
permită retailerului să dețină o gamă mai bogată de produse în aceeași cutie, lucru ce
înseamnă un grad superior de complexitate. Totodată, produsele cu ambalaj mixt trebuie să
aibă aceeași viteză de rotație.

În privința ambalajelor, achiziționarea acestora se face la nivel internațional sau european,

din piața care oferă cel mai mic preț. Ca urmare a acestui fapt, majoritatea ambalajelor Lidl
sunt inscripționate în mai multe limbi.

Piața de retail pe care Lidl se clasează este o piață dinamică, consumatorii având preferințe
din ce în ce mai variate, devenind tot mai exigenți. Lidl dorește să răspundă cât mai bine la
 schimbările economice mondiale și locale, având o politică de păstrare a produselor cât mai
amplă și livrarea acestora către clienți să fie efectuată în cele mai bune condiții.

CAPITOLUL II

Produsul component al programului de marketing

2.1 Conceptul de marketing

Conceptul de marketing este complex si totodata, dinamic, fapt pus in evidenta si prin
numarul impresionant de definitii din literatura de specialitate, dintre care, sunt de retinut cateva:

Definitia de referinta a fost data de Asociatia Americana de Marketing.

Prin marketing se intelege"realizarea activitatilor economice care dirijeza fuxurile de

bunuri si servicii de la producator la consumator sau utilizator".Definitia se remarca
prin conceziune maxima. Prezinta neajunsulca plaseaza consumatorul pe un plan
secundar, in favoarea bunurilor care trbuie vandute.

W.J.Stanton defineste marketingul ca " un intreg sistem de activitai economice

interconditionate referitoare la programarea, preturile, promovarea si distributia
produselor si serviciilor menite sa satisfaca consumatorii actuali si potentiali. Aceasta
definitie are in vedere interconditionarea activitatilor care compun fluxul complet as
bunurilor si serviciilor, precizeaza ca aceste activitati se subordoneaza cerintelor de
consum si ia in consideratie nu numai cerintele efective, prezente, ci si pe cele potentiale.
Accentul cade pe orientarea activitatii firmelor spre nevoile consumatorilor; se omite
mobilul orientarii firmelor si se creaza impresia ca acestea subordoneaza propriile
interese consumatorilor ceea ce echivaleaza cu o interpretare ingusta a marketingului.

A.Denner, marketingul reprezinta " analiza permanenta a cererii, pe de o parte,

stabilirea si punerea in actiune a mijloacelor de satisfacere a acesteia, in coditiile unui
profit optim. A.Denner pune aceasta definitie in ecuatia:

Marketing = satisfacerea cererii + profit.

Definitia esentiala a multor definitii consta an accentuarea unei singure laturi a marketingului in
locul unei abordari globale a acestuia.

Marketingul este "o conceptie moderna privind orientarea inteprinderilor concretizata

intr.un ansamblu coerent de activitati practice, programate si organizate prin utilizarea unor
metode si tehnici stiintfice. Elementele care, alcatuiesc continutul concret al notiunii de
marketing sunt:

a) Marketingul constituie o noua optica, o noua conceptie privind orientarea, organizarea si

desfasurarea activitatii economice; orice activitate economica trebuie directionata spre
satifacerea cerintelor - efective si potentiale - ale consumatorilor cu maximum de eficienta.

Orice activitate economica are ca punct de plecare studierea nevoilor de consum si

perspecteivei acestora. Ciclul produselor (serviciilor) terbuie sa se raporteze la aceste nevoi. Se
ridica la rangul de necesitate orientarea inteprinderii spre exterior, incadrarea ei cat mai perfecta
in structura mediului economico-social, sincronizarea permanenta a activitatii sale cu
dinamismul, directiile si formele evolutiei acestui mediu. (piata). In aceste conditii, devine
evidenta inversarea raportului traditional dintre inteprindere si piata: daca in conceptia veche
intreprinderea producea si comercializa independent de cerintele pieti (nefiind cunoscute), in
optica noua trebuie sa se produca ceea ce se cere.

b) Marketingul reprezinta o activitate practica, concreta prin care se materializeaza

noua orientare a inteprinderilor, prin care se utilizeaza resursele disponibile si se
obtine o anumita finalitate economica. Producsia raportata la viziunea de marketing
capata atribute noi privind:

- dimensiunile si structurile inteprinderii;

- ritmurile si directia schimbarilor;

- finalitatea economica si sociala.

Marketingul completeaza operatiunile si procesele traditionale cu altele noi si aduce schimbari in

raporturile dintre acestea, dintre functiile intreprinderii; functia comerciala trece pe un loc
central, iar la intreprinderile moderne apare o functie noua - functia de marketing .
 c) Marketingul utilizeaza un instrument adecvat pentru: studierea pietei, investigarea
acesteia , optimizarea actiunilor firmei, fundamentarea stiintifica a deciziilor de
marketing.

