Femeie, rugăciunii mele slugă

De mâine te voi cere-n tot ce-a fost

În foc, sub neființa ignifugă.

Că zilele ne sunt vileag anost

Doar nopți la veșnicie ne înjugă
Iar dragostei ni-i sângele-adăpost...

***

Când frunza veștejește-n brâu și iartă

Păcate Domnul Morții la intrare
Tiptile taine-acolo pacea are
Și duhul tău deschide-a nunții poartă.

În raclă lutul tău zadar cărare

A descompunere la preț se ceartă
Cu vise-n amfore ce nu au toartă
Și umbra-ți doarme, liniștea ne doare...