PREZENTAREA SCALEI PORTAGE

⇒ Portage este o scala de evaluare a nivelului de dezvoltare a copiilor cu varste cuprinse

intre 0 – 6 ani.

⇒ Scala cuprinde un numar de 83 de itemi, care evalueaza deprinderile, abilitatile si

capacitatile copilului in 6 domenii:
• dezvoltarea sugarului; • dezvoltarea motorie;
• autoservire; • dezvoltarea limbajului;
• dezvoltarea cognitiva;  socializare.

⇒ Acesti itemi sunt esalonati pe cele 6 arii de dezvoltare, in conformitate

cu 6 nivele de varsta:
• 0 – 1 an; • 3 – 4 ani;
• 1 – 2 ani; • 4 – 5 ani;
• 2 – 3 ani; • 5 – 6 ani.

⇒ In ansamblu, scala prezinta principalele comportamente, capacitati si

deprinderi pe care un copil ar trebui sa la manifeste sau sa le posede
intr-o anumita etapa de dezvoltare din existenta sa, pentru a se putea
stabili in mod just existenta unei concordante intre varsta sa
cronologica si varsta mentala. Aceste abilitati sunt prezentate in
ordinea cronologica fireasca a aparitiei lor – asa cum se succed ele in
cursul unei dezvoltari normale.

⇒ In urma evaluarii se va calcula corelatia dintre varsta cronologica si

cea mentala, rezultand un coeficient de dezvoltare (QD), care ne va
releva gradul de dezvoltare a copilului; exista doua posibilitati:
a) sa existe o concordanta reala inte varsta cronologica si cea mentala
- copilul se afla la un nivel de dezvoltare specific varstei sale;
b) existenta unei neconcordante intre varsta cronologica si cea
mentala; si aici exista doua alternative:

1
 • neconcordanta poate fi in sens descendent (cand copilul se afla
la un nivel inferior - se inregistreaza intarzieri in dezvoltare);
• sau poate fi in sens ascendent (copilul se afla la un nivel
superior de dezvoltare).
⇒ Un aspect foarte important care trebuie luat in calcul este urmatorul:
copiii pot evidentia anumite inadvertente, nesincronizari in dezvoltare;
in unele domenii pot avea intarzieri, in altele se pot dezvolta normal
sau pot avea chiar unele salturi sau performante. Mentionam ca
intarzierile in dezvoltare pot fi doar in anumite domenii, sau pot fi
generale.

⇒ In grila de evaluare trebuie raspuns incepand cu primul item de la

fiecare sectiune (de ex., daca vrem sa aflam nivelul de dezvoltare al
unui copil de 3 ani in aria cognitiva, incepem cu primul item de la
varsta de la 1 an).

⇒ Raspunsul afirmativ se noteaza prin incercuirea itemului respectiv pe

grila de raspuns; daca raspunsul este negativ, atunci itemul nu este
marcat in nici un fel.

⇒ Daca incercam sa completam o parte dintre itemii din scala in cadrul

interviului cu parintii, mentionam urmatoarele:
• o sarcina va fi considerata ca fiind indeplinita de catre copil intr-o
maniera satisfacatoare numai atunci cand eaeste indeplinita de
catre aceste in mod uzual si, in general, corect;
• daca el indeplineste sarcina numai din cand in cand, si atunci
incomplet, cu ajutor sau nesatisfacator, raspunsul va fi considerat
negativ. In cazul in care nu suntem siguri daca copilul raspunde
sau nu la un item, facem pe loc o proba practica cu copilul.

⇒ Incepeti evaluarea cu fiecare item de la fiecare sectiune, pentru primul

interval de varsta. Daca raspunsruile sunt afirmative in proportie de

2
 90% pentru respectivul palier de varsta, mergem mai departe, la
urmatorul.

⇒ In momentul in care ajungeti la un interval de varsta la care copilul nu

poate indeplini mai mult de 50% - 60% dintre itemi, aveti doua
variante:
a) Trecand la intervalul imediat superior, puteti constata ca acesta
mai indeplineste in mod satfisfacator si 30% – 50% dintre itemii de
la acest palier – in acest caz veti cumula procentele de la acest
palier, cu procentele de la palierul anterior, a.i. se vor intruni
conditiile cerute de 90% necesare pentru a putea stabili varsta
mentala ca situandu-se la penultimul interval de varsta evaluat. De
exemplu: pentru aria cognitiva, la intervalul de 2 – 3 ani, sunt
indepliniti itemii in procent de 90%; la palierul urmator, de 3 – 4
ani, nu indeplineste criteriile decat in proportie de 60%. In acest
caz mergem mai departe – daca constatam ca la paleirul
corespunzator nivelului de varsta de 4 – 5 ani mai poate raspunde
la itemi in proportie de 30%, cumulam aceste procente cu cele
60% obtinute anterior, obtinand astfel un procent de 90%. Atunci
stabilim varsta mentala la 4 ani.

b) A doua situatie este cea in care, trecand la nivelul imediat superior

sa constatam ca copilul nu poate raspunde la cei 30% din itemi; in
acest caz considerati ca intervalul de varsta la care copilul poate
raspunde la maxim 50% – 60% dintre itemi, este performanta
maxima a copilului si releva nivelul sau de dezvoltare (in acest
caz, este de 3,5 ani).

⇒ Dupa cum spuneam, este posibil ca dezvoltarea copilului sa nu fie

egala in toate domeniile, a. i. la final puteti obtine o situatie care sa
arate cam asa: socializare – 3,5 ani; limbaj – 1,8 ani; autoservire – 3
ani; cogntitiv – 2,5 ani; motor – 4,5 ani.

3
⇒ Varsta mentala a copilului va fi media artimetica intre cele 5 sectiuni
(in cazul in care copilul a depasit stadiul de sugar, aceasta sectiune se
exclude din evaluare): 3,5 + 1,8 + 3 + 2,5 + 4,5 = 15,3. Impartim acest
rezultat la 5 si obtinem o varsta mentala de 3,06. QD-ul se va calcula
astfel: varsta mentala de impartit la varsta cronologica (sa zicem,
5,25), inmultit cu 100. Expresia matematica a acestei relatii este
urmatoarea:

(Limbaj + Gandire + Motricitate + Autoservire +

Socializare) : 5 = VARSTA MENTALA (VM).

QD = (VM : VC) x 100 = (3,06 : 5,25) x 100 = 58 pct. 

RETARD USOR

INTERPRETARE:

130 sau + Execeptional

120 – 129 Foarte bun
110 – 119 Mediu → Superior
90 – 109 Mediu
80 – 89 Mediu → Inferior
70 – 79 Granita
55 – 69 Retard usor
40 - 54 Retard moderat
30 – 39 Retard sever
sub 30 Retard profund

4
5