2.2 Obiectivele si principiile marketingului

Obiectivele fixate de catre agentul economic trebuie sa fie realiste. Nivelurile stabilite trebuie sa
fie rezultatul analizei ocaziilor si a punctelor tari ale organizatiei si nu dorintelor personale
ale managerilor.
Obiectivele activitatii de marketing la nivelul intreprinderii se impart in:
Obiective economice:
 Cresterea cifrei de afaceri, cresterea profitului;
 Cresterea sau mentinerea cotei de piata ;
 Cresterea profitului si a ratei profitului;
 Cresterea nivelului investitiilor;
 Reducerea riscului;
Obiective psihologice:
 Imagine favorabila in randul consumatorilor sau imagine de marca sau firma;
 Gradul de cunoastere a produselor intreprinderii;
 Gradul de satisfactie a clientului;
 Fidelizarea clientilor ;
Principiile marketingului sunt realizate prin satisfacerea clientilor si obtinerea de profit.
Aceste principii sunt materializate in:
Maximizarea consumului
Se considera ca rolul activitatii de marketing este sa stimuleze la maximum consumul, ceea ce va
conduce la maximizarea productiei, a gradului de ocupare a fortei de munca si a veniturilor.
Maximizarea satisfactiei consumatorului
Trebuie sa evidentieze latura calitativa a consumului de bunuri si servicii.
Evaluarea nivelului de satisfactie pe care o produce bunul sau serviciul oferit
consumatorului este dificil de facut intruncat nu exista mijloace de masurare, iar oamenii sunt
influentati de o multime de factori subiectivi in aprecierea grdului de satisfacere a necesitatii lor.
Maximizarea posibilitatilor
De alegere a consumatorului presupune ca varietatea bunurilor si serviciilor ce ar
corespunde dorintelor sale sa fie imense, ceea ce conduce la marirea costurilor si a preturilor
acestora, iar in conditiile veniturilor limitate posibilitatile de cumparare se reduc si nu se mai pot
atinge celelalte obiective.
Maximizarea calitatii vietii
Vizeaza nu doar cantitatea, calitatea, disponibilitatea si costul bunurilor materiale si
serviciilor, ci si calitatea mediului natural si cultural.
 2.3 Functiile marketingului

Daca în ceea ce priveste definirea marketingului exista înca o serie de pareri, în ceea ce priveste
functiile (Functia desemneaza o grupare de activitati determinate pe baza unui anumuit criteriu
esential, care ofera posibilitatea întelegerii teoretice a marketingului), pe care acesta le
îndeplineste, remarcam un consens concretizat în sistematizarea celor patru functii :

1- de investigare a pietii si a necesitatilor de consum

2- de racordare a activitatii agentului economic la dinamica 343f519d mediului ambiant

3- de satisfacerea în conditii superioare a necesitatilor de consum

4- de maximizare a eficientei economice (vezi C.Florescu coord. Op.cit. p.26-28)

Doua din aceste functii sunt considerate fundamentale, deoarece definesc pur si simplu
marketingul : este vorba de finctia de investigare a mediului economico-social al agentului
economic, ca si de functia de racordare a activitatii acestuia la dinamica mediului în general, a
pietii în special. Celelalte doua functii sunt considerate ca derivate din primele, desi ele reflecta
scopul final al întregii activitati a oricarui agent economic.

Functia de investigare a pietii

Investigarea pietii si a necesitatîlor de consum, a mediului economico-social în general,

constituie functia premisa, prin a carei exercitare se urmareste obtinerea informatiilor cu privire
la pietele efective si potentiale, la ansamblul necesitatilor de consum solvabile si insolvabile, dar
si la comportamentul consumatorului.

Se apreciaza ca este functia de baza, deoarece marketingul este de neconceput fara investigarea
pietii si a nevoilor, cu atât mai mult cu cât acesta este un domeniu în care factorii inconfortabili,
ca nevoile si fanteziile cumparatorului, îsi pun serios amprenta.

Daca avem în vedere dinamismul fara precedent în epoca noastra al mediului economico-social
în care-si desfasoara activitatea agentul economic, este limpede ca aceasta functie nu este
conjuncturala, ci ea trebuie sa aiba un caracter continuu, urmând sa alimenteze permanent
sistemul informational cu date noi, pertinente, esentiale si obtinute direct de la sursa prin
cercetarea de teren, dar si cu aportul surselor derivate.
Evident, este functia care le precede pe celelalte si care are caracter determinant, toate celelalte
bazându-se pe datele puse la dispozitie prin investigarea tuturor componentelor mediului ambiant
al agentului economic.

Functia de racordare la mediu

Racordarea activitatii agentului economic la dinamica 343f519d mrdiului este considerata functia
mijloc, prin care se asigura înfaptuirea obiectivelor strategice ale acestuia, deoarece prin
cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor de care dispune în fiecare moment (resurse
materiale, financiare si umane) se asigura adaptarea operativa a activitatii desfasurate la cerintele
pietii, ale consumatorului.

Conectarea dinamica a agentului economic la mediul economico-social constituie în cele mai

multe cazuri cheia succesului în afaceri. Pe baza cunoasterii componentelor si a factorilor
exogeni si endogeni care influenteaza mediul ambiant, agentul economic adoptând
uncomportament activ, creativ fata de dinamica lui continua, poate sa-si stabileasca strategiile
prin care sa beneficieze de influenta pozitiva a mediului, sa ia masuri de contracarare a
influentelor negative si chiar sa intervina pentru modificarea incidentelor lui.

Functia de satisfacere a necesitatilor

Satisfacerea în conditii superioare a necesitatilor de consum si utilizare reprezinta ratiunea de a fi

a societatii umane si, evident, existenta agentului economic este determinata de nevoia
manifestata în societate, la un moment dat, de realizare a unor bunuri si servicii. De aceea este
considerata functia obiectiv sau scop prin care se vizeaza producerea si oferirea, numai a acelor
produse si servicii necesare consumului productiv si personal, realizându-se astfel corelarea
dintre nevoile membrilor societatii si a resurselor de care aceasta dispune la un moment dat,
înfaptuindu-se astfel recunoasterea sociala a activitatii agentului economic.

Aceasta functie se concretizeaza în politica adoptata de agentul economic în domeniul

produsului, pretului, distributiei si promovarii pe piata, a activitatii desfasurate prin mixul de
marketing. În mod concret se înfaptuieste prin masurile specifice care vizeaza oferirea acelor
bunuri si servicii necesare consumatorului, distribuirea lor în conditii optime, asigurarea unei
largi posibilitati de alegere, informarea consumatorului asupra modalitatilor de utilizare a
produselor si serviciilor, educarea consumatorului si orientarea cererii corespunzator intereselor
agentului economic si ale societatii în ansamblu.

Functia de maximizare a eficientei economice

Maximizarea eficientei economice prin optimizarea profitului este de fapt functia obiectiv
fundamental, deoarece scopul final al activitatii economice a oricarui agent economic este
obtinerea de profit, care-i asigura existenta si dezvoltarea.Infaptuirea ei presupune, alocarea
rationala a resurselor productive rare cu întrebuintari alternative, optimizarea structurilor de
productie, dar si a întregului flux al procesului economic.
De mentionat, ca prin maximizarea eficientei nu trebuie sa întelegem maximizarea profitului cu
orice risc, ci optimizarea lui, care sa tina seama de faptul ca, pe termen lung, maximizarea
profitului poate avea consecinte dezastruoase, care sa deterioreze imaginea agentului economic.

Toate aceste patru functii ale marketingului se reflecta în activitatea practica de marketing a
tuturor agentilor economici,indiferent de domeniul în care ei activeaza, ele constituind un tot
organic care exprima esenta marketingului ca sistem, scopul si mijloacele de înfaptuire în cadrul
activitatii concrete în care se integreaza.

In unele lucrari de specialitate întîlnim enumerate si alte functii, deoarece autorii respectivi (Rom
Markin - Marketing: Second Edition, John Wiley& Son,New York l982 p.2) considera drept
functii o serie de activitati de marketing, cum ar fi: transportul, depozitarea, vînzarea, desi
acestea nu se pot nici macar identifica la toti agentii economici si nici la toate nivelurile.

Alti autori ( E.Kelley - Marketing: stratègie et fonction, Dunod, Paris 1968 p.15-31)
identifica functii la nivel micro si macroeconomic, iar altii confunda functiile marketingului cu
functiunile întrepriderii [2] delimitate înca de H. Fayol în lucrarea publicata în l916 ( H. Fayol -
Administration industrialle et gènèrale, Dunod, Paris,1964 ).

In realitate, functiile marketingului se materializeaza în amplul proces al adoptarii deciziilor prin

care se fundamenteaza eficienta activitatii economice a agentului economic. In adoptarea
deciziilor pentru un manager studiile de marketing au aceeasi functionalitate pe care o au
rapoartele serviciului de informatii pentru un general de armata.

Prin functiile sale, prin natura activitatii desfasurate, a metodelor si tehnicilor urilizate,
marketingul ocupa în societatea moderna un rol deosebit de important, sintetizat de renumitul
specialist francez Guy Serraf astfel "intreprinderile bogate nu fac marketing pentru ca au bani, ci
au bani pentru ca fac marketing".

Marketingul constituie în prezent, ca si în viitor una din caile viabile prin care se pot evalua mai
bine cerintele de consum interne si externe, un instrument prin care se pot mobiliza cu maxima
eficienta resursele, în scopul satisfacerii cât mai depline a necesitatilor indivizilor, colectivitatilor
si societatii în ansamblu, este o solutie moderna, judicioasa de cunoastere si preîntâmpinare a
riscului sub diversele lui forme, de investitie, productie, desfacere, este un factor propulsor si o
garantie în desfasurarea unei activitati performante.

Aportul marketingului la obtinerea celor mai bune rezultate în activitatea economico-sociala, ca

si "în descifrarea sensului schimbarii în mediul economic, îl desemneaza ca o activitate de stat
major, esentiala în stabilirea strategiei întreprinderii" (I. Georgescu, în lucrarea "Management si
marketing în regii autonome, societati comerciale si firme particulare" vol. I-II, supliment la
revista "Tribuna economica" 1991 p.176).
CAPITOLUL III

Studiu de caz privind coordonarea de marketing in realizarea obiectivelor S.C.LIDL. SRL

Analiza SWOT a firmei LIDL

Puncte tari Puncte slabe

-operator de hard-discount la nivel global; -jucător de nișă în majoritatea piețelor;
-capacitate de expansiune; -relația cu anumiți producători de branduri;
-model de operare ce se bazează pe reducerea -miza exclusiva pe formatul discount;
costurilor; -
-structurare unică a organizației;
-sistem centralizat de achiziționare;
-gamă produse proprii și gamă discount;

Oportunități Amenințări
-expansiunea pe piața națională și -miza exclusivă pe preț redus;
internațională; -creșterea competitivității;
-îmbunătățirea serviciilor oferite cleinților; -apariția de noi magazine cu format discount;
-extinderea ofertei de produse,în special a -
celor de marcă și produselor proaspete;

În urma analizei Swot3 ce a fost efectuată, de detectează anumite oportunități ale pieței, precum:
- Oportunitatea de a dezvolta lanțul de magazine LIDL, în cazul unei crize financiare, ce poate
împiedica posibilitatea de extindere a altor retaileri.

- Consumatorii educați vor opta pentru produse de brand și calitate superioară, varietate și
concepte noi.

- Retaileri de pe piață vor fi mai atenți asupra politicii de extindere.

- Diversificarea mijloacelor de transport, asigurarea unor spații de parcar

De asemenea, se punctează și anumite amenințări ale pieței:

- Scăderea prețului de inchiriere.

- O creștere accentuată a ratei șomajului.

- Reducere semnificativă a veniturilor pe gospodărie.

- Atenția acordată de clienți asupra bunurilor și serviciilor.

- Înăsprire a condițiilor de acordare de credite.

Elemente comune ale Analizei mediului:

Analiza Atuuri Slăbiciuni Surse de Surse de

SWOT oportunitate amenințare

Analiza
PESTLE
Analiză politică -Cotă unică de -Creșterea
impozitare. fiscalității.

Analiză -Pondere -Faliment destul -Proceduri -Criza

economică ridicată a IMM- de ridicat al reduse necesare economică.
urilor cu profil firmelor de pornirii unei -Rata șomajului
de comerț. comerț. afaceri. este în creștere.
-Timp redus -Competiție
necesar externă.
demarării
afacerii.
Analiză socială - Pregătirea - Fluctuație a - Finanțarea - Migrația forței
individuală. personalului. învățământului. de muncă.
- Instituții care - Existența unei - Numărul în
formează forța colaborări scădere al
de muncă reduse între populației și
pentru firme și îmbătrânirea
activitatea de universități. acesteia.
comerț. - Inițiative
antreprenoriale
reduse.
- Populația
afectată de
sărăcie și
excluziune
socială.

După o analiză amănunțită, rezultatele analizei conjugate s-ar transpune în realizarea unui ghid
de evaluare a firmelor de comerț și oferirea unor semne distinctive celor care îndeplinesc mai
multe criterii.

Luând în cosiderare noile orientări la nivel mondial și necesitatea ideii de sustenabilitate, firma
ar trebui să conceapă și strategii care ar putea exploata la maxim oportunitățile deja existente.

Analiza Step

Socio-cultural Tehnologic Economic Politic

Tendinte în stilul de Dezvoltarea Situația economiei Aspecte ecologice/de

viaţă tehnologiei naţionale mediu
Evoluțiile competitive Evoluții Legislaţia în vigoare
demografice Finanțarea cercetării macroeconomice pe piaţa internă
Atitudini şi opinii ale Tehnologii asociate Conjunctura Legislaţia viitoare
consumatorilor Soluții de înnoire economică Legislaţia
Opinii din mass tehnologică internațională europeană/internaţiona
media Maturitatea Fiscalitate lă
Schimbările tehnologiei Impozite pe produs Procese de
legislative ce Capacitatea de Aspecte de reglementare
influenteaza factorii prelucrare și gradul de sezonalitate Politici
sociali. maturitate Cicluri economice guvernamentale
Imaginea legată de Tehnologia Factori specifici Durata mandatului
brand, companie și informației şi industriei guvernului
tehnologia de comunicării Tendinţe în evoluția Schimbarea guvernului
productie. Sistemul /mecanismul pieţei și a canalelor de Politici comerciale
Obiceiurile de de achiziții folosit de distribuție Finanţare, granturi şi
consum ale consumatori Comportamentul iniţiative
populației. Legislaţia privind clienţilor/ Lobby pe piaţa
Modă tehnologia utilizatorilor finali internă/grupuri de
Evenimente majore Potențialul de inovare Ratele dobânzilor și presiune
Factori religioși şi Acces la tehnologie, rata de schimb valutar Grupuri de presiune
etnici. licențe, brevete Comerţul internaţionale
Publicitate Proprietatea internaţional şi Războaie şi conflicte
Aspecte de etică intelectuală fluxurile de capital
Comunicaţii globale

Concluzii analiza STEP:

Diversificare portofoliu de produse;

S Intarirea brand-ului low price;
Export în tarile unde sunt mulți emigranti romani;

Utilizarea cat mai eficienta a utilajelor (% de ocupare utilajelor >80%;

T găsirea de surse de finantare alternativa pentru CAPEX;

Intrarea pe noi linii business pentru diminuarea riscului;

E Cresterea exportului/hedging pentru diminuarea riscului valutar;
 Infiintarea unui post de analist fiscal şispecializarea unei persoane existente în
P companie;
Proiecte de atragere a fondurilor structurale;

Analiza indicatorilor economico-finaciari

Lidl şi-a prezentat noua strategie privind mărcile proprii, ce consta în 6 mărci distincte şi a vizat
vânzări de 6 mld. euro până în 2020. Printre principalele caracteristici ale noului portofoliu de
mărci proprii se numără un sortiment restrâns. Noile produse sunt lansate treptat, în toate ţările în
care operează compania.

În prezent, în magazinele Lidl din România sunt listate circa 1400 de articole sub cele şase mărci
proprii. În ceea ce priveşte raportul de mărci private importate versus mărci private produse
autohton, „ponderea diferă de la o categorie la alta, diferenţa făcându-se în principal între
produsele alimentare si cele nealimentare. De exemplu, pentru categoriile alimentare de bază,
precum mezeluri, lactate, alimente de bază, conserve, avem o pondere de peste 90% a produselor
autohtone, însă pentru produsele marca privată nealimentare avem preponderent produse
importate.

Printre producătorii români cu care Lidl colaborează în realizarea de mărci private se numară
companii ca Napolact, Cămara Noastră, Carmolact, plus fructe și legume de la furnizori
autohtoni. Cămara Noastră este marca pentru care dorim să oferim zilnic cele mai bune preţuri,
deşi vănzările în anumite promoţii sunt datorate mai mult comunicării suplimentare şi nu
neaparat unui avantaj de preţ. Menţionăm în acest sens cataloagele Lidl pe care le edităm și care
au un real succes.

Nu în ultimul rând, în privinţa strategiei de promovare pentru mărcile private, „în general,
mărcile private beneficiază de o strategie de promovare mai puţin agresivă decât mărcile
consacrate, acest lucru evidenţiîndu-se in final şi în preţul de vânzare al produsului. Planurile
noastre de promovare sunt in special axate pe evenimentele in magazin”. În medie, produsele
marca privată Lidl au un preţ de vanzare cu 10-20% mai mic decât cel al mărcilor de produs
similare.

Se poate spune că Lidl este un retailer european, unul dintre liderii comerțului la scară mondială.
Grupul operează aproximativ 10.000 de magazine, din 27 de țări. Reţeaua de magazine Lidl
România a înregistrat, anul trecut, vânzări de 4,72 miliarde de euro, în cresţere cu 30,45% față de
2011, aşa cum reiese din datele prezentate de grupul german în raportul financiar anual.
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2015 Rata de creștere

(2015 raportat la 2011)

Profit (mil 1021 1308 1451 1679 4724 30,45%

LEI)

Număr de 1667 2151 2075 2493 3771 12,74%

angajați

Sursa :www.mfinanţe.ro (preluat pe 22.06.2016)

6,000
5,000
4,000
3,000
2,000 Sales mio RON
1,000
0
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2015

Sumarul rezultatelor financiare este următorul:

Puncte pozitive:

-creştere continuă în număr de clienţi,

-îmbunătăţirea veniturilor datorită îmbunătăţirii marjei atât a produselor alimentare cât şi a

produselor nealimentare şi reducerea pierderilor la produsele alimentare.

Puncte negative :

- scăderea vânzării din cauza acţiunilor speciale ,

- evoluţie stoc în special la produsele nealimentare.

În concluzie, se observă o creștere a profitului, însă și o creștere a numărului de salariați.

Această creștere sugerează faptul că firma a avut o bază solidă a afacerii iar orientarea pe piata
românească a fost una de succes.

Strategia de marketing

Strategia promoțională adoptată de Lidl se rezumă la un flyer săptămânal, care prezintă cele
mai importante promoții. Informații legate de promoțiile curente sau viitoare sunt furnizate și pe
site-ul magazinului, care este menit să încurajeze vizitarea acestuia de către consumatori.
Frecvența schimbării promoțiilor este de două ori pe săptămână, în special ziua de luni.

În același timp, Lidl se folosește și de aplicarea unor postere mari pe ferestrele magazinului, în
vederea atragerii atenției consumatorilor.

Principalul instrument al strategiei de marketing folosit de Lidl este flyer-ul si presa locală.

Strategia de logistică și distribuție

Se va analiza segmentul de piață pe băuturi răcoritoare, precum băuturile carbogazoase (apă

minerală, sucuri) și băuturile necarbogazoase (apă plată, sucuri naturale). Pe acest segemnt, Lidl
deține circa 17,4 % din piață, principalii jucătorii fiind Coca Cola HBC, Romaqua Group,
European Drinks și Biborțeni.

Anul trecut, consumul de băuturi carbogazoase din România s-a plasat la 58 de litri pe locuitor,
estimările fiind realizate de Coca Cola HBC, care are cel mai mare volum de vânzări pe acest
sector în România.

De asemenea, consumul de sucuri naturale în România a avut un ritm de creștere pozitiv,

majorându-se anual cu 8,5%.

În magazinele Lidl regăsim o gamă diversificată a produselor răcoritoare. Numărul furnizorilor

cu care se colaborează este unul tipic magazinului discounter, aceștia fiind aleși pe baza unor
criterii, precum:

 Calitatea băuturilor;
 Prețul;
 Termenul de livrare;
 Termenul de plată;
  Perioada de garanție a băuturilor.

Principalii furnizori cu care Lidl colaborează pe acest segment sunt:

 În cadrul băuturilor carbogazoase sunt : Coca Cola HBC, Pepsi, European Drinks,
Romaqua Group, Biborțeni.
 În cadrul băuturilor necarbogazoase sunt : Coca Cola HBC, România Cappy, Neaste,
Dorna, Prigat, Lipton, European Drinks, Izvorul Minunilor, Fruttia Nectar, Parmalat
(Santal).

În următorul tabel vom acorda punctaje și vom determina furnizorii care îndeplinesc criteriile
de selecție în colaborarea cu Lidl, pentru băuturile carbogazoase.

Criteriu Importanță Coca Cola Pepsi European Romaqua Biborțeni

Drinks Group
Calitate 30 5 5 2 4 4
Preț 25 4 3 3 3 4
Termen 15 5 4 3 2 4
livrare
Termen 15 5 4 2 3 4
plată
Garanție 15 4 5 3 4 4
TOTAL 100 4,6 4,2 2,55 3,3 4

Semnificația notelor este:

 1 punct – foarte scăzut;

 2 puncte – scăzut;
 3 puncte – mediu;
 4 puncte – bun;
 5 puncte – foarte bun.

Punctajul mediu se calculează cu următoarea formulă :

30∗5+25∗4+15∗5+15∗5+15∗4
𝐶𝑜𝑐𝑎 𝐶𝑜𝑙𝑎 = = 4,6
100

Același calcul se folosește pentru a se stabilii punctajul mediu pentru toți furnizorii.

Din rezultatele obținute putem constata care sunt principalii furnizori, datorită puctajelor
obținute. Pe segemntul băuturilor răcoritoare sunt: Coca Cola HBC, Pepsi și Biborțeni.

În aceeași manieră vom proceda și pentru a se determina principalii furnizori pentru băuturile
necarbogazoase.
 Criteriu Importanță F1 F2 F3 Santal
Calitate 30 4 5 4 4
Preț 25 4 5 2 4
Termen de 15 5 5 3 3
livrare
Termen de 15 4 4 2 4
plată
Garanție 15 4 4 3 4
TOTAL 100 4,15 4,7 2,9 3,85

F1= Coca Cola, Cappy, Nestea, Dorna.

F2= Pepsi, Prigat, Lipton.

F3= Izvorul Minunilor, european Drinks, Fruttia Nectar.

În urma analizei, se observă principalii furnizori pentru băuturile necarbogazoase. Aceștia sunt :
Pepsi, Prigat, Lipton, Coca Cola, Cappy, Nestea, Drona și Santal.

Lidl dorește ca produsele vândute consumatorilor să provină de la producători și distribuitori

autohtoni, având ca țință satisfacția clientului.

Produsele raionului băuturi răcoritoare sunt grupate astfel: baxurile de apă îmbuteliată se
situează direct pe paleți, iar lângă aceștia sunt amplasați paleții cu bauturi carbogazoase.

Compania stabilește relații pe termen lung cu furnizorii de produse răcoritoare, în vederea

obținerii prețurilor avantajoase, raportate la calitate.

Strategia comercială a firmei este de a avea profit în baza reducerii costurilor de funcționare, iar
furnizorii cu care se colaborează să aibă costuri operaționale cât mai mici.

În cadrul celor doua categorii de răcoritoare, compania va încheia constracte cu furnizorii pe

termen de 12 luni, contract ce are câteva clauze importante :

 Lista produselor furnizate;

 Ambalarea și marcarea;
 Livrarea produselor (se realizează săptămânal, în zilele de luni și miercuri, în cantitățile
previzionate);
 Prețul;
 Plata ( se efectuează prin virament bancar la momentul livrării).

Analiza SWOT a colaborării Lidl cu furnizorii de pe segmentul băuturilor carbogazoase și

necarbogazoase.
Puncte tari (strenghts)
- gamă variată a produselor;
- istoria mărcii;
- rețele puternice de distribuție;
- campanii atractive;
- firme cu renume național/ internațional.
Oportunităti (opportunities)
- creșterea cererii pe piața pentru apa
îmbuteliată;
- sporirea populației;
- noi parteneriate;
- educația consumatorilor ( se orientează către
produse căt mai naturale).
Puncte slabe (weakness)
- costuri relativ ridicate;
- daunele provocate de băuturile
carbogazoase la nivelul danturii;
- dependența cauzată de cofeină sau alte
substanțe chimice/naturale.
Amenințări (threats)
- dependeța fața de partenerii de îmbuteliere;
- creșterea lentă în privința băuturilor
carbogazoase;
- creșterea pretului combustibilului;
- drumuri necorespunzătoare transportului.

Conform revistei Retail & FMCG4, consumul de băuturi răcoritoare din România se prezintă
astfel:

Categoria Consumul în România ( litri/cap de locuitor)

2010 2011
Apă îmbuteliată 52,2 53,7
Băuturi carbogazoase 50,3 48,4
Sucuri de fructe 15,1 14,5
Ceai (ice tea) 5 5
Concentrate/ Siropuri 0,7 0,6
Energizante 0,4 0,4
TOTAL 123,6 122,6

În aceeași revistă, un raport din anul 2013 evidențiază faptul că Lidl a atras clienți pe sectorul
de bauturi răcoritoare, atingând o cotă de piața de 6,5%.

În prezent, Lidl are o cotă de piață de 17,3% în România pe segmentul răcoritoarelor.

Caracteristici ale procesului de distribuție în cadrul firmei Lidl:

Produsele din categoria băuturilor răcoritaore nu necesită tratament preferențial, se vor stoca pe
termen lung, având o dată a expirării îndelungată.
Aceste caracteristici constituie un avantaj, deoarece aprovizionarea se face săptămânal.

Transporturile sunt monitorizate pe întreg parcursul drumului cu un sistem denumit Trace and
Tracking, acest sistem permițând să se anticipeze perioada de operare a transportului și dacă
acesta va avea întârzieri.

Tirurile vor circula pe timpul nopții, circulația fiind mai slabă și se dorește a se evita aglomerația
rutieră sau ambuteiaje.

Canalul de distribuție al produselor în supermarketul Lidl este alcătuit din următoarele

componente:

Depozit Consumatorii
Supermarket finali
central

Acest canal de distribuție este unul scurt, simplu, ce dorește să faciliteze transportul mărfurilor.

Departamentul de aprovizionare al supermarketului Lidl, în relație cu cei de la Depozitul

Central, au elaborat o strategie de desfacere care se bazează pe crearea de stocuri. Motivele
pentru care această strategie a fost inițiată sunt:

- Formarea de stocuri în depozitul central, acestea vor permite transportul în condiții

eficiente și intr-un ritm optim;
- Avantajul negocierii unei comenzi cu volum mare, cumulat pentru toate punctele de
distribuție;
- Rupturile de stoc au un risc redus;
- Aprovizionarea rapidă pentru această categorie de produse ar produce cheltuieli
finaciare mai mare decât realizarea de stocuri.

Gestionarea transportului

A. Necesarul de transport

Procesul de distribuție are în vedere stocarea și transportarea produselor finalizate către linia de
servire și consumator. Distribuția realizează astfel, în timp și spațiu, consumatorii și producătorii.

PRODUCȚIE CONSUM
Această simplă diagramă arată interdependența dintre producție și consum, lucru ce denotă faptul
că nivelol productivității și necesarul de transport este dat și de nivelul de consum al produselor.

Băuturile răcoritoare se vor transporta către toate cele 3 filiale Lidl, mai exact:

 Lidl, Str. Soveja 102, Constanta;

 Lidl, Str. Oltului 3, Constanta;
 Lidl, Str Baba Novac 1, Constanta.

Transportul se va realiza de la depozitul central către cele 3 filiale, operațiunea desfășurându-se

astfel:

 Transportul se va realiza de două ori pe săptămână, cantitatea fiind suficient de amplă

pentru ca supermarketul să nu rămâna fără stocuri;
 Pe timpul verii, cât și în perioada sărbătorilor, transportul va fi efectuat cu cantități duble
ale produselor.

B. Standardele transportului

În cazul transportătii băuturilor răcoritoare se folosește un camion. Depozitarea în timpul

transportului se efectuează prin utilizarea europleților de dimensiuni standard ( palet Block),
aceștia fiind ușor de manipulat și rezistenți, oferind o bună siguranță a mărfii.

Camionul cu care se efectuează transportul este marcă Mercedes Benz, deoarece acest tip este
potrivit transportului atât pe distanțe scurte cât și lungi. Totodată, are și o tehnologie de fabricație
unică, ce oferă condiții optime de transport.

Strategii de extindere

Din poziţia sa de lider pe segmentul supermarket, LIDL poate adopta următoarele strategii:

În funcţie de dinamica pieţei, se vizează adoptarea unei strategii de creştere, LIDL făcând
publice încă de la sfârşitul anului 2007 intentiile sale de extindere la nivel national, prin
construirea de noi unitati în toate oraşele mari din ţară.
 Însă pe fondul intensificării concurenţei pe segmentul supermarketurilor, a expansiunii
discounterilor şi ca urmare a succesului înregistrat de aceştia prin penetrarea pieţelor mici,
strategia LIDL are în vedere pătrundrea şi acapararea acestor pieţecare i-ar aduce un câştig
garantat.

În privinta exigentelor, LIDL foloseste strategia exigentelor ridicate, asigurand pentru clienti nu
numai produse de buna calitate, ci si servicii aferente acestora cat mai performante. Preocuparea
pentru atingerea unor standarde de satisfacere superioara a consumatorului a stat la baza cresterii
organizatiei. Supermarketul LIDL îşi propune să devină magazinul preferat pentru cumparaturile
zilnice sau saptamanale, unde clientii vor gasi produse de calitate la preturi mici, precum si o
gama mult mai larga decat in magazinele de proximitate.
 Propuneri și Concluzii

Monitorizarea şi evaluarea activităţii constituie o etapă necesară pentru orice firmă, avantajul
principal al sistemului de evaluare şi control fiind acela că managementul LIDL va şti din timp
dacă lucrurile nu merg bine şi va putea întreprinde acţiuni corective imediate. Controlul trebuie
efectuat chiar din momentul elaborării ideii de afacere.

Cu alte cuvinte, se urmăreşte sau se verifică concordanţa între obiective şi misiunea firmei, dacă
strategiile de piață și de marketing elaborate sunt fezabile şi asigură realizarea țintelor propuse.
De asemenea, se monitorizeazăşi modul de implementare a strategiilor, dacă acestea sunt
finalizate la termenele stabilite şi/sau dacă sunt depăşite sumele alocate definitivării fiecărei
acţiuni.

În cazul în care în urma controlului efectuat apar neconcordanţe se vor stabili corecţiile necesare,
acestea putând viza fie modificarea strategiilor sau a resurselor necesare, fie suplimentarea
numărului de persoane responsabile cu realizarea acţiunilor sau chiar modificarea obiectivelor de
marketing sau a volumului vânzărilor estimate.

Prin evaluarea activităţilor şi rezultatelor obţinute se va încerca să se afle dacă s-au atins
obiectivele scontate analizând următoarele aspecte:

- analiza cotei de piaţă;

- analiza cifrei de afaceri;

- analiza raportului dintre cheltuielile de marketing si vânzări;

- analiza profitabilităţii;

- analiza eficienţei campaniei publicitare;

- analiza financiară;

- analiza gradului de satisfacţie a clientului;

- analiza nivelului calitativ al produselor.

 BIBLIOGRAFIE

Căprărescu, G. (2005). Managementul strategic al firmei de comerț și turism. București: Rosetti.

Constantinescu, D. A. (2000). Management strategic. București: Colecția Națională .

enformation. (fără an). Preluat pe Februarie 21, 2016, de pe Lidl dienstleistung GmbH & co. KG:
Retailing - company profile & SWOT report. (2015). (). Basingstoke: Progressive Digital
Media. Retrieved from
http://search.proquest.com/docview/1676615128?accountid=136549

I. Verboncu, O. Nicolescu. (2008). Fundamentele managementului organizației. București:

Universitară.

insse. (fără an). de pe http://www.insse.ro

lidl. (fără an). de pe http://www.lidl.ro/

Nicolescu, O., & Verboncu, I. (1999). Managementul organizației. București: Editura

Economică.

Nistorescu, T. (2012). Strategii manageriale. Craiova: Universitaria.

Țuclea, C. (2003). Management strategic. București: Uranus.

wikipedia. (fără an), de pe https://ro.wikipedia.org/wiki/Lidl